Un candidat apolitic pentru prezidențiale, nu vrem „un tătuc al naţiunii”: argumentele PPDA

Europa Libera, 16 ianuarie 2020 18:50

Andrei Năstase şi-a atras în aceste zile numeroase critici în mediul experţilor şi pe reţele sociale cu propunerea sa către forţele proeuropene ca să caute şi să avanseze, împreună, un candidat apartinic, care să participe la prezidenţiale împotriva lui Igor Dodon. Până la aceste alegeri ar mai fi vreo opt-nouă luni, iar dintre politicienii de la Chişinău creditaţi cu cea mai mare încredere de către cetăţeni în sondaje sunt Igor Dodon, pe primul loc, urmat de Maia Sandu, fosta prim-ministră debarcată în noiembrie din fruntea guvernului de socialiştii lui Dodon, cu ajutorul democraţilor. Propunerea lui Năstase ar însemna ca Sandu să renunţe să candideze. Cum se explică ideea şi despre ce efecte vorbesc analiştii?Năstase, care în 2016 s-a retras din cursa prezidenţială în favoarea Maiei Sandu, lasă de înţeles că ar vrea acum un gest similar din partea acesteia. După recenta înfrângere din Chişinău însă, care-i face aproape imposibilă participarea în scrutinul prezidenţial, îi cere sprijinul pentru ideea sa cu candidatul apolitic, care ar însemna să nu participe nici ea la scrutin.Liderul PPDA a lansat ideea săptămâna trecută. De atunci şi până acum însă a reuşit să-şi atragă mai multe critici decât aprobări.Cei mai mulţi observatori au spus că Năstase şi-ar fi risipit şansa de victorie în faţa lui Dodon încă în scrutinul pierdut în Chişinău, iar dacă nu vrea ca acesta să obţină în mod sigur un nou mandat de preşedinte, ar trebui să renunţe la orgolii şi s-o sprijine pe Sandu.Puţinii care i-au luat apărarea au spus că, prin retragerea sa în 2016 din cursa prezidenţială, Năstase şi-a dezavantajat partidul, prin urmare acest amănunt nu ar trebui să fie trecut cu vederea de partenera sa din blocul ACUM.Cei doi au avut şi ei un schimb de replici. Ce-i drept, în emisiuni separate de televiziune. Năstase i-a amintit liderei PAS, din nou, de anul 2016, pretinzând că pentru a spori şansele opoziţiei de a-l bate pe Dodon s-a retras atunci din cursă, chiar dacă sondajele, adevărate, nu cele trucate, îl creditau pe el cu prima şansă:„Eu aveam 20 la sută, dumneaei avea 8,5 la sută”, a spus el.Sandu i-a răspuns:„Trebuie să fim pragmatici”.Alexandru Slusari este un deputat din fracţiunea parlamentară a formaţiunii lui Năstase, care a căzut de acord să ne explice mai pe îndelete pe ce raţiuni practice şi pragmatice, poate, se bazează propunerea partidului său:„Să revenim la normalitate – să alegem un preşedinte care să-şi exrcite atribuţiile strict în conformitate cu Constituţia, fără ordonanţe şi volante… Noi doar nu alegem tătuca naţiunii, ci un preşedinte pentru o republică parlamentară”.În cazul unui exerciţiu de felul celui pe care îl propune PPDA, mai spune Alexandru Slusari, partidele ce ar adera la iniţiativă ar depune tot efortul necesar pentru a spori şansele candidatului unic, iar aceasta pare să fie cel mai important argument invocat de politician în favoarea ideii unui candidat apolitic:Toate aceste animozităţi pentru ce? Pentru un preşedinte care are funcţii limitate?...Al.Slusari„Dacă nici un partid nu are propriul candidat, atunci toate îl susţin pe unul şi lucrează, nici măcar nu trebuie supraefort, ci doar îşi face datoria. Şi atunci nu există nici o suspiciune. Pentru că avem experienţa din 2016: apare întrebarea că structurile altor partide trebuie să lucreze pentru un singur partid, apare întrebarea ce o să fie cu raiting-ul, apare întrebarea cu finanţarea de la buget. Şi toate aceste animozităţi pentru ce? Pentru un preşedinte care are funcţii limitate? Am fost ignoraţi în 2016 şi probabil o să fim din păcate ignoraţi şi acum – că eu văd reacţia altor partide – dar mi se pare că este o greşeală.”În 2016, când Năstase s-a retras din cursa prezidenţială în favoarea Maiei Sandu, au existat zvonuri că democraţii lui Vlad Plahotniuc ar avea de gând să-l împiedice să ajungă la finalul competiţiei, se spunea chiar că ar fi gata să-i dispună arestul. Maia Sandu a pierdut atunci în faţa lui Igor Dodon. Aşa cum s-a putut deduce din reacţiile care au existat, însă, surprinzătoare a fost totuşi nu acea înfrângere, ci cea suportată toamna trecută de Năstase în Chişinău. Devansat de socialistul Ion Ceban, liderul PPDA a fost şi primul reprezentant al dreptei care să fi pierdut în faţa stângii în Chişinău, considerat localitate cu electorat în special pro-european.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
16:40
Biroul de Investigații de la Kiev l-a chemat din nou pe fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko la interogatoriu, în calitate de martor, în legătură cu două dosare penale. Poroșenko a primit citații pentru 21 și 24 ianuarie. Biroul de Investigații a precizat pentru serviciul ucrainean al Europei Libere că a deschis, în decembrie anul trecut, un dosar penal pe faptul posibilei comiteri de către Poroșenko a infracțiunii de „trădare a statului”, în timpul semnării de către el a acordurilor de la Minsk, din 2015, privind reglementarea situației din estul Ucrainei. Biroul nu a putut preciza câte dosare penale sunt intentate la această oră împotriva fostului președinte ucrainean. În noiembrie 2019 existau 13 dosare penale în care este vizat Petro Poroșenko. Anterior, fostul președinte a declarat că dosarele în care figurează sunt inspirate de actuala putere „care încearcă să-și ia revanșa”.
Acum 6 ore
14:50
Preşedintele Donald Trump i-a cerut liderului suprem al Iranului, ayatollah-ul Ali Khamenei, „să fie foarte atent la cuvintele sale”, după ce, vineri, în timpul unei predici, acesta l-a numit „clovn” pe liderul american.„Așa-numitul lider suprem al Iranului, care nu mai este atât de suprem în ultimul timp, a spus lucruri urâte despre Statale Unite și Europa”, a scris Donald Trump pe Twitter. „Economia lor se prăbușește și poporul lor suferă. Ar trebui să fie foarte atent la cuvintele sale!”, a adăugat liderul de la Washington.Comentariul lui Trump a venit la scurt timp după un apel la unitate lansat de Khamenei, care a apărat forțele armate iraniene după ce acestea au doborât săptămâna trecută un avion de pasageri ucrainean, ceea ce a provocat ample proteste. În timpul predicii rostite la moscheea Mosalla din Teheran, liderul suprem a spus că cei care au ieșit în stradă să protesteze au fost victimele dezinformării din partea presei străine și că aceștia nu exprimă opinia majorității iranienilor.
Acum 8 ore
14:00
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, susține că semnalul care este dat societății și care este observat în interiorul Procuraturii este foarte îngrijorător. În particular, el s-a referit la arestarea fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Potrivit oficialului european, este foarte important ca cercetările care au început să fie continuate, inclusiv cele care au fost inițiate de Viorel Morari, transmite IPN.Ambasadorul consideră îngrijorătoare semnalele potrivit cărora anumite investigații sunt blocate, iar unii procurori care în trecut au participat în fenomene negative sunt repuși în funcții și ajung din nou acolo de unde pot controla inclusiv dosarele deschise împotriva lor. Potrivit lui, acest lucru nu oferă garanții că investigațiile vor continua.„Dacă se vor confirma informațiile că mapele cu dosarele ar putea să dispară, că acele persoane care erau sub urmărire participă în audite și controale, trebuie să fie îngrijorător. Cetățenii trebuie să fie siguri de schimbările care vor avea loc și că Procuratura va activa așa cum trebuie și că se pot baza pe munca organelor care trebuie să respecte legea”, a declarat Peter Michalko la RTR Moldova, citat de IPN.Potrivit lui, anume în a doua jumătate a anului trecut au fost făcuți pași serioși în investigarea furtului miliardului și această investigare trebuie să continue, ea nu poate fi oprită sau blocată.
13:40
Premierul moldovean Ion Chicu afirmă că guvernul său dispune de informaţii, deşi deocamdată preliminare, că firma concesionară a Aeroportului Internaţional Chişinău nu şi-a îndeplinit angajamentele investiţionale, ceea ce dă temei guvernului să ceară rezilierea contractului.„Noi nu suntem satisfăcuți şi nu vrem să continuăm această concesiune”, a spus premierul, sâmbătă, într-un interviu la Europa Liberă, după ce anterior a dispus un amplu audit al investiţiilor efectuate până acum de concesionară, audit ce trebuie să fie încheiat de Agenţia Proprietăţii Publice până în luna februarie.Anterior, preşedintele Igor Dodon a afirmat că miliardarul rus Andrei Goncearenko, care s-a declarat ultima dată proprietar al firmei concesionare, este un apropiat al fostului președinte al PD, oligarhul Vlad Plahotniuc, și al lui Ilan Șor şi a respins acuzaţiile că ar fi cedat el aeroportul ruşilor.„Şor îl vinde, apoi îl ia înapoi… Nu are absolut nici o importanţă. Bunurile statului sunt sub sechestru, deci protejate”, a precizat azi premierul Ion Chicu.Despre magazinele duty-free, o altă afacere a controversatului om de afaceri Ilan Şor, Chicu a spus că guvernul le-ar închide de pe acum pe cele de la intrare în ţară, dar riscă litigii pentru că licenţele sunt valabile până în 2022. Dar comerțul cu tutun şi alcool deja le este supus accizării, a mai precizat Chicu.Totodată, șeful cabinetului de miniştri a recunoscut că nu a decis deocamdată asupra sistării programului „cetăţenie contra investiţii” pentru că nu are o analiză a riscurilor, dar că „nu crede că acest program este aşa cum îl descriu unii”.
13:00
„Noi avem relaţii foarte bune şi cu România, dar nu vrem ca ele să fie afectate de interesele electorale ale unor politicieni”, a declarat premierul Ion Chicu, într-un interviu cu Europa Liberă.Declarația vine ca replică la criticile recente venite de la București.Joi, la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditați în România, președintele Klaus Iohannis avertiza că  România va continua în relația cu Republica Moldova doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și cele de interconectare strategică.„Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a spus președintele.Mai multe, aici.Vineri, la Bălți, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, declara la rândul său că va fi foarte atent cu cine va lucra în Republica Moldova, pentru că vrea să se asigure că finanțările venite de la guvernul României vor fi folosite doar în beneficiul cetățenilor moldoveni.„Noi am intrat acum într-o altă logică. Vom continua proiectele de cooperare dintre România și Republica Moldova, dar la nivel local”. Mai multe, aici. 
Acum 12 ore
11:20
Premierul Ion Chicu respinge criticile de nesustenabilitate financiară a programelor sociale şi de infrastructură ale guvernului său, ca şi acuzaţiile opoziţiei, în particular ale fostei șefe a guvernului Maia Sandu, care afirmă că guvernul Chicu ar fi reuşit în două săptămâni să izoleze definitiv R. Moldova.Într-un interviu în exclusivitate la Europa Liberă, oferit la două luni de mandat, Chicu s-a arătat optimist în legătură cu capacitatea guvernului său de a negocia un nou acord de finanţare cu FMI. O misiune a fondului va sosi săptămâna viitoare la Chişinău, înainte de încheierea în martie a vechiului program. „Nu cred că vom avea mari probleme în negocieri. Dacă fondul va da dovadă de inflexibilitate, vom lua totuşi o pauză”, a spus premierul, declarându-se totodată încrezător în privinţa îndeplinirii condiţionalităţilor pentru primirea celei de-a doua tranşe din finanţarea macrofinanciară a UE.Referindu-se într-o emisiune televizată la acelaşi subiect, vineri seara, ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko, a declarat că aşteaptă de la guvernul de la Chişinău îndeplinirea angajamentelor de reforme şi că unul din factorii decisivi pentru livrarea celei de-a doua tranşe din  asistenţa macrofinanciară va fi prezenţa acordului cu FMI. De la preluarea mandatului, Chicu a declarat însă de mai multe de ori că nu exclude o pauză în relaţia Chişinăului cu FMI, dacă instituţia financiară va insista ca guvernul său să renunţe la proiectele anunţate de infrastructură şi pe nemajorarea tarifelor la gazele naturale.Despre controversele din jurul disponibilității creditului rus, pe care premierul a anunţat-o după prima sa vizită în Rusia, Chicu a repetat că Chişinăul nu se va îndatora în faţa Rusiei decât cu credite ieftine, cu dobânzi de cel mult 1,5%.„Noi avem relaţii foarte bune şi cu România, dar nu vrem ca ele să fie afectate de interesele electorale ale unor politicieni”, a mai spus premierul Chicu, în replică la criticile omologului său de la Bucureşti, Ludovic Orban, care a declarat recent că nu vede „un partener serios” în actualul executiv de la Chişinău.
09:10
08:10
Acum 24 ore
07:00
Rubrica „Jurnal săptămânal”, la Europa Liberă.
03:10
La sfârșit de săptămână, Valentina Ursu discută cu locuitori de la Florești și cu fostul deputat liberal-democrat, sociologul Vadim Pistrinciuc.
Ieri
20:20
Comisia Europeană a transmis o notificare României, prin care o avertizează că din fermele comerciale de păsări din Ungaria, aflate în zona de restricție din jurul focarului de gripă aviară au fost sacrificați curcani, iar produsele obținute au fost livrate către mai multe state membre, printre care și România, transmite Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).Astfel de produse au fost introduse în România prin trei unități de depozitare, de pe raza județului Bihor, mai spune sursa citată.În acest moment, serviciile sanitar-veterinare din teritoriu încearcă să identifice toți beneficiarii produselor în cauză, pentru retragerea lor de la comercializare și incinerarea acestora.
20:00
Ambasada Japoniei la Chișinău și Fundația Japoneză au inaugurat expoziția „Maeştri Ukiyo-e, de la perioada Edo la perioada Meiji”, din colecţia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Expoziția este deschisă pentru public în perioada 16 ianuarie – 15 martie 2020.
19:10
Invitata este Lilia Curchi de la revista Natura:
19:10
La Chişinău vineri, după ce intenţia Tiraspolului să blocheze circulaţia transporturilor moldovene a dominat ştirile dimineţii, după-amiază preşedintele Igor Dodon a anunţat deja că a discutat subiectul cu Vadim Krasnoselski şi s-au înţeles să găsească de urgenţă soluţii. Dodon se află de joi la Moscova, iar despre discuţia telefonică cu Krasnoselski a anunţat pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după ce presa de la Tiraspol afirma, citând decizia unui consiliu de securitate din regiune, că blocajul va surveni din 24 ianuarie şi ar fi un răspuns la o interdicţie similară impusă pe 10 ianuarie de autorităţile de la Chişinău transporturilor din regiune. Reacţia biroului vicepremierului pentru reintegrare de la Chişinău la ştirea că Tiraspolul ar vrea să blocheze circulaţia transporturilor moldovene a fost să explice că interdicţiile pe care le invocă partea transnistreană au fost aplicate, din 10 ianuarie, însă “în calitate de test” şi că ele ar fi necesare pentru a determina conducătorii auto din regiunea transnistreană să-şi ia permise şi plăcuţe de înmatriculare neutre. Însuşi Alexandru Flenchea, vicepremier pentru reintegrare şi negociator şef din partea Chişinăului, s-ar fi aflat toată ziua în negocieri şi, desi păruse să promită presei că va reveni cu o comunicare oficială urmare a acestor discuţii, a scris până la urmă un mesaj pe Facebook. „Testul” va permite Chişinăului să vadă “câți șoferi care călătoresc peste hotarele țării încă nu beneficiază de oportunitatea plăcuțelor neutre”, a explicat el şi a continuat: “Facem analize, ajustăm resursele pentru ca toți deținătorii de autoturisme să intre în legalitate și să se bucure de libertatea de circulație.”Reacţia OSCE-ului formulată de şeful misiunii organizaţiei de la Chişinău, Claus Neukirch, a fost mai îngrijorată. El a spus că situaţia „poate afecta libertatea de mişcare a populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului” şi a făcut, totodată, un apel la „responsabilitate şi raţiune” adresat ambelor părţi. De la Moscova, unde a mers ieri într-o vizită neanunţată, şeful statului Igor Dodon a scris un mesaj pe Facebook, în care a dat detalii despre o discuţie telefonică pe care ar fi avut-o de acolo cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki. “Am stabilit ca instituțiile responsabile să identifice de urgență soluții pentru evitarea unei situații de criză. În mod categoric, cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului nu trebuie să fie afectați,” a scris Dodon.Vitalie Drăgancea, consilier al premierului de la Chişinău, ne-a spus cu puţin timp în urmă: “Probabil estemai bine pentru cetăţeni să evite acest coridor până vor fi clarificate lucrurile, clarificări care sperăm că foarte curând vor schimba situaţia. Din păcate, la ora actuală trebuie să ţinem cont de această decizie.”Ion Leahu, fost membru din partea Chişinăului în comisia unificată de control, ne-a spus, într-un scurt comentariu, că, judecând după reacţiile de până acum, se aşteaptă ca cei care vor renunţa până la urmă la restricţii să fie autorităţile de la Chişinău: „Eu aş vrea să cred că acesta este un pas al Chişinăului pentru dezvoltarea ideii sale potrivit căreia agenţii economici din regiunea transnistreană trebuie să fie înregistraţi la Chişinău, conducătorii auto trebuie să deţină numere neutre şi permise de conducere eliberate în Chişinău. Este o ideea importantă care demult trebuie să fie realizată. Ea nu se realizează, nici parţial, nici treptat şi iată Chişinăul a hotărât să facă un pas mai activ, mai decisiv pentru a se manifesta şi a da de înţeles Tiraspolului că aşa trebuie să fie. Dacă ar fi consecvent, ar fi bine. Dar aşa – a făcut un pas înainte şi îndată un pas înapoi - de la 10 ianuarie a început să fie aplicată decizia de a nu permite circulaţia fără actele respective şi la nici o săptămână deja Igor Dodon cu Krasnoselski se înţeleg să reglementeze situaţia. Eu cred că o să se încheie cu aceea că Chişinăul va ridica restricţiile pentru un timp nedeterminat şi, până la alegeri, n-o să se mai revină la întrebare.”Înregistrarea oficială de către Chişinău a autoturismelor transnistrene şi începerea eliberării unor plăcuţe de înmatriculare fără însemne speciale care să le permită să fie introduse în traficul international a început în 2018, când la o astfel de înţelegere s-a ajuns între negociatori, iar partenerii internaţionali au apreciat evenimentul ca un „substantial progres”. Ulterior au apărut informaţii despre dificultăţi în punerea în practică a înţelegerii, iar decizia autorităţilor de la Tiraspol anunţată vineri dimineaţă a fost că vor interzice în aproximativ o săptămână accesul vehiculelor înregistrate la Chişinău, pentru că autorităţile de aici ar fi făcut acelaşi lucru față de cele din regiune, cele dintre ele care-s fără plăcuţe neutre şi conduse de deţinători de permise emise în stânga, nu în dreapta Nistrului. Toate se întâmplă în ajunul unei posibile vizite, săptămâna viitoare, în Republica Moldova, a noului reprezentant al OSCE pentru reglementarea transnistreană, diplomatul austriac Thomas Mayr-Harting, care l-a înlocuit în funcţie pe italianul Franco Frattini.  
19:00
Senatul polonez, care este dominat de opoziţie, a respins vineri un proiect de lege aprobat deja de camera inferioară şi care ar permite sancţionarea judecătorilor critici la adresa reformelor din sistemul judiciar iniţiate de guvern.Camera inferioară, controlată de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, decide în ultimă instanţă şi poate anula decizia Senatului şi impune votarea legii.PiS susţine că legea este necesară pentru a evita haosul din justiţia poloneză după ce unii judecători au început să pună sub semnul întrebării legalitatea numirii altor magistraţi în conformitate cu noile reguli introduse de guvern. Reguli prezentate de PiS drept o măsură necesară pentru a curăța sistemul judecătoresc de ultimele influențe ale regimului comunist.Legea a fost criticată nu numai de judecători și militanți pentru drepturile omului, dar și de Uniunea Europeană și de Parlamentul European, cel mai recent cu ocazia dezbaterii din această săptămână legată de starea statului de drept în Polonia și Ungaria.
19:00
Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a spus că va fi foarte atent cu cine va lucra în Republica Moldova, pentru că vrea să se asigure că finanțările venite de la guvernul României vor fi folosite doar în beneficiul cetățenilor moldoveni.„Noi am intrat acum într-o altă logică. Vom continua proiectele de cooperare dintre România și Republica Moldova, dar la nivel local.Și, cel puțin o perioadă, vom fi foarte atenți cu cine vom lucra aici, pentru că vrem ca cei care să fie beneficiarii cu adevărat ai acestor proiecte, să fie cetățenii Republicii Moldova, cetățenii care merită și care apreciază cu adevărat lucrurile acestea”, a spus ambasadorul Daniel Ioniță, citat de Radio Chișinău, la o întâlnire cu oamenii de afaceri din Bălți.Mai multe, aici. 
17:10
Preşedintele rus Vladimir Putin va participa duminică la conferinţa internaţională de la Berlin asupra conflictului din Libia, al cărei ''proiect de concluzii este ca şi aprobat'', a anunţat vineri Kremlinul. Reuniunea vine după eșecul primei tentative a Rusiei și Turciei de a media semnarea unui acord de pace, care a avut loc luni, la Moscova.Ministerul rus de externe informa luni seară că după ore de negocieri, mareşalul Khalifa Haftar, comandantul trupelor din estul Libiei, a plecat fără să fi semnat acordul. Tot luni seară, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său turc Mevlut Cavusoglu anunțau că documentul fusese semnat însă de rivalul lui Haftar, premierul guvernului libian recunoscut de ONU, Fayez al-Sarraj.Al-Sarraj este susținut de Turcia, țără membră în NATO în timp ce în ultimele luni se relata că mercenari ruși s-ar fi alăturat milițiilor mareșalului Haftar. Informație respinsă de Moscova, cel mai recent sâmbătă 11 ianuarie, de președintele rus Vladimir Putin la o conferință de presă. Milițiile lui Haftar din estul Libiei sunt susținute de Emiratele Arabe Unite, Egipt și Iordania.Duminică 12 ianuarie, în Libia a intrat în vigoare un acord de încetare a focului, deși ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Războiul civil din Libia a izbucnit după înlăturarea de la putere și uciderea lui Muammar Qaddafi
16:50
Vicepreședintele parlamentului, deputatul Platformei „DA” Alexandru Slusari, fost șef al comisiei parlamentare pentru investigarea „furtului miliardului”, a declarat într-un interviu la Europa Liberă că a fost „surprins” de faptul că noul Procuror general Alexandru Stoianoglo nu a citit și anexele la raportul Kroll 2 în care sunt numiți beneficiarii finali. „Mi-e foarte greu să înțeleg cum, timp de doi ani, Procuratura Generală nu dispune de aceste anexe”.  Slusari a explicat că membrii comisiei sale au obținut anexele în septembrie 2019 de la agenția Kroll, prin intermediul Băncii Naționale. „Luni le-am trimis la Procuratura Generală”, a precizat Slusari, care a reamintit că, în baza deciziei Parlamentului, Procuratura Generală trebuie să vină cu o analiză „exhaustivă”. 
16:10
O delegație a Fondului Monetar Internațional, condusă de Ruben Atoyan (șeful misiunii FMI în R.Moldova) va fi la Chișinău între 22 ianuarie – 5 februarie pentru ultima analiză a modului cum se desfășoară actualul acord financiar de trei ani încheiat cu R.Moldova. Potrivit unui comunicat oficial al FMI, vor fi discutate ultimele evoluții din țară,  modul cum este aplicat acordul, perspectivele macroeconomice ale R.Moldova și șansele și problemele pe termen mediu cu care s-ar putea confrunta guvernul în domeniul economic.Acordul financiar pe trei ani, încheiat în noiembrie 2916 și suspendat o perioadă în timpul guvernării democrate, are o valoare totală de circa 182 de milioane din dolari din care R.Moldova a primit deja circa 160 de milioane.
15:50
Reacționând la valul de proteste din Iran, liderul suprem al țării, ayatolahul Ali Khamenei a lansat un apel la unitate, susținând că „Occidentul este prea slab pentru a-i înfrânge pe iranieni”. Vorbind pentru prima dată în opt ani, cu ocazia rugăciunii de vineri, ayatolahul a deplâns totodată doborârea avionului ucrainean de pasageri drept „un accident amar”. Dar i-a acuzat pe inamicii Iranului că ar profita de accident pentru a submina Iranul, Gărzile revoluționare și armata.De sâmbătă, în Iran, mai ales la Teheran, au avut loc proteste, provocate de faptul că autoritățile au încercat să tăinuiască timp de trei zile responsabilitatea Gărzilor revoluționare pentru doborârea accidentală, pe 8 ianuarie, a avionului ucrainean de pasageri, la scurt timp după decolare. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit, majoritatea erau iranieni sau cetățeni iranieni. Accidentul a survenit la câteva ore după ce Iranul atacase cu rachete două baze militare din Irak, folosite de trupele americane ca reacție la uciderea, pe 3 ianuarie, a generalului Soleimani într-un atac american cu dronă, pe aeroportul din Bagdad.
15:50
Criza demografică din Republica Moldova este una din cele mai severe din Europa, remarcă publicația „Balkan Insight Reporting Democracy”. Fenomenul migrației și al ratei scăzute a natalității nu este specific doar pentru R.Moldova dar aci, ia un caracter „existențial”. De la independență, populația s-a înjumătățit, fiind estimată în ianuarie 2019 la 2,6 milioane de locutori. Ceea ce nu înseamnă că acești și trăiesc în țară. Ministrul de externe Aureliu Ciocoi crede că R.Moldova mai are 10 ani să-și rezolve problemele, inclusiv cea demografică. „Misiunea noastră acum este să asigurăm că rămâne un stat viabil” a declarat Ciocoi pentru BIRD.
15:50
Tragedia avionului ucrainean doborât la 8 ianuarie la Teheran arată că a venit timpul ca Iranul şi Statele Unite să înceapă o detensionare a relațiilor, a declarat vineri ministru rus de externe Serghei Lavrov, citat de AFP. El a precizat că nu vrea să „justifice” greșeala Iranului dar că nu trebuie uitat faptul că în momentul când a avut loc accidentul, Iranul se mai aștepta la o replică militară americană.Cu câteva ore înainte ca avionul ucrainean de pasageri să fie doborât de o rachetă iraniană, Teheranul atacase cu rachete două baze militare din Irak, folosite de trupele americane ca reacție la uciderea, pe 3 ianuarie, a generalului Soleimani într-un atac american cu dronă, pe aeroportul din Bagdad. Toate cele 176 de persoane aflate la bordul avionului au fost ucise.Între timp, Procuratura Generală din Ucraina a cerut Canadei, Franței, Suediei, Germaniei și Marii Britanii (toate țări care afectate de accident) dar și Iranului să participe cu experți la investigarea circumstanțelor în care a fost doborât avionul și stabilirea responsabilităților. Cererea a fost trimisă joi, 16 ianuarie, la câteva ore după reuniunea miniștrilor de externe din țările afectate, de la Londra. Acolo, ministrul canadian de externe Francois-Philippe Champagne a anunțat că țara sa, la fel ca Afganistanul, Marea Britanie, Suedia și Ucraina cer Iranului să plătească despăgubiri familiilor victimelor. Cele mai multe victime erau cetățeni iranieni, al doilea cel mai mare grup fiind de cetățeni canadieni, majoritatea de origine iraniană.
15:50
Mai multe benzinării din Republica Moldova au scumpit vineri, 17 ianuarie, prețurile pentru carburanți. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a declarat că nu a fost informată, dar potrivit regulamentului, companiile care modifică preșurile au la dispoziție trei zile pentru a prezenta Aneției calculele care au determinat noile prețuri. Astfel, pentru un litru de benzină A – 95 prețul a crescut de la 18,69 lei la 19,20 lei, în medie cu 60 de bani iar motorina s-a scumpit în medie cu 65 bani. Cel mai mult însă s-a scumpit gazul lichefiat – de la 9,85 lei la 11,05 lei, precizează Ziarul de Gardă. Vicepreședintele parlamentului, deputatul Blocului ACUM Alexandru Slusari a declarat că scumpirea este total nejustificată.  
15:30
În România, Consiliul Superior al Magistraturii, prin cele două secții ale sale de judecători și procurori, a decis convocarea adunărilor generale ale magistraților pentru a obține un punct de vedere motivat privind intenția de abrogare a pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor de serviciu ale magistraților, într-o sesiune extraordinară a Parlamentului.Magistraților li se cere să se pronunțe asupra eliminării pensiilor de serviciu „din perspectiva încălcării independenței și afectării statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor”.În plus, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare și a Consiliului consultativ al Judecătorilor Europeni, considerând că decizia politică de a elimina pensiile de serviciu afectează statutul judecătorilor, iar Secția pentru procurori va face același demers pe lângă organismele europene ale procurorilor.Decizia magistraților din CSM de a mobiliza sistemul judiciar este parte a acțiunilor de protest față de eliminarea pensiilor de care beneficiază, anunțate încă de la mijlocul lunii decembrie. CSM spunea atunci că nu va accepta sub nicio formă „afectarea statutului magistraților și încălcarea independenței acestora” și, prin urmare, se opune din răsputeri eliminării pensiilor și remunerației speciale a magistraților și procurorilor.Tot în decembrie, câteva instanțe din țară, cum ar fi Curtea de Apel București, Tribunalul Prahova și Tribunalul Galați, au anunțat că nu mai judecă decât dosarele penale urgente, toate activitățile cu publicul, la registraturi și arhive, fiind suspendate în semn de protest față de intenția Guvernului și a Parlamentului de a modifica modul de calcul al sporurilor la salariu, respectiv de a elimina pensiile de serviciu ale magistraților.PSD a decis, pe 14 ianuarie, să convoace o sesiune parlamentară extraordinară în ultima săptămână din ianuarie pentru a vota eliminarea pensiilor speciale.
15:20
Ministrul român de Interne, Marcel Vela, a declarat, vineri, că a cerut Camerei Deputaților să returneze mașinile de lux, cumpărate în mandatul fostului ministru, Carmen Dan, afirmând că acestea erau destinate protecției demnitarilor PSD.Ministrul Vela a spus că este vorba despre cinci mașini, un BMW seria 7 și 4 autoturisme Volkswagen Touareg, acestea din urmă fiind achiziționate de Jandarmerie.Marcel Vela a acuzat fosta conducere a MAI că a folosit banii Ministerului pentru protecția demnitarilor PSD, în loc să fie ulilizați pentru dotarea Poliției și că, pentru cumpărarea autoturismului BMW, a exista în înțelegere „între Carmen Dan și cel care a condus Camera Deputaților”, adică „ori domnul Dragnea, ori cine a urmat după dânsul”. La conducerea Camerei Deputailor se află Marcel Ciolacu, președinte interimar al PSD.Ministrul de Interne a mai spus că Jandarmeria a făcut și alte achiziții costisitoare, sute de televizoare cumpărate cu 1000 de euro bucata.
14:00
Locuitorii satului Elizaveta, mun. Bălți, au organizat un protest în această dimineață, informează NordNews. Oamenii sunt nemulțumiți de pedeapsa cerută de procurori în cazul tânărului, de 23 de ani, împușcat mortal de un carabinier pe 13 ianuarie. Procurorul care instrumentează cazul a solicitat o pedeapsă între 10-15 ani de închisoare pentru angajatul Inspectoratului General de Carabinieri suspectat de omor.  Tragedia s-a produs la începutul săptămânii curente, iar la scurt timp pe rețelele de socializare au apărut imagini de la locul incidentului, autorul cărora afirmă că omul legii era în stare de ebrietate și speria localnicii cu un pistol. În imaginile publicate se vede cum, alertați și derutați, oamenii îi cer carabinierului să lase arma jos.Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General de Carabinieri, angajatul său  se afla în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, iar arma personală era deținută legal. Procuratura investighează acest caz, iar Inspectoratul de Carabinieri al MAI a inițiat o anchetă internă.
12:50
Un tribunal din Spania l-a amendat cu 52,4 milioane de euro și l-a condamnat la 18 luni de închisoare pe bancherul spaniol Jaime Botín-Sanz, în vârstă de 83 de ani, care a încercat să scoată din țară tabloul lui Pablo Picasso „Portretul unei tinere femei”, scrie ziarul El País.Botín, fostul șef al creditorului Bankinter SA și membru al dinastiei care a condus Santander mai bine de un secol, a fost găsit vinovat de trafic de bunuri importante din punct de vedere cultural și a primit ordin să predea autorităților tabloul lui Picasso, apreciat la 26 de milioane de euro.Tabloul aparținea lui Botin, iar acesta a încercat să-l vândă la licitație, în pofida lipsei de permisiune din partea autorităților. Opera este inclusă în lista patrimoniului istoric al țării, la fel ca toate operele de artă spaniole vechi de peste o sută de ani.Acum tabloul a fost confiscat și este depozitat în Muzeul Regina Sofia din Madrid.  
12:40
Reacționând la valul de proteste din Iran, liderul suprem al țării, ayatolahul Ali Khamenei a lansat un apel la unitate, susținând că „Occidentul este prea slab pentru a-i înfrânge pe iranieni”. Vorbind pentru prima dată în opt ani cu ocazia rugăciunii de vineri, ayatolahul a deplâns totodată doborârea avionului ucrainean de pasageri drept „un accident amar”. Dar i-a acuzat pe inamicii Iranului că ar profita de  accident pentru a submina Iranul, Gărzile revoluționare și armata.De sâmbătă, în Iran, mai ales la Teheran, au avut loc proteste, provocate de faptul că autoritățile au încercat să tăinuiască timp de trei zile responsabilitatea Gărzilor revoluționare pentru doborârea accidentală, pe 8 ianuarie, a avionului ucrainean de pasageri, la scurt timp după decolare. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit, majoritatea erau iranieni sau cetățeni iranieni.Accidentul a survenit la câteva ore după ce Iranul atacase cu rachete două baze militare din Irak, folosite de trupele americane ca reacție la uciderea, pe 3 ianuarie, a generalului Soleimani într-un atac american cu dronă, pe aeroportul din Bagdad.
12:00
Premierul Ucrainei, Oleksi Honcharuk, și-a prezentat demisia, vineri, la câteva zile de la apariția în spațiul public a unei înregistrări audio în care ar fi făcut comentarii legate de capacitatea președintelui Ucrainei de a înțelege chestiunile economice."Pentru a risipi orice îndoială cu privire la respectul și încrederea noastră pentru președinte, am scris o scrisoare de demisie și am trimis-o președintelui pentru a fi prezentată în parlament", se arată în declarația lui Honcharuk postată pe contul de Facebook. Președinția ucraineană a confirmat primirea scrisorii dar președintele Volodimir Zelenski nu a comentat încă.Nu este clar dacă înregistrările audio sunt veridice. Una din vocile care se aude pare să fie cea a premierului demisionar, care afirmă că nici el, nici președintele „nu ne pricepem la economie”.  Honcharuk susține că este vorba de fragmente, înregistrate în cursul unor ședințe de guvern, și scoase din context.Honcharuk s-a apărat, spunând că  „grupuri influente” vor să lase impresia  că nu-l respectă pe președinte. „Nu este adevărat”, a spus Honcharuk.Opoziția i-a cerut joi demisia lui Honcharuk, spunând că el și cabinetul său îl discreditează pe președintele Ucrainei și exacerbează criza economică din țară.Parlamentul Ucrainei trebuie să voteze dacă acceptă demisia premierului.Oleksi Honcharuk era în funcție din august 2019.
09:10
În ultimele decenii, politicienii și partidele politice și-au făcut o tradiție din a-și edifica trusturi media care să le lustruiască imaginea. S-a vorbit despre holdingul media afiliat comuniștilor, cel al creștin-democraților în anii 2000, despre cel al democraților sau al liberalilor și liberal-democraților, începând cu 2010, și, recent, despre cel al socialiștilor sau al Partidului Șor, perioada de după 2016. Cât de păguboasă este această practică și cum i se poate pune capăt? Un interviu cu cercetătorul media Victor Gotișan: 
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.