Astăzi, în Moldova și în lume

Europa Libera, 5 decembrie 2019 01:10

Din agenda internă: reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului participă joi și vineri la Bratislava la o nouă rundă de negocieri în format 5+2 în chestiunea transnistreană, sub egida OSCE.La Chișinău se întrunește în ședință Parlamentul R. Moldova.La sediul agenției INFOTAG din capitală se dau publicității rezultatele unui nou sondaj de opinie.O organizație unionistă va ține o conferință de presă despre cum ar manipula și dezinforma opinia publică presa controlată de președintele Igor Dodon. Din agenda internațională (prezentată de Reuters): la Madrid continuă summit-ul mondial pe tema crizei climatice (COP25).Comisarul UE pentru afaceri europene Ylva Johansson și vicepreședintele CE Margaritis Schinas vizitează Atena, având pe agendă probleme legate de migrațiune.Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, vizitează Italia.Cancelara Germaniei, Angela Merkel, îl primește la Berlin pe președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 15 minute
19:10
Economiștii văd două scenarii principale, în dependență de relațiile cu Fondul Monetar Internațional și flexibilitatea executivului.
19:10
Cantitativ, acțiunile planificate au fost în mare parte realizate, dar nu au produs schimbări semnificative.
Acum o oră
18:30
Completul de judecători ai Curţii Constituţionale din timpul guvernării democrate - acel complet care a demisionat după ce Comisia de la Veneţia a constatat că a judecat „strâmb” şi contrar Constituției moldovene, pe vremea schimbării din iunie a puterii de la Chişinău -, poate fi tras la răspundere penală. Acest lucru rezultă tot dintr-o opinie a Comisiei de la Veneţia, emisă zilele trecute. Dar în timp ce Comisia analiza această chestiune, la Chişinău pare să fi dispărut dorinţa ca aceşti judecători să fie anchetaţi. Atât foştii magistraţi ai Curţii Constituționale, în frunte cu Mihai Poalelungi, cât şi democraţii în frunte cu Vlad Plahotniuc, care au fost până în iunie la putere şi se prezumă că ar fi utilizat Curtea în războaiele cu adversarii politici, sunt vizaţi în general în două anchete, ambele pe faptul tentativei de uzurpare a puterii în stat, însă pornite pe vremea unei construcţii politice ce nu mai există, coaliţia PSRM-ACUM. Demisionând acum câteva zile din funcţia de preşedinte al comisiei din parlament ce se ocupa de cercetarea presupusei ilegalităţi, Mihai Popşoi, deputat al blocului ACUM, aflat de o lună în opoziţie, a sugerat că cei pe care i-a anchetat până acum comisia, adică democraţii, se află deja la guvernare alături de socialişti, iar aceasta lipseşte de logică aflarea sa în fruntea acestei comisii pornite împreună cu socialiştii. Popşoi a fost criticat pentru această decizie de un coleg de-al său din formaţiunea lui Năstase, Dinu Plângău, care i-a reproşat că, practic, ar fi anulat rezultatul anchetei, ba chiar s-ar putea să afecteze şi înaintarea dosarului de la procuratură. Justificate sau nu, aceste critici nu au schimbat o realitate: rămasă fără preşedinte, comisia e deocamdată blocată, iar socialiştii din parlament nu au luat vreo decizie de schimbare a preşedintelui ei, aşa că lucrurile nu sunt deloc limpezi în privinţa continuării sau nu a anchetei din parlament.   Au apărut, în schimb, circumstanţe noi cu potenţial de a mişca ancheta procuraturii pe acelaşi fapt. E vorba despre avizul Comisiei de la Veneţia, care i-a spus Curţii Constituţionale de la Chişinău nu doar că poate, ci că ar fi obligată să dezlege mâinile procurorilor pentru a-i cerceta pe foştii magistraţi ai Curţii. Acel complet de magistraţi, bănuit că i-a ajutat pe democraţi în iunie să le pună beţe în roate noilor guvernanţi, a evitat să se prezinte până acum la audierile din comisia parlamentară, iar procurorii, pe de altă parte, nu-i pot audia fără acceptul actualei Curţi Constituţionale, cea care a decis să consulte mai întâi Comisia de la Veneţia. Ceea ce i-a răspuns zilele trecute Comisia într-un aviz este că, potrivit directorului  Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea: „Judecătorii Curţii Constoituţionale pot răspunde pentru conţinutul hotărârilor sale. Regula generală e că nu răspund, dar există şi o excepţie şi ea este că pot răspunde, dacă se demonstrează o încălcare gravă şi intențională a prevederilor Constituției şi a legii.”Va impulsiona sau nu avizul Comisiei de la Veneţia ancheta procuraturii, rămâne de văzut. Curtea Constituţională nu se grăbeşte însă să ia o decizie. Tema nu figurează încă pe agenda Curţii, iar magistraţii spun că vor fi gata probabil abia după Revelion să decidă dacă le permit sau nu procurorilor să-i cerceteze penal pe predecesorii lor. În ce-i priveşte pe democraţi, primul vizat, Vlad Plahotniuc, cercetat la Chişinău şi într-un dosar de spălare de bani, dar şi în dosare penale din alte state, acesta a dispărut din R. Moldova încă în iunie, odată cu cedarea puterii şi este căutat de autorităţi, însă fără succes deocamdată. Alţi democraţi, în frunte acum cu Pavel Filip, după demiterea guvernului Maiei Sandu şi sprijinirea socialiştilor în numirea unui alt guvern, se află acum într-o coaliţie tacită cu socialiştii, prin urmare e greu de crezut că se va mai ocupa cineva de circumstanţele în care au acţionat în iunie, când R. Moldova a fost sub semnul dualităţii puterii.
Acum 2 ore
18:20
La Washington, Comisia juridică din Camera reprezentanților dezbate capetele de acuzație care ar putea duce la suspendarea din funcție a președintelui Donald Trump. Se așteaptă ca membri comisiei să le aprobe joi după care săptămâna viitoare vor merge în plenul Camerei, unde de asemeni, este de așteptat să fie aprobate.Trump, acuzat că a blocat un important ajutor militar pentru Ucraina pentru a obține un avantaj politic intern, va fi al treilea președinte american judecat de Senat în vederea suspendării din funcție.Nu este de așteptat ca Trump să fie suspendat pentru că ar fi nevoie de o majoritate de două treimi din membri Senatului, dominat de republicanii președintelui.Donald Trump respinge categoric toate acuzațiile, considerând procedura de „impeachment” o „făcătură”.În cursul dezbaterilor de joi, republicanii din Comisia juridică s-au plâns că nu ar fi respectate procedurile legale, în replică, democrații au afirmat că acești evită să discute acuzațiile în sine.
Acum 4 ore
17:00
Ucraina a salutat decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni asupra proiectului rusesc Nord Stream 2, în timp ce Germania, principala beneficiară a gazoductului, a criticat decizia drept „amestec străin”.Senatul american și mai multe comisii din Camera Reprezentanților au căzut de acord pe 9 decembrie să includă un articol privind sancțiunile împotriva gazoductului în proiectul de lege care aprobă cheltuielile pentru apărarea națională. Ceea ce ar putea îngreuna terminarea gazoductului, construit în proporție de peste 80% și care ar urma să intre în funcțiune anul viitor. Nord Strem 2 trece prin Marea Baltică, ocolind Ucraina și poate livra 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual.„Este un proiect politic care subminează securitatea energetică a Europei” a comentat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter.În replica, ministrul german al energiei Heiko Maas a declarat că „deciziile despre politica energetică europeană se iau în Europa”. „Respingem orice amestec străin sau sancțiuni extrateritoriale”.
16:40
Summitul UE de joi și vineri, 12-13 decembrie, la Bruxelles, are loc în condiții cu totul inedite: este prima dată că o întâlnire la vârf se ține simultan cu alegerile generale din una din țările membre, alegeri care vor decide ieșirea sau nu a acelei țări din Uniune.Marea Britanie este cu totul absentă de la întâlnire, iar cei 27 de lideri vor mai avea, în afară de Brexit, două mari teme de discutat: bugetul UE pe perioada 2021 - 2027 și ambițiosul pact ecologic european pregătit de Comisie.Va fi prima asemenea întâlnire la care participă noul președinte al Consiliului European, Charles Michel, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.Pactul ecologic, acel mult anticipat Green Deal, este însă principala noutate a summitului. Comisia Europeană a promis o adevărată revoluție ecologică pentru a permite Uniunii să atingă neutralitatea climatică până în 2050.Mai multe, aici. romania.europalibera.org
16:40
Parlamentul Ucrainean a votat joi pentru extinderea reglementării ce oferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării, condiţie pentru un acord care să pună capăt conflictului ce durează de cinci ani. Extinderea acestui statut fusese convenită la reuniunea de luni de la Paris a cvartetului din formatul „Normandia”: Ucraina, Rusia, Germania și Franța.Statutul le permite regiunilor separatist să-şi formeze propriii procurori, curţi de justiţie şi forţe ale poliţiei şi să organizeze alegeri locale. 
16:20
Noul guvern liberal al României, condus de Ludovic Orban, și-a angajat răspunderea în parlament pe trei proiecte de legi vizând justiția, transportul persoanelor și plafoanele bugetare. Pe legea plafoanelor bugetare, premierul Orban a anunțat că a respins amendamentul Uniunii Salvați România, care dorea ca deficitul bugetar să fie de 3%, dar și pe cel depus de ALDE privind un deficit de 3,95% din PIB în 2020.„Trebuie să facem pași pentru a readuce deficitul bugetar sub 3% din PIB. Acest obiectiv nu poate fi atins în cursul anului 2020", a spus Ludovic Orban.Potrivit procedurii, după angajarea răspunderii Guvernului, poate fi depusă o moțiune de cenzură, în termen de trei zile.PSD a anunțat însă că merge la Curtea Constituțională și va contesta două dintre legi. Mai multe, aici.  
16:20
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a informat joi Ministerul Justiţiei că la 1 ianuarie va renunţa la portofoliile ministeriale pe care le ocupă, în urma inculpării sale pentru corupţie, dar că va rămâne în funcţia de şef al guvernului. Netanyahu cumulează în prezent şi portofoliile Diasporei, Agriculturii şi Sănătăţii.Legea israeliană nu îl obligă pe Netanyahu să demisioneze de la conducerea guvernului dacă este inculpat, iar premierul a declarat că nu intenţionează să renunţe la post.Legea precizează însă că miniştrii nu pot rămâne în funcţie cât timp sunt judecaţi.Israelul va organiza la data de 2 martie cel de-al treilea scrutin legislativ în numai un an, după ce Knessetul a votat miercuri autodizolvarea din cauza blocajului politic rezultat după alegerile din septembrie.
Acum 6 ore
15:10
Punct de vedere săptămânal, în dialog, despre felul în care este anchetată devalizarea celor trei bănci falimentate.
15:00
Premierul Ion Chicu a avut o întrevedere joi cu omologul ucrainean Oleksiy Honcharuk, informează un comunicat al guvernului.Chicu este însoțit de vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, ministrul de externe, Aureliu Ciocoi, ministrul economiei, Anatol Usatîi și alți oficiali. Potrivit guvernului de la Chișinău, s-a discutat în special despre tranzitul de gaze rusești prin Ucraina și problemele de alimentare ale R.Moldova dacă acest tranzit încetează pe 1 ianuarie 2020.S-a discutat și despre : consolidarea securității în regiune, inclusiv susținerea reciprocă în reglementarea conflictelor existente pe teritoriul ambelor state, liberalizarea transportului auto și aerian, extinderea controlului unic la frontiera comună prin implementarea mecanismului la puncte noi de trecere, măsurile antidumping impuse de guvernul Ucrainei pentru un set de produse, care afectează producătorii moldoveni și altele.Premierii au decis să organizeze curând o ședință a co-președinților Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru cooperare economică .
Acum 8 ore
12:40
Premierul Moldovei Ion Chicu va participa joi, la Kiev, la summit-ul șefilor de Guverne ai statelor GUAM. El urmează să aibă o întrevedere bilaterală cu omologul său ucrainean, Oleksi Honcearuk.Fostul ministru de externe, Nicu Popescu, scrie într-un comentariu pe pagina sa de Facebook, citat de radio Chișinău că relațiile moldo-ucrainene ar fi în acest moment foarte proaste și că din perspectiva Ucrainei, Republica Moldova este o țară guvernată de o echipă profund ostilă Ucrainei, a scris fostul ministru. El a amintit în acest context declarațiile noului ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, care elogia spiritul separatiștilor din Donbas.În loc să-și întărească pozițiile în negocierile cu Kievul, Chișinăul continuă să și le slăbească prin dezechilibrarea continuă a politicii externe, mai scrie Nicu Popescu.El se referă la recenta vizită a ministrului Apărării din Republica Moldova la Moscova, ceea ce, în opinia sa, constituie o rupere clară a politicii de neparticipare a Moldovei în cooperarea în domeniul securității în cadrul CSI.Un alt exemplu, în opinia fostului ministru, este promovarea recunoașterii internaționale a neutralității Moldovei.
12:00
Comisia de la Veneția este de părere că judecătorii Curții Constituționale nu ar trebui să răspundă pentru greșelile judiciare care nu implică rea credință sau pentru diferențele de interpretare a legii. Este unul din răspunsurile date unei interpelări a fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, care cerea explicații dacă noțiunile de inamovibilitate și independență permit angajarea răspunderii penale a judecătorilor CC, atât în timpul mandatului, cât și după expirarea acestuia, relatează Ziarul de Gardă. Interpelarea era legată de deciziile CC din 7-9 iunie, care au susținut poziția de atunci a guvernării democrate, aruncând țara într-o criză constituțională.Comisia de la Veneția mai arată că judecătorilor CC li se acordă imunitate funcțională, care este valabilă și după încheierea mandatului. Acest lucru este necesar pentru a permite judecătorului să ia o decizie motivată, fără teama de urmărirea penală după încheierea mandatului său.Mai mult, numai Curtea Constituțională poate decide ce instanță poate totuși judeca un judecător CC, când acesta a comis o infracțiune. Criza constituțională din iunie s-a încheiat după o săptămână când pe 14 iunie, Partidul Democrat s-a retras de la guvernare. O zi mai târziu, Curtea Constituțională și-a revizuit și retras deciziile luate între 7 și 9 iunie 2019. Ulterior, la 20 iunie, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi și-a dat demisia.
12:00
Procuratura Anticorupție examinează legalitatea acordării garanțiilor de stat pentru cele trei bănci devalizate, în cadrul unui dosar penal legat de furtul miliardului. Într-un interviu la TV8, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, temporar suspendat din funcție, a precizat că sunt cercetate garanțiile de stat acordate în 2014-2015.„În cadrul dosarului furtului miliardului procurorii investighează intrarea în acționariatul Băncii de Economii, în perioada anului 2011. Întrarea în acționariatul Unibank în 2012, în acționariatul Banca Socială în 2013. Se examinează datoria Băncii de Economii față de Victoriabank în mărime de peste 2 miliarde de lei. PPrivind alocarea garanțiilor de stat în valoare de circa 14 miliarde de lei în noiembrie 2014 și în martie 2015”, a mai spus Viorel Morari. Cele trei bănci devalizate, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, au beneficiat de garanții de stat acordate de guvern. Astfel, în luna noiembrie 2014, executivul a dispus acordarea sumei de 9,5 miliarde de lei, iar în martie 2015, a sumei de 5,3 miliarde de lei.
Acum 12 ore
11:20
Comentând declarațiile noului procuror general, Alexandr Stoianoglo, precum că nu ar cunoaște despre existența unei liste cu beneficiarii finali ai furtului miliardului, lidera partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu le-a calificat drept „halucinante”, într-un interviu cu Jurnal Tv. Doamna Sandu a spus că oamenii au „așteptări foarte mari” de la procurorul general, iar faptul că una dintre primele sale acțiuni a fost suspendarea din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție a lui Viorel Morari denotă că vrea „să-și pună oamenii lui în funcție”. Maia Sandu a comentat și afirmațiile făcute săptămâna trecută de către fostul președinte al României, Traian Băsescu, care a afirmat că a avertizat-o încă din august că ar fi trebuit să ia în considerare o coaliție cu PD, întrucât „Dodon o va da jos”. „Cum să discuți cu oameni corupți despre reforma justiție? În continuare, așteptăm, sperăm că PD-ul nu va ajunge total în buzunarul lui Dodon”, a spus doamna Sandu, pentru care guvernul Ion Chicu ar fi de fapt ” staff-ul electoral al președintelui Dodon”. Maia Sandu a comentat relația Chișinăului cu Bucureștiul, respingând acuzațiile care i se aduc de către noul guvern cum că ar căuta să pună piedici ajutorului financiar al partenerilor de dezvoltare ai Moldovei. „E clar de ce Bucureștiul este supărat. Am inițiat reforme importante, apreciate și de români și de americani. Dodon a întrerupt acest proces”. În cadrul emisiunii s-a discutat și despre promisiunile guvernului de a deschide un aeroport și la Ceadâr-Lunga. Președinta PAS susține că atât timp cât s-a aflat în funcția de premier nu s-a luat în considerare varianta aceasta, ci doar s-a discutat despre Bălți, Mărculești sau Cahul. În opinia ei, este vorba despre interesele Federației Ruse, care și-ar dori să aibă în această zonă un aeroport pe care să îl controleze.
11:00
Rusia îl va informa joi pe ambasadorul german Geza Andreas von Geyr despre răspunsul Moscovei la expulzarea a doi angajați din ambasada sa la Berlin, scriu agențiile de știri ruse, citând o sursă anonimă. Germania a expulzat săptămâna trecută doi diplomați ruși, după ce Parchetul Federal a declarat, pe 4 decembrie, că „există suficiente dovezi faptice” potrivit cărora, fie agențiile guvernamentale ruse, fie agențiile regionale cecene au ordonat uciderea la Berlin a unui etnic cecen din Georgia. Zelimhan Hangoșvili a luptat alături de separatiștii ceceni din Rusia după care s-a refugiat în Georgia de unde a plecat cu familia în Germania. A fost ucis pe 23 august la Berlin iar un cetățean rus a fost ulterior reținut și se află și acum în detenție. Moscova a respins acuzațiile de implicare a statului. Ministerul rus de externe a declarat că va trebui să ia măsuri pentru a răspunde la „pașii nefondați și gesturile neprietenoase ale Germaniei”. Luni, la Paris, președintele rus Vladimir Putin a comentat prima dată uciderea lui Hangoșvili, susținând că etnicul cecen din Georgia ar avea legături cu atacul terorist împotriva metroului din Moscova.
07:20
Britanicii votează astazi în  alegeri generale  anticipate al căror rezultat ar putea decide dacă  va avea loc o despărțire de Uniunea Europeană sau dacă țara va rămîne în UE.Scutinul începe la ora 7 dimineața  și se încheie la 10 seara , ora locală .Șase sondaje de opinie arată  că alegătorii preferă Partidul Conservator, condus de prim-ministrul Boris Johnson, care a promis „finalizarea Brexit-ului”.Laburistii, partidul de opoziție condus de Jeremy Corby , și-a propus să renegocieze acordul de Brexit și să organizeze un nou  referendum pe  această temă .Niciunul dintre cele două partide nu pare  să câștige majoritatea simplă  din camera inferioară a parlamentului de la Londra sau cel puțin 326 de mandate,  potrivit sondajelor de opinie.Noul partid Brexit al lui Nigel Farage, susține  o plecare fără accord din Uniunea Europeană. La polul opus se află  liberal-democrații, conduși de Jo Swinson, care vor rămânerea marii Britanii în Uniunea Europeană.În afară de Brexit, sondajele arată că alegătorii britanici  sunt preocupați  de soarta serviciului național de sănătate, urmat de criminalitate, economie și imigranți. 
07:20
Preşedintele Romaniei  Klaus Iohannis va participa, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, pe agendă aflându-se subiecte referitoare la viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021 - 2027, combaterea schimbărilor climatice, precum şi relaţiile externe ale Uniunii.Potrivit  unui  comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, citat de Agerpres  şeful statului  roman va participa şi la Summitul Euro în format extins, precum şi la reuniunea Consiliului European - articolul 50, care va avea loc în contextul rezultatelor alegerilor anticipate din Marea Britanie.Referito la bugetul UE, preşedintele Iohannis va pleda pentru „un buget ambiţios care să asigure realizarea cu succes a obiectivelor Uniunii pentru deceniul viitor". 
07:20
Canalul  rus de televiziune TNT a scos din programele sale serialul „Slujitorul poporului” după ce a arătat primele trei episoade ale primului sezon pe 11 decembrie.Emisiunea în care actualul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski (care este actor) joacă rolul unui profesor de istorie ales președinte din greșeală, a fost înlocuită în programele de joi și vineri. TNT a declarat presei locale că nu a avut niciodată în plan să difuzeze toate episoadele serialului ucrainean în pofida a ceea ce anunțau spot-urile promoționale.Întrebat dacă președintele rus Vladimir Putin va viziona sitcom-ul, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a spus reporterilor că președintele „nu are timp” să se uite la televizor.În reclama pentru emisiune, televiziunea , care are 35 de milioane de spectatori săptămânali, a precizat că serialul este „o utopie care nu are nicio legătură cu Ucraina lui Zelenski”.  
07:10
Președintele Igor Dodon va merge în perioada 18-20 decembrie din nou într-o vizită  de lucru în Federația Rusă. La Moscova, Dodon  va participa la summit-ul informal al Uniunii Economice Eurasiatice și cel al Comunității Statelor Independente. De asemenea, în programul vizitei sunt incluse o serie de întrevederi bilaterale.Detaliile vizitei la Moscova au fost discutate miercuri, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Oleg Vasnețov. Președintele Dodon susține că există un potențial de dezvoltare nevalorificat în relația Chișinăului cu Moscova.
06:40
Duminică, 8 decembrie, la Chișinău a avut loc congresul de constituire a „Partidului Acțiunii Comune - Congresul Civic”, inițiat, între alții, de foștii deputați comuniști Mark Tkaciuc, Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi. Un partid care se vrea de stânga „pură și dură” sau un ghimpe ideologic în coastele socialiștilor. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu unul din inițiatori, Iurie Muntean. Europa Liberă: Ce înseamnă o stângă autentică în condițiile Europei de Est, la marginea fostei URSS? Iurie Muntean: „În primul rând, asta nu înseamnă stalinism. Aici e vorba deja despre cel de-al treilea telespectator, pentru care cuvântul comunism este sinonim al cuvântului stalinism. Vreau să spun că cuvintele acestea nu sunt deloc sinonime. Eu aș spune că-s antonime. Ce înseamnă stânga, și nu numai pentru Europa de Est? Apropo, pentru Europa de Vest, valorile la care o să mă refer devin și mai actuale, pentru că Europa de Est, până la urmă, acuma se află într-o stare mai aproape de anumite evoluții, de dreapta, nu de stânga, inclusiv clericalismul, un liberalism sălbatic, periferic...”Europa Liberă: Asta se duce pendulul acolo unde-a fost.Iurie Muntean: „Da, da. Pentru că ei au fost aruncați din stânga în dreapta.”Europa Liberă: Eu de ce întreb? Pentru că e ușor să fii de stânga în Franța, în Germania, unde ai indemnizații și e altceva să fii de stânga în condițiile Estului, care se mișcă...În primul rând, este vorba despre echitatea sau justiția socială; doi: solidaritatea; trei: umanismul; valorile clasice ale iluminismului.Iurie Muntean: „Sunt cinci lucruri de bază, care, de fapt, și-au găsit reflecția și în manifestul nostru, în programul nostru, mă rog, ca și un set de orientări valorice. În primul rând, este vorba despre echitatea sau justiția socială; doi: solidaritatea; trei: umanismul; valorile clasice ale iluminismului; este concepția științifică asupra lumii și, clar, analiza critică. Asta e stânga. Nu-i stalinismul stânga, înțelegeți? Iată, ceea ce v-am spus eu, și interesant că despre iluminism, noi observăm în ultimul deceniu, în mod special, și eu aș spune, chiar foarte elocvent, începând cu 2008 și 2009, când criza financiară a trecut în faza unei crize economice profunde, observăm că valorile iluminismului au fost băgate pe periferia agendei politice. Auzim cu totul alte discursuri și, de fapt, tot ceea ce se întâmplă la general în lume, într-o măsură sau alta, practic, chiar și în țările așa-numitului miliard de aur, Vestului clasic, Vestului colectiv, numiți-l cum vreți...”Europa Liberă: Occidentul.Iurie Muntean: „Occidentul, da. Deja, practic, toți sociologii, nu numai teoreticieni, dar și practicieni, declară că, de fapt, noi urmărim o tendință tot mai pronunțată, care demonstrează că fiecare următoarea generație trăiește mai rău decât cea precedentă.Și ceea ce vedem noi, de pildă, în Franța, cu gilets jaunes, ceea ce se petrece în ultimul timp și în Germania, demonstrațiile acestea ale cetățenilor indignați, care nu sunt, nu-i vorba de niște demonstrații doctrinale, când cineva iese și-și declară atașamentul față de anumite valori, lumea pur și simplu este indignată de situația în care s-a pomenit în ultimii 10-11 ani. Viitorul, până la urmă, este, și aici eu mă refer la Europa, viitorul aparține totuși mișcărilor de stânga, având în vedere chiar și tradiția ultimilor 100-150 de ani. Și noi vedem exemple și în Spania, Podemos cu 22% în parlament, ei câștigă la alegerile locale, ocupă posturile de primar, ocupă majorități în consiliile locale și așa mai departe. Noi vedem ce se întâmplă și în Italia, în ceea ce privește creșterea popularității celor de stânga. Pe de altă parte, avem și o altă tendință, dar cei de dreapta sunt, eu v-aș spune, mai puțin...”Europa Liberă: Îi ajută pe cei de stânga, fiți de acord, Berlusconi...Iurie Muntean: „Pe alocuri, pe alocuri!”Europa Liberă: Îi ajută foarte bine, pentru că se duc într-o extremă care...Iurie Muntean: „Știți ce-i salvează pe europeni în ceea ce privește, eu aș spune, o diferență tranșantă în favoarea celor de stânga? Tradiția. Tradiția politică și faptul că tineretul, cu toate că știm că la dânșii, mă rog, natalitatea a descrescut, dar ceea ce se face în Europa sunt mișcări de stânga reprezentate de tineret. Ca și orice revoluție, de fapt.”Europa Liberă: Să vă întreb ca pe un savant: cum îi clasificați pe Steve Jobs, pe Zuckerberg? De ce culoare sunt, dacă vorbim de viitorul Occidentului?Iurie Muntean: „Ei sunt de stânga, definitiv. Fără -isme, dar după valorile pe care le promovează, ei sunt de stânga, fără discuții.”Europa Liberă: Prin urmare, terminologia o să ajute mai mult stânga decât dreapta?Iurie Muntean: „O să vă spun de ce. Având în vedere că ei sunt adepți puternici, și Jobs, mă rog, Dumnezeu să-l ierte, cu toate că ei pledau și pledează pentru suficiența și demnitatea absolută a persoanei, pe de o parte, drepturile persoanei, dar în continuare contra unei implicări profunde a statului în relațiile sociale, iar pe de altă parte, pledează pentru un minimum anumit, asigurat fiecărui cetățean. Asta-i de stânga...”Europa Liberă: Vreau să mă întorc la exemplul ăsta, Zuckerberg... Iurie Muntean: „...educațional, financiar...”Europa Liberă: Pe Steve Jobs îl lăsăm acolo, sus el să facă analiză, dar cu Zuckerberg mai avem timp pe vremea vieții lui. Pe de o parte, el pledează pentru deschidere, pentru... Iurie Muntean: „...democratizare...”Europa Liberă: ...excluderea statului în relația dintre oameni, pe de altă parte, el câștigă bănet din asta. Este un paradox? El e capitalist cu multe zerouri la cont, dar în esență el e capitalist. Iurie Muntean: „Desigur că-i capitalist!”Europa Liberă: Ca și Soros, care a făcut programe de astea, de asistență umanitară, dar, de fapt, banii provin dintr-o operațiune capitalistă sută la sută?Iurie Muntean: „Absolut. Dar, pe de altă parte, uitați-vă la același Zuckerberg. Care este nivelul de consum al acestei persoane? Pe de o parte da, formal, el are acces la o bogăție enormă, pur și simplu fantastică, el e multimiliardar, iar pe de altă parte, el, în fel și chip, și nu că promovează, știți cum, de dragul de a unge ochii publicului, el cu adevărat reprezintă un personaj puternic înrădăcinat în valorile de stânga: consumul simplu, distanțele scurtate în comunicare etc., globalizare,  globalizare socială, nu globalizare capitalistă, dar socială. Dar nu trebuie să uităm că el e parte a anumitei societăți și a funcționat, și s-a bucurat de succes în cadrul unei anumite paradigme economice, care presupune, pe dimensiunea financiară. Succesul lui, până la urmă, a fost măsurat și în bani. Proiectul lui a fost profitabil. Și este.”Europa Liberă: Acuma să vă mai dau un personaj, ca să înțelegeți unde ne aflăm noi. Plahotniuc a fost de dreapta sau de stânga? Unii oameni care erau îndrăgostiți și mai sunt, poate, de el pe bune, spun așa: el a găsit un model eficient de a conduce, de a supune voinței sale multă lume și prin lumea asta să impună imediat o reformare, cu imaginația de care-i în stare, dar foarte rapid a impus un model și a schimbat mecanismele de funcționare. Acesta-i om care colectează: bani, oameni, robi...”Iurie Muntean: „Max Weber, care a descris, pe lângă mai multe lucruri a descris și fenomenul capitalismului incipient, etica puritană, protestantă, dacă țineți minte, el a făcut comparație cu capitaliștii din timpul Evului Mediu. El e pirat, care câștigă momentan sume enorme de bani sau alte valori, dar care nu le investește, care în cel mai bun caz le colectează, le mărește, dar nu le folosește, nu le investește. Le fură, cu alte cuvinte, sau le irosește. Pirat, bandit, numiți-l cum vreți, «джентльме́н уда́чи» (gentlemanul baftei), el nu este capitalist clasic în sensul lui Weber, nu este capitalist clasic, în sensul lui Steve Jobs, care creează locuri de muncă, oportunități, are responsabilitate socială etc. Acesta-i om care colectează: bani, oameni, robi...” Europa Liberă: Casete.Iurie Muntean: „Casete, putere, ce vreți. El nu creează nimic, el distruge tot, adunând, adunând și împuțindu-se în această colectare și concentrare... Este un capitalism barbar, periferic, comprador, înțelegeți?”Europa Liberă: Am înțeles. Este o întâmplare că a sărit din casetă, că a fost dezghiocat? Iurie Muntean: „Absolut nu. Totul era previzibil și noi asta am repetat și am subliniat în repetare rânduri, inclusiv din 2014 până în 2019, cât am fost în opoziție, în afara așa-numitului câmp organizat politic. Așa-numitul mecanism, pe care el l-a construit, era absolut sortit unui asemenea final. Pentru că băiatul a jucat ca în Piața centrală colhoznică, dar cu marile forțe, într-o platformă, eu vorbesc de Republica Moldova, în care sunt cointeresate mai multe forțe, asta nu putea să dureze la infinit. El putea să sperie nemții cu tancurile rusești și rușii cu bocancii NATO încă ceva timp, probabil că, dar nu, nu, nu. Mai cu seamă că el nu a avut o agendă politică pozitivă, constructivă. Spuneți-mi, vă rog, măcar un loc de muncă acest om a deschis?”Europa Liberă: Edelweiss...Iurie Muntean: „Edelweiss? Dar acestea nu sunt locuri de muncă. El, ca și un capitalist periferic, compradorist, nu era implicat în producere și schimb, el era implicat în prădare și redistribuire, atât.”Europa Liberă: Îmi place teza asta a Dvs. că a jucat la degetare cu puterile importante și asta cred că i-a scurtat cariera. Iurie Muntean: „În cazul americanilor, precis. Americanii chiar s-au pus rău pe dânsul, cu toate că el acuma-i acolo...”Europa Liberă: Până la proba contrarie...Iurie Muntean: „De fapt, nu numai americanii. Băiatului îi părea, știți cum se spune în popor, îi părea păpușă...”Europa Liberă: Nu mă interesează persoana dânsului, biografii o să aibă grijă și o să descrie foarte exact...Iurie Muntean: „El e un model, un model care pleacă. Mai sunt încă câțiva de aceștia în jur, în Europa de Est, mai sunt, mă rog, cineva mai civilizat, dar în principiu, asta-i epoca care pleacă.”
Acum 24 ore
06:20
Din agenda zilei în Moldova să notăm: masa rotundă organizată de IDIS Viitorul cu tema „Evaluarea implementării Acordului de Asociere” și flashmob-ul organizat de PAS Youth cu genericul „Vă arătăm lista beneficiarilor Furtului Miliardului”.Pe plan international, stirea zilei  este legată de alegerile anticipate din Marea Britanie, a căror miza reala este relatia Londrei cu Uniunea Europeana, adică Brexit-ul. Cele două partide principale, Conservator si Laburist , propun planuri și proiecte diferite în tot ceea ce privește impozitele și taxele, investițiile publice, rolul statului și cel al sindicatelor. Partidul Liberal Democrat dorește renunțarea la Brexit. Secțiile de votare se închid la ora 22 GMT, adică miezul nopții la Chișinău.La Bruxelles are loc astăzi și mâine un Consiliu European sub noua președinție a belgianului Charles Michele.În Rusia se aniversează Ziua Constituției, iar Națiunile Unite consacră această zi... neutralității.
11 decembrie 2019
22:30
O discuție cu deputatul Blocului ACUM despre soluționarea conflictelor din Transnistria și Donbas, interesele Rusiei în regiune și reforma justiției din țară care bate pasul pe loc.
20:30
Procurorul general Alexandru Stoianoglo trebuia să prezinte în parlament un raport despre evoluțiile anchetei asupra devalizării sistemului bancar, dar a delegat un adjunct care a spus că raportul nu este gata.
20:20
Într-un raport prezentat Consiliului de Securitate din 10 decembrie, secretarul general, Antonio Guterres, a scris că anchetatorii ONU au examinat resturile de arme utilizate în atacurile asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită din Khurais și Abqaiq și a spus că nu au fost capabili să „coroboreze în mod independent” datele și să ajungă la concluzia că acele arme erau „de origine iraniană”.Arabia Saudită, precum și oficialii americani și europeni au acuzat Iranul pentru bombardamentul din 14 septembrie, care a eliminat jumătate din producția brută a regatului și a alimentat un vârf al prețurilor petrolului.Rebelii shiți din Yemen au revendicat responsabilitatea pentru atacuri, iar sprijinitorul politic al grupului, Iranul, a negat orice implicare.Raportul lui Guterres a menționat că hutii nu s-au dovedit a fi în posesia dronei utilizate în atacuri.O anchetă a atacului continuă și va fi înaintată Consiliului de Securitate la final, a scris secretarul general al ONU.Arabia Saudită declarase că 18 drone au lovit cea mai mare instalație de prelucrare a petrolului din lume în Abqaiq, în timp ce rachetele de croazieră au lovit câmpul petrolier Khurais pe 14 septembrie.Atacurile au dus la oprirea unei producții de țiței de 5,7 milioane de barili pe zi ceea ce reprezintă aproximativ 6 la sută din totalul ofertei globale.Ministerul saudit al apărării desărase că atacul a fost „lansat din nord și că a fost sponsorizat fără îndoială de Iran”.În confruntările din Yemen zeci de mii de oameni au fost uciși și milioane au fost strămutați.
20:00
Sute de milioane de dolari asistență a guvernului american în Afganistan au contribuit la corupția din țară, a declarat pentru AP Hamid Karzai, fostul președinte de la Kabul, răspunzând astfel unei relatări a ziarului „Washington Post” de ieri care cita persoane care au fost direct implicate în acțiunile din Afganistan în timpul războiului de 18 ani. Potrivit ziarului american, trei administrații prezidențiale din SUA ar fi indus în eroare publicul în legătură cu conflictul.Documentele îl menționează pe Hamid Karzai, care a fost președintele țării timp de 14 ani, considerând că el a condus un guvern care s-a „auto-organizat într-o cleptocrație”.Karzai a negat implicarea sa în acte de corupție, dar nu a negat că funcționarii guvernului său erau corupți.
Ieri
19:20
Directorul secretariatului respectivei comunități, Janez Kopac, le-a vorbit deputaților despre riscurile ţării în cazul în care Moscova şi Kievul nu ajung la un acord.
19:00
Problemele cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale par să preocupe autoritățile moldovene doar atunci când sunt elaborate strategii şi politici. În realitate, soluțiile şi măsurile formulate în documentele oficiale rămân în mare parte doar pe hârtie. La această concluzie au ajuns experţii Alianţei organizaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi care au monitorizat cum sunt aplicate documentele de politici privind incluziunea socială. Asigurarea dreptului la educație de calitate a copiilor cu nevoi speciale în condiții de egalitate cu ceilalți este unul din obiectivele majore pe care şi l-au asumat autoritățile în programul național de incluziune sociale. La modul practic însă prea puține s-au făcut pentru a onora angajamentul. Chiar şi cele mai elementare măsuri, cum ar fi accesul în instituțiile de învățământ, transport adaptat pentru copii cu dizabilități locomotorii sau echipamente școlare de asistare pentru cei cu probleme senzoriale, rămân restante, constată experții. Lista măsurilor rămase pe hârtie e lungă, începând de la elaborarea programelor şcolare pe domenii de dizabilitate, instruirea cadrelor didactice şi până la extindere programului de educaţie incluzivă.  Restanţe majore sunt şi la capitolul asigurarea accesului la servicii medicale de calitate pentru persoane cu nevoi speciale, spune Natalia Munteanu de la Asociaţia Humanitas:„Majoritatea instituțiilor medicale rămân inaccesibile pentru persoanele cu dizabilităţi. Autorităţile nu au aprobat un program de reabilitare, iar numărul persoanelor care beneficiază de reabilitare şi tratament balneo-sanatorial este scăzut. Prin urmare nu există precondiţii pentru scăderea numărului persoanelor cu dizabilităţi severe. Serviciile de intervenție timpurie sunt slab dezvoltate în profil teritorial. Cadrul de funcţionare este abia la etapa de dezvoltare.”Sporirea şi facilitarea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu nevoi speciale este un alt obiectiv formulat de autorităţi în strategia naţională privind ocuparea forţei de muncă. Tempoul de aplicare a prevederilor documentului este însă foarte lent, constată Ion Ciubotărică de la centrul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi.El spune că Guvernul a înregistrat câteva progrese la acest capitol – au fost făcuţi primii paşi pentru dezvoltarea antreprenoriatului social, a fost pilotat un proiect ce facilitează accesul persoanelor cu dizabilităţi în învăţământul profesional tehnic şi adoptată o lege care prevede subvenţionarea angajatorilor ce angajează persoane cu nevoi speciale.Lista restanţelor este însă mai mare, spune Ion Ciubotărică şi menţionează doar câteva:„Asigurarea accesului fizic a persoanelor cu dizabilităţi la instituțiile de învăţământ profesional-tehnic. Am monitorizat două din aceste instituţii pe care guvernul le-a raportat ca rezultate pozitive. Noi am mers să vedem cât de pozitive sunt aceste rezultate şi ne-am convins că aceste instituţii de fapt nu sunt accesibile. Al doilea domeniu problematic este adaptarea serviciilor Agenţiei Naţionale pentru ocuparea forţei de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Al treilea domeniu e legat de programele de suport pentru angajatorii care angajează persoane cu dizabilităţi, inclusiv dacă este adaptat locul de muncă, grupul sanitar.” O altă măsură neglijată, chiar dacă este prevăzută în legislaţie, este cota obligatorie de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Legea prevede ca angajatorii cu peste 20 de angajați să aibă cel puţin cinci la sută dintre ei persoane cu necesităţi speciale.Numai că nimeni nu verifică în ce măsură angajatorii respectă această normă legală, spune Ion Ciubotărică.Dificultăţile pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi la angajarea în câmpul muncii îți găsesc confirmare şi în statisticile oficiale, spune expertul. Anul trecut au fost publicate în premieră date despre rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi. Aceasta constituie 26 la sută şi  e de două ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei în general.Concluzia experţilor e una bine-cunoscută fiind valabilă în mai toate domeniile şi anume că autorităţile R. Moldova adoptă legi bine scrise, dar realizarea acestora lasă de dorit, din varii motive.
19:00
Ministrul economiei, Anatol Usatîi, a atras atenția că abordarea problemei „de o manieră ultimativă, fără a lua în calcul calitatea și siguranța serviciilor pentru călători nu este o abordare corectă”.
18:40
Capitala bosniacă, Sarajevo, l-a declarat miercuri pe autorul austriac Peter Handke, câștigător al Premiului Nobel, „persona non grata”, pentru sprijinul său acordat președinte sârb Slobodan Milosevic și pentru negarea genocidului din 1995 de la  Srebrenica.Sarajevo a fost sub asediul forțelor naționaliste sârbe bosniace înarmate de Milosevici în timpul războiului din 1992-95 după destrămarea Iugoslaviei. Aproximativ 11.000 de oameni au murit în asediu, cel puțin 10 la sută – copii, și în război au murit peste 100.000 de oameni.Adunarea cantonală de la Sarajevo a adoptat, în unanimitate, miercuri, o declarație, proclamându-l l pe Handke persoana nedorită, după ce a declarat într-un interviu recent că ar putea vizita regiunea sârbă autonomă a Bosniei, anul viitor.„Eventuala sa vizită în patria noastră... ar provoca furie și umilire suplimentară a tuturor victimelor”, se arată în declarația, care condamnă acordarea a ceea ce ea a numit „denigratorului genocidului” Premiul Nobel pentru literatura din acest an, scrie agenția Reuters.Igor Radojicic, primarul de facto al capitalei entității sârbe din Bosnia, Banja Luka, l-a felicitat pe Handke și l-a invitat în vizită. Sârbi naționaliștii îl văd pe Handke ca pe un promotor al cauzei lor.Handke a respins întrebările cu privire la sprijinul său pentru regimul Milosevici în interviurile pe care le-a acordat după ce a primit Premiul Nobel, anul acesta.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.