Actorul Dorian Boguță: Sunt din Chișinău, de pe teritoriu românesc. Mama îmi spunea – „Nu uita că ești român”

InfoPrut, 3 decembrie 2019 13:00

Dorian Boguță a vorbit astăzi, despre ce a înseamnat să fii român la Chișinău în perioada URSS. Actorul a povestit despre copilăria sa și spiritul românesc în care a fost crescut. „Eu știu mai bine decât alții ce înseamnă să fii mândru că ești român. Eu sunt din Chișinău, adică de pe un teritoriu românesc, și, când eram eu mic, era chiar periculos să vorbești despre România. Și-mi aduc aminte că uneori mama îmi spunea în șoaptă la ureche: „Nu uita ca esti român" , a declarat actorul Dorian Boguta, la Digi 24.Dorian Boguță este protagonistul celui mai nou film semnat de regizorul Andrei Gruzsniczki. Drama „Zavera” îl are în centru pe Ștefan Caragioiu, inginer constructor în vârstă de 50 de ani.  Existența lui intră într-un blocaj odată cu moartea celui mai bun prieten al său, arhitectul Nic Papahonțu (Șerban Pavlu), de care e legat prin tot ce a făcut până acum. Nic reprezintă tot ceea ce și-ar fi dorit Ștefan de la viață: carismă, talent, dezinvoltură, o mare cultură și o știință a oamenilor. El moare accidental, iar Ștefan este obligat să deschidă ochii asupra vieții din jurul lui și să ia decizii. Descoperă că toate adevărurile în care a crezut până acum se clatină serios, inclusiv prietenia lui cu Nic.Amintim că actorul Dorian Boguță s-a născut în Chișinău, pe timpul fostului URSS. În 1999, el s-a mutat la București și a început dă joace în filme, dobândind o recunoaștere cu serialul TV „Lombarzilor 8” (2006) și mai târziu cu „Francesca” (2009), care au fost apreciate în întreaga lume, la multe festivaluri de film de prestigiu. În 2009 și-a făcut debutul în regie, cu scurt-metraj „10”, marcând începutul unei serii de scurt-metraje de succes, „De acum încolo” (2012), care a câștigat mai multe premii printre care și premiul pentru cel mai bun scurt-metraj românesc.Un alt moment important în cariera sa a fost regizarea scurt-metrajului „Kazimir”, care a devenit unul dintre primele filme de groază românești. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de InfoPrut

Acum 2 ore
11:50
  Prim-ministrul Ion Chicu a convocat în ședință miniștrii Finanțelor, Economiei și Infrastructurii, Educației, Culturii și Cercetării, Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu care a discutat despre majorarea investițiilor în domeniile acestora de activitate, atrăgând atenția și asupra risipirii banului public. „Este mult loc de îmbunătățire atunci când vorbim despre eficiența cheltuielilor publice. Vă cer să monitorizați toate cheltuielile. V-am atenționat la deprinderea multor șefi publici de schimba regulat laptopurile și telefoanele. Și evident, aștept măsuri concrete pe dimensiunea eficientizării investițiilor mari. Fiecare leu cheltuit trebuie să fie argumentat”, a declarat Chicu. Pentru anul 2020, Guvernul de la Chișinău a anunțat că a bugetat investiții publice masive în modernizarea infrastructurii rutiere, dar și pe dimensiunile educație și agricultură și dezvoltare regională. Articolul Premierul Chicu atrage atenția: Sunt mulți șefi publici care schimbă laptopurile și telefoanele regulat apare prima dată în InfoPrut.
Acum 24 ore
22:50
Liderii Uniunii Europene au prelungit pe 12 decembrie 2019, cu şase luni sancţiunile economice impuse Rusiei în 2014, după anexarea Crimeei, a anunţat preşedinţia Consiliului European, relatează AFP. Această decizie, luată în cadrul unui summit european la Bruxelles, survine la câteva zile după summitul în format Normandia (Ucraina, Rusia, Franţa, Germania) de la Paris menit să pună capăt conflictului din estul Ucrainei şi care nu a înregistrat rezultate majore. O nouă întâlnire în acelaşi format Normandia a fost convocată peste patru luni. Sancţiunile economice vizează de cinci ani sectorul petrolier, al apărării şi pe cel bancar din Rusia. Acestea au fost prelungite cu şase luni în iunie, fiind necesară unanimitatea statelor membre ale UE pentru impunerea lor. Sancţiunile au fost impuse după moartea a 298 de pasageri ai unui zbor al companiei Malaysia Airlines doborât de o rachetă deasupra Ucrainei, în iulie 2014. Conflictul dintre combatanţii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene s-a soldat cu peste 13.000 de morţi din 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Articolul Uniunea Europeană a prelungit cu şase luni sancţiunile economice impuse Rusiei apare prima dată în InfoPrut.
22:40
Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova și Constantin Cijic, viceministru al Energiei și Protecției Mediului din Ucraina, au semnat astăzi, 13 decembrie 2019, Memorandumul de Înțelegere privind cooperarea în domeniul securității alimentării cu gaze naturale, notează deschide.md. Memorandumul are drept obiectiv stabilirea unei platforme de colaborare între părți, care ar facilita schimbul de informații și coordonarea acțiunilor de prevenire, atenuare și gestionare a situațiilor excepționale în vederea aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor. „Apreciem enorm sprijinul Guvernului Ucrainei acordat țării noastre. Mă bucur că acest Memorandum vine să confirme faptul că, în eventualitatea unei crize în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din țările noastre, autoritățile și operatorii responsabili din ambele țări vor depune eforturi comune în vederea depășirii acestora și neadmiterii, sub nicio formă, a limitării sau obstrucționării fluxului de gaze către consumatorii statului afectat”, a declarat Anatol Usatîi. De asemenea, în cadrul evenimentului de semnare a Memorandumului, Anatol Usatîi a mulțumit directorului Secretariatului Comunității Energetice, Janez Kopač, pentru suportul acordat Republicii Moldova și propunerea de a încheia prezentul Memorandum de Înțelegere între autoritățile publice centrale respective din Republica Moldova și Ucraina, care a parvenit în contextul incertitudinilor privind continuarea tranzitului gazelor naturale din Federația Rusă prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2020.   Articolul R. Moldova și Ucraina au semnat Memorandumul în domeniul securității alimentării cu gaze naturale apare prima dată în InfoPrut.
22:40
Petras Austrevicius, europarlamentarul lituanian din grupul Renew Europe, a declarat că anul viitor, când se va revizui Parteneriatul Estic, Uniunea Europeană trebuie să le ofere statelor membre PaE perspectivă clară de aderare. „Parteneriatul Estic este una dintre cele mai de succes inițiative ale UE. Dacă ne uităm cum era situația în această parte de Europă în 2009, față de 2019, înțelegem forța acestui proiect. Georgia, Ucraina și Moldova, cel puțin, au făcut reforme extinse, s-au schimbat extraordinar. De aceea, dorim să avem mai multe instrumente, mai mult angajament din partea UE ca să tratam aceste țări ca parteneri reali”, a menționat Petras Austrevicius într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Europarlamentarul este de părere că UE trebuie să fie un proiect deschis, iar dacă aceste țări fac reforme, promisiunile trebuie menținute. „De aceea, țările care au acorduri de asociere, trebuie să primească acces la marile proiecte ale UE: piața internă, schimbările climatice etc. Vecinătatea estică poate fi diferită dacă noi suntem serioși și vedem aceste țări ca parteneri egali”, a adăugat sursa. Amintim că parteneriatul Estic reprezintă un program al UE, lansat în 2009 care este destinat aprofundării relațiilor economice și politice cu șase state ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Articolul Europarlamentar: „UE trebuie să ofere statelor din Parteneriatul Estic perspectivă clară de aderare” apare prima dată în InfoPrut.
22:30
Anatol Usatîi, ministrul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova și Constantin Cijic, viceministru al Energiei și Protecției Mediului din Ucraina, au semnat astăzi, 13 decembrie 2019, Memorandumul de Înțelegere privind cooperarea în domeniul securității alimentării cu gaze naturale, notează deschide.md. Memorandumul are drept obiectiv stabilirea unei platforme de colaborare între părți, care ar facilita schimbul de informații și coordonarea acțiunilor de prevenire, atenuare și gestionare a situațiilor excepționale în vederea aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor. „Apreciem enorm sprijinul Guvernului Ucrainei acordat țării noastre. Mă bucur că acest Memorandum vine să confirme faptul că, în eventualitatea unei crize în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din țările noastre, autoritățile și operatorii responsabili din ambele țări vor depune eforturi comune în vederea depășirii acestora și neadmiterii, sub nicio formă, a limitării sau obstrucționării fluxului de gaze către consumatorii statului afectat”, a declarat Anatol Usatîi. De asemenea, în cadrul evenimentului de semnare a Memorandumului, Anatol Usatîi a mulțumit directorului Secretariatului Comunității Energetice, Janez Kopač, pentru suportul acordat Republicii Moldova și propunerea de a încheia prezentul Memorandum de Înțelegere între autoritățile publice centrale respective din Republica Moldova și Ucraina, care a parvenit în contextul incertitudinilor privind continuarea tranzitului gazelor naturale din Federația Rusă prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2020.   Articolul Memorandum în domeniul securității alimentării cu gaze naturale, semnat de R. Moldova și Ucraina apare prima dată în InfoPrut.
20:50
Suntem... ai cui? Noi – pribegi prin vocație, cu Țară și fără – pioni fără Rege, fără Regat și cu un prezent suspect de Alzheimer. Văitându-ne prin excelență, încă mai tragem de năvodul compătimirii. Poate-poate ne pică de-o milă. Nu, nu suntem slabi! Dar nici suficient de pregătiți să recunoaștem că suntem... ai nimănui. Noi – niște umbre umile – mumii risipitoare de valori, de limbă, de codri. Asfaltând ulițele satelor cu straturi de zgură, am ucis tot farmecul opincilor. În Țara noastră – e țara lor, și imnul lor, și al lor steag. Aparent, în fiecare dimineață înaintăm semnificativ spre Patria-Mamă. Ce se întâmplă peste noapte, de parcă am repeta exemplul Penelopei în așteptarea lui Ulise, că ne trezim în aceeași Țară a noastră – cu aceeași țară a lor! Ne trezim prin bucătării limitate în curajul bucătăriilor de altădată – unde mai mult se vorbea decât se mânca. Suntem niște sclavi ai roboților de cafele. Dăm peste cap licori cu magneziu efervescent și ne căutăm în panică memoria prin bilețele lipite pe frigider. Memorii banale care includ plata facturilor, care ne amintesc despre întâlniri (risipitoare de viață) și că trebuie să cumpărăm lapte. Bilețele care mai conțin câte un citat – acel colac de salvare într-o situație când pare că mori; și, de fapt, doar pare. Suntem... ai cui? Noi – purtători de ie și adidași, cu vagă idee a ceea ce vom fi mâine, mai mult credem în Apocalipsă decât în Unire. Străini în țara altora, noi – românii din regiunile istorice – continuăm să fim altfel de români chiar Acasă, în România. Nu sunteți de-a noastră... Sunteți din Basarabia? Întrebare care nu mă mai uimește după aproape zece ani de trai în România. În toată povestea au evoluat doar răspunsurile mele. În primii ani veneam cu explicații. În ultimii – precum evreii, cu întrebare pentru întrebare. Și Basarabia nu este a Voastră? Din grijă pentru cardiovasculari și din recunoștință pentru jertfa tânărului picat pe muntele Sorica, în Carpații de Curbură, în Războiul Reîntregirii (în ranița căruia a fost găsită miraculos cea mai frumoasă poezie, Nu plânge Maică Românie), omit detaliile răspunsurilor primite. Pipăim prin întunerec, cu fina intuiție a orbilor, speranțele. În zori de zi trăim dezamăgiri cumplite de a descoperi că am ajuns în punctul din care am pornit, dar și frici firești că nu vom avea rezistența Penelopei. De atâția ani tot țesem poduri de flori, ne bocim tricolorul decapitat și mascăm impecabil suferințele prin acele parteneriate în vogă la care purtăm haine protocolare, tăiem panglici... Și atât. Curajul și Adevărul, se pare, nu mai reprezintă valori. Ele mai pot fi regăsite în Muzeul de Istorie, acolo pe unde mulți dintre românii din România nu au călcat niciodată! Poate doar din acest motiv atât Basarabia, cât și Bucovina și toate celelalte pământuri istorice nu sunt ale lor. Fericitul caz că suntem ni se datorează doar nouă – etnicilor români, românii nimănui, care vom naviga din nou și din nou, sub steaua lui Ulise, spre Acasă. Dorina POPESCU, pentru Agenția BucPress   Articolul Românii din jurul granițelor întreabă: ,,Suntem ai cui?” apare prima dată în InfoPrut.
20:30
Compozitorul Eugen Doga şi violonistul şi dirijorul Nicolae Botgros vor primi titlul de cetăţean de onoare al oraşului Bucureşti. Subiectul urmează a fi examinat săptămâna viitoare la şedinţa Consiliului general al municipiului Bucureşti, transmite AGERPRES. Potrivit sursei citate, titlul va fi oferit celor două personalităţi din Republica Moldova la propunerea primarului de Bucureşti, Gabriela Firea. Eugen Doga şi Nicolae Botgros vor primi distincţia alături de alte personalităţi din domeniul medical, cultural şi militar din România. Cei doi oameni de artă sunt şi cetăţeni de onoare ai Chişinăului. Eugen Doga are 82 de ani şi este autorul unor valoroase lucrări în genul muzicii de estradă, de film şi de teatru, inclusiv a celebrului vals „Gingaşa şi tandra mea fiară”, desemnat de către UNESCO drept cea de-a patra capodoperă muzicală a secolului trecut. Directorul artistic şi prim-dirijorul Orchestrei naţionale de muzică populară „Lăutarii”, maestrul Nicolae Botgros, are 66 de ani şi de-a lungul carierei sale a dus faima muzicii populare în zeci de state europene, în SUA, Australia, Noua Zeelandă, precum şi în toate ţările din spaţiul ex-sovietic. TVR Moldova Articolul Eugen Doga şi Nicolae Botgros, cetăţeni de onoare ai Bucureştiului apare prima dată în InfoPrut.
19:30
Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal a venit astăzi cu o inițiativă de unificare a partidelor unioniste din Republica Moldova, astfel încât „niciun vot proeuropean și unionist să nu fie pierdut de acum înainte, fie că e vorba de alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale”. Liderul PL a vorbit despre imperativul creării Mișcării Unioniste în R. Moldova, astfel încât idealurile Mișcării de Renaștere Națională din 1989 să fie duse până la capăt - reîntregirea neamului românesc și Unirea. „Calea spre Unire este deschisă. La 19 septembrie, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov. Este pentru prima dată, când într-un document european apare următoarea frază: „Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate. Această Rezoluție a fost transmisă inclusiv Parlamentului RM, care nici după 3 luni de la adoptare nu a luat nicio atitudine”, a declarat Dorin Chirtoacă. Astfel, Chirtoacă a menționat că PL a lansat o inițiativă privind crearea unei mișcări unioniste din Republica Moldova. „În așa fel, încât la alegerile prezidențiale și, respectiv, parlamentare unioniștii să meargă într-o manieră organizată și corectă. Strategia noastră – nici un vot să nu fie pierdut. Există deja o serie de discuții care se poartă în acest sens”, a mai adăugat liderul PL . Totodată, Dorin Chirtoacă a făcut public, un apel către toate partidele de orientare unionistă – să accepte această propunere și să-și unească forțele. https://www.facebook.com/106244906075994/videos/2903259446372222/     Articolul Dorin Chirtoacă, despre crearea Mișcării Unioniste în R. Moldova: „Niciun vot proeuropean și unionist nu trebuie să fie pierdut de acum înainte” apare prima dată în InfoPrut.
19:00
Personalităţi, oameni care muncesc cu dăruinţă, profesionişti consacraţi au fost laureaţi în cadrul celei de-a patra ediţii a Galei Premiilor TVR MOLDOVA - „Români pentru români”, care a avut loc duminică, 8 decembrie 2019, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Au fost acordate 12 trofee: Premiul pentru PROMOVAREA LIMBII ROMÂNE - Nicolae DABIJA Premiul pentru PROMOVAREA ISTORIEI NEAMULUI - Vlad MISCHEVCA Premiul pentru PROMOVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ROMÂNESC -  Grigore VIERU (post-mortem) Premiul pentru EXCELENŢĂ ÎN ARTĂ - Sandu GRECU Premiul pentru PERFORMANŢĂ ÎN EDUCAŢIE - Eugenia HALUS Premiul pentru RESPONSABILITATE SOCIALĂ - Misiunea Socială „DIACONIA” Premiul pentru COOPERARE ROMÂNIA - REPUBLICA MOLDOVA - CONGRESUL AUTORITĂŢILOR LOCALE DIN MOLDOVA Premiul pentru INIŢIATIVĂ CIVICĂ - Iulian RUSANOVSCHI Premiul TÂNĂRUL ANULUI - Iuliana BEREGOI Premiul pentru DIASPORA - Ion LAZARENCO TIRON Premiul special „CENTENARUL MARII UNIRI” - Ion MĂRGINEANU Premiul special „RENAŞTEREA NAŢIONALĂ” - Nicolae COSTIN (post-mortem) La eveniment au participat oameni de cultură şi artă, ambasadori, politicieni, reprezentanţi ai administraţiei locale de pe ambele maluri ale Prutului, academicieni, membri ai societăţii civile, precum şi telespectatori fideli ai postului TVR MOLDOVA. Oaspeţii au apreciat munca depusă de echipa TVR MOLDOVA şi au transmis mesaje de susţinere pe mai departe. „Într-adevăr, TVR face în Republica Moldova un jurnalism de o excepţională calitate, a dat dovadă de obiectivitate, de promptitudine, a reuşit să stea întotdeauna departe de jocurile politice. Este nevoie de astfel de voci sigure în spaţiul mediatic din Republica Moldova”, a declarat Excelenţa Sa Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova. Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Camera Deputaţilor, România, spune că pentru el a fost o bucurie, o onoare şi un privilegiu să participe la Gala Premiilor TVR MOLDOVA, „în cadrul căreia au fost premiaţi români care ne fac cinste atât în interiorul, cât şi în exteriorul celor două state româneşti. Mulţumesc TVR MOLDOVA şi felicitări echipei care dă viaţă unui proiect ce reprezintă o gură de oxigen informaţională într-un ocean de propagandă rusească”, a fost mesajul politicianului. Ambasadoarea Iuliana Gorea Costin a declarat că a fost onorată să participe la acest eveniment şi să înmâneze premiul pentru performanţă în educaţie în unul dintre cele mai importante şi responsabile domenii de activitate umană, cel al instruirii şi educării tinerei generaţii. „Premierea performanţei în cadrul Galei TVR MOLDOVA mi-a oferit deosebitul prilej de a adresa cele mai sincere urări de succes atât laureaţilor în domeniile de activitate în care excelează, cât şi echipei postului TVR MOLDOVA, condusă cu profesionalism şi dedicaţie de Cristina Leorenţ, director TVR Internaţional. După şase ani de la revenirea Televiziunii Române la Chişinău, constatăm cu bucurie realizările TVR MOLDOVA, nivelul înalt de responsabilitate de care dau dovadă jurnaliştii postului în abordarea realităţii şi modul original şi creativ prin care promovează şi menţin valorile româneşti şi europene. Le dorim să continue cu aceeaşi abnegaţie şi încredere, ca fiecare dintre noi să devenim un punct de reper, un model de slujire şi dăruire pentru semeni şi ţară”, a menţionat aceasta. La eveniment au răsunat piese din toate timpurile, iar pe scenă au urcat Ducu Bertzi, Dinu Iancu Sălăjanu, Domniţa Iscru, Maria Luiza Mih, Viorel Burlacu, Stela Botez, Kapushon, Elvi’s Band, Tatiana Turtureanu, Dumitru Botnaru, Studioul folcloric „Iedera”. Pavel Stratan, împreună cu Cleopatra şi Cezar Stratan, au avut un recital de excepţie şi au interpretat, în premieră, piese dintr-un nou proiect muzical. Spectacolul a fost difuzat în direct, pe TVR MOLDOVA, TVR Internaţional şi TVR Cluj. Articolul Gala Premiilor TVR Moldova 2019 apare prima dată în InfoPrut.
18:40
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, este de părere că dacă s-ar trece înapoi la alegerea preşedintelui R. Moldova de către deputaţii din Parlament, Dodon ar putea face rost de numărul necesar de voturi. Mai mult, acesta spune că la frigăruiul la care au participat deputaţi democraţi şi socialişti s-au negociat anumite lucruri. Declaraţiile au fost făcute […] Articolul Voronin: Dacă se revine la alegerea președintelui în Parlament, Dodon va avea voturile necesare apare prima dată în InfoPrut.
17:30
Cu 28 de ani în urmă, la 13 decembrie 1991, au fost înregistrate primele victime în conflictul transitrean. Patru polițiști moldoveni au fost omorâți la Dubăsari de către gardiști separatiști de la Tiraspol, transmite Radio Chișinău. În dimineața acelei zile, la ora 5.30, secţia de poliţie din oraşul Dubăsari, controlată de Chișinău, a fost anunțată […] Articolul Nu uităm: 13 decembrie 1991, primele victime făcute de separatiștii de la Tiraspol apare prima dată în InfoPrut.
17:10
„O politică față de R. Moldova, un stat artificial, care nu poate să se întrețină de unul singur, trebuia să vizeze creșterea sentimentului unionist”. De această părere este jurnalistul Claudiu Târziu care a vorbit într-o emisiune tv despre politica de apropiere a României de R. Moldova din ultimele trei decenii.  „Nu cred că a existat o strategie bine articulată de apropiere de R. Moldova. A existat un soi de pretext pentru a vehicula sume în stânga și în dreapta și a existat un ajutor dat dintr-un sentiment de vinovăție al unora care nu erau în mafie”, a declarat jurnalistul. Însă, în ambele cazuri, consideră Claudiu Târziu, rezultatul a fost același, banii acordați de România au fost irosiți. „ „Pentru că dacă ne uităm nu există o creștere a sentimentului unionist în R. Moldova, iar, în opinia mea, o politică față de R. Moldova, un stat artificial, care nici nu poate să se întrețină de unul singur, trebuia să vizeze creșterea sentimentului unionist”, a conchis jurnalistul Claudiu Târziu. Articolul Opinie: „Banii alocați de statul român R. Moldova trebuiau să ajute la creșterea curentului unionist” apare prima dată în InfoPrut.
16:00
George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a vorbit în cadrul unei emisiuni despre ce se întâmplă cu resursele României, mai exact, cu pădurile, petrolul, gazele, aurul, dar și despre cum pot fi soluționate problemele din acest sector. „În primul rând, ne vom ocupa de creșterea nivelului redevențelor, fiindcă avem aproape cel mai scăzut nivel din toate statele Uniunii Europene, cu excepția țărilor care nu au resurse. Spun asta, deoarece e foarte ușor să compari România cu niște state care nu au asemenea resurse”, a explicat liderul AUR la București TV. Simion s-a referit și la jaful din pădurile României. „Vedeți ce se întâmplă la Kronospan și la Schweighofer, care s-au rebranduit doar ca să acopere jaful. Și știți cine sunt penalizați acolo, oamenii care iau lemn pentru foc și propriile nevoi”, a adăugat sursa. Liderul AUR a mai menționat că lemnul este o resursă regenerabilă, că poate fi tăiat, dar sustenabil. „Ce putem face din punct de vedere al interesului național este să interzicem exporturile de lemn sub formă brută: buștean sau cherestea”, a conchis acesta. „De asemenea, nu trebuie să uităm că oamenii sunt cea mai importantă resursă pentru o țară”, a punctat Simion. https://www.facebook.com/george.simion.unire/videos/421983435108504/?v=421983435108504 Articolul Ce se întâmplă cu resursele României. Dezvăluirile unui lider politic apare prima dată în InfoPrut.
15:50
Comunitatea izolată de români/volohi din Poroșcovo, o mică localitate din regiunea Transcarpatia, Ucraina, ar putea avea în curând o școala. Părintele Eftimie Mitra, sprijinul românilori/volohi din regiune a anunțat despre ultimile lucrări care au avut loc în acest sens.„Săptămâna trecută, cațiva tineri volohi au pus tavanul la coridor și cele doua săli de clasa (mică și mare). Sub grinzi s-a podit cu scânduri, iar pe scânduri au fost aplicate plăci de rigips. Manopera a fost facută voluntar de către volohi, iar cheltuielile au fost suportate de o asociație din Oradea. Până în prezent am reușit să ducem două catedre, o parte din mesele și scaunele destinate sălilor de curs. Acestea au fost donate de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi în vara anului 2018”, a informat părintele Eftimie Mitra, sprijinul comunității izolate de români/volohi din Poroșcovo, Ucraina.Sursa a mai explicat că această clădire are uși și ferestre, este tencuit, dar lucrările s-au poticnit la faza izolație. „Pentru a putea fi utilizată și iarna, cele două săli trebuie izolate termic cu podele (pe jos) și cu vată minerală (sus) deasupra tavanului din rigips. În felul acesta, sperăm ca la primăvara să putem face primele activități”, a mai adăugat părintele Eftimie Mitra.Amintim că la sfârșitul anului 2018, IEH a transferat gratuit, în conformitate cu legea, bunuri care au aparținut Centrului IEH de la Crevedia, către „Schitul Tuturor Sfinților Români” din Grădiștea de Munte, Hunedoara, pentru ca, o mare parte dintre aceste bunuri să ajungă, prin intermediul părintelui Eftimie Mitra, în comunitatea izolată de români/volohi din Poroscovo, regiunea Transcarpatia, Ucraina.Părintele Eftimie Mitra s-a remarcat prin sprijinul constant si consecvent acordat românilor/volohi din această comunitate, care nu avea legături cu Țara sau cu celelalte comunități de români din Ucraina. În luna septembrie 2018, în urma predării clădirilor de la Crevedia către Ministerul de Interne, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a transferat cu titlu gratuit mobilier, materiale didactice, obiecte de uz caznic și alte bunuri.
14:20
Contractul de livrare a gazului dintre Federația Rusă și Ucraina, despre care se discută aprins în ultima perioadă de timp, va fi prelungit. Acest acord nu poate să nu aibă continuitate având în vedere că ambele state sunt conștiente că nu pot sista aprovizionarea întregii Europe cu gaze. De această părere este expertul în energetică, fostul director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov. În opinia lui, singurul stat care este vizat direct de acest subiect, dar lipsește de la masa de negocieri este Republica Moldova, transmite IPN. Victor Parlicov este convins că contractul de livrare a gazului dintre Federația Rusă și Ucraina va fi prelungit. În opinia lui, asemenea situații, când cele două părți nu aveau o înțelegere timp îndelungat pe acest subiect, au mai avut loc. „Despre ce este discuția acum între părți? De fapt, toată lumea este conștientă că nu poate să nu existe un acord de tranzit dintre Rusia și Ucraina pentru că „Gazprom” nu poate să ofere volume suficiente Europei evitând Ucraina, iar Ucraina are nevoie de acest tranzit”, a completat expertul. Totodată, expertul menționează că Republica Moldova este singurul stat din această ecuație care nu este prezent la masa de negocieri, dar va avea de suferit consecințele acestui acord. „Eu cred că acesta este un eșec tactic al Republicii Moldova că noi nu ne-am impus ca participanți la această masă de negocieri. Subiectul alimentării Republicii Moldova cu gaze este ridicat la acele negocieri și noi suntem, practic, utilizați de celelalte părți, fără a avea chiar noi o voce la masa de negocieri”, a menționat Victor Parlicov. Expertul economic Veaceslav Ioniță este de părere că Republica Moldova nu a rezolvat problema energetică sub nicio formă, iar piața nu a fost liberalizată. Potrivit lui, Moldova nu are definită o perspectivă de viitor în ceea ce privește sectorul energetic. „Ideea era că noi vom construi o conductă pentru a efectua livrare de gaz revers, din sud spre România, atunci când ne vor ajuta Federației Ruse. Noi cu România nu-l facem și întrebarea este de ce companiile românești să construiască un gazoduct spre Republica Moldova când ele nu au un contract cu Republica Moldova privind livrarea gazului. (...) Și eu nu-mi imaginez de ce partea română să investească vreo 300 de milioane de euro într-un gazoduct care nu are garantate livrări”, a afirmat expertul. Contractul privind tranzitarea gazului rusesc prin teritoriul Ucrainei expiră pe 31 decembrie. Articolul R. Moldova, singura care lipsește de la negocierile privind livrarea gazului rusesc prin Ucraina apare prima dată în InfoPrut.
14:20
Problema demografică și eliminarea taxei pe muncă sunt principalele priorități ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Despre acest subiect a vorbit George Simion, liderul AUR, în cadrul unei emisiuni de la București TV. George Simion a specificat că în prezent problema demografică cu care se confruntă România nu este abordată în niciun fel de actuala putere, iar aceasta poate fi rezolvată prin încurajarea natalității sub forma unui sprijin oferit părinților, dar și prin motivarea românilor de a se reîntoarce în țară. „Oamenii care muncesc acum peste hotare vor fi încurajați să se reîntoarcă în țara prin eliminarea taxelor de diferite feluri, în special, taxei pe muncă”, a declarat liderul AUR. Mai mult, Simion a dat de înțeles că „românii muncesc mult și plătesc impozite uriașe pe munca lor, fiind cei mai taxați cetățeni”. De aceea, unul dintre proiectele Alianței pentru Unirea Românilor este eliminarea impozitului pe salariile tuturor românilor. Amintim că Alianța pentru Unirea Românilor a fost lansată pe 1 decembrie 2019, la Alba Iulia.     Articolul George Simion: „Taxa pe munca românilor trebuie eliminată” apare prima dată în InfoPrut.
Ieri
12:40
Contractul de livrare a gazului dintre Federația Rusă și Ucraina, despre care se discută aprins în ultima perioadă de timp, va fi prelungit. Acest acord nu poate să nu aibă continuitate având în vedere că ambele state sunt conștiente că nu pot sista aprovizionarea întregii Europe cu gaze. De această părere este expertul în energetică, fostul director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov. În opinia lui, singura țară care este vizată direct de acest subiec, dar lipsește de la masa de negocieri este Republica Moldova, transmite IPN. Victor Parlicov este convins că contractul de livrare a gazului dintre Federația Rusă și Ucraina va fi prelungit. În opinia lui, asemenea situații, când cele două părți nu aveau o înțelegere timp îndelungat pe acest subiect, au mai avut loc. „Despre ce este discuția acum între părți? De fapt, toată lumea este conștientă că nu poate să nu existe un acord de tranzit dintre Rusia și Ucraina pentru că „Gazprom” nu poate să ofere volume suficiente Europei evitând Ucraina, iar Ucraina are nevoie de acest tranzit”, a completat expertul. Totodată, expertul menționează că Republica Moldova este singura țară din această ecuație care nu este prezentă la masa de negocieri, dar va avea de suferit consecințele acestui acord. „Eu cred că acesta este un eșec tactic al Republicii Moldova că noi nu ne-am impus ca participanți la această masă de negocieri. Subiectul alimentării Republicii Moldova cu gaze este ridicat la acele negocieri și noi suntem, practic, utilizați de celelalte părți, fără a avea chiar noi o voce la masa de negocieri”, a menționat Victor Parlicov. Expertul economic Veaceslav Ioniță este de părere că Republica Moldova nu a rezolvat problema energetică sub nicio formă, iar piața nu a fost liberalizată. Potrivit lui, Moldova nu are definită o perspectivă de viitor în ceea ce privește sectorul energetic. „Ideea era că noi vom construi o conductă pentru a efectua livrare de gaz revers, din sud spre România, atunci când ne vor ajuta Federației Ruse. Noi cu România nu-l facem și întrebarea este de ce companiile românești să construiască un gazoduct spre Republica Moldova când ele nu au un contract cu Republica Moldova privind livrarea gazului. (...) Și eu nu-mi imaginez de ce partea română să investească vreo 300 de milioane de euro într-un gazoduct care nu are garantate livrări”, a afirmat expertul. Contractul privind tranzitarea gazului rusesc prin teritoriul Ucrainei expiră pe 31 decembrie. Articolul R. Moldova, singura țară care lipsește de la negocierile privind livrarea gazului rusesc prin Ucraina apare prima dată în InfoPrut.
12:20
O vizită surprinzătoare a unui grup de oficiali ruși în România, o premieră în ultimii ani pentru relația București-Moscova, un desant politico-diplomatic pliat pe un context marcat de aventurile militare ale Federației Ruse în regiune. Ce și-a propus și, mai ales, ce a reușit să obțină delegația formată din patru deputați ai Dumei de Stat? Ce conexiuni există între unul dintre acești parlamentari ruși și strategia Kremlinului de a submina democrația în statele Uniunii Europene? Cum au fost puse la lucru instrumentele propagandei rusești din România pentru a deservi misiunea celor patru oficiali? Și cum a reacționat ambasadorul Valeri Kuzmin în acest context? În plan retoric, mesajele date de Federația Rusă, pe canale politice și diplomatice, ating preponderent coarda sensibilă a nostalgicei prietenii dintre cele două popoare. În practică, însă, lucrurile capătă nuanțe cu totul diferite. Moscova nu acceptă ieșirea Bucureștiului de pe orbita sa, iar apartenența la României la NATO și Uniunea Europeană este considerată la Kremlin un act de dușmănie față de Rusia. O punere între paranteze a suveranității pe care e greu să o explici altfel decât trecând în revistă pornirile imperialiste ale marelui vecin de la răsărit. Pe acest fond s-a consumat recent vizita unei delegații de deputați ai Dumei de Stat de la Moscova. Un material Universul.net despre cum a decurs acest eveniment, considerat de partea rusă o premieră a ultimilor ani. „În perioada 9-11 decembrie 2019, la invitația președintelui Grupului parlamentar de preietenie cu Federația Rusă din Parlamentul României, Andrian Ampleev, o delegație a Grupului de deputați pentru legăturile cu Parlamentul României din Duma de Stat a Adunării Federale a Federației Ruse, condusă de președintele grupului, Dmitri Victorovici Islamov, a vizitat România, pentru prima dată în ultimii ani”, se arată într-un comunicat remis de Ambasada Federației Ruse. Pe ultima sută de metri, pentru delegația rusă a fost organizată, miercuri seară, și o conferință de presă. A participat inclusiv ambasadorul Valeri Kuzmin, dar în debutul sesiunii de întrebări a eliberat scaunul. Cum a decurs propriu-zis sesiunea, mai exact, cum pun întrebări prietenii Rusiei de la București, dar și ce „curiozități” au ei când, în rol de jurnaliști, stau în fața politicienilor de la Moscova, veți putea citi în curând, pe Universul.net. „Foarte încântați de frumusețile României” și din cauza unor „ambuteiaje”, cei patru deputați din Duma de Stat au reușit performanța de întârzia aproape două ore la conferința de presă. Echipa Întâi, câteva elemente despre componența grupului de deputați ruși sosiți în România pentru a contribui la redresarea relației bilaterale. Dmitri Victorovici Islamov – vicepreședinte al Partidului Rusia Unită și membru în Comisia pentru energie din Duma de Stat. Anton Morozov – membru al Partidului Liberal Democrat din Rusia și membru în Comisia pentru politică externă a Dumei de Stat. Olga Alimova – membră a Partidului Comunist și membră în Comisia pentru comunicații transporturi. Serghei Kriucek – membru al Partidului Rusia Justă și membru în Comisia pentru mediu și proprietate. „Noi suntem de părere că dialogul ruso-român nu este complet și ne dorim să îl construim prin intermediul unui dialog inter-parlamentar”, a remarcat, în deschiderea evenimentului, deputatul Dmitri Islamov, șeful delegației. Destul de bine familiarizat cu punctajul oficialilor ruși, deputatul Islamov a atins capitolul legăturilor comune România-Rusia. Un teren accidentat pe care însuși ambasadorul Valeri Kuzmin s-a rătăcit de câteva ori de când a venit la post. „Țările noastre au o istorie comună profundă și cu momente unele mai bune altele mai puțin. Noi suntem însă de părere că momentele bune sunt mai numeroase”, a arătat Dmitri Islamov. Din fericire, nu a intrat în detalii, mai cu seamă că ar fi apărut probleme de adecvare la realitate în chestiunea momentelor bune „mai numeroase” decât cele rele. Pentru a domestici percepțiile „delicate” în chestiunea binelui făcut cu forța, Moscova a dezvoltat încă de pe vremea sovieticilor câteva instrumente retorice. Una dintre aceste bijuterii a fost prezentată și la București chiar de șeful delegației, Dmitri Islamov: „Noi nu trebuie să punem accent pe ceea ce ne dezbină, ci să vorbim mai multe despre cele ce ne unesc”. Întâlnirile oficiale de la București Din punctul de vedere al grupului de deputați din Duma de Stat, vizita în România a fost lină și fructuoasă. „Am fost foarte impresionați de cum am fost primiți, am fost foarte bine primiți peste tot. Am invitat grupul de prietenie din Parlamentul României să efectueze o vizită în Rusia anul viitor”, a punctat Dmitri Islamov. Potrivit acestuia, programul oficiala au inclus întâlniri cu: Carmen Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților. Biro Rozalia-Ibolya, președintele Comisiei de politică externă de la Camera Deputaților. Andrian Ampleev, deputat reprezentant al comunității lipovenilor și președinte al grupului de prietenie România-Rusia Adriana Stănescu, director general în cadrul MAE. Separat, Natalia Intotero, fost ministru pentru Românii de Pretutindeni, în guvernul PSD, a scris pe Facebook despre întâlnirea la care a participat cu deputații ruși, entuziasmată că, prin „aspectul parlamentar” al diplomației, „se poate contribui semnificativ și pozitiv la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre două state”. Deputatul Morozov, ipostaza 1: În opoziție, dar perfect aliniat cu strategia Kremlinului La București, în conferința de presă, deputatul Anton Morozov s-a prezentat sec: „reprezint Partidul Liberal Democrat, de opoziție”. Cum în Rusia ideea de opoziție a suferit mutații semnificative, trebuie făcută diferența între opoziția controlată și opoziția „clasică”, de pildă cea făcută de Alexei Navalnîi, ale cărui dezvăluiri și chemări la proteste au scos din minți regimul Putin. Unde se încadrează, așadar, opoziția făcută de politicieni precum deputatul Morozov, nu este greu de intuit. Ne vine în ajutor discursul, ne lămuresc suplimentar acțiunile, după cum veți putea vedea mai jos. Despre opoziția controlată din Rusia, puteți citi AICI. Iar un reglaj fin și atent la nuanțe referitor la efectele opoziției à la Potemkin puteți găsi tot pe Universul.net, într-un text grăitor încă din titlu: Țara tuturor fanteziilor. Cum ajunge opoziția să ia forme SF. Deputatul Morozov, ipostaza 2: Conectat la strategia lui Putin de a manipula partidele europene Așadar, „Rusia este un stat modern și puternic” și „Rusia nu este o țară agresivă, chiar este o țară pașnică”, a declarat, miercuri, la București, deputatul Dumei de Stat, Anton Morozov, repetăm, de „opoziție”. Istoria recentă reține însă că, în martie 2014, harta Federației Ruse s-a lărgit prin încorporarea Peninsulei Crimeea, în urma unei intervenții militare hibride și a unui referendum-făcătură desfășurate pe teritoriul de atunci al Ucrainei. Iar un eveniment major de politică externă, desfășurat acum câteva zile, e vorba de discuțiile în format Normandia de la Paris, între liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei, a reamintit lumii că pe teritoriul ucrainean încă se dau lupte. O parte a regiunii Donbas se află în continuare sub ocupația milițiilor separatiste sprijinite de Moscova. Dincolo de discurs, însă, rămân acțiunile. În cazul deputatului Anton Morozov, acestea sunt strident congruente cu liniile directoare trasate de Kremlin. Într-un material care sondează eforturile depuse de Kremlin pentru a determina statele Uniunii Europene să renunțe la sancțiunile economice impuse Rusiei după anexarea Crimeei, site-ul Bellingcat atrăgea atenția asupra unui episod grăitor. În urmărirea obiectivului strategic al anulării sancțiunilor, a fost identificat un grup-țintă: organizațiile de tineret ale partidelor europene. Moscova încearcă să le „pună la treabă” deopotrivă pentru a scăpa de sancțiuni și pentru a-și îmbunătății imaginea peste hotare. Câștigarea minților și inimilor tinerilor europeni este un tertip mai vechi, moștenit de la defuncta URSS, notează Bellingcat, doar că Rusia face acum un pas înainte: mătură în acest scop întregul spectru politic, fără discriminări ideologice, așadar de la stânga la dreapta și de la extrema stângă la extrema dreaptă. În primăvara lui 2017, Bellingcat relata că a doua zi după ceremonia de inaugurare a Administrației Trump, în Germania a avut loc conferința „Libertate pentru Europa”. Unul dintre scoopurile ei: crearea unei foi de parcurs pe 2017 pentru Alianța Euroscepticilor. Printre participanți s-au regăsit și VIP-uri ale mișcărilor extremiste din Europa de Vest, care turmentează proiectul european: principalii lideri ai extremei-drepte d epe continent – olandezul Geert Wilders, franțuzoaica Marine Le Pen, germanca Frauke Petry, de la AfD. Bellingcat subliniază că, în Rusia, conferința a beneficiat de o acoperire generoasă, în principal via Izvestia. O publicație care, printre altele, a stat de vorbă cu acea ocazie și cu Markus Frohnmaier, lider al Tineretului AfD. Bellingcat îi acordă o atenție sporită lui Markus Frohnmeier prin prisma conexiunilor acestuia cu Rusia: Căsătorit cu o jurnalistă de la Izvestia, care a acoperit subiectul relațiilor dintre UE și Germania cu Rusia. Întâlniri cu șeful departamentului pentru relații internaționale a partidului lui Vladimir Putin, e vorba de Konstantin Petricenko. Întâlnire cu Anton Morozov, deputat și membru în Comisia de politică externă a Dumei de Stat, prezent zilele astea la București. Tema întâlnirii Frohnmeier-Morozov: „perspectivele cooperării dintre Rusia și Germania în chestiunea sancțiunilor”, conform celor scrise pe Facebook de o membră a Frontului Tineretului Unit, Ksenia Șliamina. „Prietenia între popoare” și isprăvile lui Kuzmin: „De ce să nu organizăm meciuri de fotbal inter-parlamentare?” La conferința de presă ținută de cei patru deputați la București, Universul.net a încercat să afle cum poate fi îmbunătățită totuși relația bilaterală România-Rusia, în condițiile în care Moscova a cultivat un discurs acid la adresa Bucureștiului, nefiind o raritate nici ieșirile contondente, uneori chiar jignitoare, ale ambasadorului Valeri Kuzmin. Citiți și: De ce l-au pus rușii ambasador în România tocmai pe Kuzmin În esență, răspunsurile au respectat nucleul retoricii-standard a oficialilor ruși aflați în astfel de ipostaze: să discutăm despre ce ne unește, să ne întâlnim de la om la om, să ne apropiem prin cultură, v-am eliberat, ne-am industrializat sub Stalin, v-ați industrializat sub comunism, etc. Semne de întrebare asupra seriozității intențiilor afișate ridică, însă, elementul concret pomenit: un meci de fotbal între parlamentarii ruși și români, după modelul deja exersat cu parlamentarii germani. Mai jos, întrebarea adresată de Universul.net și răspunsurile deputaților din Duma de Stat a Federației Ruse. Cu precizarea că ambasadorul Valeri Kuzmin a ocolit sesiunea de întrebări, deși ar fi fost o bună ocazie de a lămuri, la rându-i, cum contribuie activitatea sa de la București la întărirea prieteniei româno-rusă. Universul.net: Am observat, din comunicatul de presă, că vă doriți strângerea relațiilor dintre România și Federația Rusă. Cum aveți de gând să faceți asta, în condițiile în care există câteva obstacole? Problema sancțiunilor este principalul obstacol în acest sens. Contextul încărcat dintre cele două țări este dat și de faptul că, în ultimii ani, Ambasada Rusiei la București a fost în centrul unor scandaluri. În principal au fost alimentate de modul în care a fost interpretată istoria. Chiar recent, domnul ambasador a fost convocat la Ministerul Externe în urma unei luări de poziții legate de Casa Regală a României. Am observat pe programul oficial că a existat, printre alte obiective, și o vizită la Casa Ceaușescu. Mi s-a părut o oprire oarecum surprinzătoare, în principal pentru că suntem în luna decembrie, când ne apropiem de aniversarea a 30 de ani de la căderea regimului Ceaușescu. Pentru români, Ceaușescu a fost asociat cu lipsa de libertate, cu Revoluția care a curmat cel puțin o mie de vieți. Acestea fiind câteva elemente obiective ale contextului relației bilaterale, dincolo de alte dosare, concret, cum veți putea contribui la promovarea relațiilor mai bune dintre România și Rusia? Dmitri Islamov: Încă o dată vreau să vă spun că scopul vizitei noastre este stabilirea relațiilor inter-parlamentare directe. Anul viitor așteptăm vizita delegației române în Federația Rusă. Spre exemplu, când ne-am întâlnit cu deputații din cadrul grupului de prietenie România-Rusia s-a făcut o propunere foarte interesantă: de ce să nu organizăm și noi meciuri de fotbal inter-parlamentare? Noi am răspuns că, de exemplu, în anii trecuți, au avut loc astfel de meciuri între parlamentarii din Rusia și Germania, iar primele două partide au fost câștigate de parlamentarii noștri. Deputații români au zis că au o echipă foarte puternică și și-ar dori să-și încerce șansele. Cât despre a doua întrebare, legată de Casa Ceaușescu: noi tratăm și privim istoria României cu un mare, mare respect. Astăzi (miercuri – n.r.) am fost la Castelul Peleș și am fost impresionați de ceea ce am văzut acolo. Am mai văzut că, trecând prin diverse etape istorice, România a păstrat valorile sale culturale și istorice. Important este faptul că autoritățile, pe timpul lui Ceaușescu, au păstrat și menținut Muzeul Peleș (dar au distrus din temelii sau au pervertit numeroase alte construcții de patrimoniu și biserici – n.r.), iar autoritățile din ziua de azi au păstrat și menținut Casa Ceaușescu din Primăverii. Mi se pare foarte important și interesant pentru că la noi, din păcate, exemplele sunt un pic diferite. Serghei Kriucek: Istoria popoarelor noastre este foarte similară. Putem să vorbim oricât despre ce au făcut Hrușciov, Stalin sau Brejnev, dar vreau să vă spun că după 1945, adică imediat după război, țara a fost reconstruită. Au luat amploare domeniul siderurgic, a fost lansat primul satelit. Un drum oarecum asemănător a străbătut și România după război. Nu totul a fost ideal. Și noi, acum, punem întrebarea critică autorităților din Rusia: ce s-a făcut în ultimii 30 de ani, după 1991? Ce s-a făcut pentru bunăstarea și prosperitatea poporului? Eu cred că dumneavoastră trebuie să puneți aceeași întrebare autorităților de la București. Eu zic că aici trebuie să ne unim și să lucrăm împreună. Olga Alimova: Timpul va judeca totul. Dmitri Islamov: Noi am venit aici, iar la toate discuțiile pe care le-am purtat cu partea română am încercat să punem accent pe ceea ce ne unește. Adică ce rost are să vorbim despre chestiuni în care avem poziții diferite? Sunt de părere că trebuie să dezvoltăm relația acolo unde avem poziții comune. Locul în care Igor Dodon a fost aplaudat Duma de Stat este locul în care președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a ținut, în 21 noiembrie 2018, un discurs în care, printre altele, a respins orice apropiere de NATO și a subliniat cu încântare că este „primul preşedinte al Republicii Moldova care s-a adresat direct deputaţilor ruşi”. Un an mai târziu, Dodon spulbera facțiunea pro-europeană din Guvernul de la Chișinău și începea în forță manevrele de plasare ireversibilă a Republicii Moldova pe orbita Federației Ruse. Articolul Deputați ruși, desant la București apare prima dată în InfoPrut.
11:00
Valeriu Munteanu, președintele Uniunii Salvați Basarabia, a anunțat că trei partide cu viziuni unioniste discută actualmente despre consolidarea colaborării lor și vor să activeze pe o platformă unică. Este vorba despre USB, PL și PLDM care sunt gata să se așeze la masa de dialog și cu reprezentanții altor partide, interesate de a consolida platforma unionistă. De asemenea, liderul USB a mai menționat că această consolidarea ar înseamna inclusiv despărțirea de persoanele juridice care le avem acum, inclusiv fuziuni. „Este o declarație pe care o fac mandatat fiind de partid, dar și în baza discuțiilor pe care le-am avut. Noi, cei din USB, vrem să spargem gheața și vom demonstra a ceasta alături de Partidul Liberal, cu care am avut discuții, am avut discuții cu domnul Chirtoacă, și considerăm că alături de alte entități, vom putea să începem acest proces”, a adăugat Valeriu Munteanu în cadrul unei emisiuni de la N4. Sursa a mai precizat că procesul de consolidare a colaborării are la bază intenția formațiunilor de a găsi o formulă prin care noi se vor regăsi, în cel mai scurt timp, împreună. „Noi vom face apel către toată lumea care este bine intenționată și către toți cei care nu au alte angajamente. Nu am nicio opreliște, cel puțin în cadrul în care discutăm, să găsim o formulă rezonabilă, inclusiv până la fuziune pentru că aceasta așteaptă oamenii”, a adăugat politicianul. https://www.facebook.com/Gheorghe.GONTA001/videos/2661650150568673/ Valeriu Munteanu spune că va fi lăsată deoparte categorisirea unioniștilor după acțiunile și trecutul lor pentru că, în opinia lui, altfel, lucrurile niciodată nu se vor mișca înainte. „Noi considerăm că în momentul în care se dorește să se pună umărul la opera comună pe care vrem să o facem împreună, nu punem condiții unii față de alții”, a mai specificat liderul USB. Totuși, referindu-se la alegrerile prezidențiale din 2020, Valeriu Munteanu este de părerea că proeuropenii și unioniștii să vină fiecare cu al său candidat, „dar în procesul electoral ar trebui ca cel mai bine plasat să fie susținut în ultimul moment”. https://www.facebook.com/Gheorghe.GONTA001/videos/2661663610567327/ Articolul Declarație: „Trei partide unioniste îşi consolidează colaborarea, inclusiv până la fuziune” apare prima dată în InfoPrut.
00:00
Vladimir Plahotniuc s-ar fi aflat în Iași în perioada 25-28 octombrie, cu doar două săptămâni înainte de căderea Guvernului Sandu, scrie cotidianul.md.    Cel puțin asta reiese dintr-un document trimis de Centrul Național Anticorupție de la Chișinău chestorului Cătălin Ioniță, din Ministerul român al Afacerilor Interne. Potrivit documentului semnat de Lidia Chireoglo, director adjunct al CNA, Plahotniuc ar fi fost văzut „în zona spitalului Parhon din Copou, municipiul Iași” în perioada 25-28 octombrie. Perioada coincide cu demiterea Guvernului Sandu de către deputații PD și PSRM, această presupusă aflare a lui Plahotniuc la Iași fiind cu exact două săptămâni înainte de căderea Executivului. În spațiul public s-a mai vehiculat zvonul că Plahotniuc s-ar fi aflat la Iași în preajma căderii Guvernului Sandu și votării noului Executiv, în frunte cu Ion Chicu. În același timp, presa română a scris recent că Plahotniuc ar fi înaintat o ofertă de 4 milioane de euro pentru a cumpăra postul român de televiziune Prima TV. În aceste condiții, CNA a solicitat autorităților române să identifice locul aflării lui Plahotniuc în România. Amintim că fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, este căutat în România, Marea Britanie și SUA inclusiv sub numele Vladislav Novak, cea de-a doua sa identitate din Republica Moldova. Demersurile au fost înaintate de către Centrul Național Anticorupție (CNA). Articolul Plahotniuc a fost la Iași cu două săptămâni înainte de căderea Guvernului Sandu apare prima dată în InfoPrut.
00:00
Sediul Central al Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” din București a fost gazda evenimentului „Cartea care ne unește. Din Basarabia, cu drag!”, unde a avut loc donația unei impresionante colecții de carte. Ziua de 11 decembrie a adunat laolaltă mai mulți reprezentanți ai societății civile și uniuni de creație, martori ai unei donații de carte aduse în dar de editurile „Litera”, director general Anatol Vidrașcu, „Cartier”, Gheorghe Erizanu, „Prut Internațional”, Oleg Bodrug, „Știința”, Gheorghe Prini, „Arc”, Iurie Bîrsa, „Cartidact”, Igor Ojoga, „Lexon”, Eduard Potîngă și de mulți autori din Republica Moldova. În cadrul evenimentului au vorbit Cristina Leorenț, director TVR Internațional, Constantin Codreanu, deputat din partea diasporei în Parlamentul României, Miron Manega, purtător de cuvânt al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Miorița Goț, veteran al Ministerului Învățământului și Ramona Mezei, directorul Bibliotecii Metropolitane, care au subliniat importanța acestui gest pentru cunoașterea reciprocă și apropierea tuturor românilor. Cantautorul Viorel Burlacu și poetul Efim Chicu au venit, de la Chișinău, special pentru acest eveniment. Autorii piesei „Crez român” și-au exprimat bucuria de a se întâlni cu invitații, au recitat și interpretat piese românești. Un moment special al evenimentului a fost lansarea volumului „Ochiul de sub copertă”, de Efim Chicu și „Sunt iarbă”, de Grigore Vieru, apărut cu această ocazie la editura IEKON. Donarea colecției de carte din Basarabia a fost salutată și de Aurelian Bădulescu, viceprimarul municipiului București și Emil Jacotă, ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în România. Amintim că această campanie „Cartea care ne uneşte – Din Basarabia, cu drag!” a fost concepută drept un act de recunoaştere a valorii scriitorilor din Basarabia prin prezentarea operelor acestora în programele TVR MOLDOVA şi inaugurarea de standuri permanente de carte la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti (str. Tache Ionescu, nr. 4) şi la Biblioteca Centrală Universitara „Carol I” (str. Boteanu nr. 1). Următorul act de donație va fi făcut către Biblioteca Universitară Carol I, în preajma Zilei Culturii Naționale. Partenerii proiectului „Cartea care ne uneşte – Din Basarabia, cu drag!” sunt TVR MOLDOVA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România filiala Chişinău, săptămânalele Literatura şi arta şi Făclia, Asociaţia de dezvoltare pentru România şi Asociaţia Europeană de Strategii Politice Nicolae Costin (preşedinte de onoare Iuliana Gorea Costin), Asociaţia Syllabus, Asociaţia Tighina (preşedinte Alexei Paluţă), precum și Fundația pentru Educație din Republica Moldova (președinte Viorel Buzdugan). Mai multe poze de la eveniment: [gallery columns="4" ids="55779,55780,55781,55782,55783,55784,55785,55786"]   Articolul „Cartea care ne unește. Din Basarabia, cu drag!”, la București apare prima dată în InfoPrut.
12 decembrie 2019
23:50
Experții IDIS Viitorul au constatat că Republica Moldova are restanțe în implementarea Acordului de Asociere.  Astfel, există carențe la capitolele asigurarea integrității în sectorul public, cooperarea în sectorul energetic, achizițiile publice și calitatea mediului concurențial.  Potrivit experților de la IDIS „Viitorul”, Autoritatea Națională de Integritate are o capacitate redusă de verificare a conținutului declarațiilor de avere. Astfel, de la începutul acestui an și până în luna septembrie, au fost evaluate doar 2,3 la sută dintre declarații. De asemenea, ANI se află în imposibilitate să controleze veridicitatea datelor declarate din cauza principiului libertății contractuale, „În primul rând, am constatat că ANI își concentrează eforturile pe verificarea unor aspecte procedurale, dar mai puțin se concentrează pe însuși verificarea averilor funcționarilor. Nu este menționat dacă ANI sesizează CNA sau dacă CNA investighează, a afirmat Viorel Pîrvan, expertul IDIS Viitorul. În domeniul concurenței, Republica Moldova a implementat directivele europene și astfel au fost aprobate două legi care să asigure o concurență loială. Totuși, lucrurile stau altfel decât pe hârtie. Republica Moldova se află pe locul al 109-lea din 126 la capitolul absența concurenței, afirmă experta Angela Secrieru. „Legile în Republica Moldova, practic nu sunt respectate. Ce folos avem noi că avem o lege a concurenței și o lege a ajutorului de stat? Vorbim de existența unor interese economice pronunțate apărate de persoane care au posibilitatea să-și impună deciziile”, consideră Angela Secrieru. Experții IDIS Viitorul susțin că Republica Moldova are restanțe și în alte sectoare, în domeniul infrastructurii de securitate și în sectorul energetic, în special la nivelul prospectării și explorării hidrocarburilor. Articolul Care sunt principalele restanțe în implementarea Acordului de Asociere cu UE apare prima dată în InfoPrut.
19:40
Informaţiile din prospectele medicamentelor în limba rusă vor fi tipărite în farmacii la solicitarea clienților, iar ambalajul nu va fi modificat, a scris deputatul socialist Vladimir Odnostalko, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, asupra acestui fapt au convenit, joi, autorii proiectului de lege şi reprezentanţii Asociaţiei AmCham, care s-au întâlnit la Parlament. Astfel, legea va prevedea că instrucţiunile în limba rusă vor fi plasate în formă electronică pe site-ul Agenţiei Medicamentului. La solicitarea pacienţilor, farmacistul va fi obligat să printeze prospectul în limba rusă. „În primul rând, scopul proiectului de lege a fost asigurarea accesului tuturor pacienţilor/clienţilor la informaţia privind medicamentul administrat. Acest concept a fost păstrat în cadrul discuţiilor. Accesul la informaţiile în limba rusă va fi. În al doilea rând, este important pentru producători, proiectul de lege nu va fi aprobat în varianta existentă. Această decizie va anula toate speculaţiile privind majorarea preţurilor şi dispariţia medicamentelor.  În al treilea rând, ambalajul (cutia) va rămâne în forma care este în prezent”, a mai scris Odnostalko. Potrivit deputatului, toate modificările vor fi introduse treptat. Amintim că deputaţii PSRM au elaborat un proiect de lege prin care vor ca toate medicamentele de pe piaţa Republicii Moldova să conţină pe ambalaj informaţii în limba „moldovenească” şi în limba rusă. Articolul Socialiștii insistă: Cer tipărirea prospectelor medicamentelor în limba rusă apare prima dată în InfoPrut.
19:10
Episcopul Antonie de Bălți a intermediat inițiativa Schitului „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare” din Poieni, Târgu Ocna, județul Bacău din România, de a oferi un ajutor Centrului de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi (adulte) din municipiul Bălţi. Preasfințitul Părinte Antonie s-a ocupat personal, astăzi, 12 decembrie, de oferirea celor 800 kg de produse alimentare în valoare de peste 300 de euro, informează Biroul de Presă al Eparhiei. „Un părinte de peste Prut auzind de cei 457 de beneficiari de la Centrul de plasament temporar din Bălţi a dorit să facă o donaţie, rugându-ne să procurăm nişte produse alimentare şi să le aducem aici. Şi noi am îndeplinit rugămintea Sfinţiei Sale. Ne bucurăm că am reuşit să revenim la dumneavoastră şi să aducem acest mic dar. Bunul Dumnezeu să dea sănătate beneficiarilor şi lucrătorilor de la acest Centru şi să mai trimită, aici, mai mulţi binefăcători, asemenea părintelui de peste Prut”, a spus ierarhul, făcând referire la PCuv. Părinte Protosinghel Claudiu Constantin Panţiru, stareţul Schitului „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare” - Poieni - Târgu Ocna. Tamara Cuharschi, dietolog din cadrul Centrului de plasament, a mulţumit pentru dar, menţionând că produsele sunt foarte binevenite la acest sfârşit de an, dorindu-le multă sănătate binefăcătorilor. [gallery columns="2" ids="55769,55770"]   Articolul Ajutor de peste Prut pentru Centrul de plasament temporar din Bălţi, R. Moldova apare prima dată în InfoPrut.
18:00
Carosabilul și trotuarele străzii Alexandr Pușkin din orașul Comrat au fost reconstruite, au fost instalate bănci și au fost reparate încăperile din Centrul turistic regional. Acțiunile au avut loc în cadrul unui proiect susținut de Germania, cu o valoare totală de peste 100 de mii de euro. În cadrul evenimentului inaugural, primarul orașului, Serghei Anastasov, a subliniat că strada Alexandr Pușkin este strategică pentru oraș, iar reconstrucția ei va spori atractivitatea turistică. Pe această stradă se ajunge la universitate, la două grădinițe și la policlinică. Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Angela Ganninger, a menționat că proiectul este important pentru toți locuitorii și oaspeții orașului Comrat, în special pentru oamenii care locuiesc pe strada Alexandr Pușkin, deoarece acum ei pot ajunge mai ușor la importantele instituții care sunt amplasate pe această stradă. Ambasadoarea a precizat că este unul din proiectele de infrastructură socială și eficiență energetică susținute de Germania în Republica Moldova, în mai mult de 200 de localități. Au fost investiți mai mult de 12 milioane de euro. Au fost reparate școli, grădinițe, au fost construite sisteme de aprovizionare cu apă, trotuare.  „Începând din 1991, Germania a susținut Republica Moldova cu mai mult de 300 de milioane de euro și vrem cu acest ajutor să îmbunătățim viața cetățenilor țării”, a mai spus diplomata. Costul proiectului pentru reconstrucția străzii A. Pușkin din Comrat s-a ridicat la peste 418 mii de euro, din care 209 mii de euro este contribuția Germaniei, 120 de mii au fost oferiți de UE prin proiectul de susținere a autorităților din UTA Găgăuzia (SLPA) și 94 de mii de euro a alocat Comitetul Executiv din UTA Găgăuzia, transmite IPN.   Articolul Germania investește sute de mii de euro în UTA Găgăuzia apare prima dată în InfoPrut.
17:30
România este cea mai religioasă țară din Europa potrivit unei analize asupra religiozității realizată de către cei de la Pew Research Center.  Țara noastră este lider după totalul celor cinci criterii pe care s-a desfășurat cercetare. Astfel potrivit studiului, 55 la sută dintre adulții din România sunt foarte religioși. Pe locul doi se află Armenia, urmată de Georgia, Grecia și R. Moldova. Țara cu cel mai scăzut grad de religiozitate este Estonia, cu doar 5 % din locuitori. Totuși la capitolul frecvență a rugăciunii, R. Moldova este pe primul loc. Potrivit cercetării 48 la sută dintre adulții din R. Moldova se rog zilnic. La acest capitol, România este pe locul 3 cu 44%. La cercetare au participat 34 de țări. Toate rezultatele pot fi văzute aici. Articolul Ce locuri ocupă România și Republica Moldova în topul religiozității apare prima dată în InfoPrut.
16:40
Reprezentanții mediului asociativ românesc din sudul Basarabiei au solicitat într-o scrisoare deschisă Președintelui, Premierului și ministrului ucrainean de Externe să nu permită trecerea școlilor cu predare „în limba moldovenească” din anul 2020 la procesul de învățământ în limba ucraineană. Este solicitată demararea de urgență a procedurii de unificare a celor două programe școlare existente pentru școlile cu limba română de predare și, respectiv, pentru cele cu limba de predare „moldovenească”, prin renunțarea la glotonimul „limbă moldovenească” în școlile din regiunea Odesa, notează BucPress. [caption id="attachment_44834" align="aligncenter" width="550"] Sursă foto: jurnalmm.ro[/caption] În perspectiva trecerii instituțiilor școlare de învățământ din Ucraina cu predarea în limbile minoritare non-UE („moldoveneasca”) la limba ucraineană de predare începând cu 1 septembrie 2020, pentru a preveni iminentele consecințe discriminatorii pe care le va crea acest proces față de școlile cu predare în una din limbile oficiale ale Uniunii Europene (româna), să fie respectate întocmai recomandările Comisiei de la Veneția privind Legea Educației, enunțate la punctul 48, cu privire la „persoanele, care se identifică drept moldoveni, a căror limbă este aceeași cu limba vorbită de minoritatea română, aceasta fiind limbă oficială a Uniunii Europene”, prin instituirea limbii române ca limbă de predare în actualele școli/clase cu predare în limba „moldovenească” din regiunea Odesa. Agenția BucPress a publicat integral scrisoarea deschisă: Către: PREȘEDINTELE UCRAINEI, DOMNUL VOLODYMYR ZELENSKYI CABINETUL DE MINIȘTRI AL UCRAINEI În atenția Domnului Prim-Ministru OLEKSII GONCIARUK MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL UCRAINEI, În atenția Domnului Ministru VADYM PRYSTAYKO MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ȘTIINȚEI DIN UCRAINA, În atenția Doamnei Ministru HANNA NOVOSAD S C R I S O A R E  D E S C H I S Ă Subsemnații, reprezentanți ai mediului asociativ românesc și ai cadrelor didactice, care predau în limba română în instituțiile școlare din regiunea Odesa, având în vedere numeroasele demersuri, adresate pe parcursul ultimilor 20 de ani de reprezentanții comunităților autohtone românești din Ucraina privind necesitatea stringentă de unificare a programei de învățământ pentru instituțiile școlare cu predare în limba română din Ucraina, divizată în mod artificial începând cu anul 1998 de către Ministerul Educației și Științei în programă de învățământ pentru școlile cu predare în limba română pentru regiunile Transcarpatică și Cernăuți, și în limba „moldovenească” în regiunea Odesa, fiind îngrijorați de perspectiva alarmantă de trecere obligatorie la predarea în limba de stat, ucraineană, pentru școlile/clasele cu predare în așa-zisa limbă „moldovenească” în raioanele sud-basarabene ale regiunii Odesa începând cu data de 01.09.2020, fără a se ține cont de Opiniile Comisiei de la Veneția asupra prevederilor Legii Educației, în special cele de la punctul 48, cu privire la persoanele, care se identifică drept moldoveni, a căror limbă este aceeași cu limba vorbită de minoritatea română, aceasta fiind limbă oficială a Uniunii Europene, fapt confirmat prin decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova din 05.12.2013, privind prevalarea dispozițiilor Declarației de Independență, în care limbă de stat este declarată limba română, față de textul actual al Constituției Republicii Moldova, ținând cont de faptul că cetățenii ucraineni, care se identifică drept moldoveni în regiunea Cernăuți beneficiază de dreptul la învățământ în limba maternă, fiind instruiți în cadrul aceleeași programe școlare cu cetățenii care se identifică drept români pe teritoriul aceleeași regiuni, mai exact – în limba română, iar pe teritoriul regiunii Odesa cetățenilor, care se identifică drept moldoveni li se impune în mod artificial studierea într-o limbă inexistentă, din punct de vedere științific – „moldoveneasca”, apreciind practicile Ministerului Educației și Științei începute în anul 2018, de a recomanda editarea manualelor pentru școlile naționale românești din Ucraina într-o formulă unică: „PENTRU ȘCOLILE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ / MOLDOVENEASCĂ” și, respectiv, apreciind renunțarea la practicile multianuale ale editurilor de dublare și separare artificială a celor două variante de ediție (în marea majoritate manualele și dicționarele fiind identice), salutând declarațiile recente ale Excelenței Sale, Domnul Oleksandr Bankov, Ambasador al Ucrainei în România, comform căruia, cităm: • „PENTRU NOI NU EXISTĂ LIMBA MOLDOVENEASCĂ. CEI DIN ROMÂNIA ȘI MOLDOVA VORBESC O SINGURĂ LIMBĂ”, • „ROMÂNII ȘI MOLDOVENII (din Ucraina) SUNT ÎMPĂRȚIȚI POLITIC”, constatând, că de facto, în mod repetat, autoritățile Ucrainei și diplomații statului ucrainean, ai cărei cetățeni loiali sunt reprezentanții comunităților autohtone românești din regiunile limitrofe cu statele înrudite ale acestora, respectiv România și Republica Moldova, în Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, recunosc existența unei singure limbi literare, și anume a limbii române, ca limbă oficială a celor două state vecine și prietene, dar și ca pe una din cele 28 de limbi oficiale ale UE, începând cu 1 ianuarie 2007, S O L I C I T Ă M: 1. În perspectiva trecerii instituțiilor școlare de învățământ din Ucraina cu predarea în limbile minoritare non-UE („moldoveneasca”) la limba ucraineană de predare începând cu 1 septembrie 2020, pentru a preveni iminentele consecințe discriminatorii pe care le va crea acest proces față de școlile cu predare în una din limbile oficiale ale Uniunii Europene (româna), să fie respectate întocmai recomandările Comisiei de la Veneția privind Legea Educației, enunțate la punctul 48, cu privire la „persoanele, care se identifică drept moldoveni, a căror limbă este aceeași cu limba vorbită de minoritatea română, aceasta fiind limbă oficială a Uniunii Europene”, prin instituirea limbii române ca limbă de predare în actualele școli/clase cu predare în limba „moldovenească” din regiunea Odesa. 2. Să se demareze de urgență procedura de unificare a celor două programe școlare existente pentru școlile cu limba română de predare și, respectiv, pentru cele cu limba de predare „moldovenească”, prin renunțarea la glotonimul „limbă moldovenească” în școlile din regiunea Odesa, impus în mod artificial, în scop politic, acest glotonim fiind în realitate reminiscență de sorginte stalinistă/sovietică de dezbinare artificială a populației românofone din Ucraina. Cu asigurări de întreaga noastră deschidere, în perspectiva unui dialog civilizat, în vederea asigurării respectării drepturilor cetățenilor românofoni din Ucraina, Zinaida PINTEAC, Profesor Eminent al Învățământului Public din Ucraina, Președinte a Filialei raionale Sărata a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina (ACDRU) Nicolae MOȘU, Președinte al Asociației Național-Culturale ”Valul lui Traian” a Românilor din raionul Tatarbunar Petru ȘCHIOPU, Președinte al Filialei regionale Odesa a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina (ACDRU) Maria POPESCU, Profesor pensionar de limbă și literatură română, Profesor Eminent al Învățământului Public din Ucraina, Membru fondator, Asociația Național-Culturală ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa Victor POPESCU, Fondator, Director artistic și Dirijor, Ansamblul Folcloric „Dor Basarabean” Casa de Cultură din Utkonosovka, raionul Ismail Membru fondator, Asociația Național-Culturală ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa Mihail MECINEANU, Președinte al Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa Dr. Elena GOLOVANOV, Docent, lector universitar, profesor de limbă și literatură română, Universitatea Umanistă de Stat din Ismail Articolul Românii din Sudul Basarabiei cer Ucrainei să anuleze condamnarea lor la dispariție apare prima dată în InfoPrut.
15:40
De patru ani, în fiecare zi, străbate cel puţin 70 de kilometri pentru a ajunge la copiii pentru care România din sufletul lor este în limba română. Una Vasiljevic este printre puţinii profesori de limba română din Valea Timocului. Are 27 de ani şi de patru ani este dascălul a aproape 150 de copii, răspândiţi în şase localităţi, scrie Gândul.info. Ca să-i înveţe româna pe copiii din oraşele Zaiecear şi Bor şi satele Zlot, Podgorac, Bogovina și Brestovac, Una Vasiljevic îşi plăteşte singură benzina ca să facă naveta, îşi face singură materialele didactice, dându-şi aproape jumătate din salariu pe asta,plănuind să scrie și un manual. „Eu sunt crescută aici, ştiu cum a fost să fiu diferită. La şcoală, spuneau „ea e vlahă!, ea e vlahă!” şi copiii râdeau. Românii timoceni nu sunt acceptaţi, nu au drepturi elementare. Aici nu sunt biserici în limba română, nu sunt medici de limba română. Spre deosebire de românii din Voivodina. Ei au acolo şcoli şi pentru sârbi, şi pentru români. Au şcoală în care se învaţă tot în română. Aici, în Valea Timocului, nu. E o foarte mare diferenţă. Noi aici nu avem nimic”, explică Una Vasiljevic, pentru sursa citată. Situaţia e cunoscută foarte bine de politicienii români care îi asigură de sprijin. Însă politicienii vin, pleacă, iar problemele rămân. „Cam aşa. Nu s-a schimbat nimic. Ne luptăm cam singuri”, recunoaşte tânăra profesoară. Una Vasiljevic provine dintr-o familie mixtă sârbo-română. A copilărit la bunici. „Ei sunt vlahi şi de mică am învăţat să vorbesc limba română, vorba vlahă”, spune. Iniţial a vrut să studieze limba engleză, dar până la urmă a ajuns la Facultatea de filologie din Belgrad, la specialitatea limbă şi literatura română. A făcut apoi un master la Craiova, însă nu a rămas în România, ci s-a întors acasă. „Mereu am vrut să lucrez cu copiii. Fac ceea ce vreau şi ajut copiii”, mărurisește aceasta. Ziua îi începe cu primele ore la 7,30 şi se încheie, după 12 ore şi un tur de aproape 70 de kilometri prin satele și oraşele unde îi sunt răspândite clasele. „Cea mai mare problemă este că noi nu avem nici manuale, nici materiale didactice, facem tot singuri. Facem noi nişte fişe de lucru, jocuri, nişte prezentări PowerPoint. Mă descurc cum pot. Momentan predau la 6 şcoli şi e foarte greu că trebuie să fac naveta în fiecare zi cu maşina mea. De la început eu nu am un orar normal. Dimineaţa predau la şcoli din sat, iar seara la școli din oraşe, Zaiecear și Bor, două oraşe mai mari din Valea Timocului, la distanţă de 30 de kilometri”, face un tablou al zilei Una Vasiljevic. Acum predă doar la şcoli generale, pentru că legea s-a schimbat, iar Ministerul Învăţământului nu mai finanţează orele din licee. „Nu ştiu de ce, este poate vorba de politică, eu nu mă bag în politică. Eu am scris multe scrisori, multe plângeri, dar n-am reuşit să fac nimic. E foarte păcat că e aşa. Am mulţi elevi din liceul sanitar, liceul teoretic, care sunt români, din familii româneşti şi vor să plece cu burse în România. N-au avut unde să înveţe limba română corect şi trebuie să-şi piardă un an la Craiova sau Timişoara, anul pregătitor”, explică ea. E impresionată de voinţa copiilor de a învăţa limba română. „Mai ales că orele se desfăşoară seara, când trebuie să se joace cu alţi copii, ei vin la orele de limba română şi învaţă”, spune. „Poate le place de mine”, glumeşte tânăra profesoară, care mărturiseşte că la ore se învaţă prin joacă: „Ne distrăm. Când e 1 Decembrie facem un atelier de artă, când e Crăciun cântăm colinde”. Le predă copiilor din Eminescu, Caragiale, Coşbuc şi Alexandri. „Le place Eminescu. Dacă veniţi aici şi întrebaţi de Eminescu, vă spun imediat de „Somnoroase păsărele””, spune entuziasmată. Mesajul Unei Vasiljevic pentru români, de Ziua Naţională, pe cât de simplu, pe atât de emoţionant e „să-şi păstreze limba, religia, tradiţia, mai ales limba. Limba e ceva ce uneşte pe toţi indiferent unde ne aflăm, la nord sau sud de Dunăre”.   Articolul Profesor în Timocul celor 300.000 de români: „Ne luptăm cam singuri” apare prima dată în InfoPrut.
15:40
Președintele rus, Vladimir Putin a declarat miercuri, că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial este o „minciună neruşinată”, transmite Agerpres. Parlamentul European a adoptat în urmă cu două luni o rezoluţie care afirmă că pactul de neagresiune din 1939 dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, numit după diplomaţii care l-au semnat la Moscova, „a deschis calea pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial". Rusia a menţinut poziţia sovietică potrivit căreia pactul a fost un rău necesar pentru a preveni ofensiva nazistă asupra Uniunii Sovietice, care s-a produs totuşi după doi ani de la semnare, când Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică în 1941. La o întâlnire cu oficialii care organizează festivităţile pentru marcarea a 75 de ani de la sfârşitul războiului, Putin a spus că poziţia Uniunii Europene „nu se bazează pe nimic real", conform unui transcript al Kremlinului. Pactul Ribbentrop-Molotov este rar discutat în Rusia astăzi, în timp ce victoria Aliaţilor, şi în special a URSS, asupra Germaniei naziste, care a pus capăt războiului în Europa, rămâne o sursă de mândrie naţională puternic celebrată. Rezoluţia Parlamentului European susţine că pactul stabilea împărţirea Europei „între două regimuri totalitare", Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Istoricii spun că liderul sovietic Iosif Stalin a folosit pactul ca o oportunitate de a anexa teritorii care, înainte de revoluţia comunistă din 1917, au aparţinut Imperiului Rus. În timp ce Germania nazistă a intrat în vestul Poloniei, Uniunea Sovietică a ocupat teritoriile baltice şi estul Poloniei. Articolul Putin, despre poziţia UE faţă de Pactul Ribbentrop-Molotov: „Este o minciună neruşinată” apare prima dată în InfoPrut.
14:40
Guvernul de la Chișinău a împrumutat 50 de milioane de dolari de la BERD.  Bani din care vor fi procurate rezerve de gaze naturale care să permită aprovizionarea timp de o lună a întreg teritoriului Republicii Moldova, în cazul unei eventuale situații excepționale. Premierul Ion Chicu și  Matteo Patrone, directorul general al BERD pentru Europa de Est şi Caucaz, au semnat pe 11 decembrie 2019, un aranjament financiar în acest sens. „Mecanismul financiar asupra căruia am convenit astăzi este încă o demonstrație a angajamentului BERD față de R. Moldova. Acesta combină, în mod exemplar, ceea ce înseamnă BERD și ceea ce putem oferi Moldovei și oamenilor săi. Este chiar definiția unui prieten la nevoie”, a declarat Matteo Patrone. Aranjamentul financiar semnat  prevede că R. Moldova se angajează să reformeze sectorul gazelor, cum ar fi elaborarea legislației secundare pentru liberalizarea pieței gazelor naturale și diversificarea surselor de aprovizionare. „Am recurs la acest mecanism financiar pentru a completa setul de soluții alternative de alimentare cu gaze naturale a consumatorilor din Republica Moldova, în cazul unei situații excepționale, care nu depinde de deciziile Guvernului. Suntem recunoscători BERD pentru acest umăr puternic oferit într-o manieră prietenoasă și sunt absolut sigur că numărul proiectelor realizate în țara noastră cu suportul BERD, dar și a altor parteneri externi, va crește în perioada următoare”, a specificat Ion Chicu. Directorul general BERD pentru Europa de Est și Caucaz l-a informat pe premietul Chicu despre faptul la ședința bordului BERD din 11 decembrie 2019 s-a discutat inclusiv cofinanțarea construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.   Articolul R. Moldova a împrumutat 50 milioane de dolari de la BERD pentru a face rezerve de gaze naturale apare prima dată în InfoPrut.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.