Trei ani cu Dodon la cârmă (VIDEO)

Europa Libera, 9 noiembrie 2019 04:20

La sfârșit de săptămână, Valentina Ursu discută cu locuitori din Călărași, cu președintele Igor Dodon și cu experta de la București Angela Grămadă.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
08:50
Guvernul pro-european condus de Maia Sandu a fost demis marți, 12 noiembrie, de parlamentul de la Chișinău, ca urmare a moțiunii de cenzură inițiată de fracțiunea socialiștilor (PSRM). Moțiunea, votată de 63 de deputați, a fost sprijinită de fracțiunea fostului partid de guvernământ a democraților.Uniunea Europeană s-a declarat îngrijorată de demiterea guvernului.Motiv pentru demisia guvernului a servit proiectul legii asumat prin răspundere de către guvern, care i-ar fi permis primului ministru să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general. Valentina Ursu a stat de vorbă cu europarlamentarul Siegfried Mureșan, vice-președintele fracțiunii Popular Europene (cea mai mare) din Parlamentul European și președinte al  Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova.Europa Liberă: Vă este clar ce se întâmplă în Republica Moldova? Și cum vă explicați că la doar 5 luni de la crearea majorității parlamentare PSRM-ACUM  Guvernul Sandu a și picat?Siegfried Mureșan: „În primul rând, doresc să amintesc tuturor celor care ne urmăresc că eu am fost printre cei care nu au sărit în sus de bucurie când Blocul ACUM și PSRM-ul au decis acea majoritate parlamentară. Chiar într-un interviu pentru Europa Liberă am spus că nu sar în sus de bucurie când văd o coaliție cu PSRM-ul, dar am fost conștient și am spus atunci că a fost singura cale pentru dezoligarhizarea țării, care a fost un demers necesar. Și de aceea am spus atunci și repet și acum că au existat obiective comune pe termen scurt între Blocul ACUM și PSRM, dar am spus atunci și repet și acum că era clar că diferențele ideologice, geopolitice, de mentalitate între PSRM și Blocul ACUM sunt mari și era clar că acestea vor fi un risc pentru buna colaborare pe termen lung.Mi-a fost clar că guvernul va avea o viață grea, dar nu am crezut că PSRM-ul va trage preșul guvernului condus de Maia Sandu atât de repede...Mi-a fost clar de atunci, după vizita mea de la finalul lunii iunie la Chișinău, că alegerile pentru Primăria Chișinăului vor fi un moment de cotitură; mi-a fost clar că guvernul va avea o viață grea, dar nu am crezut că PSRM-ul va trage preșul guvernului condus de Maia Sandu atât de repede. Nu m-am așteptat la această obstrucționare și la acest gest care este cu adevărat neprietenesc. Acum foarte important e următorul lucru: cetățenii Republicii Moldova sunt în majoritatea lor pro-europeni, cetățenii Republicii Moldova doresc o apropiere de Uniunea Europeană, doresc un parcurs european al Republicii Moldova, însă realitatea este că în actualul Parlament al Republicii Moldova nu avem o majoritate care în mod onest să fie pro-europeană.Oamenii politici care sunt cu bună-credință pro-europeni, care doresc reforme, care doresc o justiție independentă, care doresc combaterea corupției, aceștia sunt, din păcate, minoritari în Parlamentul Republicii Moldova. Și aceasta este problema: discrepanța între ceea ce doresc cetățenii Republicii Moldova în marea lor majoritate și ceea ce doresc parlamentarii cu majoritatea ACUM. Și această discrepanță s-a creat din cauza legislației electorale făcute incorect, făcută preferențial pentru fostul partid de guvernământ, făcută împotriva recomandărilor partenerilor internaționali, legislație care i-a avantajat pe puternicii vremii și care nu a permis ca Parlamentul să fie oglinda firească a voinței cetățenilor, fiindcă cetățenii doresc drum spre Europa, dar Parlamentul, iată, cu majoritate, am văzut la căderea Guvernului Sandu, nu dorește o justiție dreaptă, independentă, nu dorește reguli ca în Europa.Și aceasta este problema principală, această discrepanță și de aceea mi-e teamă că vom intra într-o perioadă de neclarități în Republica Moldova. Și vă spun că Republica Moldova, la fel ca oricare țară europeană, pentru a câștiga încrederea partenerilor europeni, are nevoie de guvernare transparentă, la vedere, asumată pe un program de guvernare transparent dus la îndeplinire. În România, Guvernul PSD a pierdut încrederea tuturor partenerilor internaționali, când a scris una în programul de guvernare și a făcut alta în realitate. Deci, cel mai mare rău ar fi ca Republica Moldova să intre într-o guvernare netransparentă, care să pretindă una pe față și să facă altceva pe la spate.”Europa Liberă: Dle Mureșan, Dvs., demnitarii de la Bruxelles, din alte capitale europene ați tot spus că guvernul Sandu a reușit să demonstreze că poate fi un partener de dialog credibil pentru liderii europeni. Poate că Igor Dodon, în calitate de șef de stat, a fost un pic gelos, deși el acum continuă să spună sus și tare că cei care vor guverna nu vor împiedica parcursului european al Republicii Moldova?Siegfried Mureșan: „În Europa, oamenii politici sunt judecați mereu după fapte, nu după declarații. Președintele Dodon a fost în mod categoric un candidat la funcția supremă în stat anti-european și a avut gesturi ostile la adresa Uniunii Europene după ce a fost ales șef al statului. A schimbat însă tonul după ce Maia Sandu a început guvernarea în Republica Moldova. Și când a schimbat tonul atunci, eu am spus public următorul lucru: „Președintele Dodon, la fel ca oricare alt om politic din Republica Moldova și din celelalte țări europene, va fi valabil către instituțiile Uniunii Europene în funcție de faptele sale, nu în funcție de cuvintele mai prietenoase pe care le-a spus în lunile iunie, iulie”. Și acțiunea pe care domnia sa a încurajat-o atunci și prin declarații, și prin voturi date de către parlamentarii PSRM, și anume de înlăturare a unui guvern care era un partener credibil pentru Uniunea Europeană și care avea o relație bună, pe picior de egalitate funcțională cu Uniunea Europeană, un guvern Sandu care a reușit să obțină în timp scurt beneficii pentru cetățenii Republicii Moldova de la Uniunea Europeană, inclusiv prin deblocarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro.Ați văzut ce repede lucrurile s-au îndreptat în relația moldo-europeană. Deci, președintele Dodon, bruscând acest guvern într-un mod ostentativ, e clar că ridică semne de întrebare în relația cu partenerii europeni și e clar că au apărut noi suspiciuni și o lipsă suplimentară de încredere în ceea ce-l  privește pe președintele Dodon. Și repet, totul va depinde de pașii pe care domnia sa îi va face în continuare. Ultimul pas pe care l-a făcut – răsturnarea guvernului Maia Sandu – a dus la pierdere de încredere. Din păcate, pentru el, a dus la pierderea încrederii Uniunii Europene în domnia sa.”Europa Liberă: Dvs. ați lucrat mult la aprobarea bugetului comunitar pentru următorii ani, ați reușit să majorați asistența financiară, inclusiv pentru țările din imediata vecinătate a Uniunii Europene. Aici e și Republica Moldova și ați vorbit despre această asistență financiară care trebuie să ajungă în Republica Moldova. Vor ajunge acești bani? Cum înțelegeți Dvs. pe viitor promovarea reformei în justiție, combaterea corupției, întărirea statului de drept, întărirea sistemului bancar? Pentru că o să oferiți mai mult pentru mai multe reforme, așa spuneți.Siegfried Mureșan: „Așa este. Întrebarea Dvs. este foarte importantă. Eu am cerut mai multe fonduri europene pentru Republica Moldova în următorii 7 ani de zile. Noi vom începe după 1 decembrie, când vom instala noua Comisie Europeană, imediat munca pe bugetul Uniunii Europene pe următorii 7 ani, iar Comisia Europeană a propus mai multe fonduri europene pentru Republica Moldova și eu am cerut suplimentări și mai mari și am și spus că vreau ca 50 la sută din fondurile care vin în Republica Moldova să meargă în infrastructură, în principal energetică și, în al doilea rând, pe transport, să conectăm Republica Moldova la rețeaua europeană de gaze prin România, la rețeaua de electricitate ș.a.m.d. Am cerut acești bani, sunt în pozițiile oficiale ale Parlamentului European, însă trebuie să convingem și Comisia Europeană, și Consiliul Uniunii Europene, și pentru a convinge un argument foarte important este un guvern care este un partener de încredere la Chișinău, o guvernare pro-europeană.Și dacă tocmai în aceste vremuri în care se va hotărî câte fonduri europene va primi Republica Moldova în următorii 7 ani, dacă tocmai în aceste vremuri există instabilitate guvernamentală, există un președinte ostil Uniunii Europene, atunci vă spun că va fi foarte greu să obținem majorări de fonduri. Deci vă spun că acțiunea împotriva guvernului pro-european condus de Maia Sandu, acțiunea PSRM-ului și a președintelui Dodon împotriva guvernului pro-european condus de Maia Sandu este un risc pentru finanțarea europeană în următorii 7 ani. Poate fi un contraargument pentru aceste creșteri pe care eu le doresc, pe care eu le-am cerut și pentru care am obținut sprijin.Cum va fi finanțarea în viitor? Va fi strâns legată de condiționalități, fiindcă acest lucru îl așteaptă cetățenii Republicii Moldova; acest lucru mi-l spun și ONG-urile, societatea civilă, și anume: „Vă rugăm ajutați-ne în continuare; vă rugăm sporiți ajutorul financiar, dar vă rugăm  condiționați acest sprijin financiar de reforme în Republica Moldova”. Deci, sprijinul poate fi mai mare, dacă este și o guvernare pro-europeană, instabilitatea este un risc pentru creșterea sprijinului și sprijinul va fi oricum condiționat de reforme. Eu mă voi implica în continuare exact ca și până acum pentru cât mai mult sprijin, cât mai mare ajutor financiar pentru Republica Moldova.”Europa Liberă: Din câte cunosc, Dvs. urma să întreprindeți o vizită la Chișinău. Va avea loc această vizită?Siegfried Mureșan: „Avem programată la jumătatea lunii decembrie în Parlamentul European la Strasbourg o reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere dintre Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova. Deci, vor veni deputați din Parlamentul Republicii Moldova la Strasbourg pentru a discuta cu noi, a evalua situația și a lua decizii, iar dorința mea este ca, înainte de această întâlnire oficială la mijlocul lunii decembrie, să vin în vizită la Chișinău. Să vin în prima mea vizită ca președinte al Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova și asta îmi doresc, ca la începutul lunii decembrie să vin în vizită la Chișinău, dar pentru asta trebuie să știu cine sunt partenerii de discuție și avem nevoie și de oarecare stabilitate guvernamentală la Chișinău.”Europa Liberă: Aveți o sugestie pentru Maia Sandu, care a spus că va rămâne – indiferent unde se va afla, în sediul Guvernului sau în stradă – să pledeze pentru reforma în justiție, pentru toate celelalte alte reforme necesare pentru cetățenii Republicii Moldova? Aveți un sfat pentru Maia Sandu?Siegfried Mureșan: „Nu am nici un sfat anume nici pentru dna Maia Sandu, nici pentru alți oameni politici. Când își fac propria strategie, dânșii știu exact ce au de făcut, dar vă pot spune că noi, Parlamentul European dorim cât mai mulți oameni politici credibili, pro-europeni în Republica Moldova și în viața publică. Maia Sandu a dovedit că este un om politic credibil, trebuie să continue să joace un rol major în politica din Republica Moldova și mereu la ultimele rânduri de alegeri când lumea discuta despre slăbiciunile PAS, despre slăbiciunile Maiei Sandu, Maia Sandu a dovedit că este un om politic puternic, a avut un rezultat excepțional la alegerile prezidențiale și în primul, și în al doilea tur. Rezultatul Blocului ACUM la alegerile parlamentare în condiții foarte grele a fost un rezultat bun, deci asta dovedește că Maia Sandu se bucură de încrederea unei părți importante a cetățenilor Republicii Moldova, a cetățenilor care doresc o Republică Moldova puternică, credibilă în Europa. Și sunt sigur că va juca un rol politic important în anii următori în Republica Moldova.”
Acum o oră
08:00
România a depășit Polonia în privința sumelor trimise acasă de cetățenii din diaspora, în anul 2018, potrivit ultimelor date Eurostat.În 2018, românii plecați în străinătate au trimis în România aproape 3 miliarde de euro, în creștere față de anul 2017 (2,823 miliarde de euro). Pe de altă parte, tot în 2018, din România au fost trimiși în străinătate peste 250 de milioane de euro de către cetățenii străini care lucrează aici. Rezultă un sold pozitiv de 2,7 miliarde de euro, bani care au intrat în România în anul 2018, ca remitențe.Astfel, România a urcat pe poziția a doua în topul european al soldului remitențelor, depășind Polonia care a primit peste 2,5 milairde de euro ca remitențe. Pe primul loc rămâne Portugalia. 
Acum 2 ore
07:33
Cei doi martori audiați miercuri, ambii diplomați de carieră, au confirmat cele spuse anterior, la audierile cu ușile inchise.Cel mai important detaliu a fost relatat de William Taylor cel care îndeplinește funcția de însărcinat cu afaceri la ambasada americană de la Kiev. Acesta a spus că, dupa convorbirea dintre Trump si presedintele Zelensky, de la 25 iulie, un membru al ambasadei ar fi auzit o convorbire între președintele Trump și ambasadorul american la Uniunea Europeana, Gordon Sondland,care are între atributiuni și politica față de Ucraina si care este numit politic de Trump, că ucrainienii ar fi acceptat să ” mergă înainte” în ceea ce privește investigația.Ca urmare a acestei declarații, șeful comitetului pentru servicii de informatii,  democratul Adam Schiff a cerut ca și acest angajat al ambasadei de la Kiev să fie audiat, considerînd că informația  dată de ambasadorul Taylor este  „foarte importantă”, deorece ar arăta că indicațiile privind presupusul qui pro quo ar veni direct de la președinte și nu de la apropiați ai săi.Amândoi diplomații de carieră audiați public miercuri au criticat decizia Casei Albe de a amâna acordarea ajutorului militari pentru Ucraina, considerând că ea contrazice scopurile politicii externe americane în regiune și dăuneaza relațiilor cu Kievul.Președintele Donald Trump consideră întregul proces de impeachment  declanșat de democrați drept „o vînătoare de vrajitoare”  și că faptele sale nu au încălcat nici o lege.
07:10
 Parlamentul de la Kiev a votat în prima lectură legea care permite vânzarea de terenuri agricole, un proiect de lege susținut de președintele Volodimir Zelenski și de guvernul său și considerat, de premierul Oleksi Honciaruk  drept „un pas mai departe de feudalism”. Ca să devină lege, proiectul de lege – care a stârnit proteste publice – mai trebuie votat în a doua lectură de Radă. Legea – dacă va fi adoptată -  anulează moratoriul impus în 2001, și ar putea să deschidă calea unor importante investiții, așa cum susțin promotorii ei, printre care și FMI. Votul din Radă a avut loc cu o zi înainte ca o delegație  a Fondului Monetar Internațional să sosească în Ucraina. Kievul caută să obțină un împrumut pe 3 ani , în valoare de 6 miliarde de dolari, împrumut care este însă condiționat de un program de austeritate fiscală și de reforme structurale profunde.
07:10
Europarlamentara Adina Vălean va fi audiată joi în comisia pentru transporturi a Parlamentului European. Doamna  Vălean este propunerea guvernului Ludovic Orban de la București pentru funcția de comisar europrean pentru transporturi în comisia condusă de Ursula Von der Leyen. Audierea va dura 3 ore. Tot joi vor fi audiați și noii candidați din partea Franție și Ungariei: Thiery Breton, propus pentru portofoliul industrie si cercetare, și Oliver Varhelyi, care ar urma să preia portofolul vecinătății.
Acum 4 ore
06:50
Președintele American Donald Trump a avut miercuri convorbiri cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, convorbiri considerate de liderul de la Casa Albă drept  „minunate și constructive” și că decizia Ankarei de a cumpăra de la Rusia sisteme defensive S 400, pune  „serioase probleme”, dar că speră ca ele să se rezolve.  Turcia este membra a NATO, iar decizia de a cumpăra sisteme de apărare rusești – incombatibile cu cele ale Alianței a determinat Washingtonul să suspende colaborarea cu Turcia în programul legat de avioanele F 35, program aflat în derulare. Erdogan a spus că este nevoie de dialog pentru a rezolva aceasta chestiune și ca Ankara ar fi dispusă să cumpere rachete americane Patriot „dacă se oferă condițiile dorite” .Un alt subiect discutat miercuri la Washington a fost lansarea de catre Turcia a ofensivei din Siria împotriva luptătorilor kurzi, principalul aliat al Americii în lupta împotriva rețelei ISIS.
Acum 12 ore
22:30
Donald Trump „se interesa mai mult" de deschiderea unei anchete asupra rivalului său Joe Biden în Ucraina decât de situaţia din această ţară, a afirmat miercuri un înalt diplomat audiat în Camera reprezentanților în cadrul procedurii de destituire împotriva președintelui Donald Trump. William Taylor, cel mai înalt diplomat al ambasadei americane la Kiev, a declarat sub jurământ că a aflat recent că ambasadorul american la UE, Gordon Sondland, a făcut această declaraţie la 26 iulie, la scurt timp după ce a discutat cu preşedintele Trump.În cadrul aceleiaşi audieri, Taylor a spus că a fost creat un canal diplomatic „neoficial" cu Ucraina, care urmărea interese "împotriva obiectivelor pe termen lung ale politicii americane". Acest canal „neoficial", care opera în afara canalului oficial, era condus de avocatul personal al lui Donald Trump, Rudy Giuliani, a afirmat el.Diplomatul a mai declarat că i se pare „ciudat" că un ajutor militar destinat Ucrainei poate fi „îngheţat" în schimbul deschiderii de anchete asupra rivalilor lui Donald Trump.Camera reprezentanților, controlată de democrați, a deschis această anchetă care ar putea duce la suspendarea președintelui pentru a stabili dacă Trump a blocat vara aceasta un important ajutor militar pentru Ucraina, aprobat deja de Congres, pentru a forța Kievul să deschisă oficial o anchetă în activitatea în Ucraina a fostului vicepreședinte democrat Joe Biden și a fiului acestuia Hunter. Biden este unul din democrații cu cele mai mari șanse de a deveni contracandidatul lui Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.În deschiderea audierilor publice, care au început miercuri la Washington, democratul Adam Schiff (unul din cei care conduc ancheta) a declarat că Trump a încercat „să exploateze vulnerabilitățile unui aliat” în scopuri electorale personale. Ceea ce ar reprezenta un abuz de putere, care trebuie sancționat.Republicanul Devin Nunes pe de altă parte, a declarat că președintele nu a greșit cu nimic iar această anchetă nu face decât să caute „cu lumânarea” un delict care nu a fost comis.Pe lângă William Taylor, astăzi a mai fost audiat și George Kent, adjunct al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia, diplomat de carieră ca și Taylor.Despre ambii, președintele Donald Trump a scris pe Twitter că ar face parte din acea grupă de diplomați care l-ar fi subminat de la buna început, afirmație care nu este susținută pentru moment de nici o dovadă.
22:10
Germania va continua să sprijine Macedonia de Nord pe calea sa europeană, a declarat miercuri şeful diplomaţiei de la Berlin, Heiko Maas, cu prilejul unei vizite la Skopje, după ce Uniunea Europeană a amânat deschiderea negocierilor de  aderare. La summitul din octombrie, liderii Uniunii Europene au amânat negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei, care au susţinut că aceste două state balcanice au nevoie de reforme suplimentare în administraţie şi în sistemul de justiţie. O decizie care a fost criticată la Bruxelles și în multe capitale europene, unde s-a considerat că UE își pune în joc credibilitatea, când cele două țări candidate îndepliniseră toate condițiile pentru începerea negocierilor.
20:30
Viteză uluitoare cu care s-au produs evenimentele de astăzi ar arăta o grabă a liderului informal al PSRM.
Acum 24 ore
19:20
Președintele Republici Moldovei Igor Dodon a anunțat că l-a desemnat pe Ion Chicu, fost ministru de finanțe, cu cu formarea unui nou guvern. Dodon a precizat că noul premier desemnat are la dispoziție 15 zile pentru a anunța componența noului cabinet.  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova anunțase anterior că susține inițiativa președintelui Igor Dodon de creare a unui guvern minoritar format din tehnocrați. 
19:10
Președintele Igor Dodon a anunțat că îl însărcinează pe Ion Chicu, fostul ministru de finanțe și actualmente consilier prezidențial. Acesta are 15 zile să formeze un guvern de tehnocrați, cum a precizat președintele Dodon la o conferință de presă, și să elaboreze programul de guvernare care vor fi prezentate în parlament. Dacă noul guvern nu primește votul de investitură, vor avea loc alegeri anticipate, a avertizat președintele.Ion Chicu preciza recent pentru Unimedia; „ Eu nu am fost membru de partid nici în una dintre structurile care de-a rândul anilor au guvernat - nici PCRM, nici PDM, nici altul...”Conferința de presă a fost organizată după seria consultărilor avute miercuri de președintele Igor Dodon cu toate partidele parlamentare, după demiterea guvernului condus de Maia Sandu. Guvern demis marți, 12 noiembrie, ca urmare a moțiunii de cenzură înaintată de socialiștii care deși aliați cu Blocul ACUM al premierului la guvernare, nu au fost de acord cu modificarea legii procuraturii. Aceasta i-ar fi dat premierului dreptul de a face personal preselecția candidaților pentru această funcție. Moțiune de cenzură a trecut cu 63 de voturi ale socialiștilor și democraților.Pe de altă parte, premierul în exercițiu, Maia Sandu a explicat, într-un interviu cu Europa Liberă,  că în momentul în care și-a asumat responsabilitatea pentru modificarea legii procuraturii, nu și-a închipuit „ că Dodon este atât de iresponsabil să arunce țara în haos, înainte de aprobarea bugetului pentru 2020 și  înainte ca țara să obțină următoarele tranșe de finanțate a bugetului (din afară).” În interviul cu Europa Liberă, premierul demisionar a mai declarat că „dezoligarhizarea” nu poate continua fără reformarea procuraturii, pentru care însă nu ar fi fost „susținere politică”. Ne-am axat pe numirea unui procuror general independent pentru că era clar „că nu vom putea merge mai departe” cu restul reformelor legate de Curtea Supremă de Justiție sau curățarea sistemului judecătoresc, a explicat Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.Fără o majoritate parlamentară sau guvern, Maia Sandu crede că prioritatea blocului ACUM este „să scăpăm țara de următorul pericol și următorul pericol este Igor Dodon. Igor Dodon împreună cu PD-ul încearcă să captureze instituțiile statului. Să ne fure nouă ce am reușit atât de greu” a mai susținut premierul în exercițiu, Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.
19:10
La București, președintele României Klaus Iohannis a anunțat că nu va participa la nici o dezbatere electorală cu contracandidata sa din Partidului Social Democrat, Viorica Dăncilă, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale programate pentru 24 noiembrie. În primul tur, Iohannis a obținut 36,6 la sută din voturi, iar Dăncilă 23,8 la sută. „Nu pot să legitimez comportamentul mizerabil al PSD acceptând o dezbatere cu candidata acestui PSD”, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri seară la București. 
18:50
18:50
Moldova Business Week este convocat al 7-lea an și urmărește atragerea de  investiții și promovarea exporturilor moldovenești. Prin urmare noul val de instabilitate care s-a declanșat odată cu votarea pe 12 noiembrie a moțiunii de cenzură împotriva guvernului condus de Maia Sandu a inhibat discuțiile despre viitorul economic al Republicii Moldova.Ce spun despre căderea guvernului diplomații occidentali și oamenii de afaceri? Diana Răileanu i-a găsit și pe unii, și pe ceilalți la deschidere forumului economic Moldova Business Week, la Chișinău.Ambasadorul Statelor Unite, Dereck J. Hogan a numit decizia de marți, din Parlament, una regretabilă și a confirmat informațiile din presă că a avut o nouă întâlnire cu președintele Igor Dodon:„Da, a fost foarte important să mă întâlnesc cu el pentru a-i spune că, desigur, îmi pare rău că această coaliție nu va mai fi. De asemenea, este foarte important ca el să înțeleagă că pentru SUA sunt importante promovarea reformelor necesare mai ales în domeniul judecătoresc și eu am descris cum putem lucra în acest sens”.Odată cu instalarea guvernului condus de lidera PAS, Maia Sandu, Uniunea Europeană și-a reluat acordarea suportului bugetar și asistența macrofinanciară, înghețate pe timpul guvernării democrate. Din luna iulie și până la începutul acestei luni, UE a oferit 73 milioane de euro Republicii Moldova pentru continuarea și sprijinirea reformelor. Până la sfârșitul anului curent, era planificată livrarea altor 40 de milioane de euro de asistență macrofinanciară. Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, s-a ferit să spună care va fi soarta de mai departe a sprijinului financiar promis Republicii Moldova, insistând însă că acesta va depinde de realizarea angajamentelor asumate în fața partenerilor externi:„Noi suntem îngrijorați de faptul că a fost demis guvernul care a început aceste reforme și că noi vom cere de la orice guvern să continue și să realizeze real aceste reforme. Noi vom continua cu principiul nostru de condiționalitate în ce privește asistența noastră și asta înseamnă că noi continuăm să susținem Republica Moldova și oamenii care trăiesc aici, însă numai cu implementarea acestor reforme. În ceea ce privește investitorii, este important ca ei să vadă că situația într-adevăr se îmbunătățește”.Uniunii Europene îi revin aproape 70 la sută din valoarea totală a exporturilor, fiind vorba de 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 16 la sută față de anul 2017. Asociația Businessului European a fost prima organizație care a reacționat la căderea guvernului Sandu, exprimând îngrijorarea că recentele evoluții politice din Republica Moldova ar putea deteriora condițiile pentru afaceri care și așa nu sunt suficient de prietenoase cu investitorii. Directoarea executivă a Asociației, Mariana Rufa, spune că instabilitatea politică riscă să frâneze dezvoltarea economică a țării:„Membrii EBA sunt companii internaționale și locale care își doresc continuarea reformelor lansate, care își doresc ca acest business climat care, de fapt, este într-o ascendență pozitivă să fie continuată, la fel reforma justiției și tot ce înseamnă legea procuraturii, precum și reducerea corupției este prerogativa numărul unu pentru orice investitor local sau internațional.Pentru noi este important ca indiferent ce guvernare va fi în Republica Moldova, această prioritate să fie preluată cu sfințeniepentru că, pur și simplu, vom rata ocazia de a atrage și de a crea stimulente pentru a investi în Republica Moldova. Încurajăm toți liderii politici ai acestei țări să conștientizeze această prerogativă și noi chemăm la un dialog politic, la o discuție transparentă pentru a direcționa lucrurile spre făgașul corect”.Un recent studiu al Băncii Mondiale constata că un antreprenor care vrea să-și deschidă o afacere în Republica Moldova ar trebui să se gândească de șapte ori înainte să-și investească banii. Și asta pentru că cel mai probabil se va confrunta cu concurența neloială, reguli neclare de joc și prevederi legale ce permit intimidarea agenților economici. Președintele executiv al Asociației investitorilor din România, Dan Nuțiu, admite că în ultimii ani mai mulți oameni de afaceri s-au văzut siliți să-și închidă afacerile în Republica Moldova:   „În momentul în care nu există predictibilitate, în momentul în care nu știi ce îți rezervă ziua de mâine este extrem de dificil. Sunt investitori din România veniți anul trecut, membri ai asociației noastre, care după un an au fost nevoiți să își reducă dramatic activitatea sau chiar să se retragă. Un alt pas extrem de important este armonizarea legislației Republicii Moldova într-un ritm cât mai accelerat cu legislația UE care este un model în toată lumea.Sunt investitori din România veniți anul trecut, membri ai asociației noastre, care după un an au fost nevoiți să își reducă dramatic activitatea sau chiar să se retragă.Certificatul european este cea mai înaltă formă de recunoaștere a calității unui produs, nu degeaba! Să nu uităm cel mai grav aspect – depopularea Republicii Moldova. Degeaba venim dacă nu vom avea cu cine să lucrăm în Republica Moldova. Dacă nu vom avea o piață în Republica Moldova, încet, încet atractivitatea despre care vorbim în acest moment va dispărea”.Antreprenorii și diplomații cu care am stat de vorbă consideră că adevăratele intenții ale viitorului guvern vor ieși la iveală când executivul va fi pus în situația să continue reformele inițiate de guvernul Sandu, ori să le pună la congelator. Mai ales cele care se referă la demonopolizarea și demolarea schemelor prin care fondurile publice s-au transformat într-o mină de aur pentru elitele de la guvernare și ortacii cuminți din preajmă.
18:00
Partidul Conservator, al premierului britanic Boris Johnson, conduce cu 10% în fața opoziției laburiste, potrivit celui mai recent sodanj de opinie realizat de Kantar în perspectiva alegerilor anticipate din Marea Britanie din 12 decembrie. Pentru conservatori ar vota 37% din alegători, pentru laburiști numai 27%.Peste 30 % din britanici declară că Brexit-ul este în acest moment problema cea mai important, pentru 24% este însă este sistemul naţional de sănătate iar pentru 10% economia.În alegerile anticipate din 2017, partidul conservator aflat la guvernare a pierdut majoritatea în Parlament și astfel șansa de a trece acordul negociat ulterior cu UE privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
17:40
Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a modificat denumirea controversată a portofoliului comisarului însărcinat cu migraţia din „protejarea modului de viaţă european'' în „promovarea modului de viaţă european'', a anunţat miercuri purtătorul său de cuvânt.Denumirea portofoliului a suscitat o discuție intensă, mai multe grupuri politice din Parlamentul European - printre care socialist, ecologist şi Renew Europe - i-au solicitat viitoarei şefe a executivului comunitar să renunţe la titulatura care în opinia lor asocia migraţia şi „protejarea modului de viaţă european''.
17:30
Congresul Statelor Unite începe audierile publice în ancheta privind demiterea președintelui Donald Trump, care e acuzat de Democrați că ar fi condiționat livrarea de asistență militară Ucrainei în schimbul unei anchete ce l-ar viza pe posibilului său contracandidat la alegerile din 2020, Joe Biden, și pe fiul acestuia, Hunter Biden.Republicanii susțin că Trump „nu a făcut nimic greșit” pentru a fi tras la răspundere.Primul audiat marți este Bill Taylor, actualul însărcinat cu afaceri american în Ucraina.În cadrul audierilor cu ușile închise de pînă acum ale anchetei, Taylor a calificat drept „neregulamentară” utilizarea de către administrația Trump a unor canale alternative în politica externă americană față de de Ucraina, și că folosirea acestor canale s-a făcut la sugestia avocatului personal al ui Trump, Rudy Giuliani.
17:00
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a anunțat că susține inițiativa președintelui Igor Dodon de creare a unui guvern minoritar format din tehnocrați, se spune într-o declarație oficială a PSRM.Documentul califică drept „ridicolă” insistența blocului ACUM pentru formarea unui guvern similar celui demis, cu același premier.După consultările avute cu reprezentanții partidelor parlamentare, președintele moldovean Igor Dodon a afirmat miercuri că în acest moment nu există șanse pentru crearea unei majorități parlamentare stabile, din cauză că PSRM și ACUM au poziții diametral opuse.Reamintim că guvernul alianței dintre PSRM și Blocul ACUM condus de Maia Sandu a fost demis marți printr-o moțiune de cenzură înaintată de socialiști.
16:40
Cel puțin șapte oameni au fost uciși și toți atîția răniți în explozia unui automobil capcană la Kabul. Toți cei uciși erau civili, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului afgan de interne, Nasrat Rahimi. Atacul, care nu a fost deocamdată revendicat nici de mișcarea Talibanilor, nici de gruparea Statul Islamic, amîndouă active la Kabul, a avut loc la o zi după ce guvernul afgan a eliberat trei luptători Taliban în schimbul a doi profesori de la Universitatea americană din Kabul, unul american, celălalt australian. 
16:40
Fundația anticorupție (FBK) a politicianului de opoziție Alekesi Navalnîi spune că familia procurorului Moscovei, Denis Popov, are imobile de lux în valoare de peste 3,5 milioane de euro,  ceea ce duce la întrebarea cum poate un salariat al statului să obțină bunuri imobiliare atît de scumpe Într-un raport dat publicității în 11 noeimbrie, FBK pretinde că a găsit o vilă cu 19 apartamente de 1000 de metri pătrați în Muntenegru care aparține fostei soții a lui Popov, Irina Popova, și pe care Popov și copiii lui o folosesc în mod regulat. FBK spune că a mai găsit un apartament în Spania în valoare de 645.000 de euro cumpărat de Irina Popova în 2010, când încă mai era  măritată cu Popov. Acesta era procuror în Daghestan când a fost numit procuror al Moscovei. Candidatura lui la această funcție a fost acceptată de președintele Vladimir Putin în 7 septembrie. Fosta lui soție e înregistrată oficial ca neavînd loc de muncă. Purtătorul de cuvînt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, a declarat că materialele FBK despre Popov și proprietățile lui vor fi consultate, „dacă va fi nevoie”, adăugînd că trecutul lui Popov a fost investigat cu atenție înainte de a fi numit în postul său actual.
16:40
Ambasada rusă la Washington spune că a protestat oficial, după ce Israelul a extrădat în America un rus bănuit de furtul a 20 de milioane de dolari de la cetățeni americani prin fraudarea unor cărți de credit.Într-o postare pe Facebook din 13 noiembrie, ambasada rusă a acuzat de asemenea Washingtonul că „vînează” cetățeni ruși în toată lumea, adăugînd că autoritățile ruse au trimis o notă oficială la departamentul de stat american în care se cere ca drepturile lui Aleksei Burkov să fie respectate.Burkov a fost pus sub acuzare pentru mai multe delicte, între care fraudă bancară pe internet, accesare frauduloasă a unor dispozitive electronice, furt de identitate și spălare de bani.Potrivit actului de acuzare, Burkov a înființat un website numit Cardplanet în care erau vîndute numere de cărți de debit și de credit ce fuseseră furate prin efracție digitalizată.Vînzarea acestor date furate a dus la cumpărături frauduloase în valoare de 20 de milioane de dolari făcute cu cărți de credit din Statele Unite, se spune într-o declarație a ministerului american al justiției.Borkov, care a fost arestat în decembrie 2015 în timp ce încerca să plece din Israel, riscă 80 de ani de închisoare.
15:50
Premierul în exercițiu, Maia Sandu a explicat, într-un interviu cu Europa Liberă,  că în momentul în care și-a asumat responsabilitatea pentru modificarea legii procuraturii, nu și-a închipuit „ că Dodon este atât de iresponsabil să arunce țara în haos, înainte de aprobarea bugetului pentru 2020 și  înainte ca țara să obțină următoarele tranșe de finanțate a bugetului (din afară).”După anularea concursului pentru selectoarea candidaților la funcția de procuror general, s-a propus modificarea legii, pentru a permite premierului să facă preselecția candidaților. Pentru această schimbare, premierul Maia Sandu și-a asumat responsabilitatea, partidul Socialiștilor (parteneri la guvernare)  a respins schimbarea și a înaintat o moțiune de cenzură care a fost trecută marți prin parlament, cu 63 de voturi. Ale socialiștilor și Partidului Democrat.În interviul cu Europa Liberă, premierul demisionar a mai declarat că „dezoligarhizarea” nu poate continua fără reformarea procuraturii, pentru care însă nu ar fi fost „susținere politică”. Ne-am axat pe numirea unui procuror general independent pentru că era clar „că nu vom putea merge mai departe” cu restul reformelor legate de Curtea Supremă de Justiție sau curățarea sistemului judecătoresc, a explicat Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.Un procuror general „onest” poate începe schimbarea sistemului și poate insista să se lucreze mult pe „dosarele de mare corupție” dar, a continua premierul în exercițiu, „am fost conștientă de faptul că lui Igor Dodon îi este frică de un procuror independent, și eram conștientă că ei vor să oprească reforma justiției la această etapă sau puțin mai târziu”Lidera PAS a explicat că în acest moment nu se pune problema unei alianțe cu Partidul Democrat, care s-a compromis marți, votând moțiunea de cenzură a socialiștilor. Fără o majoritate parlamentară sau guvern, Maia Sandu crede că prioritatea blocului ACUM este „să scăpăm țara de următorul pericol și următorul pericol este Igor Dodon. Igor Dodon împreună cu PD-ul încearcă să captureze instituțiile statului. Să ne fure nouă ce am reușit atât de greu” a mai susținut premierul în exercițiu, Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.
14:50
După consultările avute cu reprezentanții partidelor parlamentare, președintele moldovean Igor Dodon a afirmat că în acest moment nu există șanse pentru crearea unei majorități parlamentare stabile. „Sunt două scenarii - crearea unei majorități parlamentare stabile și guvern tehnic propus de președintele republicii. Majoritatea parlamentară stabilă poate fi numai dintre PSRM și ACUM. (...) La această etapă, nu văd șanse pentru crearea unei majorități parlamentare stabile. PSRM și ACUM au poziții diametral opuse”, a afirmat Dodon.Șeful statului moldoveana a spus că socialiștii s-au arătat deschiși pentru o nouă coaliție cu ACUM, dar cu un alt candidat la funcția de premier, cu revederea structurii guvernului și susținerea inițiativelor sociale ale socialiștilor din ultimele cinci luni.Reprezentanții ACUM, însă, insistă pe aceeași componență a guvernului, același premier și plecarea din funcție a lui Dodon.Reprezentanții Partidului Democrat l-au informat pe președinte că formațiunea lor politică se află într-o „etapă importantă de reformă”, și nu vor să facă majoritate parlamentară cu nimeni, dar vor susține un eventual guvern, în funcție de propunerile care vor fi făcute.Cei de la Partidul „Șor” au spus că vor rămâne în opoziție și optează pentru alegeri anticipate. „Nu avem nevoie de alegeri anticipate”, a spus președintele Igor Dodon, adăugând că „reforma justiției va fi continuată”.
14:40
În Republica Moldova a mai căzut un guvern. Un guvern care a vrut să facă reformă, să ne apropie de Europa, un guvern care a vrut să edifice o justiție adevărată și o perspectivă mai bună pentru cetățeni.Guvernul Maiei Sandu în cele 5 luni de mandat a demonstrat că este capabil să scoată țara din izolarea în care a dus-o regimul Plahotniuc, din „zona gri” a mafiilor și criminalității post-sovietice. Au fost reluate finanțările din partea Occidentului. Au fost demarate acțiuni de curățare a ministerelor, agențiilor și întreprinderilor de stat. Au fost accelerate o serie de proiecte strategice, cum sunt cele de interconectare energetică cu România. Au fost anunțate măriri de salarii, pensii și indemnizații pentru păturile socialmente vulnerabile în cadrul unui Buget al solidarității pe anul 2020 și multe altele, pe care le-a menționat chiar Maia Sandu în discursul său de la dezbaterea moțiunii de cenzură.Totul s-a blocat când s-a ajuns la reforma justiției, la desemnarea unui nou procuror general independent și integru. Pentru Dodon și socialiști a fost limita suportabilității în materie de schimbare, dincolo de care ei n-au mai putut merge.Astfel încât asumarea răspunderii Executivului pe noua Lege a Procuraturii a fost singura soluție pentru a opri jocurile de culise ale PSRM și pofta tot mai mare a lui Dodon de a pune mâna pe una din pârghiile principale în sistemul de justiție moldovean – Procuratura Generală –, structură care a fost de mai multe ori tranzacționată de fostele guvernări, vândută pe milioane de dolari. Ca într-o satrapie, ca într-o țară din lumea a treia!„Cine-i Maia Sandu să-și permită să numească ea Procurorul General? Ajunge! Până aici i-a fost!” Așa au gândit, primitiv și resentimentar, tovarășii socialiști în frunte cu Dodon și au demis Guvernul. Au votat cu sete, dornici să i-o plătească, să-i arate premierului cine-i stăpânul, cine are puterea în Republica Moldova.Au pus umărul la această abjectă operă de demolare a unui Guvern proeuropean și deputații Partidului Democrat al fugarului Plahotniuc. Au făcut-o cu multă plăcere: Dumitru Diacov, vechiul-noul lider al fracțiunii PD, nu-și ascundea satisfacția că e din nou „pe cai mari” și împrăștia glume sexiste de la tribuna Parlamentului.Partidul Democrat este mare specialist în a doborî guverne, inclusiv guverne din care a făcut și el parte. De fiecare dată când nu i-au convenit politicile Executivului, democrații moldoveni (ce uzurpare de termeni: „democrații moldoveni”!) au încropit alianțe ad-hoc alături de comuniști sau de socialiști și au demis guvernul Filat, guvernul Streleț și acum, iată, și guvernul Maia Sandu.Să reținem această idee: în momentele-cheie, de fiecare dată când un guvern de la Chișinău făcea progrese în apropierea de Uniunea Europeană, în combaterea corupției și-n ameliorarea nivelului de trai al cetățenilor – și aici se cuvinte să amintim și Guvernul Sturza, din 1998 –, o coaliție monstruoasă, cinică, transpartinică îngropa acest început de revigorare. Cârdășia dintre partida pro-rusească, antinațională, și mafia locală care tratează statul ca pe o feudă personală, huzurind în haosul, deruta și sărăcia celor mulți, funcționează ireproșabil. Mult mai rău stăm cu solidaritatea celor care pretind că se situează de partea „binelui”…Justiția, așadar, este fundătura din care Moldova e obligată să reia, la nesfârșit, sisific, exercițiul reformei. Însă fără justiție nu există democrație și nu există stat. Fără justiție cetățenii sunt condamnați la sărăcie, umilință și exod (cine mai apucă, cine mai are puteri să plece).Să mai spunem un lucru important: în lupta pentru reforma justiției Guvernul a fost singur. Socialiștii și Dodon i-au sabotat eforturile pe față sau din umbră. Cu reticență, cu aversiune au tratat mesajele și acțiunile Guvernului și casta judecătorilor – venală, coruptă, șantajabilă. N-am consemnat în ultimele 5 luni, de după fuga lui Plahotniuc, voci puternice în rândul magistraților care să pledeze pentru reformă. Nu a apărut niciun „grup de inițiativă pentru reformarea justiției” în interiorul acestei tagme, care să facă apel la conștiința și la curajul purtătorilor de togă, nu există o masă critică printre judecătorii și procurorii din Moldova care să-și dorească asanarea breslei.De cealaltă parte, eforturile Guvernului s-au ciocnit de intransigența presei independente și a societății civile, nemulțumite de ritmul prea lent al reformei. Au fost criticate concursurile organizate de Executiv, faptul că acestea au dat mai mereu câștig de cauză socialiștilor, interpușilor, „iscoadelor” lui Dodon, gata să îndeplinească comenzi politice din partea noului centru de putere înjghebat în jurul prezidentului.Premierul Maia Sandu a recunoscut aceste greșeli. Guvernul, Blocul ACUM au crezut poate prea mult că niște formule democratice de selectare a candidaților vor garanta onestitatea și competența în instituțiile statului. Nu garantează nimic! Concursurile au fost viciate. Ne-am convins încă o dată că oamenii de bună credință și cu bune intenții vor fi mereu în dezavantaj în fața celor necinstiți, ipocriți, mincinoși, exersați în trucuri, scheme și-n lovituri sub centură. Răul are mai multă imaginație!Dar și așteptările societății poate au fost prea mari. Era de parcă uitaserăm cu toții aritmetica din Parlament, uitaserăm că Blocul ACUM nu are decât 26 de mandate, adică de fapt 2/3 de deputați împotrivă, așa cum s-a văzut la votarea moțiunii de cenzură.Cum spuneam mai devreme, în aceste condiții, decizia Maiei Sandu de a-și asuma răspunderea pe Legea Procuraturii a fost soluția extremă (și disperată) prin care a încercat să pună capăt acumulării de putere pentru Dodon și socialiști, după ce aceștia își atribuiseră prin tot felul de inginerii șmechere mai multe funcții în structurile de drept și securitate ale statului.Această exasperare dar și hotărâre s-a simțit în discursul Maiei Sandu la dezbaterea moțiunii de cenzură – un discurs antologic, care va rămâne în istoria guvernărilor moldovene. Premierul a spus lucrurilor pe nume ca nimeni dintre predecesorii săi și cred că în cuvintele sale s-au regăsit toți cetățenii acestei țări, indiferent de naționalitate și de opiniile lor politice.Odată cu demiterea Guvernului se intră într-o criză anunțată oficial. A văzut toată lumea, au văzut alegătorii că Dodon și socialiștii au scopuri eminamente egoiste și că nici Partidul Democrat, chipurile, eliberat de teroarea și dominația lui Plahotniuc, nu este interesat de reformă și de prosperarea Moldovei, ci doar de răzbunare. Dar întâi de toate este interesat de salvarea unor scheme și de impunitate în fața justiției.Demiterea guvernului Maia Sandu a stârnit îngrijorări și reacții critice, chiar vehemente în Occident și la București. Finanțările promise sau deja antamate cu Uniunea Europeană și cu România sunt sub un mare semn de întrebare. S-ar putea repeta situația din iulie 2018, în plină cascadă a abuzurilor regimului Plahotniuc, când Moldova a rămas fără suport bugetar. Și doar ni s-a spus de atâtea ori, foarte clar: fără o reformă reală a justiției, fără stat de drept, să ne luăm gândul de la finanțare externă. După ce a dat jos un Guvern reformist, asigurările lui Dodon oferite oficialilor europeni și americani că implementarea Acordului de Asociere va continua neabătut sună a batjocură.Ce va urma? Cel mai probabil un Executiv PSRM-PD sau unul monocolor socialist, susținut din umbră de PD, care-și va negocia cu abilitate avantajele. Ne-am întors în teatrul de marionete politice, adică în mocirla post-sovietică din care nici n-am apucat să ieșim ca lumea.
14:10
Uniunea Europeană va continua să ofere asistență Republicii Moldova doar dacă autoritățile moldovene vor pune în practică reforme adevărate, a declarat șeful Delegației europene la Chișinău Peter Michalko, care s-a declarat îngrijorat de demiterea guvernului Sandu. „Sîntem îngrijorați de faptul că a fost demis cabinetul de miniștri care a început aceste reforme. Vom cere de la orice guvern să continue și să implementeze aceste reforme.” Peter Michalko a mai spus că rxecutivul condus de Maia Sandu  a demonstrat voință politică în ce privește aplicarea reformelor, iar acest lucru a fost apreciat prin susținerea oferită de Uniunea Europeană.
13:50
Deputații din Blocul ACUM au declarat, după consultările cu președintele Igor Dodon, că nu vor susține decât același guvern, condus tot de Maia Sandu, guvern care să continue agenda de reforme asumată cu cinci luni în urmă.Potrivit deputaților Blocului ACUM, citați de agenția IPN, principalul obstacol în raport cu Partidul Socialiștilor și construcția unei coaliții este președintele Igor Dodon, care ar putea, contrar Constituției, interveni în permanență în actul de guvernare.  Deputații ACUM susțin că oricum consultările de miercuri sunt organizate de formă, pentru că președintele, așa cum a declarat deja după demiterea marți a guvernului condus de Maia Sandu, ar miza pe formarea unui cabinet de tehnocrați. Specialiști fără afiliere politică declarată.Președintele fracțiunii ACUM, Platforma DA, Alexandru Slusari, a mai declarat că și cu Partidul Democrat ar fi posibil de discutat, dacă în această perioadă s-a produs un proces de purificare a partidului, relatează IPN.La președinție, Igor Dodon organizează miercuri consultări cu toate partidele parlamentare.Zinaida Greceanîi, lidera Partidului Socialiștilor, până marți parteneri la guvernare cu Blocul ACUM, a declarat după consultări că socialiștii își doresc o altă structură a guvernului și că nu vor mai accepta un cabinet în care întreaga răspundere pentru guvernare să-i revină blocului ACUM. Nu o vor accepta nici pe Maia Sandu ca premier dar nici organizarea de aelgeri anticipate, așa că „vom examina orice candidatură propusă de domnul președinte” a mai declarat Zinaida Greceanîi. 
13:30
Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova declară că urmărește cu atenție dinamica procesului politic din țară și „pledează pentru menținerea stabilității politice interne în interesul cetățenilor și al statului de drept în Republica Moldova”, transmite IPN, citând postarea de pe pagina de Facebook a ambasadei.Guvernul de coaliție condus de Maia Sandu a fost demis marți, 12 noiembrie, în urma moțiunii de cenzură înaintată de Partidul Socialițitlor (partener de coalție) și sprijinită de Partidul Democrat. In total 63 de deputați au votat moțiunea.Partidul Șor s-au abținut de la vot, iar cei din Blocul ACUM au votat împotrivă.Marți, căderea guvernului condus de Maia Sandu a fost comentată de Uniunea Europeană, România și ambasada Statelor Unite care toate au îndemnat la continuarea reformelor în folosul R.Moldova.
13:30
Fondul Monetar Internațional este pregătit că susțină financiar aplicarea reformelor în R.Moldova, odată ce va fi format un nou guvern. Șeful misiunii pentru Moldova, Ruben Atoyan a mai declarat, citat de agenția IPN, că FMI a apreciat hotărârea guvernul condus de Maia Sandu de a promovat reformele sprijinite de Fond iar acum, experții FMI vor urmări modul în care ultimele evoluții politice se „ vor răsfrânge asupra programului susținut de FMI și asupra perspectivelor finanțării externe”.Guvernul de coaliție condus de Maia Sandu a fost demis marți, 12 noiembrie, în urma moțiunii de cenzură înaintată de Partidul Socialițitlor (partener de coalție) și sprijinită de Partidul Democrat. In total 63 de deputați au votat moțiunea.Partidul Șor s-au abținut de la vot, iar cei din Blocul ACUM au votat împotrivă.Marți, căderea guvernului condus de Maia Sandu a fost comentată de Uniunea Europeană, România și ambasada Statelor Unite care toate au îndemnat la continuarea reformelor în folosul R.Moldova.
12:20
Interviu cu un medic și conferențiar universitar din Chişinău despre sănătatea reproductivă a femeilor cu dizabilități locomotorii.
12:20
Președinta Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, a declarat că formațiunea sa este dispusă că formeze împreună cu Blocul ACUM o nouă majoritate parlamentară, dar în anumite condiții. După consultările de miercuri cu șeful statului, Zinaida Greceanîi a spus că socialiștii își doresc o altă structură a guvernului și că nu vor mai accepta un cabinet în care întreaga răspundere pentru guvernare să-i revină blocului ACUM. Despre desemnarea noului premier, lidera PSRM a spus că nu va fi acceptată o eventuală candidatură a Maiei Sandu. „În cazul în care Blocul ACUM nu este gata să examineze această posibilitate, l-am informat pe domnul președinte că nici în această situație nu putem să admitem declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Țara nu are nevoie de aceste alegeri anticipate, de aceea noi vom examina orice candidatură propusă de către domnul președinte pentru funcția de prim-ministru, chiar în cazul în care nu există o majoritate parlamentară”, a declarat lidera PSRM, Zinaida Greceanîi, citată de IPN.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.