Protest cu sute de microbuze în centrul Chişinăului

Europa Libera, 9 octombrie 2019 20:00

Greva transportatorilor auto de călători a afectat circa 10.000 de pasageri din peste 120 de localități. În jur de 600 de curse interurbane și suburbane și-au sistat activitatea timp de cinci ore, în semn de nemulțumire față de refuzul autorităților de a ajusta tariful de călătorie per kilometru. Responsabilii spun că transportatorii trebuie să asigure mai întâi condiții civilizate de călătorie și abia după asta să se discute despre o ajustare a tarifului.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
09:40
În Republica Moldova au loc duminică alegeri locale, primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS plus PPDA), cu intenția declarată de a „dezoligarhiza” țara.Alegătorii sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani. Pentru ca alegerile să fie validate, la vot trebuie să participe cel puţin un sfert din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale din fiecare circumscripţie.Urmăriți emisiunea „Punct și de la capăt” cu Vasile Botnaru și invitații săi: jurnalistul Vitalie Călugăreanu și fostul viceministru de externe, Andrei Popov.Se consideră câștigător candidatul care a acumulat mai mult de jumătate din voturi. Dacă niciun candidat nu a acumulat majoritatea simplă a voturilor, peste două săptămâni, respectiv la 3 noiembrie 2019, va fi organizat al doilea tur de scrutin, unde participă primii doi candidați care au acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur.Ca de obicei, atenția se concentrează pe alegerile pentru primarul general al Chișinăului, care vede o repetare a confruntării din 2018. Potrivit sondajelor, principalii favoriţi dintre cei 17 candidaţi sunt candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase (liderul PPDA) şi candidatul socialiştilor, Ion Ceban. Ei au cele mai mari șanse de a intra în turul doi al alegerile, pe 3 noiembrie.Potrivit sondajului realizat de compania CBS-AXA, candidatul Partidului Socialiştilor, Ion Ceban, este creditat cu 26,5 % din intenţiile de vot, iar candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase, cu 21,4 %. În cazul unui al doilea tur de scrutin, Ion Ceban l-ar putea surclasa pe Andrei Năstase, conform aceluiaşi sondaj, care indică faptul că reprezentantul socialiştilor ar câştiga scrutinul cu 35,7%, depăşindu-l pe Andrei Năstase, care ar putea acumula 29,4 % din voturi.Tot conform aceluiaşi sondaj, socialiştii ar conduce şi în cursa pentru Consiliul Municipal Chişinău cu aproape 30% din preferințele de vot. Pentru consilierii din partea Blocului ACUM ar vota în jur de 23% dintre locuitorii Chişinăului şi din suburbii.Dar şi la nivel naţional, socialiştii par să fie favoriţi, conform unei anchete sociologice prezentate luni de Intellect Grup, cu 30,8 % din intenţiile de vot. Socialiştii ar fi urmaţi de către candidaţii PAS pentru care ar vota aproape 17%, iar pe locul al treilea s-ar plasa candidaţii PD, cu 8,7 %.Potrivit Comisiei Electorale Centrale, alegerile sunt monitorizate de 1. 600 observatori naţionali din partea a 11 organizaţii neguvernamentale și 145 de observatori internaţionali din partea a 11 misiuni diplomatice, a 11 autorităţi electorale străine şi a 3 organizaţii neguvernamentale internaţionale.Pentru scrutinul de duminică au fost tipărite peste 7,8 milioane de buletine de vot, dintre care 6,104 milioane în limba română şi peste 1,688 milioane în limba rusă.De la ora 20:00, în așteptarea primelor previziuni după închiderea centrelor de votare, Europa Liberă va ține un live blog.
Acum 8 ore
05:30
În Canada au loc luni, 21 octombrie, alegeri generale în care premierul liberal Justin Trudeau va încerca să obțină al doilea mandat consecutiv. Deși rata șomajului este scăzută iar economia în creștere, Trudeau a fost implicat, în ultimul timp, într-o serie de scandaluri care au transformat acum alegerile într-un plebiscit pentru sau împotriva premierului.Partidul Liberal al premierului Trudeau încearcă să-și mențină majoritatea parlamentară obținută la scrutinul din 2015. Dacă partidul pierde alegerile, va fi pentru prima dată din 1935 când un premier aflat la primul mandat și care beneficiază de majoritatea partamentară nu reușește să fie reales.Programul liberalilor se concentrează pe clasa de mijloc, partidul promițând să investească în servicii de sănătate și în locuri de muncă, să facă îngrijirea copiilor mai accesibilă și să ofere stimulente celor care își cumpără locuințe pentru prima dată. Principalul oponent al lui Trudeau este șeful conservatorilor, Andrew Scheer, care promite, între altele, eliminarea taxei naționale pe emisiile de carbon, tăierea cheltuielilor guvernamentale, inclusiv a ajutorului trimis în străinătate, cu 25%, reducerea taxelor și  echilibrarea bugetului federal.
Acum 12 ore
00:10
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit în Duma de stat de la Moscova cu excentricul politician rus, Dmitri Jirinovski, căruia i-a cerut ca Rusia să simplifice procedura de acordare a cetățeniei ruse locuitorilor regiunii transnistrene. „Este nevoie de o decizie politică, pentru că baza legislativă există deja”, a spus Krasnoselski, citat de presa din regiune. Același demers l-ar fi făcut Krasnoselski și la Ministerul de Externe de la Moscova.Vizitele liderilor de la Tiraspol la Moscova devin practic săptămânale. Săptămâna trecută la Moscova a fost șeful administrației transnistrene Vadim Krasnoselski, însoțit de negociatorul-șef Vitali Ignatiev. Asta, după ce cu o săptămână mai devreme în capitala rusă a fost șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, iar acum trei săptămâni avusese loc o vizită numită oficială a lui Krasnoselski, Martînov și Ignatiev.Krasnoselski a mai cerut ca transnistrenii cu cetățenia rusă să poată folosi polițele medicale rusești și să se poată trata în clinicile din Federaţia Rusă.În vizitele din săptămânile trecute liderii de la Tiraspol au cerut Moscovei să elibereze o nouă transă de asistență rusească pentru pensionarii din regiunea separatistă. Moscova plătește un adaos de 7-8 dolari fiecărui pensionar, însă aceste sume au fost achitate ultima dată în luna iunie.Krasnoselski a mai spus că la Moscova se discută și despre recunoașterea în Federaţia Rusă a actelor transnistrene. Anterior, Tiraspolul a anunțat că planifică să înceapă eliberarea de pașapoarte transnistrene la Moscova, lucru care nu  va fi posibil fără acceptul autorităților ruse.  Recent, președintele Igor Dodon declara că intenționează să se întâlnească din nou, la sfârșitul lunii octombrie, cu liderul regiunii transnistrene. Dodon a precizat că întrevederea este „preconizată pentru 29 octombrie”
Acum 24 ore
20:10
Sute de persoane au participa sâmbătă, la București, la marșul de solidaritatea cu femeile care sunt victime ale violenței, relatează Agerpers.Participanţii au afişat pancarte cu mesaje precum: "Indiferenţa hrăneşte violenţa", "Iubirea nu naşte violenţă", "Stop violenţei împotriva femeilor".S-au cerut soluţii legislative pentru combaterea violenţei împotriva  femeilor precum: modificarea Codului penal, astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima îşi retrage plângerea, adoptarea de urgenţă a legislaţiei pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind brăţări electronice, identificarea şi tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore, echipe mixte - femei şi bărbaţi - de agenţi de poliţie care să instrumenteze cazurile violenţă sexuală şi violenţă domestică, dar şi finanţarea prioritară a adăposturilor de urgenţă.Printre persoanele care au luat parte la marş s-au numărat ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm.Marșul a fost organizat de reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.
19:50
Camera inferioară a Parlamentului britanic a decis sâmbătă să amâne votul asupra noii variante de acord privind Brexit-ul, negociată de premierul Boris Johnson până când va fi adoptată legislaţia prin care se va implementa acest acord. Cu toate acestea, Boris Johnson a declarat că nu va negocia cu Uniunea Europeană o nouă amânare a ieșirii Marii Britanii din UE.Amânarea votului este urmare a adoptării unui amendament depus de deputatul independent (fost conservator) Oliver Letwin care a declarat că susține în continuarea Brexit-ul  dar nu înainte ca noua varianta, negociată de premier și aprobată de liderii europeni la summit-ul care s-a încheiat  vineri la Bruxelles, să fie examinată în detaliu de parlamentari. În principiu, potrivit unei legi adoptată înainte de summit-ul UE, premierul ar trebui acum să ceară Uniunii Europene amânarea Brexit-ului, pentru că nu a reușit să treacă prin Parlament acordul cu UE până pe 19 octombrie. Marea Britanie ar trebui să iasă din UE pe 31 octombrie, dată la care Johnson a declarat că nu renunță, în pofida înfrângerii din Parlament.Pe de altă parte, la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a Comisie Europene a declarat că aceasta așteaptă ca Londra să-și precizeze acum strategia.S-ar putea ca noua variantă a acordului de Brexit să totuși supusă votului la începutul săptămânii viitoare.
16:40
Premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev a propus sâmbătă organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare cu țara sa și cu Albania. Deschiderea negocierilor de aderare era una dintre priorităţile mandatului său și motivul principal pentru care anul trecut, fosta republică iugoslavă a cedat insistențelor Greciei de a-și schimba numele în Macedonia de Nord, pentru a elimina orice aluzie la o posibilă pretenție teritorială asupra regiunii omonime din Grecia. Premierul Zoran Zaev a calificat eşecul liderilor UE de a aproba deschiderea negocierilor de aderare „o mare nedreptate" şi „o mare greşeală istorică".Critici exprimate vineri, după summit-ul UE, de mulți lideri europeni, între care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a vorbit despre „greşeală istorică".Decizia de a începe negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania s-a lovit, la summit-ul UE , de opoziția Franței, susținută de Danemarca și Olanda. Deși liderii europeni au recunoscut că cele două țări candidate îndepliniseră toate criteriile.
15:20
Forţele turce şi milițiile kurde siriene angajate în conflict în nord-estul Siriei s-au acuzat reciproc de încălcarea armistiţiului mediat joi de Statelor Unite.Ministerul turc al apărării a declarat că „teroriştii" au lansat 14 atacuri cu armament greu în localităţile de frontieră Tal Abyad şi Ras al-Ain şi a dat asigurări că Ankara „respectă pe deplin" acordul cu Washingtonul.La rândul lor, milițiile kurde susțin, într-un comunicat, că partea turcă nu a permis deschiderea unui coridor pentru evacuarea civililor şi a răniţilor din Ras al-Ain, aşa cum s-a angajat în acord. Vineri, secretarul de stat american Mike Pompeo își exprima speranța că Turcia şi milițiile kurde „îşi vor lua în serios angajamentele" pentru a pune capăt conflictului.Acordul de încetare temporară a ofensivei turce în nord-estul Siriei, pentru a permite retragerea milițiilor kurde, a fost anunțat joi, la Ankara, unde vicepreședintele american Mike Pence și secretarul de stat Pompeo s-au întâlnit cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.Pompeo a amintit că forţele kurde, pe care Ankara le consideră teroriste, dispun încă de „ 4 zile”, până marţi seara, pentru a se retrage din zonele de frontieră din nord-estul Siriei.La expirarea acestui termen, dacă se va constata că forţele kurde nu s-au retras, ofensiva declanşată de Turcia pe 9 octombrie ar putea fi reluată, aşa cum a avertizat în cursul zile de vineri şeful statului turc.Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei "zone de securitate" de 32 km în interiorul teritoriului sirian.  
14:20
Interviu cu Lilian Darii, din ianuarie 2018, ambasadorul Republicii Moldova în Belgia și însărcinat cu relațiile cu NATO.
13:20
În România, primarul capitalei, Gabriela Firea a modificat proiectul vinietei pentru București: mașinile sub Euro 5, indiferent de orașul unde sunt înmatriculate, trebuie să plătească o vinietă Oxigen pentru a putea circulă în București, iar cele sub Euro 3 nu mai au voie deloc în centrul orașului.Pentru mașinile sub Euro 3 vinieta va fi de 15 lei pe zi, iar pentru cele Euro 3 și 4 - 5 lei pe zi. Dacă va fi aprobată de Consiliul General, taxa ar urmă să fie aplicată de la 1 ianuarie 2020, relatează Hotnews.ro.Șoferii care nu au vinieta corespunzătoare vor fi sancționați cu amenzi de la 1.500 la 2.000 de lei. Aplicarea sancțiunilor va fi făcută atât de polițiști și polițiști locali, cât și de „împuterniciți ai primarului general”. Proiectul va fi discutat la următoarea ședința de Consiliu General, pe 24 octombrie.
13:20
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Codul Penal, inclusiv cele care includ sintagma „urmări grave” și care agravează pedepsele pentru judecătorii care pronunță decizii contrare legii (soldate cu „urmări grave”) sau pentru funcționarii care săvârșesc abuz de serviciu (soldat cu „urmări grave”), relatează bizlaw.md.Este vizat și art. 307, care se referă la „pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii”. Împotriva acestui articol, fuseseră depuse circa 11 sesizări de către avocații judecătorilor implicați în unul dosarul „Laundromat”. Articolul declarat acum neconstituțional, prevedea pentru aceștia pedepse cu închisoare de la 3 la 7 ani și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Avocații care au ridicat sesizările, au invocat neclaritatea și imprevizibilitatea sintagmei ”urmări grave”.Până la pronunțarea Hotărârii Curții, dosarele magistraților au fost suspendate.Motivarea și Hotărârea Curții Constituținale vor fi publicate pe pagina instituției iar decizia se consideră în vigoare din 17 octombrie. CC a cerut totodată Parlamentului să smendeze legile articolele respective.
13:00
Starea societății civile din România a degradat și în 2018, potrivit Indexului Sustenabilității Organizaţiilor Societăţii Civile pentru anul 2018, lansat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.  Anul trecut, scorul înregistrat de România este similar cu cel din anul 2004, de la finele guvernării Adrian Năstase, relatează G4media.Potrivit raportului, cunoscut și ca „Indexul USAID”, înăbușirea violentă a protestelor din 10 august 2018, precum și multiplele inițiative guvernamentale de exagerare a obligațiilor de raportare ale organizațiilor, discursul denigrator la adresa organizațiilor și protestatarilor, proliferat de la cel mai înalt nivel al autorității publice, au contribuit semnificativ la degradarea scorului României pe parcursul anului 2018 (de la 3.6 în 2017 la 3.7, în raportul de față).
13:00
Rămășițele pământești ale Reginei-mamă Elena, aduse vineri în România din Elveția, sunt reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeș. Sicriul Reginei Elena a fost depus vineri în Catedrala istorică Episcopală și Regală. Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982 și a fost atunci înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.Peste 1.000 de oameni s-au strâns, sâmbătă, în curtea mănăstirii Curtea de Argeş, pentru a asista la ceremoniile dedicate reînhumării Reginei-Mamă Elena, transmite Agerpres. Slujba de înmormântare este oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab.
12:30
Secretarul de stat american Mike Pompeo și-a exprimat speranța că Turcia şi milițiile kurde din nordul Siriei „îşi vor lua în serios angajamentele” pentru a pune capăt conflictului din acea zonă. Pompeo a făcut această declaraţie la încheierea întrevederii avute vineri, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.Acordul de încetare temporară a ofensivei turce în nord-estul Siriei, pentru a permite retragerea milițiilor kurde, a fost anunțat joi, la Ankara, unde vicepreședintele american Mike Pence și secretarul de stat Pompeo s-au întâlnit cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.Şeful diplomaţiei americane a amintit că forţele kurde, pe care Ankara le consideră teroriste, dispun încă de „96 de ore”, adică 4 zile, până marţi seara, pentru a se retrage din zonele de frontieră din nord-estul Siriei.La expirarea acestui termen, dacă se va constata că forţele kurde nu s-au retras, ofensiva declanşată de Turcia pe 9 octombrie ar putea fi reluată, aşa cum a avertizat în cursul zile de vineri şeful statului turc. Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei „zone de securitate” de 32 km în interiorul teritoriului sirian.
12:30
Cu o zi înainte de alegerile locale, în R.Moldova este așa-numita „zi a tăcerii” – candidații nu-și pot face campanie electorală, iar mediile de informații nu trebuie să transmită emisiuni cu tentă electorală.Este o practică la care se renunțase în 2018, sub guvernarea democrată dar la care s-a revenit, prin decizia Comisiei Electorale Centrale, pentru alegerile locale de duminică.Noile prevederi au fost incluse în Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare noi, din 20 octombrie 2019.
12:30
Parlamentul de la Londra dezbate și votează sâmbătă asupra noii versiuni a acordului privind Bexit-ul, negociat de premierul conservator Boris Johnson cu Uniunea Europeană și aprobat de liderii europeni joi, la summitul de la Bruxelles.Cea mai importantă diferență față de varianta negociată de fostul premier Theresa May (care a fost respinsă de trei ori) este dispariția „plasei de siguranță” sau „backstop” pentru Irlanda de Nord și republica Irlanda. Înlocuită cu un aranjament care prevede că Irlanda de Nord va aplica regulile pieței comune europene dar va rămâne în piața vamală britanică, ceea ce înseamnă că va putea profita și de pe urna unor noilor acorduri comerciale încheiate în viitor de Marea Britanie.Câteva puncte de control vor exita în largul coastelor irlandeze dar nu o sa apară o graniță „dură” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda (membră UE). Mai mult, după patru ani, legislativul nord-irlandez va avea dreptul de a decide, cu o simplă majoritate, dacă schimbă sau nu acest aranjament. În Camera Comunelor, care votează sâmbătă, premierul conservator nu mai are majoritatea așa că adoptarea noului acord este incertă.
12:30
La Barcelona au avut loc vineri seară cele mai violente proteste, până la această dată, împotriva sentințelor cu ani grei de închisoare pronunțate împotriva liderilor separatiști ai Cataloniei. Potrivit poliției locale, peste 520 de mii de persoane au participat la demonstrație, iar ministrul de interne interimar a avertizat că protestatarii violenţi ar putea risca pedepse cu închisoarea de până la 6 ani, conform legislaţiei spaniole.Printre liderii separatişti condamnaţi la pedepse cu închisoare de la 9 până la 13 ani se numără și mai mulţi membri ai fostului executiv regional, destituiţi după un referendum ilegal pentru independența Cataloniei, din octombrie 2017.
Ieri
21:20
Antrenorul echipei naționale a Bulgariei a demisionat, în urma scandalului declanșat de sloganele rasiste și comportamentul abuziv al suporterilor echipei, în cursul meciului de fotbal de la Sofia, cu Anglia, din cadrul calificărilor pentru Campionatul European. Meciul a fost câștigat de Anglia cu 6-0 iar antrenorul selecționatei bulgare, Krasimis Balakov este citat de Federația națională de fotbal cu declarația că „este nemulțumit de luni de zile de performanța jucătorilor săi” și că „niciodată nu a mai fost antrenor într-o asemenea atmosferă”.Scandalul a provocat și demisia președintelui Federației Bulgare de Fotbal, împreună cu întreaga conducere.După meciul cu Anglia, autoritățile bulgare au identificat 16 suspecți, unii au fost deja reținuți.Un tânăr de 18 ani a fost pus sub acuzare pentru „acte grave de huliganism” iar alți patru suporteri au primit amenzi și interdicția de a mai intra pe stadion timp de doi ani.În timpul meciului, suporterii i-au fluierat pe jucătorii englezi de culoare, au făcut sunete imitând maimuțele și salutul nazist. În tribune au fost afișată și o pancartă pe care scria „Nici un respect” – replică la campania UEFA împotriva rasismului , care se desfășoară sub lozinca „Respect”.Imediat după meci, antrenorul bulgar declarase că nu a sesizat nici manifestare rasistă dar mai târziu, a cerut scuze echipei engleze.
21:00
Comisia Europeană a aprobat vineri, 18 octombrie, plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor lansate de noul guvern al Republicii Moldova. Această asistență va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice, se arată într-un comunicat al Comisiei. Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, a declarat: „Pachetul de asistență adoptat astăzi este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică”.Plata decisă vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.Comisia a reluat în iulie sprijinul financiar pentru R. Moldova, după o întrerupere de doi ani datorată, se arată în comunicatul CE, „deteriorării situației statului de drept din această țară”. 
20:40
Activiști de mediu din mișcarea Extinction Rebellion Moldova au petrecut simbolic Planeta Pământ „pe ultimul drum”.
19:50
Regina-Mamă Elena a României, a fost repatriată, vineri, pentru a fi reînhumată la Curtea de Argeș, alături de fiul ei, Regele Mihai I. Regina Elena a murit la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă.Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Cortegiul funerar cu sicriul Reginei-mamă Elena a ajuns la Curtea de Argeș, iar sicriul Reginei mamă Elena a fost depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală.Președintele Klaus Iohannis a declarat cu această ocazie că „repatrierea Reginei-Mamă Elena este un ”act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic”.Mai multe, aici.
19:30
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a apărat vineri decizia de a se opune începerii negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, argumentând că nu este momentul potrivit pentru ca blocul comunitar să accepte noi membri.„Nu suntem la ritmul potrivit”, a spus el, afirmând că de exemplu Uniunea Europeană ar avea nevoie de 20 de ani pentru a răspunde crizei financiare din 2008 creând un nou sistem bancar robust. Liderii principalelor instituţii ale Uniunii Europene au criticat vineri drept o „greşeală istorică gravă” blocarea începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, la summitul UE care s-a încheiat la Bruxelles.„Este o greşeală istorică gravă”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la conferinţa de presă care a urmat summitului UE. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus şi el că decizia reprezintă „o greşeală", întrucât „o majoritate zdrobitoare a statelor membre susţine deschiderea acestor negocieri”.Ambii, la fel ca Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe europene și Johannes Hahn, comisarul pentru extindere pledaseră, înainte de summitul UE pentru deschiderea acestor negocieri de aderare, argumentând că Macedonia de Nord și Albania au îndeplini toate condițiile puse de Bruxelles. Mai mult au avertizat că amânarea acestei decizii va submina credibilitatea UE ca partener fiabil, mai ales printre țările care aspiră la aderarea, cu sunt și cele din Parteneriatul Estic.
19:00
Deputatul fracțiunii ACUM, Platforma DA, Iurie Reniţă a prezentat vineri, la o conferință de presă o inițiativă legislativă care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în cinci acte legislative și normative.Inițiativa este înaintată „în vederea restabilirii adevărului lingvistic și istoric cu privire la statutul limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat Reniță, citat de IPN.Documentele în care se propune introducerea sintagmei „limba română” sunt: Codul jurisdicției constituționale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
19:00
Misiunea de observare a campaniei electorale în vederea alegerilor locale, desfășurată de asociația Promo-LEX, a semnalat cel puțin 16 cazuri în care concurenții electorali au avut mesaje discriminatorii sau exprimând alte forme de intoleranță în spațiul public.Cele mai multe, opt, au aparținut Partidului Liberal, se mai arată în raportul Promo-LEX, citat de IPN.Același raport remarcă intensificarea activităților electorale spre finalul campaniei electorale, cele mai multe activități au fost desfășurate de PSRM (28% din totalul activităților), de Blocul ACUM (20%) și Partidul „Nostru” (13%).
19:00
Președintele Igor Dodon intenționează să se întâlnească din nou, la sfârșitul lunii octombrie, cu liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, relatează agenția IPN. Dodon a precizat că întrevederea este „preconizată pentru 29 octombrie”, iar agenda a discutat-o cu vicepremierul pentru reintegrare, Vasilii Șova.Totodată, președintele a propus reluarea „activității Mecanismului de coordonare a pozițiilor cu privire la soluționarea diferendului transnistrean”, mecanism din care fac parte „reprezentanți ai tuturor structurilor guvernamentale”.A fost discutată și pregătirea agendei pentru conferința din Bavaria dedicată problematicii transnistrene, care va avea loc la începutul lunii noiembrie.
18:50
Invitata emisiunii este Lilia Curchi.
18:50
Mișcarea Extinction Rebellion Moldova a organizat astăzi acțiunea pe care a numit-o  un „marș funebru”. Activiștii pentru mediu susțin că evenimentul reprezintă un exercițiu de imaginație pe care îl propun societății: să își imagineze că Planeta este o ființă vie, pe care oamenii au distrus-o. Acțiunea a avut toate elementele clasice ale unui marș funebru. 
18:30
Cel mai delicat punct în participarea copiilor la evenimente politice sau în publicitate constă în a defini și delimita dacă nu cumva poate fi considerat că este acolo o formă subtilă și deghizată de muncă.
18:20
Viitorul raportor al Parlamentului European pentru R.Moldova „foarte probabil” va veni din grupul de deputați români din USR-Plus, a declarat Europei Libere, Dacian Cioloș, liderul partidului Plus și în noul Parlament European, liderul grupului „Renew Europe”.„Foarte probabil o să fiu și eu direct implicat”, a mai spus Cioloș, la Bruxelles, așa că „în următorii cinci ani, pozițiile Parlamentului European despre Moldova vor fi pregătite” de USR (Uniunea Salvați România) - Plus.Cioloș a salutat noua guvernare de la Chișinău și deschiderea acesteia față de UE, arătând că strategia a avut rezultate rapide, Bruxelles-ul deblocând o serie de ajutoare financiare importante pentru R.Moldova, înghețate anterior, din cauza derapajelor guvernări democrate. Dar tot din aceasta cauză, Cioloș a atras atenția că poziția UE față de guvernarea de la Chișinău este pentru moment una de „așteptare”, mai sceptică, după seria de promisiuni neonorate ale fostelor guverne.Interviul integral cu Dacian Cioloș, realizat la Bruxelles de Valentina Ursu, în scurt timp, pe pagina noastră de internet la moldova.europalibera.org.
17:40
Noul președinte al Subcomitetului pentru conflicte înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Egidius Vareikis (PPE, Lituania) spune că marea speranță a rezolvării conflictului transnistrean vine din faptul că „ambele părți sunt dispuse să se întâlnească”. „Nu este la fel de ușor să organizăm discuții între cei din Nagorno Karabah, Azerbaidjan și Armenia, de pildă. În cazul Transnistriei, oamenii sunt destul de raționali ca să vorbească unii cu alții,” spune într-un interviu cu Europa Liberă deputatul conservator lituanian, care este și co-raportorul APCE pentru Moldova.„Fie creăm condițiile în care pentru Kremlin să fie util să rezolve problema, fie Moldova trebuie să fie creativă. Iată balticii au inventat revoluția cântată și Uniunea Sovietică nu era pregătită pentru asta. Așadar, fie Moldova vine cu ceva absolut revoluționar, fie este ajutată de vestul Europei”, mai spune Vareikis.
17:10
Opt candidați au depus dosarele pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de procuror general al Republicii Moldova, a anunțat ministrul justiției, Olesea Stamate, care după ședința Guvernului a precizat că numele candidaților vor fi făcute publice luni.Concursul de preselecție a candidaților pentru funcția de procuror general a fost lansat la 1 octombrie, iar termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 20 octombrie. Preselecția este făcută de o comisie specială, formată din șapte membri și care este condusă de ministrul justiției. Lista „scurtă” va fi propusă Consiliul Superior al Procurorilor, care va alege candidatul pentru funcția de procuror general.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.