Deputatul Petru Jardan, vizat în dosarul concesionării aeroportului, a fost lipsit de imunitate parlamentară

Europa Libera, 20 septembrie 2019 16:00

Legislativul a lipsit astăzi de imunitate parlamentară al doilea deputat vizat de Procuratură în dosarul penal al concesionării Aeroportului internaţional din Chişinău. Este vorba de deputatul Partidului „Şor”, Petru Jardan, care a lipsit însă de la şedinţa Parlamentului.Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a motivat nevoia de a-i ridica imunitatea acestuia în lipsa sa prin faptul că îl suspectează de eschivare de la urmărirea penală, de tentativă de nimicire a probelor şi înstrăinare a bunurilor ce figurează în dosar. Demersul Procuraturii a fost înaintat Legislativului încă de joi, 19 septembrie, odată cu cel vizându-l pe deputatul PDM Vladimir Cebotari, ex-ministru al justiției, cercetat în acelaşi dosar şi lăsat în aceeaşi zi fără imunitate parlamentară.Deputatul Petru Jardan a fost şi el membru al comisiei de concesionare care a atribuit în 2013, companiei AVIA-Invest, dreptul de a gestiona timp de 49 de ani Aeroportul Internaţional Chişinău, dar ulterior a devenit administrator al acestei companii. Ca şi Cebotari, el este acuzat că „a acționat în interesul unui grup criminal organizat” condus de Ilan Şor, deputatul fugar condamnat în primă instanţă pentru implicare în devalizarea sistemului bancar, lipsit şi el de imunitate parlamentară de actualul Legislativ. Altor două deputate din Partidul „Şor”, Marina Tauber și Reghina Apostolova, li s-a ridicat imunitatea la începutul acestei săptămâni, pentru a fi cercetate în acelaşi dosar ca şi Ilan Şor.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 15 minute
16:10
Retrospectiva săptămânii politice în ajunul alegerilor generale locale din această duminică.
Acum 4 ore
12:40
Fostul lider catalan Carles Puigdemont, refugiat în Belgia, s-a predat vineri autorităților juridice belgiene după ce Spania a emis mandat de arestare pe numele său. Biroul lui de presă a spus vineri că Puigdemont respinge mandatul de arestare și se opune oricărei încercări de a fi trimis în Spania. Puigdemont și alți câțiva colegi au fugit în Belgia în octombrie 2017, după ce au fost chemați în judecată pentru organizarea unui referendum pentru independența catalană, considerat ilegal de Madrid. Săptămâna aceasta un Curtea Supremă de Justiție i-a condamnat la mulți ani de închisoare pe Puigdemont și alți lideri separatiști catalani, provocând cinci zile de proteste, care continuă în prezent, în regiunea din nord-estul Spaniei.
Acum 6 ore
12:00
După ce au acceptat joi un nou acord pentru Brexit, liderii UE și-au îndreptat vineri atenția la summitul lor de la Bruxelles asupra unor chestiuni mai controversate, cum ar fi bugetul blocului și criza climatică. Nu se așteaptă ca în ziua a doua a summitului să se ia vreo decizie privind bugetul pe perioada 2021-2027. Liderii trebuie să găsească un compromis care să mulțumească și țările care doresc cheltuieli minime, cât și cele care susțin că trebuie să fie menținut măcar actualul nivel de cheltuieli și cele care vor cheltuieli mai mari pentru compensarea urmărilor plecării Marii Britanii, prevăzută să aibă loc la 31 oct. În ce privește criza climaterică, Consiliul UE va continua discuțiile despre o Europă „neutră” din punct de vedere climatic în anul 2050. Pe agendă se mai află și prioritățile noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen.
12:00
Separatiștii catalani au blocat vineri două artere rutiere care fac legătura între Spania și Franța, în cea de a cincea zi de proteste împotriva întemnițării a nouă dintre liderii lor, a anunțat vineri ministerul spaniol al transporturilor, citat de AFP. Demonstranții au blocat autostrada AP7 lângă Gerona, și șoseaua N-II mai aproape de graniță. Acțiunea vine după a patra noapte de violențe la Barcelona, unde separatiștii au ars baricade și s-au ciocnit cu poliția. Separatiștii au chemat la grevă generală și un marș vineri, în semn de protest față de decizia Curții Supreme de Justiție spaniole de a trimite la închisoare nouă lideri catalani pentru rolul jucat în referendumul eșuat asupra independenței.
11:40
Tiruri de artilerie și schimburi de focuri s-au auzit în preajma orașului din nord-estul Siriei Ras al Ain vineri, după ce Turcia a căzut de acord cu Statele Unite să facă o pauză de cinci zile în ofensiva ei siriană pentru a permite retragerea forțelor kurde din zona de frontieră. Potrivit Reuters, s-au auzit tot vineri în zori tiruri de mitralieră și de artilerie din orașul turcesc Ceylanpinar, peste graniță de Ras al Ain, iar dintr-un cartier al orașului sirian se ridica fum. Armistițiul a fost anunțat cu 13 ore mai înainte de vicepreședintele american Mike Pence, după convorbiri avute la Ankara cu președintele turc Tayyip Erdogan.
11:20
Reforma sistemului de pensii, aprobată în urmă cu trei ani, a adus mai multă echitate în rândul pensionarilor, dar sistemul rămâne încă nesustenabil din punct de vedere financiar. Din cauza îmbătrânirii și a migrației active, în câțiva ani bugetul asigurărilor sociale riscă să nu mai poată asigura pensii. Sunt doar câteva concluzii ale studiului „Sistemul de pensii după 3 ani de reformă”, realizat de comunitatea WatchDog şi Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova. Detalii în interviul cu unul dintre autorii studiului Oleg Tofilat, expertul comunităţii WatchDog. Oleg Tofilat: „În dinamică este mai bună față de ceea ce era, dar în statică nu este suficient – astea sunt concluziile de bază.”Europa Liberă: O sugestie din studiu e că sistemul trebuie să asigure o distribuție echitabilă între grupele sociale. Cum poate fi asigurată însă această echitate dacă avem o discrepanță uriașă între pensiile, de exemplu, ale procurorilor de 10-12 mii de lei și pensiile unor agricultori de circa o mie de lei?Oleg Tofilat: „Prima necesitate care trebuie să se facă este să despărțim pensiile contributive de cele non-contributive, de cele speciale. Cele contributive, adică cele la care fiecare pensionar contribuie pe parcursul carierei sale trebuie plătite din bugetul de asigurări sociale, iar cele speciale ar trebui să fie separate de bugetul de asigurări sociale și plătite de bugetul de stat direct.”Europa Liberă: Dar separarea asta nu există acum?Oleg Tofilat: „Ea există, dar e convențională și se mai și amestecă.”Europa Liberă: Dl Tofilat, până la reformă, coeficientul salariat - pensionar era de 1:1, adică un salariat întreținea un pensionar. Acum, potrivit unor statistici, coeficientul este și mai mic. Care este raportul acesta acum și cum se explică această tendință?Nu putem fi siguri că aceste condiții pe care le avem astăzi vom fi capabili să le susținem mâine... Oleg Tofilat: „Tendința se explică prin realitățile demografice și raportul este ceva mai mic de 1. Deci, nu este nimic nou, este un lucru știut, din nefericire. Efectele pe viitor sunt destul de clare; efectele sunt dăunătoare pentru sustenabilitatea sistemului. Ca să fiu mai explicit, nu putem fi siguri că aceste condiții pe care le avem astăzi vom fi capabili să le susținem mâine, vom fi capabili peste 5 ani sau peste 10 ani.”Europa Liberă: Dar, dle Tofilat, am putea să ajungem în situația în care un contribuabil să întreține 2 pensionari? Ce se va întâmpla atunci?Oleg Tofilat: „Chiar așa de repede nu se schimbă demografia, dar pur teoretic putem admite că în vreo 25 de ani poate să fie și așa ceva. Nu cred că este cel mai probabil, dar teoretic este posibil.”Europa Liberă: Și atunci, ce se va întâmpla?Oleg Tofilat: „Recomandările noastre în studiu au fost că trebuie să revedem principiile de bază ale sistemului de asigurări de stat. Deci, noi trebuie să executăm o tranziție reală de la ceea ce avem astăzi, când o generație o întreține pe alta, pentru că acei mai în vârstă sunt întreținuți astăzi literalmente de cei care lucrează și noi, cei care astăzi lucrăm, vom fi întreținuți de urmașii noștri. Așa rezultă. Deci, acesta este sistemul nostru de pay as you go. La ce ar trebui să trecem? Trebuie să trecem la sistemul de contribuții definite, când fiecare își construiește propriul capital de retragere și banii pe care mi-i depun, mi-i economisesc. Acesta este capitalul meu, de care eu dispun pe parcursul carierei și cu care am să mă întrețin la pensie. Deci, acesta este sistemul din mai multe țări dezvoltate. La noi asta se va numi Pilonul 2 și Pilonul 3, și anume prin asta noi scoatem dependența dintre acel care astăzi este pensionar și acel care astăzi  lucrează, pentru că el deja va beneficia de propriul capital.”Europa Liberă: Dar pentru asta e nevoie de salarii mari, ca să poți să te asiguri tu pe tine?Trebuie să trecem la sistemul de contribuții definite... Oleg Tofilat: „Pentru asta avem nevoie ca cineva să-i finanțeze pe acești cetățeni care deja sunt pensionați, pentru că dacă astăzi eu din salariul meu fac contribuții la bugetul de asigurări sociale și ele sunt îndreptate spre achitarea pensiilor, să zicem, părinților mei, atunci dacă contribuția mea îmi va rămâne mie ca să aducă dobânzi și să crească ca să-mi asigure pensia viitoare, înseamnă că cineva trebuie să achite pensiile pensionarilor actuali. Deci, trebuie să avem alocări bugetare pentru asta și iată asta este cea mai mare problemă pentru a asigura tranziția și este problema cu care se ciocnesc mai multe țări care dispun de resurse mult mai serioase decât Moldova. De exemplu, Rusia sau Franța.”Europa Liberă: Dar asta ar presupune combinarea pensiilor plătite de stat cu programe de pensii gestionate și de fonduri private, nu?Oleg Tofilat: „Da, aceasta este distribuția de piloni a Băncii Mondiale, care a definit câțiva piloni ai sistemelor de pensii, unde putem vedea, de exemplu, România. Pilonul 0 ar putea fi alocarea socială în loc de pensie, adică minimumul necesar, Pilonul 1 – pensia de stat, Pilonul 2 – pensia facultativă, obligatorie și Pilonul 3 deja este pensia benevolă. Pilonul 2 este așa o chestiune când ești obligat să faci contribuții, de exemplu, 10 la sută din venituri ești obligat să le depozitezi pentru pensie, însă ai libertatea s-o faci cu statul sau cu unele fonduri private special acreditate pentru asta. Deci, așa-i sistemul din România.”Europa Liberă: Dar de ce în Moldova nu prind rădăcini fondurile alternative,  private de pensii?Oleg Tofilat: „Pentru că noi încă nu am reușit să ne lămurim cu pensia de stat. Noi numai pentru pensia de stat trebuie să alocăm grosso modo 30 la sută din venitul disponibil și când din salariu 30 la sută trebuie să aloci pentru Pilonul 1 nu prea este loc de celelalte alocări de pensii, pentru că nu-ți rămâne pentru existența cotidiană.”Europa Liberă: Dle Tofilat, ați spus că sistemul de pensii rămâne lipsit de sustenabilitate financiară pe termen lung.Oleg Tofilat: „Nu că lipsit, dar nu este probat de sustenabilitate, există acest risc.”Europa Liberă: Și la modul practic, ce ar putea să însemne asta?Oleg Tofilat: „La modul practic, asta ar putea să semnifice că peste, să zicem, 7-8 ani banii care se acumulează la bugetul de asigurări sociale nu vor fi suficienți pentru a acoperi finanțarea tuturor pensiilor după formulele pe care le avem astăzi.”Europa Liberă: Adică eu, contribuabilul de azi, care întrețin la momentul actual cel puțin un pensionar, risc să nu beneficiez de pensie atunci când voi ajunge eu la vârsta de pensionare?Oleg Tofilat: „Da, într-o oarecare măsură, ceea ce înseamnă că peste 7-8 ani va fi nevoie de modificat formulele de pensii sau de mărit vârsta de pensionare, sau de mărit alocațiile din bugetul de stat. Respectiv, sistemul actual de pensii oricum este un compromis politic între mai multe părți ale societății.”Europa Liberă: Apropo de vârsta de pensionare, că tot ați pomenit de ea, la 3 ani distanță, cât de justificată vi se pare egalarea vârstei de pensionare la 63 de ani pentru bărbați și femei? Nu vi se pare că ceva nu-i în regulă dat fiind faptul că femeile trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât bărbații în Moldova?Oleg Tofilat: „În principiu trebuie să menționăm că, până la această egalare, situația era chiar inversă, fiindcă bărbații se pensionau mai târziu decât femeile.”Peste 7-8 ani va fi nevoie de modificat formulele de pensii sau de mărit vârsta de pensionare, sau de mărit alocațiile din bugetul de stat... Europa Liberă: Adică era și mai rău pentru bărbați?Oleg Tofilat: „Era și mai rău. Cu tot respectul pentru întrebarea pe care ați adresat-o, dar nicăieri în lume, oricât de paradoxal ar părea, nu avem practici ca vârsta de pensionare a bărbaților să fie inferioară vârstei de pensionare a femeilor.”Europa Liberă: Dl Tofilat, un obiectiv țintit de reforma pensiilor promovată de fosta guvernare democrată era creșterea numărului de contribuabili și lărgirea bazei impozabile. În ce măsură s-a reușit atingerea acestor obiective, iată, după 3 ani?Oleg Tofilat: „Din nefericire, abordarea a fost foarte conservativă, adică am încercat să mărim vârsta de pensionare și dacă mărim vârsta de pensionare automat avem mai mulți contribuabili, pentru că până mai ieri oamenii erau încadrați în câmpul muncii până la 60 de ani, astăzi sunt până la 63 de ani și, respectiv, automat, pur statistic cu vreo 5-7% se mărește numărul de contribuabili. Fix așa s-a încercat cu zilierii să-i prefacă în contribuabili, dar nu prea s-a reușit, însă logica de bază care a fost omisă este că în acest arbitraj financiar între generații, când o generație o întreține pe alta, noi nu știu din ce cauză am hotărât că povara asta trebuie să fie, în primul rând, responsabilitatea celor care primesc salarii. Și ca urmare reiese că generația de pensionari este susținută de generația salariaților, pe când cei care trăiesc din venituri nesalariale  nu contribuie la întreținerea pensionarilor. Aici vorbesc despre acei care trăiesc din rentă, să zicem, dau apartamente sau imobile în arendă; cei care trăiesc din afaceri sporadice cu imobile sau, mă rog, vând automobile. Deci, cei care au venituri nesalariale și care nu au contribuții la bugetul de asigurări de stat și, respectiv, ei nu contribuie. Și noi ca stat am putea să ne gândim la anumite politici alternative, cum ar fi, de exemplu, TVA social, adică să punem o parte din povara pensiilor pe consum și atunci ar contribui toți, pentru că mergem la magazine toți și plătim TVA toți. Și asta ar fi ceva mai echitabil și ar micșora presiunea pe salariați, ar face businessul nostru mai competitiv. Dar asta așa, ca un exemplu, așa practică este în Germania și se numește TVA social. Mai pot fi și alte impozite de statut social care să lărgească baza fiscală.”Am putea să ne gândim la anumite politici alternative, cum ar fi, de exemplu, TVA social... Europa Liberă: Dl Tofilat, dar în ce măsură noua formulă de calculare a pensiilor ia în considerare necesitățile reale ale pensionarilor, pentru că ei s-ar putea să nu aibă nevoie doar de alimente și de plata facturilor, ci și de medicamente deseori extrem de costisitoare?Oleg Tofilat: „Eu sunt de acord cu Dvs., însă toate politicile au anumite limite de intervenție și au infinite probleme pe care le rezolvă. În privința medicamentelor nu e vorba de politici de pensii, deja este vorba de politici medicale, este vorba de asigurările medicale, ceea ce e oleacă altceva.”Europa Liberă: Și pe final v-aș întreba: ce ar trebui să întreprindă imediat, să zic așa, actuala guvernare pentru a îmbunătăți sistemul acesta de pensii?Oleg Tofilat: „Una din concluziile de bază ale studiului este că urmează să analizăm profund perspectivele implementării Pilonului 2. Respectiv, la întrebarea  ce urmează să întreprindă guvernarea imediat, eu aș spune că este esențial să nu întreprindem nimic imediat, dar să avem o analiză foarte clară a ce ne așteaptă în următorii 5-10 ani și să facem toate intervențiile prin politici bine calculate pe termen lung, pentru că reforma care a avut loc nu a avut calcule de sustenabilitate și de efecte economice, din nefericire. Și deocamdată rezultatele, în opinia mea ca expert, sunt mai degrabă benefice, dar noi nu știm ce se va întâmpla în vreo 3, 4, 5 ani. Nu poți evalua o reformă de pensii numai după un an sau după câteva luni, trebuie să treacă mult mai mult timp ca să înțelegem toate efectele. Noi putem să spunem clar că financiar nu este mai rău decât era până la asta, dar asta nu înseamnă că la fel va fi și la anul.”
Acum 8 ore
10:00
Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, va discuta astăzi situația din Siria la Iersualim cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Ieri, invazia turcească în nord-estul Siriei a fost discutată la Ankara de vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Pence a obținut un armistițiu de cinci zile în ofensiva turcească din nord-estul Siriei, lansată săptămâna trecută. Turcia susține că vrea să creeze în Siria un „coridor sigur” ca să repatrieze o parte din cei 3,6 milioane de refugiați sirieni pe care-i găzduiește. Multe guverne occidentale acuză însă Turcia că pregătește masacrarea kurzilor sirieni și destabilizează și mai mult regiunea.
10:00
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că ministrul energiei, Rick Perry, va pleca din funcție înaintea Anului nou. Anunțul confirmă relatări recente din presă că Perry va demisiona după ce democrații din Camera Reprezentanților l-au chemat să depună mărturie ca parte din ancheta ce ar putea duce la suspendarea președintelui din cauza scandalului cu cercetările lui privind afacerile din Ucraina ale fiului lui Joe Biden. Congresul îi cere lui Perry să prezinte documente privind concernul de stat ucrainean Naftohaz și implicarea sa în discuția telefonică de la 25 iulie dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
10:00
Republica Moldova a eșuat în tentativa de a obține un loc în Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite. Într-un vot ținut joi în sala Adunării Generale ONU, Armenia și Polonia au obținut cele două locuri alocate țărilor est-europene. Rezultatul a fost salutat de premierul armean Nikol Pașinian, care a scris că este dovada „marii încrederi a comunității internaționale” în Armenia, „mai ales în domeniul drepturilor omului”. Cea mai mare senzație a serii a provocat-o însă alegerea pentru unul din cele două locuri alocate Americii Latine și Caraibelor a Venezuelei, țară în criză politică al cărei guvern este acuzată de multe state că încalcă drepturile omului pe scară largă. Consiliul cu sediul la Geneva are autoritatea de a lansa misiuni de documentare și anchete în chestiuni specifice.
10:00
Comisia parlamentară care a anchetat timp de câteva luni frauda bancară din 2014 a spus joi prin vocea președintelui ei, deputatul Al. Slusari, că frauda a fost coordonată „cu politicieni și demnitari de stat” și că cel mai mult au profitat de ea „grupările (lui Vlad) Plahotniuc, (Ilan) Șor și (Vlad) Filat”. În raportul său final prezentat joi în plenul Parlamentului, comisia recomandă Procuraturii Anticorupție să ancheteze fosta conducere a Băncii Naționale, inclusiv a fostului premier Iurie Leancă, fostului vicepremier Andrian Candu, fostul ministru de Finanțe, Anatol Arapu și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu.
10:00
Parlamentul a prelungit cu 60 de zile activitatea Comisiei parlamentare de anchetă care investighează presupusa tentativă de puci din luna iunie. Partidul Democrat, aflat atunci la guvernare, a încercat să dizolve parlamentul pentru a împiedica preluarea puterii de către coaliția PSRM-ACUM. Prelungirea termenului de la 120 la 180 de zile a fost explicată prin faptul că în adresa comisiei nu au venit toate răspunsurile cerute instituțiilor statului și că nu toate persoanele relevante au fost audiate.
09:50
09:40
Vineri ar urma să intre în vigoare tarifele majorate pe importurile în Statele Unite de avioane Airbus, dar și de produse agroalimentare europene de prestigiu ca vinurile franțuzești, măslinele spaniole sau brânzeturi italiene, franțuzești sau olandeze. Tarifele de 7,5 miliarde de dolari cerute de americani au fost aprobate de OMC drept compensație pentru subvențiile ilegale acordate de UE constructorului de avioane Airbus. Principalul promotor al tarifelor mărite, președintele american Donald Trump, a respins apelurile unor lideri europeni la anularea pedepsei, spunând că Europa a „profitat” mereu de Statelor Unite, în relațiile comerciale.
Acum 12 ore
05:10
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
05:10
O mare sperietoare electorală e aici, ani de zile, aceasta: Nu vota candidatul fără şanse deoarece votul tău se duce pe apa sîmbetei!Dar cum rămîne cu faptul că anume acel candidat „fără şanse” ţi se pare mai credibil, mai onest, mai bun în plan profesional? Ei bine, o mulţime de sfătuitori îţi vor spune imediat că asta nu contează. Contează candidatul cu şanse! Nu arunca votul pe geam!Şi tu renunţi la dorinţa ta şi cauţi un candidat cu şanse. Sfătuitorii te laudă, te încurajează, îţi spun că eşti pe drumul cel bun. „Bravo!” auzi din toate părţile. Numai că apare o mică problemă. Candidatul cu şanse nu e cel pe care ţi-l doreşti cu adevărat. El e de fapt „răul mai mic”. Şi tu votezi răul mai mic ani de zile.Ani de zile cauţi un candidat cu şanse care să ţi se pară OK şi nu-l găseşti. Şi tot votezi răul mai mic. Am descris aici o situaţie pe care mulţi moldoveni o trăiesc. Cred că mulţi votează la noi răul mai mic, votează de nevoie, votează pentru ca votul lor să aibă pondere.Şi tot alegem, din 1991, răul mai mic, iar situaţia e în continuare deplorabilă, jalnică. Şi atunci mă întreb: dar poate a venit timpul să voteze omul chiar ceea ce doreşte cu adevărat? Poate a venit timpul să-l voteze pe cel fără şanse dacă aşa îi dictează conştiinţa? Sau poate să nu voteze pe nimeni, dacă nu-i place nici un candidat? Aici ar apărea imediat a doua sperietoare electorală: nu se poate să nu alegi pe cineva!Mă gîndesc că omul ar trebui să fie sincer şi împăcat cu sine şi să voteze chiar aşa cum doreşte, indiferent de sperietorile locului. Să-l votezi pe cel cu şanse numai dacă crezi într-adevăr în el. Iar dacă nu crezi, să-i spui Arivederci! Şi nimeni să nu te blameze pentru asta.
Acum 24 ore
20:30
Liderii Uniunii Europene au aprobat la Bruxelles noul acord de Brexit încheiat noaptea trecută cu premierul britanic Boris Johnson, dar acesta are acum misiunea complicată de a convinge Parlamentul de la Londra să ratifice înțelegerea. Johnson s-a declarat încrezător că documentul va fi sprijinit de majoritatea parlamentarilor britanici, sâmbătă, când va fi pus la vot, așa încât Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană până pe 31 octombrie, cum s-a planificat. Liderul opoziției laburiste și anti-Brexit, Jeremy Corbyn, a spus deja că partidul său va vota împotrivă sâmbătă și va cere un nou referendum despre Brexit. Ratificarea acordului depinde însă de o aripă mai radicală a conservatorilor premierului Johnson și de parlamentarii Partidul Democratic Unionist din Irlanda de Nord. Aceștia au blocat înțelegeri de divorț anterioare pentru că nu rezolvau problema menținerii Irlandei de Nord în spațiul vamal britanic, fără a instala puncte vamale la granița cu Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene. Acordul nou prevede aplicarea de tarife pentru mărfurile care tranzitează prin Irlanda de Nord între Marea Britanie și Uniunea Europeană, dar nu și pentru cele destinate consumatorilor nord-irlandezi. Partidul Democratic Unionist a spus că nu este o soluție satisfăcătoare.
19:50
19:30
Pe finalul campaniei electorale numărul posturilor de televiziune care fac partizanat politic, favorizând sau defavorizând anumiți concurenți electorali, este în creştere. Cel puţin aşa constată Centrul pentru Jurnalism Independent care a lansat azi celui al treilea raport de monitorizare a presei în campanie. Experţii Centrului regretă că Consiliul Audiovizualului le-a ignorat sesizarea de a monitoriza posturile care evident încalcă legislaţia, fiind vorba în special de televiziunile apropiate socialiștilor. Majoritatea posturilor TV monitorizate, mai exact șapte din cele 10, au oferit în general acces egal candidaților în alegeri, dar oricum nu și-au ascuns atitudinile părtinitoare față de anumiți politicieni.Topul televiziunilor calificate drept tendențioase şi părtinitoare este condus de NTV Moldova şi Accent TV apropiate socialiştilor, urmate de Publika TV şi Prime TV care ar continua să aparțină direct sau prin intermediari fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Televiziunile apropiate PSRM l-au favorizat evident pe candidatul socialiştilor Ion Ceban la funcţia de primar al Chişinăului şi pe ceilalţi candidaţi în alegeri ai PSRM. Pe când Prime TV şi Publika TV l-au defavorizat pe candidatul blocului ACUM Andrei Năstase care a fost prezentat mai cu seamă în context negativ. Cei doi favoriţi ai cursei pentru primăria capitalei, Ceban şi Năstase, au fost favorizaţi indirect, printr-un număr mai mare de ştiri în care au apărut, de alte două posturi TV. Este vorba de RTR Moldova, în cazul lui Ceban şi Jurnal TV unde Năstase a avut o prezenţă mai mare faţă de ceilalţi candidaţi. O altă televiziune care a reflectat dezechilibrat campania este Televiziunea Centrală care ar aparţine lui Ilan Şor şi a favorizat direct candidaţii partidului Şor, iar în acelaşi timp l-a defavorizat pe Andrei Năstase.Postul public de televiziune Moldova1, ProTV şi TV8 au reflectat în general imparțial campania, constată raportul Centrului pentru Jurnalism Independent.Dintre posturile ce admit derogări vizibile, doar Prime TV având acoperire naţională a ajuns în lista celor şase instituţii media monitorizate în această campanie de Consiliul Audiovizualului. Modalitatea în care autoritatea de reglementare a decis să monitorizeze comportamentul presei în această campanie, dar şi felul cum a selectat instituţiile media ridică semne de întrebare, spune directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent Nadine Gogu. Consiliul Audiovizualului invocând lipsa de resurse a decis să monitorizeze nu principalele buletine de ştiri, dar în regim non-stop un număr mai redus de posturi, unele irelevante cum ar fi cel de-al doilea canal public de televiziune Moldova 2, lansat din necesitatea de a acoperi transmiterea unei cantități mari de conținut sportiv, şi Radio Moldova Tineret cu un conţinut destinat mai cu seamă tinerilor.Nadine Gogu: „Ar fi putut să aibă aceeaşi abordare în această campanie, să ia câte un singur buletin şi să facă o listă mai mare în care să încapă inclusiv cei care în campaniile precedente au demonstrat că sunt partizane, ca favorizează sau defavorizează anumiţi concurenţi.”Totodată, Nadine Gogu regretă că autoritatea de reglementare nu a dat curs sesizări Centrului pentru Jurnalism Independent de a monitoriza posturile care admit derogări şi anume NTV, Accent TV şi Televiziunea Centrală.Președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoş Vicol, a reiterat că autoritatea de reglementare este obligată să monitorizeze acele instituții media care utilizează frecvențe de stat şi beneficiază de calificativul național. Precizarea a fost făcută joi la şedinţă Consiliul Audiovizualului la care instituţia a prezentat propriul raport de monitorizare, raport calificat drept irelevant de unul din membri Consiliului Corneliu Mihalache:„A fost un lucru semi-inutil pentru că în locul acestor posturi de televiziune şi radio puteau fi monitorizate eficient alte posturi de televiziune care într-adevăr reflectă campania electorală şi atunci CA ar fi jucat un rol mai important în ceea ce ţine de monitorizarea campaniilor electorale.” Monitorizarea Consiliului Audiovizualului a constat că majoritatea instituţiilor media monitorizate, şi anume Moldova 1, Moldova 2, Radio Moldova, Radio Moldova Tineret, Prime TV și Canal 2, în general nu au admis derogări de la legislaţie. Excepție face Prime TV – decizia de a sancționa acest post cu 15 mii de lei nu a întrunit însă suficiente voturi.
18:50
Consiliului audiovizualului din Bulgaria l-a demis pe șeful radioului național bulgar, care a oprit emisia pentru câteva ore luna trecută, din cauza disputei cu o jurnalistă care relata despre corupția din justiție. Consiliul a spus că îl demite pe Svetoslav Kostov pentru că a încălcat grav dreptul bulgarilor la informație. Pe 13 septembrie, directorul radioului bulgar a suspendat-o din funcție pe prezentatoarea unui talkshow, Silvia Velikova, acuzată că ar fi chemat ascultătorii să participe la un protest față de numirea noului procuror general. Suspendarea jurnalistei a dus la un protest de solidarizare al colegilor de breaslă, iar Kostov a răspuns întrerupând emisia timp de cinci ore. În Indicele Mondial al Libertății Presei alcătuit de organizația Reporterii Fără Frontiere, Bulgaria se situează pe locul 111 din 180 de țări și pe ultimul din Uniunea Europeană.
18:50
După o lungă perioadă de reflecție, ministerul Justiției a anunțat astăzi  componența Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de procuror general. Aceasta are șapte membri, inclusiv ministra Oleasea Stamate, un expert străin, James Hamilton, un expert al societăți civile, Igor Boțan și un reprezentant al președintei Parlamentului, Dumitru Postovan. Creată în urma unei recente modificări legislative, care sporește rolul guvernului în selectarea procurorului general, această comisie trebuie să aleagă trei candidați și să îi propună Consiliului Superior al Procurorilor, care alege la rândul său numai unul, înaintându-i-l spre numire șefului statului. Termenul pentru depunerea candidatorilor la funcția de procuror general expiră pe 23 octombrie.
17:20
Înaintea prezentării raportului, democraţii, care au boicotat şedinţa, au criticat comisia ca fiind neobiectivă, iar raportul - ca irelevant.
17:00
Un punct de vedere săptămânal, în dialog la Europa Liberă, cu istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru.
16:40
Un protestatar rus acuzat că a amenințat un polițist cu violența la o demonstrație a opoziției la Moscova a fugit din Rusia, spunând că nu poate conta pe un proces corect. În anunțul său postat pe Facebook, Aidar Gubaidullin, un programator de 25 de ani, a spus că decizia să părăsească Rusia a fost dificilă, dar că „nu a avut de ales”.Gubaidullin a fost reținut pe 9 august sub acuzația de participare la „acțiuni de dezordine în masă”. Opoziția a protestat atunci față de excluderea candidaților său de la alegerile municipale din capitala rusă. A fost pus ulterior în libertate, dar în timpul anchetei acuzațiile împotriva sa s-au înăsprit.
16:40
Vicepreședintele american Mike Pence s-a întâlnit la Ankara cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a discuta despre ofensiva de o săptămână a Turciei împotriva forțelor kurde din nordul Siriei. Pence a mers în Turcia împreună cu secretarul de stat, Mike Pompeo, la indicația președintelui Donald Trump, pentru a-i cere lui Erdogan să oprească ofensiva.Liderul de la Casa Albă este criticat vehement atât de opoziția democrată, cât și de aliații săi republicani pentru abandonarea kurzilor din nordul Siriei, care au luptat de partea Statelor Unite împotriva militanților Statului Islamic.„Misiunea noastră este să vedem dacă putem media și obține un armistițiu”, le-a spus Pompeo jurnaliștilor la bordul avionului său, în zbor spre Ankara. Miercuri, Trump a spus despre kurzi că „nu sunt îngeri”, dar l-a amenințat pe liderul turc cu sancțiuni economice devastatoare dacă nu dă curs solicitării de armistițiu.
16:40
Parlamentul a prelungit cu 60 de zile activitatea Comisiei parlamentare de anchetă care investighează presupusa tentativă de puci din luna iunie. Partidul Democrat aflat atunci la guvernare a încercat să dizolve parlamentul pentru a împiedica preluarea puterii de către coaliția PSRM-ACUM.Prelungirea termenului de la 120 la 180 de zile a fost explicată prin faptul că în adresa comisiei nu au venit toate răspunsurile cerute instituțiilor statului și că nu toate persoanele relevante au fost audiate. Între aceste persoane s-ar număra și foștii membri ai Curții Constituționale, care au oferit fundamentul legal pentru tentativa eșuată de dizolvare a parlamentului și care și-au dat demisie in corpore după schimbarea puterii.Partidul Democrat care a trecut în opoziție a refuzat să-și delege reprezentanții în comisia de anchetă, spunând că aceasta ar avea scopul de a-i intimida pe democrați.
Ieri
14:20
Premierul britanic Boris Johnson este încrezător că noul acord de Brexit negociat de el cu Uniunea Europeană va fi ratificat de parlamentul de la Londra înainte de data limită de 31 octombrie stabilită pentru ieșirea Marii Britanii din forul comunitar, a declarat o purtătoare de cuvânt a primului ministru. Noul acord urmează a fi aprobat astăzi de liderii UE, iar guvernul britanic planifică să-l spună votului în parlament sâmbătă. Liderul opoziției laburiste și anti-Brexit, Jeremy Corbyn, a spus că partidul său va vota împotrivă sâmbătă și vor cere un nou referendum privind Brexit-ul.Ratificarea acordului depinde însă de o aripă mai radicală a conservatorilor premierului Johnson și de Partidul Democratic Unionist, care au blocat înțelegeri anterioare pentru că mu rezolvau problema menținerii Irlandei de Nord în spațiul vamal britanic, fără a instala puncte vamale la granița cu Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene. Acordul nou încheiat noaptea trecută de Johnson cu Bruxelles-ul prevede aplicarea de tarife pentru mărfurile care tranzitează prin Irlanda de Nord între Marea Britanie și Uniunea Europeană, iar Partidul Democratic Unionist nord-irlandez a spus deja că nu este o soluție satisfăcătoare.
14:20
Comisia parlamentară care a anchetat timp de câteva luni frauda bancară din 2014 a spus astăzi că aceasta a fost coordonată „cu politicieni și demnitari de stat”. În raportul său final prezentat azi în plenul Parlamentului, comisia recomandă Procuraturii Anticorupție să ancheteze fosta conducere a Băncii Naționale, inclusiv a fostului premier Iurie Leancă, fostului vicepremier Andrian Candu, fostul ministru de Finanțe, Anatol Arapu și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu.În noiembrie-decembrie 2014, aproximativ 1 miliard de dolari scos din trei bănci moldovene a fost transferat în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate sub garanția guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă chiar înainte ca banii să plece în străinătate. Fostul premier și alți demnitari se apără spunând că, dacă nu ar fi acoperit furtul miliardului din fonduri publice exista riscul prăbușirii întregului sistem bancar, iar mulți deponenți și-ar fi pierdut banii.Opoziția democrată care nu a luat parte la activitatea comisiei parlamentare de anchetă a criticat astăzi raportul final. Viceguvernatorii BNM, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, a căror demisie este cerută în raport au spus că nu au fost audiați de comisie.
13:40
Comisia de anchetă parlamentară a făcut public raportul cu privire la elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare. Comisia recomandă președintelui Parlamentului demiterea din funcție a doi viceguvernatori ai Băncii Naționale (BNM), iar Procuraturii Anticorupție deschiderea unor anchete penale împotriva unor membri ai fostelor guverne și conducerii Băncii Naționale, în primul rând fostul premier Iurie Leancă, fostul guvernator al BN, Dorin Drăguțanu, fostul ministru al economiei, Andrian Candu și fostul ministru al finanțelor, Anatol Arapu.
12:30
Fracțiunea Partidului Democrat a depus joi în Parlament moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Maia Sandu. „Guvernul ar trebui să aibă un program de guvernare, dar acest guvern nu are program, ci o exprimare de intenție”, a declarat Andrian Candu de la tribuna plenului.Inițiativa urmează să fie examinată de secția juridică și dacă este acceptată, moțiunea ar urma să fie examinată săptămâna viitoare în plenul parlamentului, în prezența guvernului și după un raport al premierului Maia Sandu.Porivit Constituției, precizează Agora.md,  moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin 26 de deputaţi. Fracțiunea PDM are 29 de membri dart rei nu au fost la nici o ședință a Parlamentului: Vlad Plahotniuc, Constantin Botnari și Vladimir Andronachi.  Ca să fie aprobată, este nevoie de votul majorităţii deputaţilor aleşi, adică cel puțin 51 de voturi, ceea ce înseamnă că democraților se lipsesc pentru moment 25 de voturi.
10:40
Alina Andronache („Parteneriatul pentru Dezvoltare”) arată că majoritatea moldovenilor preferă femeile ca „micromanageri” dar vrea bărbați în funcțiile de mare responsabilitate.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.