Oameni foaaaaaaaaarte buni!

Europa Libera, 12 septembrie 2019 06:40

Despre bunătatea oamenilor din Republica Moldova s-au compus multe texte. Bunăoară, deseori am întîlnit comparaţia dintre moldovenii sufletişti, drepţi şi buni la suflet, şi occidentalii reci, distanţi, egoişti. Dacă stau însă să mă gîndesc ce s-a întîmplat aici de la 1991 încoace, pot să trag o singură concluzie: mai răi oameni decît moldovenii nu mai există. Răi, făţarnici, indiferenţi, şmecheri, puşi pe căpătuială şi pe carieră.Despre ce bunătate moldovenească se mai poate discuta, stimaţi ascultători, dacă nu putem învinge sărăcia, corupţia şi decăderea morală? Despre ce bunătate mai poate fi vorba dacă nu avem staţii de epurare, dacă am otrăvit toate rîurile şi solul, dacă bucşim metodic cu nitraţi legumele şi fructele? Despre ce bunătate se poate vorbi cînd te uiţi la fauna politică moldovenească, rapace, suficientă sieşi, preocupată numai de propriul chilipr? În sfîrşit, uitaţi-vă pe străzi şi în transportul în comun la feţele înăcrite şi crispate ale oamenilor. Asta e bunătatea?O să vă spun eu ce cred. Nu există aici nici un soi de bunătate. Chiar dacă a mai fost, s-a evaporat din timpuri imemoriale. Moldoveanul nu poate fi bun deoarece nu are sentimentul apartenenţei la o societate. Îl interesează numai propria ogradă, propriul clan. Îl doare-n cot de alţii. Atunci cînd vînzătoarea şmecheră vinde leguma bucşită cu nitraţi, nici prin cap nu-i trece că fata care se va otrăvi ar putea să devină peste o vreme soţia fiului ei. Moldoveanul nu are o gîndire de context. El vrea numai să se navarească. Aici şi acum. Asta vrea moldoveanul. Viitorul ţării îl doare-n cot.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
01:50
Căutare Navigație principală Ştiri Moldova Alegeri 2019 România Internaţional Actualitatea internațională România Dialoguri transnistriene Putin - 20 de ani la putere Politigraf EL special Bloguri Mai mult Interviuri Multimedia Comentarii, opinii Rubrici Cultura EL la weekend Dialoguri transnistrene Приднестровские диалоги Arhiva istorică Mai mult Radio Europa Liberă Ultimul program În curând Mai mult radio EMISIUNI ȘI PODCASTURI Calendar Date tehnice/satelit Embed septembrie 09, 2019 „Nouă ne l...
Acum 8 ore
21:30
Interviu cu ex-vicepreședinta legislativului care încearcă cât mai multe femei în politică.
21:00
Dumitru Robu a declarat că există bănuieli rezonabile că, începând cu 17 august 2012, ambele au participat activ la acțiuni de devalizare a sistemului bancar
20:50
În Marea Britanie, Curtea Supremă va analiza marți decizia premierului Boris Johnson de a suspenda activitatea parlamentului într-o perioadă politică crucială dinaintea Brexitului, care ar urma să se producă la 31 octombrie. Johnson i-a trimis pe parlamentari în concediu până la 14 octombrie. Dacă decizia Curții Supreme va fi împotriva premierului, parlamentul s-ar putea reuni cel mai devreme săptămâna viitoare. Săptămâna trecută, cea mai înaltă instanță a Scoției a declarat suspendarea ilegală, deoarece are scopul vădit de a obstrucționa parlamentul.
20:50
Se află în vizită la Chișinău directorul general al Comisiei Europene pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Christian Danielsson. Oficialul european a lăudat eforturile făcute de guvernarea moldoveană pentru „depolitizarea instituțiilor, lupta împotriva corupției și reforma justiției”. El a avertizat totodată, la o conferință de presă în compania prim-ministrei Maia Sandu, că „susținerea UE nu este necondiționată, este important ca toate aceste măsuri să fie implementate”. Maia Sandu a spus că guvernul ei vrea să se „miște” repede, și speră să deblocheze astfel asistența financiară următoare, de la Bruxelles.
Acum 12 ore
19:40
În faţa deputaților, ministra justiției Olesea Stamate a folosit termenul de „trei filtre” atunci când a apărat propunerea.
19:20
Cum încearcă autoritățile să oprească exodul de specialiști din învățământ?
19:20
Presiunile politice asupra judecătorilor sau intenția de a micșora numărul de magistrați la Curtea Supremă de Justiție, sunt doar câteva dintre subiectele de care au fost interesați studenții de la drept.
19:10
Deputata Marina Tauber, din partidul „Șor”, a fost reținută de poliție la Orhei după ce Parlamentul îi ridicase imunitatea ca să poată fi cercetată pentru participare la devalizarea sistemului bancar. Surprinsă pe stradă la Orhei de reporteri, înainte de reținere, Tauber a spus într-o înregistrare publicată de site-ul Agora că a plecat din capitală ca să se „sfătuiască” cu orheienii. Odată cu Tauber, deputații i-au ridicat imunitatea și altei deputate din partidul „Șor”, Reghina Apostolova. Ele au plecat din sala parlamentului înainte de votul asupra imunității lor, spunând că nu vor asista în semn de protest. Șeful lor de partid, Ilan Șor, a fugit din țară după schimbarea de guvern din iunie. El fusese condamnat la închisoare în primă instanță pentru frauda bancară.
19:10
Cele două componente ale guvernării au convenit asupra unui nou acord de colaborare. Anunțul a fost făcut de deputați din PSRM și blocul ACUM. Alexandru Slusari, deputat PAS, vicepreședintele Parlamentului, a explicat la o întâlnire cu presa că noua înțelegere devenise necesară pentru că primul acord se încheiase într-o perioadă de tranziție. În dialogul cu reporterii, socialistul Ion Ceban, și el vicepreședinte al Legislativului, a asigurat că înțelegerea este transparentă.
19:00
18:30
În Germania, Biserica Protestantă, sindicatele, activiști pentru mediu s-au alăturat chemării la zi de grevă împotriva încălzirii globale pentru vineri, 20 septembrie. În acea zi sunt programate  peste 400 de demonstrații în Germania. Organizatorii cer guvernului de la Berlin să ia în sfârșit măsuri mai hotărâte pentru oprirea schimbărilor climaterice. „Guvernul german ne-a dezamăgit până acum”, se spune într-o declarație comună a organizațiilor, printre care se numără și Greenpeace sau Consiliul Cultural German. Vineri, 20 septembrie, vor fi demonstrații sub genericul Vineri pentru Viitor (Fridays for Future) în peste 2000 de orașe din 129 de țări.
18:30
Ministrul energiei din Statele Unite, Rick Perry, a spus luni că este prea devreme să se spună dacă SUA vor fi nevoite să recurgă la rezervele strategice de petrol după atacul din weekend asupra unor instalații petroliere din Arabia Saudită. Mai devreme, președintele Donald Trump spusese că administrația sa este gată să apeleze la rezerve. Ministrul Perry a spus luni că pe piața internațională este suficient petrol și că Arabia Saudită ar putea repara destul de rapid instalațiile. Perry a adăugat că se așteaptă să se formeze o coaliție de țări în urma atacurilor, dar nu a dat detalii despre vreo posibilă acțiune. Atacul cu drone a fost revendicat de rebelii yemeniți afiliați Iranului, împotriva cărora luptă o coaliție internațională condusă de saudiți.
18:30
Parlamentul R. Moldova i-a ridicat imunitatea parlamentară deputatei Marina Tauber, din Partidul Politic „Șor”, ca să poată fi cercetată în legătură cu devalizarea băncii Unibank. Prezent personal în legislativ luni, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a spus că Tauber și colega ei deputată din același partid Reghina Apostolova, rămasă și ea fără imunitate, ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar”. În declarații făcute înaintea votului, Tauber spunea că acuzațiile ce i se aduc ar fi inventate din rațiuni politice. Șeful ei de partid, Ilan Șor, a fugit din țară după schimbarea de guvern din iunie. El fusese condamnat la închisoare în primă instanță pentru frauda bancară.
17:00
Punct de vedere săptămânal despre campania electorală pentru fotoliul de primar al Chișinăului.
17:00
Marea Britanie încă nu a adus vreo propunere fezabilă pentru chestiunea graniței irlandeze după Brexit, a spus UE după discuții avute luni la Bruxelles de premierul Boris Johnson cu președintele CE, Jean-Claude Juncker. Într-un comunicat de presă al UE se spune că Juncker a folosit întâlnirea pentru a-i aminti lui Johnson că este obligația Londrei să vină cu „soluții operaționale din punct de vedere legal” pentru statutul graniței dintre Irlanda de Nord și Rep. Irlanda, după ieșirea Marii Britanii din blocul cu 28 de membri, care ar urma să aibă loc la 31 octombrie. „Asemenea propuneri (britanice) încă nu s-au făcut”, se mai spune în comunicat. Pe de altă parte, biroul de presă al lui Johnson a spus că el și Juncker s-au pus de acord ca discuțiile despre Brexit să se „intensifice”.
17:00
Parlamentul moldovean a adoptat în primă lectură noile reguli privind alegerea procurorului general, propuse de guvernarea PSRM-ACUM. Proiectul dă mai mare greutate în acest proces Guvernului și Parlamentului, în dauna Consiliului Superior al Procuraturii. Potrivit relatării „Ziarului de Gardă”, dacă noile reguli vor fi adoptate și în lectura a doua, atunci va fi anulat concursul organizat deja de Consiliul Superior al Procuraturii în ciuda opoziției Guvernului. Postul de procuror general a devenit vacant după ce Eduard Harunjen şi-a dat demisia, noua putere l-a considerat un instrument al vechiului regim, dominat de liderul PD Vlad Plahotniuc. Interimatul îl asigură Dumitru Robu.
15:20
Atacul împotriva Arabiei Saudite, soldat cu scăderea cu 5% a producției globale de țiței, a provocat cea mai mare creștere bruscă a prețurilor de aproape trei decenii. Mișcarea Houthi, care controlează capitala yemenită și este aliată cu Iranul, a revendicat atacul asupra celei mai mari instalații de procesare a țițeiului din lume. Statele Unite au dat vina pe Iran, dar Teheranul a respins acuzația. În cursul zilei de luni, prețul petrolului a crescut cu 19% până să coboare din nou după ce Statele Unite și alte economii mari au semnalat că vor recurge la rezervele petroliere strategice. Ultima oară țițeiul s-a scumpit atât de mult într-o singură zi din cauza războiului din Golful Persic, din 1991.
15:20
Un tribunal din Moscova l-a condamnat luni la trei ani și jumătate de închisoare pe un actor de 23 de ani pentru că ar fi fost violent cu poliția la o demonstrație de protest. Tribunalul districtului Tverskoi a decis că Pavel Ustinov va executa sentința într-o colonie penală. Anchetatorii au spus că Ustinov s-a făcut vinovat de încălcarea ordinii publice participând la 3 august la un protest neautorizat și opunând rezistență în momentul arestării. Ca urmare a acțiunilor sale, un polițist și-a luxat umărul, au mai spus autoritățile. Ustinov a negat orice vină, insistând că nici măcar nu a participat la protestul incriminat. AFP scrie că sentința de luni mărește la 6 numărul oamenilor întemnițați în Rusia pentru participare la recentul val de proteste antiguvernamentale.
15:20
Președintele Igor Dodon a criticat luni guvernarea instalată în urmă cu 100 de zile, mai ales pentru că nu ar avea o agendă clară și este prea preocupată să rupă cu fostul regim. Într-un discurs rostit luni în Parlament, Dodon a părut să vorbească inclusiv în numele socialiștilor, care sunt aliați la guvernare cu blocul ACUM. Dodon a spus că faptul că PSRM a „cedat” aproape toate ministerele partenerilor de coaliție nu înseamnă că nu este interesat de actul guvernării. „Trebuie să trecem din euforie și să începem a lucra. Nu vom rezolva problemele cetățenilor dacă ne vom plânge că foștii guvernanți au devalizat această țară. Este adevărat asta, însă e timpul să ne apucăm să schimbăm aceste lucruri”, a spus Dodon, citat de Realitatea.md.
Acum 24 ore
13:20
Jurnalul unei călătorii dedicate impactului comunismului asupra Eurpei Centrale și de Est, la 30 de ani după căderea Zidului Berlinului.
12:40
Parlamentul dezbate astăzi schimbarea procedurii de selectare a noului procuror general, care oferă un rol sporit Ministerului Justiției și diminuează rolul Consiliului Superior al Procurorilor. Amendamentele la Legea Procuraturii aprobate vineri de guvern prevăd că preselecția este făcută de o comisie a Ministerului Justiției, care cere apoi Consiliului Superior al Procurorilor să aleagă dintre doi candidați, procurorul general fiind confirmat în cele din urmă de șeful statului. Înainte de ședința parlamentului, Partidul Șor a cerut să se amâne examinarea amendamentelor, spunând că noua procedură va permite numirea unui procuror general după criterii politice. Dacă amendamentele sunt adoptate, concursul organizat deja de către Consiliul Superior al Procurorilor conform regulilor vechi urmează a fi anulat. Schimbarea intempestivă a procedurii a alertat și experții societății civile.Citiți aici interviul cu experta Mariana Kalughin.
12:40
Iranul a respins din nou luni acuzațiile americane că s-ar afla în spatele atacurilor cu drone de sâmbătă asupra a două instalații petroliere ale Arabiei Saudite, care au înjumătățit producția de petrol a țării și au periclitat piața petrolieră. „Condamnăm aceste acuzații drept inacceptabile și totalmente lipsite de temei”, a spus luni televiziunii iraniene de stat un purtător de cuvânt al ministerului de externe, Abbas Musavi. Oficiali americani au spus că probele adunate în urma atacului sugerează că în spatele acestuia s-ar afla Iranul, nu gruparea Huthi din Yemen care și-e revendicat responsabilitatea. Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au motive să creadă că știu vinovatul” și sunt „pregătite să riposteze” în funcție de rezultatele unor verificări și a opiniei Arabiei Saudite. Alte țări au făcut apel la reținere. Ministrul de externe britanic Dominic Raab a spus că atacul este „o încălcare deliberată a legilor internaționale”, dar că nu există deocamdată un informații clare despre vinovat.
11:50
Experta Mariana Kalughin atrage atentiția: „Un executiv și un legislativ, de obicei la patru ani, dacă nu mai des, se schimbă, judiciarul ni-i dat pentru totdeauna.
10:00
Un număr de 41.003 cetățeni români din străinătate s-au înscris pentru votul prin corespondenţă şi alţi 38.944 de cetățeni români s-au înscris pentru a vota la o secţie din străinătate, până duminică la miezul nopţii, la expirarea termenului limită pentru înregistrare, conform datelor de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), transmite News.ro.La alegerile europarlamentare din 26 mai, la cele 441 de secţii de votare din străinătate au votat 375.219 alegători, la unele secţii fiind aglomerat, numeroase persoane nereuşind să-şi exercite dreptul de vot, precizează.Cum să votezi din străinătate? - mai multe, aici. 
09:10
08:20
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan îi găzduiește luni, 16 septembrie, la Ankara pe omologii săi din Rusia și Iran, Vladimir Putin și Hassan Rouhani pentru convorbiri pe tema Siriei, unde trupele guvernamentale avansează către Idlib, ultimul oraș controlat de rebeli în nord-vestul țării. Luna trecută, Rusia și Turcia au semnat un acord care urma să protejeze orașul de o ofensivă guvernamentală, Turcia sprijinind unele grupări rebele iar Rusia și Iranul – guvernul sirian. În ultima perioadă, Turcia se axează pe securitatea refugiaților care fug din Idlib. Întâlnirea celor trei președinți are loc și pe fundalul noilor tensiuni între Iran și Statele Unite, în urma atacului de sâmbătă asupra unor instalații petroliere saudite. 
08:00
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus o lege împotriva hărțuirii sexuale la locul de muncă sau de studii. Proiectul anunțat pentru dezbateri publice prevede amenzi de până la 13 mii de lei pentru angajatori, dacă nu vor institui mecanisme pentru combaterea hărțuirii sexuale, relatează Ziarul de Gardă. Publicația citează date statistice sugerând că fiecare a cincea femeie din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar patru din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire, adică li se cere să întrețină relații sexuale pentru recompensă sau prin amenințări.
08:00
Mii de oameni au participat duminică la un marș pentru drepturile ieminorităților sexuale în Harkiv, cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei. La finalul manifestării, demonstranți de extremă dreapta care organizaseră o contramanifestație, au intrat în altercații cu poliția. Doi polițiști au avut nevoie de îngrijiri medicale, 17 persoane fiind reținute, spun autoritățile. Marșul pentru drepturile comunității LGBT+, o premieră pentru Harkiv, a fost unul dintre cele mai mari în Ucraina și a avut loc în ciuda amenințărilor primăriei că îl va bloca. Dar a fost limitat la perimetrul unei piețe din apropierea unei stații de metrou din centrul orașului.
08:00
Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite sunt „pregătite să riposteze” în urma atacului cu drone de sâmbătă asupra a două instalații petroliere din Arabia Saudită, care a înjumătățit producția de petrol a țării. Într-o postare pe Twitter, duminică, Trump a spus că așteaptă opinia autorităților saudite. Ceva mai devreme  el a anunțat că autorizează utilizarea rezervelor de petrol americane (U.S. Strategic Petroleum Reserve) dacă va fi cazul și în cantitatea de care este nevoie pentru a menține piețele bine aprovizionate și a evita scumpirea petrolului. Secretarul de stat american Mike Pompeo a acuzat Iranul, spunând că „a lansat un atac fără precedent împotriva aprovizionării energetice mondiale”, acuzații respinse însă de Teheran.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.