Maia Sandu inițiază o Hotărâre de Guvern referitoare la 23 August ca Zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare și autoritare

Europa Libera, 14 august 2019 20:20

Prim-ministra Maia Sandu a solicitat Cancelariei de Stat să pregătească o Hotărâre de Guvern, prin care ziua de 23 august va fi declarată Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Cererea lansată de Sandu în debutul ședinței de astăzi a guvernului este văzută ca o replică dată președintelui Igor Dodon, la scurt timp după ce acesta și-a reconfirmat astăzi într-o conferință de presă intenția de a organiza, pe 24 august, festivități consacrate „aniversării a 75-a a eliberării Moldovei de fascism” de către armata sovietică. Apelul prim-ministrei, se precizează într-un comunicat guvernamental, este în concordanță cu rezoluții și declarații ale Parlamentului European despre nevoie unei poziții solidare „împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de natura lor ideologică”. „Guvernul Republicii Moldova condamnă toate crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului, recunoaște suferințele tuturor victimelor regimurilor totalitare și autoritare și declară că pacea și reconcilierea, bazată pe păstrarea memoriei victimelor, democrația și respectarea drepturilor omului reprezintă unicul model de dezvoltare pe care îl va urma”, se mai spune în comunicat.La crearea coaliției dintre aliații săi socialiști și blocul pro-european al Maiei Sandu, în luna iunie, președintele Dodon spunea că cele două formațiuni trebuie să se abțină de la abordarea unor subiecte ideologice și geopolitice pentru a putea guverna împreună, după ani în care instituțiile statului au fost „capturate” de rivalul lor comun, PD, alungat de la putere. Două luni mai târziu, șeful statului și-a anunțat însă planurile de celebrare a unei date sensibile ideologic și geopolitic, iritându-și partenerii de la putere.Săptămâna trecută, un grup de istorici și intelectuali au criticat planurile de sărbătoare ale președintelui Dodon, acuzându-l că ar urmări „proslăvirea regimului sovietic” și „ponegrirea memoriei” basarabenilor care au devenit victime ale regimului sovietic instaurat în urma operațiunii Iași - Chișinău din 1944. Contestatarii au propus în schimb organizarea unei zile de doliu, pe 23 august, când se împlinesc 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov între Germania nazistă și URSS, în 1939, în urma căruia Uniunea Sovietică a anexat Basarabia, în 1940.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
14:20
Ministrul economiei Vadim Brînzan a fost joi, 22 august, în studioul Europei Libere, unde a vorbit despre problema complexă a concesionării aeroportului internațional Chișinău dar și despre faptul că în perioada guvernării democrate „nu s-a făcut nici un fel de audit” al modului cum sunt îndeplinite angajamentele asumate de firma concesionară.  Brânzan a discutat și problema alimentării cu gaze, care ar putea deveni „arzătoare” la iarnă, în caz că Rusia sistează tranzitul de gaze prin Ucraina.Prima parte a interviului, aici.Europa Liberă: V-ați înțeles cu transportatorii? Am înțeles că o parte dintre ei sunt gata să declanșeze grevă, se cere ridicare de tarife. Ce vor, ce puteți să le oferiți?Vadim Brînzan: „Da, cu transportatorii am avut o discuție foarte productivă. Am discutat mai multe subiecte, inclusiv cel menționat de Dvs. Este o întrebare complexă, am moștenit-o iarăși de la fosta guvernare, de care din 2012 nimeni nu s-a ocupat, a fost ignorată. Problema e complicată, se discută cu toate părțile constituente, se analizează și când va fi soluția gata vom veni și vom prezenta-o.”Europa Liberă: Dar, apropo, soarta gărilor a rămas să fie decisă mai pe departe de Ilan Șor?Vadim Brînzan: „Deci cu gările am înțeles că se ocupă deja și CNA-ul, și Procuratura Generală. Vor lua decizia necesară, este un PPP din astea; când aud de PPP, mă ia groaza, pentru că încă n-am avut nici un parteneriat, nici un parteneriat public-privat. Mi se pare că acesta ar trebui să fie un mecanism foarte eficient de utilizare a resurselor statului, atunci statul duce lipsă de lichiditate, însă el, practic, peste tot a fost folosit ca o metodă legalizată de fraudare a averii statului,  sincer vă spun. Aș pune un moratoriu pe toate PPP-urile până când ne lămurim cu ce avem sau ce a mai fost acolo, privatizare, au să se ocupe organele abilitate; ne vom ocupa și noi, evident.”Europa Liberă: Planificați să mergeți să vedeți ce se întâmplă la Portul Giurgiulești?Vadim Brînzan: „Da, desigur, numaidecât, asta e important.”Europa Liberă: Am auzit lucruri care ridică multe semne de întrebare.Vadim Brînzan: „Am auzit și noi.”Europa Liberă: Ce s-a întâmplat acolo, cine a beneficiat, ce mișmașuri s-au făcut, cât de mult a pierdut statul, că nu a știut ce se întâmplă acolo?Vadim Brînzan: „Portul Giurgiulești este port de stat alături, da, sau în cadrul?”Europa Liberă: Da. Vadim Brînzan: „O să-l vizitez, o să ne ocupăm de această problemă, chiar zilele acestea se petrece un concurs pentru identificarea șefului Agenției navale. Da, trebuie să merg acolo, căci asta ține și de demonopolizarea exportului de cereale și de grâne - așa-i? – care are loc pe acolo...”Europa Liberă: Absolut! Noi știm și cine era monopolistul.Vadim Brînzan: „Știm, da. Și ne gândim la soluții structurale, cum am putea noi, parțial, să spunem așa, să soluționăm această întrebare. Să vedem, vom merge, vom vedea, vom negocia.”Europa Liberă: Să vorbim pe scurt și despre cooperarea cu parteneri importanți pe care îi are Republica Moldova. Am urmărit discuțiile pe care le-a avut șeful diplomației Nicu Popescu cu ambasadorul american. S-a vorbit despre „Provocările Mileniului”, un program care a adus multe roade în favoarea cetățenilor Republicii Moldova, pentru că americanii au investit sume foarte mari. Ambasadorul a spus că nu s-a mai prelungit acest program, deși el a avut o finalitate, dar putea să se meargă și în continuare, pentru că e corupție, pentru că a fost corupție, pentru că mai e corupție.Vadim Brînzan: „Da, ne-am întâlnit în repetate rânduri cu partea americană. Unicul drum mai mult sau mai puțin construit este Chișinău-Soroca, care a fost construit conform standardelor americane, cu transparență, etc., etc., lucru pe care noi trebuie să-l aplicăm în continuare asupra drumarilor noștri. Însă să revenim la programul american – înainte de a fi lansat, țara este gradată după anumite criterii și cea mai mare carență pe care noi o avem este la capitolul justiție și lupta cu corupția. Dacă la lupta cu corupția noi deja am început să facem câte ceva și rezultatele sunt la vedere, așteptăm justiția bună. Pentru aceasta este necesară reforma justiției, pentru aceasta este necesar ca partidele politice să ia o decizie și să meargă înainte...”Europa Liberă: Dar în general ce vrea Republica Moldova de la SUA? Ce ar aștepta? Ce ar putea să-i propună?Vadim Brînzan: „Este partenerul nostru strategic de dezvoltare...”Europa Liberă: Ca și Federația Rusă.Vadim Brînzan: „Ca și Federația Rusă, deoarece am hotărât să mergem pe calea euro-atlantismului, să spun așa. Europa este pentru noi, într-un fel, călăuză în ceea ce ține de procesele democratice, de construcția democratică, în ceea ce privește bunele practici de business, care sunt în Statele Unite, ceea ce ține de cum se fac investițiile ne servesc drept exemplu. Și pe parcursul tuturor acestor ani de independență am avut toată susținerea lor - și financiară, și tehnică, și morală.”Europa Liberă: Mai pot fi atrase investiții americane?Vadim Brînzan: „Da, desigur. Chiar degrabă plecăm într-o vizită oficială în Statele Unite, eu am să fiu acolo...”Europa Liberă: Pe 3 septembrie?Vadim Brînzan: „Da. Eu voiam să plec mai înainte ca să pregătesc, într-un fel, vizita.”Europa Liberă: Vizita prim-ministrului Maia Sandu?Vadim Brînzan: „Exact, exact. Și ne vom întâlni și cu partenerii din Carolina de Nord, care cândva, pe vremuri au încercat să construiască o fabrică de prelucrare a cartofilor și a fost blocată această inițiativă a lor. Deci, asta ca un exemplu, dar sunt mult mai multe alte exemple. Avem companii mari americane care investesc în Republica Moldova – Lear Corporation, Coca-Cola, Mary Kay ș.a.”Europa Liberă: Și ce investiții ar mai putea veni de peste Ocean?Vadim Brînzan: „De exemplu, la Căile Ferate 10-12 locomotive sunt achiziționate de la General Electric, una din cele mai mari companii mondiale, americane, evident. Și nu mai vorbesc de susținerea inițiativelor în domeniul tehnologiilor informaționale – Parcul IT, Tekwill ș.a. Deci e partenerul nostru de dezvoltare, unul din cei mai importanți parteneri de dezvoltare, care pe parcursul anilor a susținut și în continuare susține Republica Moldova, mai ales în ceea ce privește inițiativele noastre legate de deconspirarea acestor scheme, de reforma justiției, de modernizarea economiei.”Europa Liberă: Chiar dacă peste Ocean distanța este mult mai mare,  peste Prut distanța e foarte mică, iar investițiile românești sunt destul de modeste. În domeniul energetic se vorbește despre multe proiecte, care ar putea să fie implementate, dar se tergiversează.Vadim Brînzan: „Acum este undă verde pentru toate proiectele. Cu gazoductul au fost probleme de ordin birocratic, noi destul de operativ le-amlucrăm și cu partea română să avem un punct comun vamal, ca să nu mai trebuiască să trecem de două ori.soluționat, deci construcția merge, nicio problemă. Sunt probleme, de exemplu, la vamă, cunosc foarte bine. Am avut o întâlnire cu reprezentanții transportatorilor de mărfuri din Republica Moldova, care se întâlnesc cu probleme foarte serioase la ambele părți, practic, rânduri de kilometri, trebuie să aștepte zile întregi. Și iată venim cu ideea de a crea un sistem similar cu cel din Estonia, sistem electronic, acum se instalează videocamere, ca să vadă, să monitorizeze rândurile, ca oamenii să nu stea să aștepte acolo, dar lucrăm și cu partea română să avem un punct comun vamal, ca să nu mai trebuiască să trecem de două ori. Cu partea română lucrăm asupra armonizării sistemelor de comunicație, deci ca să eliminăm acest roaming...”Europa Liberă: Ați văzut câte critici. Partea moldovenească poartă cea mai mare vină că până astăzi nu s-a reușit abolirea roaming-ului.Vadim Brînzan: „Da, deci în 20 de ani nu s-a reușit și acum în două luni o să reușim... Deci am avut discuții bune cu partea română.”Europa Liberă: Când se va întâmpla?Vadim Brînzan: „Deci, când se va întâmpla exact, data nu v-o pot spune. Eu pot spune ce s-a decis – până la mijlocul-sfârșitul lunii octombrie și operatorii români, și operatorii moldoveni trebuie să vină cu propuneri tehnice referitor la soluționarea  acestei probleme. Alte țări au făcut-o, nu știu de ce noi n-am fi în stare s-o facem. Și în afară de asta, construcția de poduri, plus ajutorul tehnic, cele 100 de milioane de euro acordate Republicii Moldova în formă de grant pentru asistență tehnică. Este un lucru pentru care suntem foarte recunoscători Guvernului și poporului  român. Și multe alte proiecte de susținere, deci și stația electrică back to back de la Vulcănești, care o să ne conecteze cu rețeaua electrică europeană prin România.”Europa Liberă: Când se va întâmpla?Vadim Brînzan: „Aproximativ în 4-5 ani. Lucrările au demarat, 200 de milioane deja se finanțează construcția, plus 60 de milioane abia am semnat acordul pentru construcția liniei electrice care ar uni Vulcăneștiul cu Chișinăul. Deci, aceste proiecte deja sunt în deplină desfășurare. În decurs de 4-5 ani o să fie totul gata.”Europa Liberă: Și deși este importantă și cooperarea moldo-rusă...Vadim Brînzan: „Nici nu se discută...”Europa Liberă: ...vă cerem să ne spuneți: o să mergeți la Moscova?Vadim Brînzan: „Bineînțeles că o să merg la Moscova. De fapt, trebuie să vă spun mai mult, că vin reprezentanții Ministerului Transportului rusVin reprezentanții Ministerului Transportului rus săptămâna viitoare în Republica Moldova să negocieze cu transportatorii noștri și cu ministerul problema permiselor, centurilor, știți, problema „dozvol”-urilor.săptămâna viitoare în Republica Moldova să negocieze cu transportatorii noștri și cu ministerul problema permiselor, centurilor, știți, problema „dozvol”-urilor, cum le numesc, care a fost creată, deja am aflat și tot background-ul de unde s-a pornit. Acolo e o istorie aparte pentru CNA, nu exista vreo limită la aceste „dozvol”-uri, pur și simplu, transportul era liber, liberalizat, să spunem așa, după aceea, cineva a venit cu o idee năstrușnică: „Da’ hai și vom introduce 75 de mii”, după care 75 de mii au devenit 34 de mii sau 15 și acum în fiecare an venim și „hai, vă rog, dați-ne încă oleacă, hai încă puțin, hai încă puțin”...”Europa Liberă: Și cum vedeți reglementată problema?Vadim Brînzan: „Problema poate fi reglementată în mod ideal prin eliminarea în genere, prin liberalizarea transportului. Și din această cauză partea rusă face o vizită la Chișinău, vizită de lucru, și noi vom depune efort maximal pentru a le elimina, deoarece asta deloc nu favorizează exportul sau comerțul bilateral. Partea rusă zice că „uite, mai multe camioane din Moldova vin în Rusia decât rusești vin încoace, dar noi nu punem piedici, puteți să veniți, noi în genere putem să fim în stare să eliminăm pentru ei numărul de permise”, dar apar probleme de alt ordin, undeva mare, de plată a TVA-ului etc., etc., lucruri tehnice, care ar trebui să fie rezolvate în regim de lucru, să spun așa, la nivel de export.”Europa Liberă: Dar la acest capitol – exporturi – și cu Estul, și cu Vestul aveți o claritate?Vadim Brînzan: „Păi suntem o punte, trebuie să devenim o punte trainică de comerț între Vest și Est. Noi trebuie să lucrăm cu toți unde putem să beneficiem noi ca țară și ca economie și, totodată, și partenerii noștri să beneficieze. Eu nu văd nicio problemă în a dezvolta comerțul bilateral și cu Estul, și cu Vestul și în genere cu toate țările care doresc să negocieze, fiindcă comerțul favorizează creșterea economică.”Europa Liberă: Voiam să vă duc la gândul dacă aceste monopoluri, care s-au deținut până nu demult, inclusiv când e vorba de importuri și exporturi. Cineva spunea că Ilan Șor mai nu punea stăpânire pe tot importul din China, de exemplu.Vadim Brînzan: „Sunt foarte multe mituri. Suntem o țară mică, însă cu secrete foarte mari. Totul e secretizat la noi, Doamne ferește, acolo un contract de doi bani deja e secretizat, datele personale secretizate; acolo la un aristocrat de-al nostru i-au fotografiat numerele de la mașină, Doamne, i-a ieșit toată aristocrația din el că, chipurile, Doamne ferește, date personale. Deci, mituri. OK?”Europa Liberă: Dl ministru, s-au deținut, s-au menținut aceste monopoluri de-a lungul anilor?Vadim Brînzan: „S-au deținut și s-a creat tot felul de mituri și legende până la aceea că Plahotniuc mai că prin perete ne ascultă. Stați, oameni buni, sunt legi ale fizicii, nu mai inventați atâtea lucruri, liniștiți-vă și luați-vă, cumSuntem vulnerabili și avem nevoie de susținere și înțelegere din partea tuturor.s-ar spune, în mâini și prindeți odată și odată la curaj, dar trebuie să înțelegeți că acum e un proces de reformă foarte complicat. De atâta faptul că Plahotniuc a plecat, asta nu înseamnă că el nu poate să se întoarcă, asta-i faptul că regimul, Doamne ferește, poate... Suntem vulnerabili și avem nevoie de susținere și înțelegere din partea tuturor, că a venit un Guvern nou. Unii se uită la noi de parcă am venit de pe altă planetă, dar vrem să facem ceva bine pentru țara noastră și pentru noi.”Europa Liberă: Relația pe care vrea s-o stabilească și s-o aibă Ministerul Economiei cu mediul de afaceri. Ce relații poate și va avea Ministerul Economiei cu oamenii de afaceri?Vadim Brînzan: „O relație, vă spun, și cu oamenii de faceri, și cu angajații, și cu angajatorii, și cu consumatorii, și cu producătorii, relație echitabilă, balansată, noi suntem ministerul care elaborează politici publice și asigură implementarea lor. Politicile acestea publice trebuie să fie...”Europa Liberă: Politica fiscală, impozitară pe mulți îi demotivează.Vadim Brînzan: „...Nu-i mai demotivează, că dacă stăm să ne uităm, rata efectivă de taxare în Republica Moldova îi 41%, în Statele Unite îi 49%. 41%, care eu nu spun că-i puțin, eu spun că-i mult și aș vrea să le fac 20, dacă sincer, în ideal...”Europa Liberă: Dar e posibil?Vadim Brînzan: „Nu, nu cred că-i posibil, dar trebuie să tindem, să râvnim s-o facem, de aceea și le spun la alții că totul se face prin comparație. Deci, sistemul de impozitare trebuie să fie echitabil, și noi o să-l facem echitabil; sistemul trebuie să nu se schimbe peste noapte, trebuie să fie transparent, toți jucătorii pe piață, toți participanții la piață trebuie să cunoască regulile jocului și să înțeleagă că ele nu se schimbă peste noapte, sunt transparente decizii luate și ne consultăm cu toți. Da, a fost o situație creată, deoarece ne-am pomenit cu o economie în stare de comă, când bani, practic, nu erau pe cont, deșiĂștia tot se laudă că ne-au lăsat miliarde. Unde-s miliardele celea?Era o gaură financiară nemaipomenită, au devalizat economia națională. Iată cu ce s-a ocupat Partidul Democrat și fostul Minister al Finanțelor și ne-am pomenit cu ceea ce avem noi acum și în regim de urgență rezolvăm – deschidem financiară europeană, facem reforme structurale, mai strângem merele acestea putrede și viermănoase, toate aceste spurcăciuni...”Europa Liberă: Dl Brînzan, cu FMI cum negociați?Vadim Brînzan: „Păi cum am negociat deja, acum ei urmează să vină să vadă dacă se implementează...”Europa Liberă: Există presiuni din partea FMI-ului, că a intervenit și Președinția... Vadim Brînzan: „Nu, nu, stați oleacă...”Europa Liberă: Vladimir Voronin, fostul președinte a zis că în general unde există acord cu FMI, acolo lucrurile sunt putrede.Vadim Brînzan: „Păi da, Vladimir Voronin îi cel mai mare expert în domeniul finanțelor. Uitați-vă la toate contractele negociate cu FMI pe parcursul anilor și contractul acesta și o să vedeți că contractul pe care noi l-am negociat acum este unul dintre cele mai soft.”Europa Liberă: Da, dar ei îți dau morcovul, dar îți arată și biciul?Vadim Brînzan: „Lăsați voi biciul. Uitați-vă, când au negociat cu PD-ul, au mărit vârsta de pensionare. Și ce, oamenii au ieșit în stradă să facă demonstrație? N-au ieșit. Așa că noi am negociat în genere un deficit bugetar de 3%, noi am reușit de la 2,5 la 3 ne-au permis, dar asta nuDacă FMI-ul vine și votează și zice că este OK de investit în Moldova, se deschide imediat finanțarea.”înseamnă că noi în continuare o să mergem așa. Pentru ca să dezvoltăm, să creștem trebuie să facem investiții, trebuie să reformăm instituțiile statului, trebuie să angajăm oameni noi, trebuie să modificăm multe lucruri în economie. Pentru asta avem nevoie de investiții la buget, adică de suport al bugetului, că dacă să primim salarii decente, ca oamenii să nu fure, că până acum noi ne facem că plătim oamenilor, dar funcționarii la stat se prefac că lucrează. Trebuie să rupem acest cerc vicios, să le plătim salarii decente, dar și să cerem de la ei. Doi: ca să stabilizăm situația cu pensiile; trei: să reformăm până la urmă sistemul statului, că au comasat ministere peste ministere etc., nu sunt funcționale, trebuie iar investiții, investiții structurale în economie, în infrastructură, în energetică – toate aceste lucruri vin prin FMI. Și dacă lumea zice că „ei, dar FMI-ul, acolo-s nu știu câte, 40 de milioane”. Nu-i vorba de aceste 40 de milioane, este vorba despre aceea că FMI vine cu un program de audit în baza căruia toți ceilalți finanțatori...”  Europa Liberă: ...dau undă verde pentru cei care sunt disponibili să vină să-și  aducă capitalul în Moldova.Vadim Brînzan: „Dau undă verde, exact. Și dacă FMI-ul vine și votează și zice că este OK de investit în Moldova, se deschide imediat finanțarea, tot felul de finanțare din partea partenerilor de dezvoltare.”Europa Liberă: Până astăzi, în aceste două luni și ceva, aveți anumite regrete?Vadim Brînzan: „Nu, pentru că știu exact ce fac. Sunt anumite nuanțe că-i chestie  politică și sunt nu că presiuni, aș spune, că n-am simțit multe presiuni, dar încearcă în tot felul să intre și pe geam și pe ușă cu lobby, cu chestii, poveste, însă vă spun tare simplu: tot lobbyism-ul, toate interesele de grup și personale rămân în afara pereților ministerului pe care îl conduc. Și așa o să fie atâta timp cât o să fiu ministru.”Europa Liberă: Și pentru că e la modă acum să fie întrebat oricare demnitar ce salariu are și cum îl folosește?Vadim Brînzan: „18 mii și nu știu câte sute de lei, care-i mai mic, mi se pare, decât salariul secretarilor de stat și al oamenilor care lucrează în agențiile Ministerului Economiei și Infrastructurii. Ei câștigă de 2-3 ori mai mult decât câștig eu, așa că nu-i vorba de bani, căci dacă ministrul vine pentru salariu la funcția asta, atunci e ceva rău cu ministrul, trebuie imediat rugat să plece.”Europa Liberă: Suntem în ajunul aniversării a 28-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Ce mesaj aveți pentru cetățeni?Vadim Brînzan: „Au trecut 28 de ani, e timpul să ne maturizăm, e timpul să înțelegem că suntem oameni maturi și răspundem pentru deciziile pe care le luăm. Vreau ca toți cetățenii Republicii Moldova să se bucure de această sărbătoare, să înțeleagă că am parcurs o cale mare și ne așteaptă – eu sunt sigur – un viitor frumos și o să trăim într-o țară europeană, cu o economie modernă și cu speranțe realizate.”Europa Liberă: Ați putea să le spuneți că nu vor mai trăi dezamăgiri?Vadim Brînzan: „Eu sunt sigur că faza cea mai dificilă pe care am avut-o s-o trăim în perioada aceasta de 28 de ani noi deja am trăit-o, eu nu cred că mai rău decât a fost nu o să fie, eu sunt sigur că o să fie mult mai bine, eu sunt sigur că, lucrând împreună și susținând acest Guvern, noi vom fi în stare în timp de jumătate de an o să vedeți deja rezultatele pozitive. Știți cum,Facem reforma acum și vedem rezultatele peste 6-12 luni.Deci, peste 6 luni, eu vă sigur că o să vedeți rezultate pozitive în foarte multe domenii, iar peste 12 luni, eu nu vă promit că o să fie Elveția, dar o să vă simțiți mult mai bine la noi acasă. Și toți cei care vin acum, în august, de peste hotare ca turiști, eu sper că să vină la ei acasă și să se simtă la ei acasă aici.” 
Acum 30 minute
13:50
În Republica Moldova s-a marcat Ziua europeană a victimelor tuturor regimurilor totalitare cu coborârea în bernă a steagului. Premierul Maia Sandu a declarat cu această ocazie că „trebuie să clădim viitorul nostru pe toleranță, reconciliere, pe adevăr și dreptate, pentru a preveni repetarea unor tragedii similare”. Guvernul a proclamat cu două zile în urmă data de 23 august, zi de doliu.Președintele Igor Dodon pe de altă parte s-a aflat astăzi la Comrat unde, potrivit postării sale pe Facebook,  împreună cu bașcanul Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah, și deputați în Parlamentul RM, au participat au depus flori „la Complexul memorial cu ocazia aniversării a 75-a de la eliberarea orașului de sub ocupația fascistă, marcată în ziua de 23 august”.În postarea respectivă, Președintele nu face nici o referire la Ziua victimelor sistemelor totalitare. În schimb, precizează că la Comrat a declarat că „evenimentele din august 1944 sînt percepute de marea majoritate a populației Moldovei anume ca o sărbătoare a eliberării și a victoriei, în pofida diferitelor interpretări politice”.Sâmbătă, pe 24 august, Președinția organizează o serie de ceremonii pentru a marca eliberarea R.Moldova de fascism la  Complexul memorial „Capul de pod Șerpeni” și Chișinău. Ceremonii la care președinția i-a invitat, fără a consulta guvernul în prealabil, pe ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu și pe vicepreședinta Consiliului Federației, Galina Karelova. Vizita lui Șoigu a creat deja tensiuni în guvern.
Acum 4 ore
11:20
Preşedintele Românie, Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului în care subliniază că această zi obligă la reiterarea condamnării „ferme'' a celor două ideologii, sub toate formele lor, şi la amintirea victimelor inocente ale acestor regimuri, relatează Agerpres.„Doar o societate care îşi cunoaşte istoria şi recunoaşte ce a fost drept şi ce a fost greşit în trecutul său demonstrează că este pregătită să întărească democraţia internă” a declarat între altele președintele.
11:20
Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost eliberat vineri, după executarea unei pedepse de 30 de zile de închisoare, la care fusese condamnat pentru apeluri la manifestaţii neautorizate. Protestele de la Moscova au fost declanşate de interdicţia participării candidaţilor opoziţiei la alegerile locale din septembrie. În urma a două proteste neautorizate la Moscova, în iulie și august, forţele de ordine au arestat circa 3000 de protestatari, din care numai câţiva se mai află în închisoare.
11:00
Lituania a cerut concernului Amazon să nu mai vândă T-shirt-uri și alte haine pe care sunt imprimate secera și ciocanul sau însemne sovietice, simboluri care reprezintă o jignire la adresa memoriei victimelor persecuției din era sovietică.Aceste simboluri nu sunt „amuzante” a scris între altele Vitautas Landsbergis, primul președinte al Lituaniei post-sovietice, într-o misivă adresată fondatorului concernului Amazon, Jeff Bezos. Landsbergis a reamintit că este vorba de însemnele unei tiranii care a „colaborat” cu Germania nazistă, fiind părtașă în „crime de război și genocid”. Poziția fostului președinte este susținută de actualul ministru de externe lituanian, Lina Linkevicius, care a declarat agenției AFP că diplomații țării sale au cerut deja concernului Amazon să nu mai vândă haine cu simboluri sovietice.Protestul lituanian vine în ajunul împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbbentrop, între Uniunea Sovietică și Germania nazistă.  
Acum 6 ore
09:50
Peste 1 milion de cetățeni ai Republicii Moldova se află în căutarea unei vieți mai bune în străinătate. Diaspora a arătat că îi pasă de ceea ce se întâmplă în Moldova,
08:50
Se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică și-au împărțit Europa. Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, relatează Politico.eu, dau publicității o declarație comună în care se spune, între altele, că „...pactul a condamnat jumătate din Europa la decenii de mizerie...ne amintim de toți cei care au murit sau care au avut viețile distruse de crimele comise în numele nazismului și stalinismului”. Țările semnatare vor cere guvernelor europene să „ofere sprijin material și moral pentru a continua analiza istorică a regimurilor totalitare”.Tot vineri, 23 august, se împlinesc 30 de ani de la cel mai mare protest antisovietic din republicile baltice, „Lanțul baltic” sau „Calea baltică”.
08:40
„Circ în tramvaiul Curții Constituționale”/Al. Tănase/timpul.md).
Acum 8 ore
06:30
Protestatarii pro-democrație din Hong Kong intenționează vineri, 23 august să reia protestul balticilor de acum 30 de ani, când au format „Lanțul baltic”: un lanț uman, de peste 600 de kilometri, de la Vilnius, în Lituania, trecând prin capitala letonă Riga până la Tallin, în Estonia. „Lanțul baltic” sau „Calea baltică” a  fost un protest pentru independența republicilor baltice, ocupate de Uniunea Sovietică în urma semnării Pactului Molotov-Ribbentrop, pe 23 august 1939. În 1990, republicile baltice și-au proclamat independența, cu câteva luni înainte de destrămarea Uniunii Sovietice.Protestatarii din Hong Kong vor să reia acest protest, care a devenit simbolul luptei pentru independență și democrației, relatează Newsweek. Protestele din Hong Kong au izbucnit cu 11 săptămâni în urmă, fiind inițial provocate de un proiect de lege care ar fi permis extrădarea în China continentală. Proiectul a fost retras dar protestele s-au transformat între timp în demonstrații pentru democrației și împotriva administrației, susținută de China comunistă. 
06:30
Ministrul econommiei Vadim Brînzan a declarat că în perioada guvernării democrate „nu s-a făcut nici un fel de audit” al contractului de concesionare a  aeroportului internațional Chișinău. Într-un interviu cu Europa Liberă, Brînzan a declarat că guvernul consideră „abuzivă” concesionarea aeroportului.Problema Aeroportului internațional Chișinău, administrat de firma Avia Invest, care între timp și-a schimbat acționarul principal, va fi discutată vineri la ședința Consiliului Suprem de Securitate. Ministrul economiei Vadim Brînzan a explicat din nou că sunt două aspecte discutate în acest moment: cum s-a făcut concesionarea și dacă firma care administrează acum aeroportul și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Iar opțiunile guvernului, ținând cont și de informațiile care vor apărea la ședința CSS, rezilierea contractului sau renegocierea acestuia. „Sau ne întoarcem înapoi să reziliem contractul, sau încercăm să modificăm contractul, decizii care trebuie să fie luate la nivelul Consiliului Suprem de Securitate” a declarat Brînzan în interviul cu Europa Liberă.
06:30
Ministrul economiei, Vadin Brînzan a reafirmat că R.Moldova este interesată să să primească gaze din Rusia prin gazoductul Turkish Stream, în caz că Rusia sistează de anul viitor tranzitul prin Ucraina. Într-un interviu cu Europa Liberă, Brînzan a precizat: „Ne uităm la gazoductul Turkish Stream, care trece pe fundul Mării Negre, intră în Bulgaria, din Bulgaria – în România, din România – o porțiune scurtă în Ucraina la sud și intră în teritoriul Republicii Moldova; se cheamă revers, deci gazul vine așa, pe la sud și se ridică la nord înspre noi” a explicat ministrul. Totodată, Brînzan a spus că  „la mijlocul lui septembrie”, Chișinăul vrea să organizeze „o întâlnire patrulaterală dintre operatorii din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria și România” ca să discute această soluție alternativă.
Acum 24 ore
01:00
Se împlinesc 80 de ani de la Pactul Molotov-Ribbentrop, semnat de miniștrii de externe ai lui Stalin si Hitler și care, în anexe, împărțea Europa în zone de influență între cele două dictaturi.Istoricul Gheorghe Cojocaru: ”Opinia publică din lumea liberă a lua act cu stupefacție de împărțirea Europei de Est între cele două tiranii totalitare la două-trei zile după întâlnirea de la Kremlin. Primele informații au apărut în marile cotidiane internaționale, Manchester Guardian, de la Londra, și Daily Express, din New York, din 25 august 1939, care arătau că pactul sovieto-german de neagresiune ar fi însoțit de un protocol secret, care conținea mai multe puncte. Conform unuia din aceste puncte, Basarabia, care se unise cu România în 1918, urma să fie anexată de Uniunea Sovietică”.Republica Moldova ca și în întreaga Europa marchează pe 23 august  Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. La ora 09.55, drapelul Republicii Moldova va fi arborat în bernă. La ora 10.00, se va ține un moment de reculegere, iar între 10.10 – 10.30 se vor oferi panglici negre cetățenilor. Evenimentele se vor desfășura la Casa Guvernului.Premierul Maia Sandu a îndemnat instituțiile de presă să susțină inițiativa și seara, la ora 20.00, atunci când majoritatea cetățenilor urmăresc programele de televiziune, să păstreze un moment de reculegere în memoria celor uciși, deportați, înfometați sau torturați.Partidul Liberal depune flori la piatra comemorativă a victimelor ocupației sovietice și ale regimului totalitar comunist.Rețeaua Educatorilor de la Egal la Egal Y-PEER Moldova, cu susținerea financiară a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării organizează lansarea oficială a Festivalului Național de Teatru Social, ediția a X-a.Curtea Constituțională examinează sesizările privind validarea unor mandate de deputați în Parlamentul Republicii MoldovaIgor Fraihman, un prieten apropiat al familiei Luncașu, invită presa la o conferință de presă, în numele familiei.Președintele Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019), Igor Munteanu, organizează o conferință de presă despre noii proprietari ai Aeroportului ChișinăuMai multe asociații unioniste și un grup de intelectuali, organizează un miting de comemorare a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov după amiaza la Monumentului lui Ștefan cel Mare din ChișinăuAgenda internațională: Ministrul iranian de externe Mohamad Javad Zarif își continuă turneul în Europa și va fi vineri la Paris.Pentru Națiunile Unite, este Ziua de comemorare a victimelor comerțului cu sclavi și a abolirii acestui comerț.Ucraina se pregătește să marcheze Ziua independenței pe 24 august și tot sâmbătă, la Biarritz, în Franța, începe summitul G7, care anul acesta sa va încheia fără un comunicat de presă comun. Anul trecut, președintele american Donald Trump și-a retras semnătura, după ce comunicatul fusese aprobat de toți liderii participanți.
22 august 2019
23:10
Un reportaj de la Ziua Diasporei în satul Manta, raionul Cahul
22:50
Invitata emisiunii este Mariana Colun.
22:20
22:00
Un recent sondaj de opinie CBS-AXA arată că PPEM nu ar acumula nici un procent din voturi în eventualitatea unor alegeri parlamentare.
21:40
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a alaturat vocea Germaniei, Franței și Marii Britanii - țări ale Grupului G 7 -, de a nu accepta din nou Rusia in aceasta organizatie a economiilor dezvoltate ale lumii, amintind că Rusia continuă sa ocupe ilegal Crimeea și sa îi susțină pe separatistii din estul Ucrainei, ca si atunci cînd a fost exclusă din organizație. „Nimic nu s-a schimbat din martie 2014”, a spus președintele de la Kiev.Marti, președintele american Donald Trump a sugerat că „ar fi potrivit” ca Rusia sa revina in G7, la reuniunea din Franța de la acest sfirsit de saptamina.Grupul celor șapte state este alcătuit din Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Canada – toate tari cu democratii consolidate.
21:40
Numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) este de 3 285 894, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC) printr-un comunicat de presă, citat de Ziarul de Gardă.Totodată, CEC precizează că, din numărul total, doar 2 818 228 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.„Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 224 250 de persoane – și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova – 243 416”, a anunțat CEC.
21:40
Intr-un mesaj catre partidul pe care l-a condus, Partidul Popular European din Moldova, fostul premier si ministru de externe Iurie Leancă a anunțat retragerea sa din acest partid. „Nu vreau să implic partidul în lupta mea cu acești aventurieri politici și iată acum voi depune toate eforturile, inclusiv în instanța de judecată, pentru a demonstra că au operat de-a lungul anilor cu minciuni grosolane pe care și-au clădit „cariera lor politică”. Leancă a criticat în acest mesaj politica actualei puteri pe care o vede ca menită să „să-l ajute pe Dodon să dea Republica Moldova în brațele patronilor săi de la Kremlin, de ce nu, inclusiv prin implementarea acelui Plan Kozak”. In opinia fostului premier actuala putere ar fi formata din „oportuniști politici”, iar pe viitor rolul partidului pe care l-a infiintat si pe care il doreste reformat va fi în opozitie cu ceea ce Leancă a numit „coaliția Kozak”.
19:50
Despre controversata concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău, despre Programul „Drumuri bune”, din care și-a făcut titlu de glorie guvernarea PD, despre lichidarea schemelor frauduloase din economia națională, puse la cale de vechea putere în interviul cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan.
19:00
Parlamentul din Kosovo a votat dizolvarea sa, deschizind calea catre alegeri anticipate, după ce premierul de la Priștina, Ramush Haradinaj a demisionat. Președintele este obligat de Constitutie sa anunte alegeri anrticipate in cel mult 45 de zile. Ambasadorul american in Kosovo, Philip Kosnett, a salutat decizia care va duce spre formarea unui nou guvern și a încurajat „o campanie în care candidații să aducă idei proaspete despre relațiile cu Serbia, domnia legii și dezvoltarea economică”.Criza politica din Kosovo a fost determinate de impasul relatiilor dintre Pristina si Kosovo și de demisia lui Haradinaj, care a fost convocat la tribunalul pentru fosta Iugoslavie de la Haga pentru a fi chestionat în legatura cu presupuse crime de război comise în urma cu doua decenii de catre Armata pentru Eliberarea Kosovo. Independenta Kosovo, proclamata in 2008 a fost recunoscuta de peste 110 țări, dar nu și de catre Serbia, Rusia si citeva țări europene.
19:00
În cadrul vizitei sale oficiale la Vilnius, prim-ministra Maia Sandu a avut astăzi o întrevedere cu președintele Republicii Lituania, Gitanas Nauseda, și a participat la conferința anuală organizată de Valdas Adamkus, fostul președinte al Lituaniei.In discursul ei cu aceasta ocazie, șefa cabinetului de la Chișinău a vorbit despre sprijinul acordat Moldovei de Lituania și de importanta pe care a avut-o, acum 30 de ani, lantul uman al tarilor baltice din 23 august 1989 în semn de protest împotriva Pactului Molotov-Ribbentrop și a protocoalele sale secrete au împărțit Europa de Est între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.Doamna Sandu a spus că în prezent țările din fosta Uniune Sovietică s-au transformat într-un nou câmp al luptei geopolitice: „Astăzi ne confruntăm cu încercări de a împărți din nou Europa de Est în sfere de influență. Aceste tentative sunt deghizate în mai multe forme. Ultima încercare se referă la o tranzacție de putere în legătură cu Moldova, care ar putea fi apoi replicată și altor state din regiune, în mod special Ucrainei.” Maia Sandu a spus că acest lucru îngrijoreaza România și Ucraina. Actualul guvern de la Chișinău „se opune categoric unor astfel de intenții și idei, indiferent de forma și maniera lor”, a spus sefa cabinetului Moldovei.„Alegerea suverană a Moldovei este de a respinge cu fermitate orice intenție de creare a federației între Moldova și regiunea transnistreană separatistă, fapt care ar menține Republica Moldova într-o zonă gri între Est și Vest și ne-ar împiedica să urmăm o politică externă independentă, inclusiv integrarea în UE.”, a mai spus Maia Sandu care a subliniat că viitorul Republicii Moldovei nu poate fi decit in Uniunea Europeană.
18:50
Între Ziua comemorării victimelor regimurilor totalitare și aniversarea eliberării Moldovei de sub fascism.
18:30
Localnicii din satul Manta, r. Cahul, reveniți din străinătate în sat în vacanță, au sărbătorit în premieră Ziua Diasporei print-o adunare la care au discutat cum pot contribui la dezvoltarea localității de baștină și au sărbătorit revederea printr-un Festival pescăresc.
17:10
16:40
Purtătoareal de cuvînt a Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, a declarat ieri, la un briefing cu presa că Statele Unite sunt îngrijorate de evolutiile de la limita între Georgia si regiunea ei separatista, sprijinită de Rusia – Osetia de Sud, unde autoritățile separatiste au început din nou să ridice garduri in apropiere de zona de demarcație. Departamentul de stat a cerut să se pună capat imediat acestei operații care aduce prejudicii vieții locuitorilor, iar Moscovei să pună capăt „ocupației ilegale a 20% din teritoriul Georgiei”.Luna aceasta se împlinesc 11 ani de razboiul ruso-georgian din 2008, care a dus la recunoașterea independentei Osetiei de Sud și Abhaziei de către Rusia. Pe 8 august anul acesta, Statele Unite, Belgia, Estonia, Franta, Germania, Polonia si Marea Britanie au semnat o declarație comună în cuprinsul căreia au repetat cererea lor ca Rusia să își retraga forțele armate pe pozitiile deținute înainte de războiul de acum 11 ani.
16:40
O potențială candidată la alegerile locale pentru Consiliul municipal al Moscovei din 8 septembrie, Iulia Galiamina a fost arestata din nou, pentru a treia oara, după ce tocmai își ispășise o pedeapsă cu închisoarea de 15 zile. Galiamina consideră decizia tribunalului ca motivată politic. Ea a fost arestată pentru prima data pe 3 august pentru că a participat la mitingul neautorizat al opozitiei. Comisia Electorala i-a respins candidature, ca si altor candidați ai opoziției, spunind că semnaturile adunate pentru intrarea în cursa electorala, sau nu sunt suficiente, sau nu sunt autentice, sau au fost falsificate, acuzatii respinse de majoritatea candidaților opozitiei. Recent multi dintre ei au fost arestati de mai multe ori după protestul masiv din 3 august.
16:40
Președintele francez Emmanuel Macron a spus, joi, după întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou acord Brexit, avînd în vedere ca guvernul Johnson a decis că va părăsi uniunea „cu sau fara accord” pe data de 31 octombrie. Întrevederea celor doi a avut loc la Paris, la o zi distanță după discuțiile premierului britanic la Berlin cu cancelara Angela Merkel. Doamna Merkel a cerut Marii Britanii să vină cu alternative privind granița cu Irlanda, în termen de 30 de zile, propunere agreată de premierul britanic.Premierul britanic a declarat, la rândul său, că, sub nicio formă, Marea Britanie nu va institui controale vamale la granția dintre Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord.
16:40
În cadrul vizitei sale oficiale la Vilnius, prim-ministra Maia Sandu a avut astăzi o întrevedere cu președintele Republicii Lituania, Gitanas Nauseda. Cei doi au discutat despre perspectivele cooperării moldo-lituaniene, evoluțiile politicii interne din ambele țări, implementarea agendei de reforme în Republica Moldova și problemele regionale de securitate. Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de Lituania în perioada crizei politice de la Chișinău și pentru susținerea multidimensională oferită Republicii Moldova atât în procesele de integrare europeană, cât și în cadrul Parteneriatului Estic.
16:20
In Ucraina se pregătește un schimb de prizonieri cu Rusia. Potrivit declarației avocatului a trei cetățeni ruși deținuți în Ucraina - Maksim Odințov, Aleksandr Baranov si Evgheni Mefiodov - aceștia s-ar pregati pentru schimb. Odințov și Baranov au fost soldați în armata ucraineană din Crimeea, dar odata cu anexarea peninsulei la Rusia au trecut de partea rușilor. Cei doi sunt acuzași de trădare și dezertare din armata ucraineană și au fost condamnați la 14 și respectiv 13 ani de închisoare. Mefiodov este acuzat de separatism. Despre posibilul schimb de prizonieri a scris ieri si ziarul Kommersant în care se afirmă și că Moscova îi va elibera pe 13 din cei 24 de marinari ucraineni reținuti in octombrie anul trecut în Strîmtoarea Kerci. Tot ieri, presa rusă scrisese și că alti cinci cetăteni ucraineni ar urma sa fie eliberați din Rusia pentru a-și ispăși pedepsele date de tribunale rusesti în Ucraina. Despre acest posibil transfer a scris ieri si Fundația pentru drepturle omului Memorial. Kievul susține ca Rusia ar deține în mod ilegal 150 de cetățeni ucraineni, printre care regizorul Oleh Sențov.Statele Unite, și Uniunea Europeana au cerut Rusiei sa ii elibereze necondiționat pe cetățenii ucraineni deținuți ilegal in Crimeea anexată de Rusia sau în estul Ucrainei, controlat de separatistii pro-rusi.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.