De ce vor socialiștii acord de lungă durată

Europa Libera, 14 august 2019 16:30

Un comentariu politic săptămînal.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
11:40
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat sâmbătă testarea unui „lansator de rachete multiplu la scară largă”, a informat duminică agenţia de presă nord-coreeană ACT, relatează agențiile de presă occidentale. Statul major inter-arme din Coreea de Sud a confirmat sâmbătă acest test nord-coreean ca şi pe cel cu două rachete balistice cu rază scurtă de acţiune.Testul de sâmbătă a fost cel mai recent dintr-o serie de teste cu rachete cu rază scurtă de acţiune efectuate în august de Coreea de Nord pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de manevrele militare comune efectuate de forţele sud-coreene şi americane.
11:30
Aviația israeliană a lovit ținte în Siria pentru a împiedica o forţă iraniană să lanseze un atac împotriva Israelului cu drone încărcate cu explozibili, a anunțat armata israeliană în noaptea de sâmbătă spre de duminică.Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei israeliene, raidul israelian a avut loc la sud-est de Damasc şi a vizat „mai multe ținte teroriste și instalaţii militare aparţinând forţei Al-Qaida, precum şi unor miliţii şiite”. Armata israeliană a blocat și joi o încercare anterioară de a lansa un atac cu drone, a spus el, fără a oferi detalii.Israelul a efectuat sute de lovituri în Siria de la începutul războiului în această ţară în 2011, cele mai multe vizând ţinte iraniene sau ale grupării şiite pro-iraniene Hezbollah.
11:10
La Biarritz, în Franța, continuă summitul de trei zile al Grupului principalelor șapte țări industrializate din lume și este de așteptat ca discuțiile să se concentreze pe războaiele comerciale, în primul rând cel dintre Statele Unite și China.Sâmbătă seară, în deschiderea summitului, s-a discutat și propunerea președintelui Donald Trump de a reprimi Rusia în acest grup, din care a fost exclusă după anexarea abuzivă, în 2014, a peninsulei Crimeea. Propunerea este pentru moment respinsă de aliații europeni ai Statelor Unite și de UE, care arată că Rusia nu a făcut nimic în toți acești ani pentru a schimba situația. În acest moment sunt chiar mai puține motive pentru a reprimi Rusia în G7, a argumentat sâmbătă seară Donald Tusk, președintele Consiliului European.„În urmă cu un an, în Canada, preşedintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei la G7, declarând deschis că anexarea Crimeei de Rusia a fost parţial justificată şi că noi ar trebui să acceptăm această realitate”, a spus Tusk. „În niciun caz nu putem fi de acord cu această logică”, a subliniat preşedintele Consiliului European.La începutul acestei săptămâni, Germania, Franţa şi Marea Britanie au respins şi ele ideea reinvitării Rusiei la summit-urile G7. Tusk a sugerat însă că anul viitor ar putea fi invitat la summitul G7 noul președinte al Ucrainei.
11:10
În regiunea separatistă Abhazia din Georgia au loc alegeri prezidențiale în care actualul președinte Raul Khadzhimb se confruntă cu opt contracandidați. Pentru a fi valabile, la alegeri trebuie să participe cel puțin jumătate din cei 116 mii de votanți înscriși pe liste.Anul acesta se împlinesc 11 ani de la scurtul război dintre Georgia și Rusia în urma căruia Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de sud sau aproximativ 20% din teritoriul țării.Rusia și câteva alte țări au recunoscut declarația de independență a celor două regiuni, în care staționează de atunci trupe rusești. Pe 8 august, marcând începutul războiului ruso-georgian, Statele Unite și opt țări europene au dat publicității o declarație în care își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei și cer retragerea trupelor rusești.
Acum 6 ore
09:30
Invitații emisiunii „Punct și de la Capăt”, moderată de Vasile Botnaru, sunt scriitorii Maria Pilchin, Iulian Ciocan și Alexandru Bordian.
Acum 8 ore
07:50
Premierul Maia Sandu a declarat că partea moldovenească a gazoductului  Iași-Chișinău  va fi finalizată „ la începutul anului 2020. Și aici aveți cuvântul nostru că așa se va întâmpla” a subliniat premierul într-un interviu cu Europa Liberă. Construcția ar putea dura însă mai mult în Romania; „... pe partea română e un tronson mai lung, la care se lucrează, deci ei au nevoie de un pic mai mult timp, dar oricum ne-a fost oferită această garanție că până la mijlocul anului viitor se vor finaliza lucrările și acolo” a mai declarat premierul.
07:40
Pe 14 septembrie, la Bruxelles, vor avea loc discuții între Rusia și Ucraina, mediate de Uniunea Europeană, care ar putea clarifica și problema continuării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, după 1 ianuarie 2020,  ceea ce ar rezolva temporar și problemele R.Moldova de alimentare cu gaze, a declarat premierul Maia Sandu, într-un interviu cu Europa Liberă. „Pentru toată lumea va fi mult mai bine dacă vom putea să obținem și anul viitor gazele naturale de la ruși pe țevile care merg pe teritoriul Ucrainei” a spus premierul.Ținând cont de faptul că R.Moldova nu a reuși în aproape 30 de ani de independență să diversifice sursele de alimentare cu energie, Maia Sandu a salutat eforturile președintelui Igor Dodon și ale PSRM de a negocia cu Moscova un acord mai avantajos pentru R.Moldova privind alimentarea cu gaze. „Până noi reușim să asigurăm alternativele, eu cred că e OK dacă Partidul Socialiștilor, dacă Igor Dodon, care au relații bune la Kremlin, merg și încearcă să obțină niște condiții mai bune pentru a achiziționa gaze naturale. Noi, Blocul ACUM, avem relații foarte bune cu Occidentul și reușim să aducem pentru țară și pentru cetățeni foarte multe beneficii” a argumentat premierul.În caz că totuși R.Moldova va fi nevoită să găsească soluții alternative de alimentare cu gaze la iarnă, Maia Sandu a ținut să avertizeze Moscova că guvernul său nu va achita și consumul regiunii transnistrene. Un avertisment dat și de Președintele Igor Dodon, într-o discuție cu Europa Liberă. „...nu are de ce Federația Rusă să aștepte că Republica Moldova va plăti pentru datoriile din stânga Nistrului, deci această problemă nici nu se discută. Acum când și cum vor lua decizia cei de la Gazprom în raport cu Transnistria e problema dânșilor, prețul să și-l asume cei care au oferit acest dar” a declarat Maia Sandu.   
Acum 24 ore
20:00
Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a mers în vizită și în regiunea separatistă transnistreană, după ce s-a întâlnit sâmbătă, la Chişinău, cu președintele Igor Dodon și a participat la evenimentele organizate de Partidul Socialiștilor pentru sărbătorirea a ceea ce socialiștii numesc 75 de ani de la eliberarea de fascism.Potrivit presei din stânga Nistrului, Șoigu a inspectat trupele de pacificare transnistrene și a decorat militari ruși și transnistreni cu medalia Federaţiei Ruse „Pentru fortificarea comunității militare”. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a mulțumit, în discuția cu Șoigu, Federaţiei Ruse pentru „menținerea păcii pe malurile Nistrului”, afirmând că „soldatul rus apără securitatea pe teritoriul Transnistriei de peste două secole, și nu doar în ultimii 25 de ani”. Întâlnirea celor doi a avut loc la Bender.Președintele Igor Dodon a anunțat, după întâlnirea de la Chişinău cu ministrul rus al Apărării, că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Colbasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este gata să ofere echipamentele necesare în acest sens”.Presa de la Tiraspol nu a relatat despre eventuale discuții pe acest subiect dintre Serghei Șoigu și Vadim Krasnoselski. Problema evacuării munițiilor de la Colbasna este și pe agenda premierului Maia Sandu, pentru discuțiile pe care le va avea la Moscova, în luna septembrie.  
17:20
În discursul ținut cu ocazia Zilei Independenței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, în 2014, de către Rusia este „ca răpirea unui copil, căruia ulterior i se fabrică un nou certificat de naștere”.Vorbind în fața a mii de persoane, Zelenski a promis totodată că regiunile separatiste din estul țării vor fi readuse sub administrația Kievului.  Anul acesta s-a renunțat la parada militară, iar președintele Zelenski a anunțat încă din iulie că în schimb se va aloca un buget de aproape 12 milioane de dolari pentru prime destinate militarilor.Cu toate acestea, sâmbătă, o serie de unități militare au defilat la Kiev într-un așa-numit „Marș al demnității”. Ucraina și-a proclamat independența pe 24 august 1991, la câteva luni înainte de destrămarea Uniunii Sovietice. 
16:20
Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, președintele Igor Dodon a reafirmat sprijinul R.Moldova pentru integritatea teritorială a Ucrainei.„Țin să subliniez că Republica Moldova mereu a susținut, susține și va susține în continuare integritatea teritorială a Ucrainei în hotarele ei recunoscute la nivel internațional”.Totodată și exprimat speranța, într-o postare pe Facebook, că se va întâlni în curând cu noul președinte ucrainean Volodimir Zelenski.
16:20
Sub egida Președintelui Igor Dodon s-au organizat sâmbătă, 24 august, o serie de ceremonii, marcând „75 de ani de la eliberarea Moldovei de fascism”. După ce președintele și lidera Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, au depus flori la memorialul ostașilor sovietici din Chișinău, ceremoniile au continuat la memorialul din localitatea Șerpeni de pe malul Nistrului, la care au participat și ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, alături de omologul său moldovean Pavel Voicu.Seara, în Piața Marii Adunării Naționale din Chișinău, are loc un concert organizat tot de președinție. Igor Dodon a declarat sâmbătă, 24 august, că „indiferent de interpretările unor politicieni, 24 august în Moldova a fost, este și va fi Ziua Victoriei, Ziua eliberării de fascism”, referire la guvernul condus de Maia Sandu, care a marcat ziua de 23 august, Ziua europeană de comemorare a victimelor sistemelor totalitare și autoritare.
16:00
Înainte de deschiderea summitului G7 de la Biarritz, din Franța, președintele Consiliului European, Donald Tusk a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune. El s-a referit direct și la amenințarea administrației Trump de a impune noi taxe pe importurile de vinuri franțuzești, în replică la impozitarea giganților digitali americani.„Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (...) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe măsură”, a declarat Tusk. Referitor la Iran, un alt subiect de pe agenda G7 alături de războaiele comerciale, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că „respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite, nu a adus niciun rezultat pozitiv”, în afară de tensiuni între occidentali, care „joacă în favoarea ayatollahilor iranieni”.
15:20
Președintele Igor Dodon a anunțat că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Colbasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este gata să ofere echipamentelle necesare în acest sens”.Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dodon susține că propunerea a fost făcută de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, care sâmbătă este în vizită în Republica Moldova, și că aceasta va fi adusă cât de curând la cunoștința și celorlalți membri ai formatului 5+2 pentru reglementarea transnistreană.Vizita ministrului rus al apărării, prima în cei 28 de ani de independență a Republicii Moldova, nu are statut de vizită oficială. Oficialul rus va participa pe parcursul vizitei la evenimentele festive organizate de Partidul Socialiștilor cu ocazia a ceea ce socialiștii numesc „75 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă”. Evenimentele au loc la o zi după ce Guvernul pro-european al Maiei Sandu a comemorat prin zi de doliu victimele tuturor regimurilor totalitare și autoritare.Prim-ministrul Maia Sandu a refuzat să-l primească pe Serghei Șoigu la Guvern, pe motiv că ministrul moldovean al Apărării, Pavel Voicu, reprezentant al Partidului Socialiștilor, nu a anunțat din timp despre deplasarea oficialului rus.Prim-ministrul Maia Sandu a refuzat să-l primească pe Serghei Șoigu...Rusia s-a angajat încă la summitul OSCE de la Istanbul din 1999 să-și retragă complet trupele și munițiile din Republica Moldova până în 2002, însă angajamentul a fost îndeplinit doar în partea Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa, așa-numitul Tratat adaptat FACE, adică au fost evacuate doar echipamentele convenționale din regiune.La depozitul de la Colbasna, aflat în gestiunea Grupului operativ de trupe ruse din stânga Nistrului, sunt stocate aproximativ 20 de mii de tone de muniții, multe dintre care datează încă din perioada celui de al Doilea Război Mondial.O încercare de a evacuat acest depozit a fost făcută în anii 2001-2002, atunci când în regiune a fost adus, cu finanțarea OSCE, un echipament american pentru casarea în siguranță a obuzelor de la depozit. OSCE anunța atunci că a cheltuit pentru un milion de dolari pentru acest proces, însă partea rusă a refuzat folosirea lui.În perioada respectivă au fost evacuate câteva garnituri de tren cu muniții și armament de la Colbasna, însă la scurt timp procesul a fost blocat. Moscova a declarat atunci că Tiraspolul se opune acestei evacuări, pe motiv că munițiile de la Colbasna ar fi constitui „proprietate a poporului transnistrean”, iar în consecință Rusia a renunțat la evacuarea munițiilor sale din Republica Moldova.Chişinăul și alți membri ai formatului 5+2 au cerut în repetate rânduri o inspecție internațională la depozitul de muniții de la Colbasna, inspecție care însă a fost mereu refuzată de partea rusă.Ultima solicitare de acest din partea Chişinăului a fost în luna mai, când în prezența reprezentantului special al OSCE, Franco Frattini, negociatoarea-șefă de atunci, Cristina Lesnic, a declarat: „Abordarea Chişinăului constă în faptul că acest depozit datează din anii 1940. Este un depozit la care anterior a existat un precedent cu privire la distrugerea anumitor categorii de muniții. Nu aș vedea probleme în a replica această experiență și de această dată. Pentru noi este importantă securitate atât în interiorul țării, cât și la nivel regional. Acest depozit se află nu departe de Ucraina și cred că și Ucraina, fiind în formatul 5+2, ar putea fi cointeresată în acest proces.În al doilea rând, până la momentul actual nu există niciun raport precis, clar, despre ce se găsește în acest depozit. Iar munițiile din acest depozit pot genera o situație de criză. Cred că o inspecție eficientă, cu participarea părților interesate, inclusiv a OSCE, ar putea să ne ofere o garanție suplimentară că în acest depozit lucrurile sunt bine administrate și să cunoaștem exact ce am putea face cu acele muniții care deja nu mai corespund criteriilor de întreținere”, a mai spus în luna mai vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic.Să mai precizăm că necesitatea de a asigura paza depozitului de la Colbasna este unul dintre argumentele constante ale Federaţiei Ruse pentru menținerea prezenței sale militare în Republica Moldova. Rusia a declarat mereu că militarii din Grupul Operative de Trupe Ruse staționat în regiunea transnistreană asigură prin rotație paza depozitului de muniții și operațiunea de menținere a păcii pe Nistru, coordonată Federaţiei Ruse.Problema evacuării munițiilor de la Colbasna este și pe agenda premierului Maia Sandu, pentru discuțiile pe care le va avea la Moscova, în luna septembrie.
Ieri
13:10
Premierul Maia Sandu crede că acordul politic între Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, care ar urma să asigure continuitatea guvernării de coaliție, ar putea fi semnat săptămâna viitoare, deși există încă disensiuni în legătură cu unele reforme din justiție și procuratură. În caz contrat, Sandu a propus, într-un interviu cu Europa Liberă, ca cele doua partide să-și prezinte punctele de vedere diferite într-o dezbatere publică.„Reiterez, dacă până săptămâna viitoare nu vom avea un acord comun, o să le prezentăm așa cum sunt ele, pe de o parte și pe alta, și în cadrul consultărilor publice sperăm să ajungem la un numitor comun”. Printre reformele acceptate, se pare, este crearea unei comisii de evaluarea a procurorilor și judecătorilor care să includă „inclusiv procurori sau foști procurori, foști judecători din țările Uniunii Europene” ceea ce i-ar da mai multă credibilitate.„Uneori și atunci când intențiile sunt foarte bune se întâmplă că mai dăm în bară, așa cum s-a întâmplat în cazul Curții Constituționale”, a recunoscut premierul Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă. Premierul a cerut din nou ca noul președinte al Curții Constituționale, socialistul Vladimir Țurcan să facă un pas înapoi „și să lase o persoană fără trecut politic să ajungă în această funcție”, dar a recunoscut că votul de la CC nu poate fi schimbat.Interviul integral, aici.
13:00
Atâta timp cânt este sechestru pe bunurile companiei Avia Invest, noul acționar majoritar al firmei nu poate prelua contractul de concesionare a Aeroportului internațional Chișinău, a declarat premierul Maia Sandu, după ședința de vineri a Consiliului Suprem de Securitate. Într-un interviu cu Europa Liberă, premierul a precizat că potrivit informațiilor de la Procuratura, acest sechestru este temporar iar guvernul nu poate anula contractul de concesionare decât cu riscul de a fi dat în judecată: „examinăm absolut toate modalitățile prin care putem să întoarcem aeroportul și vreau ca toată lumea să știe că este o prioritate pentru noi. Noi nu ne putem permite să facem greșeli” a mai declarat Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.
13:00
Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanţ uman într-un protest paşnic, după aproape 3 luni de demonstraţii antiguvernamentale.Această acţiune s-a dorit a fi un ecou al evenimentului organizat pe 23 august 1989 în republicile sovietice baltice, când aproximativ 2 milioane de persoane şi-au unit mâinile de-a lungul celor trei state baltice într-un protest pentru independență. Protestul din 1989 este cunoscut drept Lanţul Baltic sau Calea Baltică.Protestele din Hong Kong au fost provocate de un proiect de lege acum suspendat care ar fi permis extrădările în China continentală. Între timp, revendicările s-au extins și generalizat, sub lozinca democratizării și au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităților comuniste chineze  în 1997.
12:40
Premierul Maia Sandu preconizează să se întâlnească, în cursul vizitei din Statele Unite (31 august – 4 septembrie) cu Secretarul de stat american Mike Pompeo. Într-un interviu cu Europa Liberă, ea a precizat că agenda vizitei este încă în lucru „dar cel mai important element al vizitei este întâlnirea la Departamentul de Stat cu secretarul de stat Pompeo”.Tentativ, vizita mai cuprinde discuții la Pentagon și CIA și discuții legate de eventuala lansare a unui nou program în cadrul „Provocărilor mileniului”. Totodată, săptămâna viitoare este așteptat la Chișinău consilierul american pe probleme de securitate, John Bolton, a mai confirmat premierul.Referitor la partenerii strategi ai actualei guvernări, premierul Maia Sandu a precizat că aceștia sunt România, Ucraina, Statele Unite, pentru că sunt țări care, în opinia ei, pot ajuta R.Moldova nu numai economic, dar și în probleme legate de „democrație”. Federația Rusă, pe de altă parte, este un partener economic și comercial important, a mai declarat premierul într-un interviu cu Europa Liberă.În viitoare sa vizită la Moscova, aspectele economice vor fi în centrul discuțiilor, dar pe agenda premierului moldovean se mai află două probleme: retragerea trupelor străine și statului regiunii transnistrene. O „să discutăm despre retragerea trupelor și munițiilor din Transnistria, să spunem foarte clar că acest lucru trebuie să se întâmple, să vorbim foarte clar despre faptul că Guvernul se opune și se va opune federalizării și că acest lucru nu poate nici să apară pe agendă”, a declarat Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.
12:40
Liderii statelor G7 se reunesc sâmbătă după-amiază la Biarritz, Franța. Pe agenda discuțiilor sunt: războiul comercial dintre Statele Unite și China, dosarul iranian și incendiile din pădurea amazoniană.Vineri, preşedinţia franceză a anunţat că la Summit „s-ar putea materializa” iniţiative concrete pentru a lupta împotriva incendiilor amazoniene, cerând ca această „criză internaţională” să devină o prioritate a reuniunii de la Biarritz.La summitul G7 participă Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada.
11:20
Un interviu în exclusivitate cu șefa cabinetului de miniștri de la Chișinău, Maia Sandu.
23 august 2019
21:20
20:50
Președintele american Donald Trump a spus vineri că le ordonă companiilor americane să ia în considerare încetarea activităților lor din China. „N-avem nevoie de China”, a scris Trump pe Twitter după ce Beijingul anunțase noi tarife comerciale pentru unele produse americane în „războiul comercial” care durează de mai multe luni. Reuters notează că Trump nu are mijloace juridice pentru a obliga companiile să abandoneze China. După noile tarife chinezești și remarcile lui Trump bursa de pe Wall Street a intrat într-un declin abrupt, reflectând teama investitorilor că războiul comercial se va agrava. 
20:50
Un tribunal din Rusia a prelungit detenția unui fost militar american bănuit de ruși că ar fi spionat. Paul Whelan, fost pușcaș marin, urmează să stea în arest până la sfârșitul lunii octombrie. Presa rusă scrie că până atunci autoritățile ruse au de gând să termine ancheta și să prezinte oficial acuzațiile. Whelan, care neagă toate învinuirile, a spus vineri că audierile la tribunal sunt o pierdere de vreme. „E un spectacol pentru presă... de fapt nu se întâmplă nimic”, a spus americanul. Whelan, care are pașaport american, britanic, irlandez și canadian, a fost reținut într-un hotel moscovit la 28 decembrie după ce un cunoscut rus i-a dat un card de memorie pe care s-ar afla informații secrete. 
20:10
19:40
Un interviu Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din România, Raed Arafat, aflat într-o vizită în Republica Moldova.
18:40
Invitata este Cristina Zavatin de la media-azi.md şi mediactritica.md.
18:40
Presa din R. Moldova relatează că omul de afaceri și deputatul Ilan Șor, plecat din țară după schimbarea de regim, se află în Israel. Așa a declarat, potrivit TV8, șeful biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu. Tot el a mai spus că Șor (31 de ani), căruia Parlamentul i-a ridicat recent imunitatea, a fost dat în căutare internațională. Informația că ar fi intrat în Israel a fost furnizată de israelieni în urma unei cereri moldovenești separate de demersul prin Interpol. Șor a fost condamnat în primă instanță la șapte ani și jumătate de închisoare pentru rolul jucat în furtul miliardului, în 2014. Presa de la Chișinău a scris că Șor, care se află sub control judiciar până la pronunțarea sentinței definitive, a primit permisiune de Curtea de Apel din Cahul să plece „la tratament” în Israel în perioada 9-19 august. 
18:40
Președintele francez Emmanuel Macron l-a învinuit pe omologul său din Brazilia, Jair Bolsonaro, că a mințit când s-a declarat îngrijorat de starea mediului ambiant. „Dată fiind atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, președintele Macron poate constata doar că la summitul G20 de la Osaka președintele Bolsonaro a mințit”, a declarat un oficial francez vineri, pe fondul creșterii îngrijorării internaționale față de incendiile din pădurea amazoniană. Bolsonaro a spus că aceasta este o problemă internă a Braziliei și chiar că incendiile ar fi puse la cale de apărătorii naturii, ca să-l pună pe el într-o lumină proastă. Parisul a spus astăzi că se va opune semnării unui pact comercial al UE cu țările sud-americane. Iar președinția finlandeză a UE a sugerat interzicerea importurilor de carne de vită din Brazilia. 
18:40
Liderii din UE și-au mărit presiunile pentru a face Brazilia să lupte hotărât împotriva incendiilor din pădurea amazoniană, insistând că ele sunt o problemă a întregii omeniri, nu una internă, cum insistă președintele brazilian populist de dreapta, Jair Bolsonaro. Cancelara germană Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Boris Johnson, președinția finlandeză a UE și-au exprimat îngrijorarea față de soarta celei mai mari suprafețe împădurite de pe planetă, cerând ca subiectul trebuie trecut de urgență pe agenda apropiatei reuniuni G7 din Franța. Mulțimi de sute de oameni au participat vineri la mitinguri de protest la Londra, Paris. Amsterdam și în alte capitale europene. Imaginile din satelit arată că suprafețele afectate de incendii în Amazonia au crescut cu 80% față de aceeași perioadă a anului trecut. 
17:10
Premierul Maia Sandu a declarat cu această ocazie că „trebuie să clădim viitorul nostru pe toleranță, reconciliere, pe adevăr și dreptate, pentru a preveni repetarea unor tragedii similare”. Guvernul a proclamat data de 23 august, zi de doliu.
15:20
Guvernul de la Chişinău, condus de Maia Sandu, a arborat drapelul de stat în bernă pentru a comemora Ziua victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Executivul a declarat ziua de 23 august zi de doliu, iar Maia Sandu a spus la ceremonia de vineri că „acum 80 de ani (când a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop – n.red.), doi dictatori au deschis calea spre o tragedie colectivă, cu toate consecințele ulterioare – gulaguri, lagăre de concentrare, crime, tortură, holocaust, deportări, foame colectivă și pierderi de vieți omenești”.Riscăm ca acele lucruri urâte să recidiveze...„Să ne prefacem că aceste atrocități nu au existat înseamnă nu doar să negăm istoria și adevărul tragic al acelor vremuri, dar şi să riscăm ca acele lucruri urâte să recidiveze, deoarece, se ştie, cei care nu învaţă lecţiile istoriei riscă să le repete”, a spus Maia Sandu.Vicepremierul Andrei Năstase a declarat că nazismul și comunismul deopotrivă au distrus vieți, familii, destine”. „Ne confruntăm cu tentația gravă de a uita de sângele victimelor fascismului și comunismului, cu încercări de rescriere a istoriei, cu omiterea voită a componentelor criminale ale acestor regimuri”, a spus Andrei Năstase. În același timp, președintele Igor Dodon a mers la Comrat, unde a depus flori la Complexul memorial „cu ocazia aniversării a 75-a de la eliberarea orașului de sub ocupația fascistă”. Fără a aminti faptul că ziua de 23 august a fost oficial declarată zi de doliu în Republica Moldova, șeful statului i-a felicitat pe locuitorii autonomiei găgăuze și a subliniat că evenimentele din august 1944 „sunt percepute de marea majoritate a populației Moldovei anume ca o sărbătoare a eliberării și a victoriei, în pofida diferitelor interpretări politice”, potrivit unui comunicat al președinției.„Eroismul inegalabil al strămoșilor noștri în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei trebuie să servească drept model de bărbăție și de perseverență pentru generația tânără”, a spus șeful statului.Partidul Socialiștilor, al cărui lider informal este Igor Dodon, se pregătește să sărbătorească cu fast pe 24 august ceea ce numește „75 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă”.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.