Alertă Meteo: Cod Galben de furtuni și grindină în toată țara

NewsIn, 14 iulie 2019 15:10

Avertizarea a intrat în vigoare la ora 13:00 și va fi valabilă până la 00:00. Astfel, potrivit meteorologilor, în intervalul menționat, se prevăd descărcări electrice, izolat averse puternice cu grindină (15-25 l/m2) și vijelie în rafale de pînă la 15-20 m/s. Totodată, menționăm că Centrul hidrologic al Serviciului Hidrometeorologic de Stat a emis o avertizare de subinundaţii locale, valabilă în perioada 14-15 iulie.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de NewsIn

Acum 24 ore
17:10
13 din cele 46 de partide politice înregistrate oficial în Republica Moldova nu au prezentat, în termen, raportul privind gestiunea financiară a partidului, pentru semestrul I al anului 2019. Despre aceasta a anunțat astăzi, Comisia Electorală Centrală, transmite Știri.md. Potrivit normelor legale, neprezentarea de către partidele politice a rapoartelor privind gestiunea lor financiară în termenul şi formatul stabilite de către Comisie, inclusiv prezentarea unor date incomplete în raport, se sancţionează cu amendă de la 9.000 de lei la 15.000 de lei. Amenda va fi aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Iată cele 13 partide politice care nu au prezentat rapoartele financiare: 1. Partidul Socialist din Moldova 2. Partidul Popular Creștin Democrat 3. Partidul Politic pentru Unirea Moldovei 4. Partidul Mișcarea Social-Politică „Forța Nouă” 5. Partidul Politic NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ 6. Partidul Republican din Moldova 7. Partidul Politic „Frontul Salvării Moldovei” 8. Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova 9. Partidul Conservator 10. Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie 11. Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste” 12. Partidul Acțiunea Democratică 13. Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”
17:00
Trei persoane au fost ucise şi cel puţin încă 30 sunt prinse sub dărâmături în urma prăbuşirii unei clădiri în oraşul indian Mumbai, au informat autorităţile,conform BBC, relatează şi news.ro. Cauza prăbuşirii clădirii din sudul Mumbaiului nu este cunoscută deocamdată. Conform relatărilor, clădirea avea o vechime de 100 de ani. Inundaţiile recente ar fi putut contribui la acest incident. Se estimează că astfel de dezastre duc la moartea a aproximativ 2000 de persoane în fiecare an în India. Printre cauze se numără standardele scăzute privind construirea clădirilor dar şi starea deplorabilă în care acestea ajung. Echipaje de pompieri îi caută pe cei prinşi sub dărâmături, au declarat oficialii pentru BBC Marathi. În imagini difuzate de televiziunile locale pot fi văzuţi localnici care formează un lanţ uman pentru a înlătura dărâmăturile. Conform relatărilor, cel puţin cinci persoane, printre care şi un copil, au fost salvate până acum. Ambulanţele şi autospecialele de pompieri au fost nevoie să parcheze la distanţă de clădire pentru că strada pe care trebuiau să intre era prea strâmtă. Zeci de clădiri s-au prăbuşit în Mumbai şi alte zone din India în ultimii ani, deseori în sezonul musonilor, între iunie şi septembrie.      
16:30
Premierul Maia Sandu este convinsă că noul primar al Chişinăului va deveni un candidat al blocului ACUM. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta ea a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.  „La Chișinău am toată certitudinea că cel care va reprezenta blocul ACUM va câștiga alegerile, aici sunt alegătorii noștri și noi vom lupta pentru ca să putem să-i reprezentăm pe chișinăuieni în următorii patru ani la primărie”, a spus Sandu. Ea nu a răspuns la întrebarea dacă la funcţia de primar al Chişinăului va candida actualul ministru de Interne, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, care a câştigat deja anul trecut alegerile locale. „Discutăm și în momentul în care o să avem o decizie finală, o s-o anunțăm neapărat. Decizia va fi luată foarte curând”, a menţionat premierul. Referindu-se la rivalitatea cu Partidul Socialiştilor (PSRM) la alegerile pentru Chişinău şi pentru alte localităţi, ea a spus că „se discută pe marginea unui pact de neagresiune”.  „Evident că vom fi concurenți în aceste alegeri locale în localitățile din Republica Moldova. Dar ne dorim o campanie civilizată, care se duce pe subiecte, pe soluții pentru probleme concrete, dar nu una care se face pe geopolitică, atacuri la persoană sau alte lucruri”, a subliniat Sandu. Ea a confirmat că se discută şi semnarea unui nou acord, suplimentar la acordul iniţial al blocului ACUM şi PSRM privind dezoligarhizarea ţării.  „Am discutat să semnăm un acord în care se regăsește planul de acțiuni al Guvernului, planul cu acțiuni mult mai concrete și mai detaliate decât ceea ce avem în programul de guvernare, așa încât să avem un angajament ferm din partea tuturor deputaților care au votat pentru acest Guvern și pentru program, un angajament ferm pe acțiuni concrete. Ne propunem în acest acord să includem prevederi care ar reitera angajamentul tuturor părților pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, a comunicat premierul.  Potrivit ei, noul acord va avea şi o prevedere prin care se va interzice deputaţilor să treacă de la o fracţiune la alta. „A fost și propunerea să nu acceptăm transfugi în momentul în care - dacă se va ajunge acolo - această majoritate nu va funcționa, să fie o decizie corectă de a merge în alegeri anticipate, dar să nu se facă jocuri așa cum s-au făcut în trecut în Parlament”, a declarat Sandu.
16:30
Procuratura Anticorupţie a pornit o urmărire penală pe faptul înstrăinării întreprinderii de stat „Casa Presei” şi fostei cantine a Guvernului. Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la un comunicat al procuraturii, procurorii au suspiciuni rezonabile că imobilele şi anexele lor au fost date în locaţiune unor agenţi economici, iar ulterior au fost înstrăinate cu multiple încălcări. Potrivit materialelor cauzei, în septembrie 2018, administratorul ÎS „Casa Presei” a semnat trei contracte de locaţiune cu administratorii unor societăţi comerciale prin care le-a transmis în posesiune şi folosinţă temporară 1406 de metri pătraţi din suprafaţa imobilului. Ulterior, în baza unor contracte adiţionale, suprafaţa dată în locaţiune a fost mărită până la 1766 de metri pătraţi. Peste jumătate de an, în ianuarie 2019, Agenţia Proprietăţi Publice a aprobat vânzarea ÎS „Casa Presei” cu preţul de 16,25 mil. lei, cei trei agenţi economici devenind proprietari ai imobilului. Nereguli similare au fost constatate şi în procesul de înstrăinare a unor spaţii care au aparţinut fostei cantine a Guvernului. Astfel, în noiembrie 2018, reprezentantul Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a semnat un contract de locaţiune cu administratorul unui agent economic, oferindu-i pentru folosinţă încăperi nelocuibile din strada Mateevici 79/A, 79/B şi 79/C cu suprafaţa de 1700 de metri pătraţi. Ulterior, în luna ianuarie 2019, Agenţia Proprietăţi Publice a aprobat vânzarea imobilelor contra sumei de 9 mil. lei, la cererea agentului economic. Examinând actele care au stat la baza încheierii contractelor în cazurile enunţate, dar şi procedura de dare în locaţiune şi înstrăinare, procurorii au constatat suspiciuni rezonabile că darea în locaţiune şi înstrăinarea imobilelor au avut loc cu derogări de la legislaţia în vigoare. Astfel, persoanele responsabile de comiterea faptelor menţionate au comis abuz în serviciu, cauzând un prejudicii în proporţii considerabile intereselor publice.  
16:20
Legislativul a numit marți, 16 iulie, trei membri noi la Comisia Electorală Centrală. Pentru noii candidați au votat 54 de deputaţi. Tot astăzi cei trei au depus jurământul, comunică MOLDPRES. Astfel fotoliile rămase vacante la CEC după plecarea Alinei Russu, a Rodicăi Ciubotaru și a lui Iurie Ciocan vor fi ocupate de Pavel Dumitru, avocat propus de Platforma DA, Dorin Cimil, propus de PAS – conferențiar universitar, doctor în drept şi Maxim Lebedinschi, propus de PSRM – consilier al președintelui Igor Dodon în domeniul juridic. Pavel Dumitru este avocat şi șef al Cabinetului de Avocați ”Pavel Dumitru”. Anterior a deţinut funcția de asistent de judecător la CSJ. Dorin Cimil este conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova. Maxim Lebedinschi este licențiat în drept.  A activat în calitate de consilier al fracțiunii parlamentare PSRM. De asemenea, el conduce Biroului Asociat de Avocați „Lebedinsky & Partners”.  
16:20
Joi, 18 iulie, va avea loc şedinţa Consiliului Suprem de Securitate. Un anunț în acest sens a fost făcut de Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, după întrevederea cu directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Esaulenco, transmite Știri.md. "Am atenţionat conducerea SIS asupra necesităţii pregătirii la nivel înalt a materialelor pentru şedinţele Consiliului Suprem de Securitate, următoarea şedinţă fiind preconizată pentru joi, 18 iulie", a scris Dodon. Dodon spune că în cadrul întrevederii cu Esaulenco au făcut un schimb de opinii cu privire la modul în care se desfășoară activitatea instituției la momentul dat.  "Atât Preşedinţia, cât şi eu personal vom acorda o atenţie deosebită conlucrării cu această instituţie importantă a statului, în beneficiul ţării şi a poporului nostru", a declarat Dodon.
14:50
Cancelarul german Angela Merkel a asistat, din nou, aşezată, la intonarea imnurilor german şi moldovean, la o ceremonie de primire a Maiei Sandu, ultimul dintr-o serie de incidente după ce a fost cuprinsă de un tremurat, relatează The Associated Press. Scaune au fost instalate marţi atât pentru cancelar, cât şi pentru premierul moldovean Maia Sandu în faţa sediului cancelariei - un gest neobişnuit la care a recurs prima oară în cadrul unei vizite a noului premier danez, joi, la o zi după ultimul episod în care cancelarul a fost cuprins de tremurat. Merkel nu a dat marţi vreun semn de slăbiciune. Cancelarul german, care împlineşte vârsta de 65 de ani miercuri, a declarat că impactul psihologic al primului episod de tremurat, la jumătatea lui iunie, se află la originea celor care au urmat. Ea a spus că va fi nevoită să ”accepte acest lucru pentru o vreme” şi că nu există motive de îngrijorare. Merkel şi-a păstrat programul public nemodificat.
14:30
Nu vor exista străini în funcțiile-cheie din Moldova, pentru acestea vor fi promovați doar cetățenii moldoveni. Despre acest lucru a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, într-un interviu acordat agenției de știri TASS, comentând declarația premierulu Maia Sandu precum că dorește să-l invite pe fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, și experți din această țară să contribuie la reformarea justiției moldovenești, iar mai devreme ea a propus numirea unei persoane de peste hotare în calitate de procuror general, transmite Știri.md cu referire la Noi.md.  "Saakașvili a răspuns deja la unul dintre posturile de televiziune din Ucraina, că nu este unul dintre cei care "vine la comandă". Dar dacă serios, atît timp cât sunt președinte, iar Partidul Socialiștilor care mă susține face parte din coaliția de guvernământ, la funcții-cheie în conducerea țării vor fi promovați numai cetățeni moldoveni. De altfel, vom deveni un stat cu control extern. Experiența unor țări arată că acest lucru nu va duce la nimic bun. Sunt sigur că majoritatea cetățenilor moldoveni vor fi de acord cu mine", a spus Igor Dodon.
13:50
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a fost revocat din funcție. Decizia a fost luată marți, 16 iulie, cu votul a nouă din zece membri ai CSM prezenți la ședință. Chestiunea privind revocarea lui Victor Micu din funcția de președinte a fost inclusă suplimentar pe ordinea de zi a ședinței la solicitarea lui Petru Moraru, membru CSM. Acesta a declarat că Victor Micu, într-o perioadă complicată pentru sistemul judecătoresc, a plecat la odihnă și că „nu a făcut frumos”. Victor Micu a fost numit președinte al CSM pe 17 iunie 2014. A fost reales în această funcție, pentru un mandat de patru ani, în ianuarie 2018. Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/presedintele-csm-a-fost-revocat-din-functie-7967_1066839.html#ixzz5tpt86Pam  Follow us: @IPN_News_Agency on Twitter | ipn.md on Facebook
13:50
Candidatul actualei guvernări la funcția de președinte al Consiliului de Administrație al „Moldovagaz” este Vadim Ceban, anunță șeful statului Igor Dodon. Ceban este în prezent bașcan interimar al Găgăuziei. Astăzi a avut loc o întâlnire între ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, candidatul propus la „Moldovagaz” și președintele Igor Dodon, în cadrul căreia s-a discutat despre asigurarea funcționării eficiente a sistemului de aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor, transmite Știri.md. „Există informație preventivă despre diferite scheme frauduloase puse în aplicare în sistemul energetic în general, și în stucturile „Moldovagaz”, în particular, care au impact semnificativ asupra costurilor interne și, implicit, asupra tarifelor la gaze.  În acest context, am solicitat întreprinderea acțiunilor imediate de eliminare a schemelor respective, identificarea rezervelor interne de diminuare a costurilor în cadrul acestei întreprinderi strategice pentru țara noastră.  Sunt convins că aceste rezerve pot fi identificate, diminuând astfel presiunea asupra tarifelor pentru consumatorii finali”, a declarat Dodon. Ministrul Vadim Brînzan a vorbit despre solicitările întreprinderilor energetice către ANRE pentru majorarea tarifelor pentru consumatorii finali, fiind invocate argumente ce țin de majorarea prețului de import al gazelor naturale. Igor Dodon anunță că va pleca mâine la Moscova pentru a iniția negocieri cu autoritățile Rusiei, cu scopul obținerii unor reduceri la prețul de livrare a gazului natural pentru Republica Moldova.  
13:10
Legea cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat a intrat în vigoare marţi în Ucraina, documentul prevăzând utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile de activitate, informează publicaţia Ukrainska pravda, potrivit agerpres. Documentul a intrat în vigoare la două luni de la publicarea sa în ziarul ‘Vocea Ucrainei’. Această lege prevede că fiecare cetăţean al Ucrainei este obligat să vorbească limba de stat ca limba ţării a cărei cetăţenie o deţine. Astfel, legea stabileşte că limba oficială în Ucraina este limba ucraineană şi ea este obligatorie pentru toate instituţiile de stat în toate sferele de activitate pe întreg teritoriul ţării. Ea îi obligă pe oficiali şi funcţionarii publici să vorbească limba de stat şi să o aplice în exercitarea atribuţiilor oficiale. Limba de stat este obligatorie în domeniul educaţiei, a relaţiilor de muncă, în sfera medicală şi a prestărilor de servicii, precum şi în publicitate. Site-urile şi ziarele trebui să aibă şi o versiune în limba ucraineană sau cel puţin 50% din conţinut să fie în limba ucraineană. Producătorii şi distribuitorii de film şi TV vor trebui să se asigure că 90% din conţinutul lor video este în limba ucraineană. De asemenea, editurile vor trebui să aibă cel puţin 50% din conţinut în limba naţională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfaţă în ucraineană, aceasta deşi lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene, notează publicaţia Libertatea cuvântului din Cernăuţi. Această lege nu se aplică sferei comunicării private şi în cadrul ceremoniilor religioase. Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar ‘pentru denigrarea ei publică şi nerespectarea limbii de stat’ – răspunderea penală. Anterior, Rusia convocase o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în 20 mai pentru a discuta legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat. Consiliul de Securitate a refuzat atunci să abordeze problema limbii oficiale în Ucraina. Reprezentanţii mai multor ţări au declarat că dezbaterea nu ar trebui să aibă loc în ziua învestirii noului preşedinte al Ucrainei, denunţând intenţia Rusiei de a exercita presiune asupra Kievului în acest mod, aminteşte agenţia de presă citată. 
12:50
Procuratura Generală anunță într-un comunicat de presă că deputatul Ilan Șor a plecat din Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, fără a trece controlul vamal sau cel de frontieră. Procuratura municipiului Chişinău efectuează o serie de acţiuni de urmărire penală în dosarul pornit pe faptul trecerii ilegale, în perioada 14 – 17 iunie 2019, a frontierei de stat de către deputatul Ilan Șor, acuzat într-un dosar de escrocherie şi spălare de bani, transmite Știri.md. Procurorii au audiat, în cursul zilelor de ieri şi azi, persoanele responsabile de verificarea şi supravegherea punctelor de acces pe teritoriul aerodromului Aeroportului Internaţional Chişinău, au ridicat şi examinat înregistrările video de pe teritoriul aerodromului, precum şi alte acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţii. Potrivit materialelor, în lipsa unui acord al Curţii de Apel Cahul, instanţă care judecă cauza penală în privinţa acestuia şi în cadrul căreia faţă de inculpat a fost aplicată măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi ţara, deputatul a traversat, în mod ilegal, frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră, părăsind teritoriul Republicii Moldova.  Acţiunile procesuale continuă, iar procuratura va informa, periodic, despre evoluţia acestora. Pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, norma penală prevede amendă sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii, sau închisoare de până la 2 ani.  
12:50
Cea mai bună prietenă a ta te-a anunțat că este însărcinată? Ai putea fi următoarea, pentru că sarcina chiar poate fi „contagioasă” printre prietene. Au confirmat-o oamenii de știință! Sarcina unei prietene apropiate sau pregătirea pentru a fi părinți a unui cuplu de cunoștințe poate influența pozitiv persoanele din cercul de prieteni ai acestora, este concluzia unui studiu publicat în 2014, în revista American Sociological Association. Cercetătorii au analizat și intervievat 1.720 de femei, cu vârsta peste 15 ani, în perioada 1995-2005. Concluzia finală a acestora a fost următoarea: până la finele studiului (ultimul interviu) mai mult de jumătate dintre femeile chestionate erau însărcinate. În timpul interviurilor, femeile au menționat lucruri precum legături de prietenie, ceea ce ar fi putut fi un motiv probabil pentru o contagiune a sarcinilor. Acest lucru ar avea loc pentru că oamenii tind să acționeze în funcție de mediul lor, iar interacțiunile interpersonale influențează deciziile pe care le iau. Cu alte cuvinte, când o femeie vede o prietenă însărcinată, percepe sentimente pozitive. În subconștient, dorința sa de a face copii este afectată. De asemenea, există și alți factori posibili care determină o femeie să schimbe direcția intențiilor fertilității sale.   Dacă vede că prietena sa este capabilă să aibă grijă de un copil, atunci are încredere că va avea și ea aceste abilități. Când vede că prietenele sale au devenit mame, o femeie poate simți că a fost lăsată în urmă și va încerca să le ajungă din urmă pe prietenele sale, devenind la rândul său mamă. În mod surprinzător, legăturile de prietenie pot influența, de asemenea, numărul de copii dintr-o familie. Motivele sunt aceleași. Dacă o prietenă poate avea grijă de mai mulți copii, o poate face și aceasta. În plus, sentimentul că rămâne în urmă este prezent și când ea are un copil, iar prietena sa trei copii. Un alt fapt interesant este că acest element contagios nu există și între rude. Unii cercetători explică acest lucru prin faptul că prietenii pot avea o importanță mai mare pentru indivizi decât au rudele.
12:30
Apollo a fost un proiect revoluţionar dezvoltat de Agenţia spaţială americană (U.S. National Aeronautics and Space Administration – NASA) în anii 1960 şi 1970, graţie căruia oamenii au reuşit pentru prima dată să ajungă pe Lună, relatează britannica.com, potrivit agerpres. În mai 1961, preşedintele John F. Kennedy a angajat Statele Unite într-un program ce avea ca scop transportarea unor echipaje de astronauţi pe Lună până în 1970. Selectarea metodologiei – din mai multe tehnici concurente – ce permitea aselenizarea şi revenirea astronauţilor pe Terra a fost efectuată doar după realizarea ulterioară a unor studii complexe. Trei metode au fost avute în vedere. În cazul ascensiunii directe, un vehicul ar fi trebuit să fie lansat de pe Terra, să se plaseze pe Lună şi apoi să se întoarcă pe Pământ. Însă racheta propusă pentru o astfel de misiune, Nova, nu putea fi realizată până în 1970. În al doilea scenariu, cel al unei conectări pe orbita Terrei, un vehicul ce transporta echipajul ar fi trebuit să se conecteze pe orbită cu o unitate de propulsie care ar fi urmat să transporte suficient carburant pentru a asigura călătoria spre Lună. Totuşi, această metodă ar fi necesitat două lansări separate. În cadrul metodei ce a fost selectată în cele din urmă, care presupunea o conectare pe orbita lunară, un puternic vehicul lansator (racheta Saturn V) a plasat o navă spaţială de 50 de tone pe o traiectorie lunară. Acea navă spaţială avea trei părţi: Modulul de comandă (CM), conic, care transporta trei astronauţi; Modulul de Serviciu (SM), ataşat de spatele CM, transporta carburantul şi sistemul de alimentare cu energie, formând împreună cu CM o structură comună – Modulul Comandă / Serviciu (CSM); Conectat în faţa CSM s-a aflat Modulul Lunar (LM). Un astronaut a rămas în CSM, în timp ce ceilalţi doi au coborât pe suprafaţa Lunii la bordul LM. LM avea o treaptă descendentă şi o treaptă ascendentă. Treapta descendentă a rămas pe Lună, iar astronauţii au revenit la bordul CSM cu treapta ascendentă, care a fost apoi abandonată pe o orbită lunară. LM a fost pilotat doar în vidul spaţial, aşadar consideraţiile de ordin aerodinamic nu i-au afectat designul (de aceea, LM a fost denumit prima navă spaţială „adevărată”). Înainte de a reintra în atmosfera Pământului, SM a fost desprins de CSM şi lăsat să ardă în întregime la contactul cu aerul. CM a revenit pe Terra, amerizând în Oceanul Pacific. Conectarea de pe orbita lunară a avut două avantaje majore: a necesitat o singură rachetă lansatoare şi a economisit carburant şi masa transportată, întrucât LM nu a trebuit să revină pe Pământ. Misiunile fără astronauţi realizate pentru a testa sistemul Apollo şi racheta Saturn au început în februarie 1966. Primul zbor Apollo cu astronauţi la bord a fost întârziat de un accident tragic – un incendiu care a izbucnit la bordul vehiculului spaţial Apollo 1, în timpul unei repetiţii la sol, pe 27 ianuarie 1967, în urma căruia astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit. NASA a reacţionat amânând programul lunar pentru a opera o serie de modificări: nu a mai folosit oxigen pur la lansare şi a înlocuit trapa din interiorul CM cu un model de trapă care putea fi deschisă mult mai repede. În octombrie 1968, în urma mai multor zboruri pe orbita terestră fără echipaje umane, misiunea Apollo 7 a realizat 163 de survolări orbitale ale Terrei având la bord un echipaj compus din trei astronauţi. Apollo 8 a realizat primul pas din programul de explorare lunară cu astronauţi: de pe orbita terestră, vehiculul a fost trimis pe o traiectorie lunară, a realizat o orbită lunară şi s-a întors pe Terra în condiţii de siguranţă. Apollo 9 a realizat o misiune prelungită pe orbita Terrei, pentru a testa funcţionarea LM. Apollo 10 a zburat pe orbita lunară şi a testat LM la o altitudine de 15,2 kilometri deasupra suprafeţei Lunii. Misiunea Apollo 11, realizată în iulie 1969, a reprezentat apogeul procedurii „pas-cu-pas” selectată de NASA, realizând prima aselenizare a unor oameni. Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong şi, apoi, Edwin „Buzz” Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe suprafaţa Lunii. Apollo 13, lansată în aprilie 1970, a suferit un accident cauzat de o explozie produsă într-un rezervor de oxigen, însă astronauţii au reuşit să revină în siguranţă pe Terra. Restul misiunilor din programul Apollo au realizat explorări extensive ale suprafeţei lunare, colectând 382 de kilograme de roci lunare şi instalând pe scoarţa selenară numeroase instrumente destinate unor cercetări şi experimente ştiinţifice, precum măsurarea vântului solar şi măsurători seismografice. Începând cu misiunea Apollo 15, astronauţii americani au condus un rover pe Lună. Apollo 17, ultima misiune din acest program spaţial, a avut loc în decembrie 1972. În total, 12 astronauţi americani au păşit pe Lună graţie celor şase misiuni cu echipaje umane care au reuşit să aselenizeze în cadrul programului Apollo. Structurile spaţiale CSM au fost utilizate în 1973 şi 1974 în programul Skylab, conceput pentru a transporta astronauţi la bordul unei staţii spaţiale construite pe orbita Terrei. În iulie 1975, o structura spaţială CSM s-a conectat pe orbita terestră cu o capsulă sovietică Soyuz în ultimul zbor realizat de un vehicul spaţial în cadrul programului Apollo. Cronologia misiunilor spaţiale din programul Apollo care au avut la bord echipaje de astronauţi: Apollo 7 / Echipaj: Walter Schirra Jr., Donn Eisele, Walter Cunningham / Perioada: 11-22 octombrie 1968 Apollo 8/ Echipaj: William Anders, Frank Borman, James Lovell Jr. / Perioada: 21-27 decembrie 1968 / Notă: Primul echipaj care a zburat în jurul Lunii Apollo 9/ Echipaj: James McDivitt, David Scott, Russell Schweickart / Perioada: 3-13 martie 1969 / Notă: Testarea Modulului Lunar pe orbita Terrei Apollo 10/ Echipaj: Thomas Stafford, John Young, Eugene Cernan / Perioada: 18-26 mai 1969 / Notă: Repetiţie pentru prima aselenizare Apollo 11/ Echipaj: Neil Armstrong, Edwin „Buzz” Aldrin, Michael Collins / Perioada: 16-24 iulie / Notă: Primii oameni care au păşit pe Lună (Armstrong şi Aldrin) Apollo 12/ Echipaj: Charles Conrad, Richard Gordon, Alan Bean / Perioada: 14-24 noiembrie 1969 / Notă: Aselenizare în apropiere de sonda spaţială Surveyor 3, care nu a avut astronauţi la bord Apollo 13/ Echipaj: James Lovell Jr., Fred Haise Jr., Jack Swigert / Perioada 11-17 aprilie 1970 / Notă: Cea mai mare distanţă atinsă de oameni în raport cu Terra (401.056 kilometri); echipajul a supravieţuit unei explozii produse într-un rezervor de oxigen Apollo 14/ Echipaj: Alan Shepard, Stuart Roosa, Edgar Mitchell / Perioada: 31 ianuarie – 9 februarie 1971 / Notă: Prima utilizare a Modular Equipment Transporter (MET) Apollo 15/ Echipaj: David Scott, Alfred Worden, James Irwin / Perioada: 26 iulie – 7 august 1971 / Notă: Prima utilizare a unui rover lunar Apollo 16/ Echipaj: John Young, Thomas Mattingly, Charles Duke / Perioada: 16-27 aprilie 1972 / Notă: Prima aselenizare într-o zonă muntoasă de pe Lună Apollo 17/ Echipaj: Eugene Cernan, Harrison Schmitt, Ron Evans / Perioada: 7-19 decembrie 1972 / Notă: Ultimii oameni care au păşit pe Lună (Cernan şi Schmitt). Apollo (Testarea Proiectului Apollo-Soyuz)/ Echipaj: Thomas Stafford, Vance Brand, Donald „Deke” Slayton / Perioada: 15-24 iulie 1975 / Notă: Andocare reuşită cu capsula Soyuz 19 * Astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit pe 27 ianuarie 1967 în urma unui test realizat pentru prima misiune Apollo. Acea misiune se numea iniţial Apollo 204, dar a primit apoi denumirea oficială Apollo 1 în semn de omagiu adus astronauţilor decedaţi. Numerotarea misiunilor Apollo a început cu cel de-al patrulea zbor de testare fără echipaj uman, Apollo 4. Apollo 5 şi Apollo 6 au fost, de asemenea, misiuni fără echipaj uman la bord. Nu au existat misiunile Apollo 2 şi Apollo 3. 
12:30
Un tribunal din oraşul Ho Şi Min a condamnat o rusoaică la trei ani de închisoare pentru recrutarea de prostituate din Europa de Est pentru clienţi vietnamezi, au informat marţi media de stat vietnameze, transmite agenţia DPA, potrivit agerpres. Elena Prokofeva, în vârstă de 28 de ani, a fost condamnată luni pentru „procurarea de prostituate”, în urma unei operaţiuni a poliţiei în ianuarie, a relatat site-ul de ştiri Tuoi Tre News. Ea a fost găsită vinovată de a fi recrutat cinci femei, inclusiv o rusoaică şi două ucrainence, care să vină în Vietnam şi să ofere sex la preţul de 10 milioane dongi (645 de dolari) timp de zece ore. Banii au fost împărţiţi 50-50 între Prokofeva şi lucrătoarele sexuale. Prokofeva va fi deportată după ce îşi va ispăşi pedeapsa. Prostituţia este ilegală în Vietnam, recrutarea fiind pedepsită cu până la şapte ani de închisoare. Persoanele care o practică primesc de obicei amendă.   
12:20
Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție (PA), Adrian Popenco, neagă că Vlad Filat s-ar fi întâlnit în 2015 cu Vlad Plahotniuc într-un birou de la Centrul Național Anticorupție (CNA) în care se afla el. De asemenea, procurorul susține că nu va comenta declarațiile ex-premierului și că pe acest caz „a fost întocmit un raport”. „Este categoric exclus să fi avut loc așa ceva. În calitatea mea de procuror, eu nu dispuneam și nici nu dispun de pârghii legale pentru a organiza vizite de genul dat. Absolut exclus. Pot să vă spun un lucru – sunt niște declarații lipsite de orice suport faptic, dar e foarte ușor din ele să faci știri”, a afirmat acesta pentru ZdG. Purtătorul de cuvânt al CNA nu a răspuns la telefon pentru a ne spune dacă a avut loc o asemenea vizită. Totodată, referitor la faptul că el ar fi primit bani din frauda bancară, așa cum a spus Filat în prima parte a interviului de la TV 8, Popenco a menționat că „sunt niște insinuări, eu nu știu de ce dumnealui le lansează, eu nu le voi comenta”. „Pe faptul declarațiilor date a fost întocmit un raport de către mine, de către conducerea Procuraturii Generale și urmează a fi verificate, deoarece ele chiar merită a fi verificate”, a precizat el. Adrian Popenco este procurorul care l-a audiat pe Ilan Șor în 2015, după ce acesta a depus un autodenunț împotriva lui Vlad Filat. El a revenit la Procuratura Anticorupție (PA) în funcția de șef adjunct la scurt timp după ce Adriana Bețișor a renunțat la funcția de procuror-șef interimar al PA. Anunțul despre revenirea lui Popenco la PA nu a fost făcut public, iar informația a fost confirmată de procurorul general Eduard Harunjen doar după ce acesta a fost apelat de reporterii ZdG. Procurorul general ne-a comunicat că numirea lui Popenco șef adjunct la PA nu este o funcție de perspectivă, ci doar „o chestiune de necesitate”. La 15 octom­brie 2015, Vlad Filat a fost reţi­nut de ofi­ţe­rii şi pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie. Cu doar trei zile mai devreme, Ilan Şor, afa­ce­ris­tul şi pri­ma­rul de Orhei, a depus un auto­de­nunţ, iar marţi, 13 octom­brie, acesta a fost audiat la sediul său din incinta Casei Sin­di­ca­te­lor de şeful inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, Adrian Popenco. În auto­de­nunţ, Şor a recla­mat că i-ar fi dat în ulti­mii cinci ani fos­tu­lui pre­mier Filat apro­xi­ma­tiv 250 mili­oane de USD în schim­bul unor ser­vi­cii, dar şi că ar fi fost par­te­ner cu lide­rul PLDM în câteva afa­ceri, inclu­siv în cea legată de Banca de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM).         sursa: zdg.md
12:20
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis astăzi prelungirea concursului pentru selectarea celor doi judecători la Curtea Constituțională până la data 23 iulie. Decizia a fost anunţată de preşedintele CSM Victor Micu care a precizat că alegerea candidaților va fi făcută pe 30 iulie, comunică MOLDPRES. Potrivit deciziei CSM, în următoarea perioadă consiliul va elabora şi publica criteriile de selecție a celor doi magistrați CCM, iar candidaţii care s-au înscris deja la concurs vor rămâne în cursă dacă vor corespunde cerințelor. La ședință CSM de astăzi au fost prezenți şi candidaţii înscrişi deja în cursa pentru fotoliile de la Curtea Constituţională. În dimineaţa curentă, premierul Maia Sandu a transmis  o solicitare către  Consiliului Superior al Magistraturii să selecteze exclusiv persoane integre și necompromise în calitate de judecători ai Curții Constituționale. “Instituția Curții Constituționale, compromisă într-un mod fără precedent, are nevoie de o reabilitare în fața cetățenilor, a societății și a partenerilor externi. Persoanele care se fac vinovate de numeroase condamnări la CtEDO, care au executat nestingherit comenzile politice ale fostului regim, care au emis acte ilegale sau care nu își pot justifica averile, nu pot nicidecum reface încrederea în Curtea Constituțională”, a scris şeful cabinetului de miniştri. Prim-ministrul a specificat în mesaj că “dacă CSM-ul nu va ține cont de criteriile de integritate și profesionalism în cazul selectării judecătorilor Curții Constituționale, va trebui să inițiem procesul de curățare externă a acestuia și a sistemului judecătoresc”. Pentru cele două funcţii vacante la Curtea Constituţională s-au înscris la concursul organizat de CSM 14 persoane. Curtea Constituțională este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt desemnați de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.  
11:50
Ministrul de Interne, Andrei Năstase, s-a adresat către serviciul de presă al MAI duminică, 14 iulie, cu solicitarea ca accesul pentru jurnalistul deschide.md, Vadim Ungureanu, la conferinţele de presă ale MAI să fie interzis. Președintele PL, Dorin Chirtoacă, suține că noul ministru al MAI trebuie să prezinte scuze publice față de jurnalist, transmite Știri.md. "Andrei Năstase trebuie să adreseze scuze publice lui Vadim Ungureanu sau să se dezică de nașul său Victor Țopa. 1. Vadim Ungureanu, dincolo de locul său de muncă, este unul dintre tinerii bătuți și maltratați pe 7 aprilie 2009. Eu atunci l-am cunoscut. 2. Faptul că este condamnat penal de regimul lui Plahotniuc, dimpotrivă ar trebui să determine susținere și compasiune, mai ales că Parlamentul a votat declarația privind statul capturat, ceea ce invalidează, simbolic cel puțin, abuzurile regimului. Dacă A. Năstase nu tolerează condamnați, de ce discută și pune țara la cale, cu nașul Țopa de Frankfurt, și celălalt Țopa, condamnați ambii și ei, tot de Plahotniuc?! 3. Dacă este vorba despre faptul că Vadim Ungureanu este angajat la o instituție media, care chiar dacă nu face parte direct de GMG, s-a manifestat printr-o atitudine loială fără de regim, nu și-a permis să-i critice decât ușor și voalat, a luat tot timpul în derâdere opoziția și camuflat a promovat regimului lui Plahotniuc, mergând și personal la el după poze pentru interviuri, atunci este vorba despre altceva. O asemenea problemă trebuie de asemenea rezolvată cu respect față de om și drepturile sale. De exemplu, subsemnatul, eu nu merg la GMG de ani buni, nu le răspund la telefon, nu le acord interviuri. La fel procedez și cu mass-media afiliată lor. În cazul în care însă, în stradă sau la o conferință de presă publică ei sunt prezenți, sunt tratați la fel ca și toți ceilalți, din respect pentru acei oameni care sunt în fața ta, care sunt angajați acolo și își fac munca. Andrei Năstase urmează să adreseze scuze publice lui Vadim Ungureanu și să nu-i îngrădească accesul în MAI, sau trebuie să se dezică de nașul său, Victor Țopa, condamnat și el de Plahotniuc. Spre deosebire însă, de Vadim Ungureanu care a vrut să participe la o conferință de presă, Țopa a furat 7 milioane de Euro de la bugetul RM, și nu singur, dar împreună cu Năstase. Ce este mai grav? Și cine atunci trebuie să fie dat afară?!", a scris Dorin Chirtoacă pe Facebook. Amintim că organizațiile neguvernamentale de media dezaprobă solicitarea ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, de a restricționa accesul jurnalistului Vadim Ungureanu la conferințele de presă ale Inspectoratului General de Poliție (IGP), pe motiv că jurnalistul ar fi condamnat penal.
11:31
Un camion care transporta 17 tone de cacao a luat foc pe o autostradă din Germania, circulaţia fiind oprită pe o porţiune a şoselei, au anunţat luni autorităţile germane, potrivit Associated Press. Poliţia a anunţat că incidentul s-a produs luni pe autostrada A14 in apropierea oraşului Grabow, între Berlin şi Hamburg. Potrivit autorităţilor, şoferul a scăpat nevătămat, dar toată încărcătura a fost distrusă de flăcări. Partea de nord a A14 a fost închis temporar, dar imaginile de la faţa locului arată că ciocolata fierbinte nu s-a vărsat pe autostradă. Cauza incendiului este în curs de investigare, dar poliţia a anunţat că probabil a fost vorba despre o defecţiune tehnică a camionului. Autorităţile declară că focul a provocat daune sute de mii de euro, inclusiv unui zid de protecţie împotriva zgomotului, lângă locul unde a luat foc camionul.
11:31
Fostul premier Vlad Filat susține că, ideea concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a fost una necesară și nu a avut drept scop ceea ce s-a întâmplat în realitate, iar problema a fost și rămâne a fi cine și în ce condiții a concesionat Aeroportul. Potrivit fostului premier, Ilan Șor a fost o interfață în cazul dat, iar beneficiarul de la început a fost Vlad Plahotniuc la Aeroport, transmite IPN. „S-a făcut referință des la hotărârea aprobată de Guvernul condus de mine. Hotărârea respectivă a oferit doar cadrul general ce vizează concesionarea. Ulterior, s-a organizat acel concurs. Faptul că „beneficiar” este „Magadanskii” sau nu știu care, iarăși, din punctul meu de vedere, a fost pur și simplu o sfidare. Eu nu am știu de acest lucru. Înțelegerea mea era că vine un investitor serios”, a declarat Vlad Fila în a doua parte a unui interviu, difuzată pe 15 iulie de postul TV8. Ex-prim-ministrul a mai spus că „Aeroportul nu avea cum să fie promis lui Șor”, precum și că „aici cadouri chiar Plahotniuc nu face”. Potrivit fostului premier, „când se vorbea despre necesitatea de concesionare în general, se pornea de la faptul că era nevoie de investiții de peste două sute de milioane de euro, bani pe care statul nu-i deținea. Lucrul acesta era discutat în 2013, privindu-se în perspectivă, fiind nevoie de un aeroport care să facă față și creșterii numărului de pasageri, având în vedere liberalizarea regimului de vize, inclusiv”. Vlad Filat a menționat că Aeroportul era un activ sănătos și dacă la aeroport ar fi existat un plan de afaceri cu profitabilitate pentru viitor. „Considerați că noi atunci, când a fost aprobat cadrul de concesionare, nu am avut în cap, că contractul îl va scrie Iaralov (apropiat al ex-liderului PDM Vlad Plahotniuc – n.r.) din partea Guvernului și taxa de 9 euro va rămâne să fie plătită în continuare către cel care urma să investească?”, declară Vlad Filat. În altă ordine de idei, Vlad Filat a spus că și în discursul din 15 octombrie 2015 din Parlament, ziua în care a fost arestat, a făcut o referire și la Aeroport. „Și în cazul Aeroportului, ca și cu BEM-ul, am fost hrăniți cu promisiuni că este o fază incipientă, intră o companie, după care o să vină un investitor foarte mare din Europa”, a mai spus ex-premierul. În 2013, SRL „Avia Invest”, companie din Federația Rusă, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău, pe un termen de 49 de ani, iar președinte al Consiliului de Administrație al Avia Invest a devenit Ilan Șor.
11:31
Reprezentanţii Statelor Unite şi cei ai Rusiei urmează să se întâlnească miercuri la Geneva pentru a discuta posibilitatea conceperii unui nou acord care să limiteze armele nucleare, care ar putea include şi China, relatează Reuters. Secretarul de Stat adjunct, John Sullivan, va conduce delegaţia SUA, care îi va include pe Tim Morrison, un consilier de vârf din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe şi reprezentanţi ai Pentagonului, şeful de Stat Major şi cel al Agenţiei Naţionale de Securitate, a anunţat un oficial american. Ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Serghei Ryabkov, va conduce delegaţia Rusiei, au afirmat oficialii americani. Preşedintele american Donald Trump a declarat că doreşte un acord de control al armamentului de "următoarea generaţie" cu Rusia şi China pentru a acoperi toate tipurile de arme nucleare. El a abordat acest subiect în mod individual cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu preşedintele chinez Xi Jinping, la cel mai recent summit G20 de la Osaka, de luna trecută.   China nu face parte din acordurile privind limitarea armelor nucleare dintre Statele Unite şi Rusia şi nu este clar cât de dispus este Beijingul sa participe la discuţii, au declarat oficialii care au vorbit cu reporterii cu condiţia anonimatului.
11:31
Înaintea termenului limită din 12 iulie 2019, fanii au aplicat pentru un număr fără precedent de bilete la UEFA Euro-2020, 19,3 milioane, doborând recordul competiţiei, informează FRF. Campioantul European va fi cel mai mare organizat vreodată, trei milioane de bilete aflându-se la dispoziţie în cele 12 oraşe-gazdă. În perioada 12 iunie – 12 iulie 2019 au fost puse la dispoziţia fanilor 1,5 milioane de bilete, în prima fază de vâzare. Au fost primite solicitări pentru 19,3 milioane de bilete, însemnând aproape dublul nivelului solicitărilor înregistrat în faza de vânzare echivalentă a UEFA Euro-2016. Pentur competiţia din 2016, au fost 11 milioane de solicitări, în faza similară. Un cuantum de 1,9 milioane de bilete a fost solicitat pentru finala competiţiei, ce va avea loc, pe Stadionul Wembley din Londra, în ziua de 12 iulie 2020, numărul de bilete pentru care s-a aplicat reprezentând de 22 de ori capacitatea stadionului. Finala a generat cel mai mare interes dintre toate cele 51 de partide din cadrul UEFA Euro-2020. Aproximativ 50% din numărul biletelor pentru finală (în jur de 43.500) au fost disponibile în cadrul acestei prime perioade de vânzare, fapt care înseamnă că UEFA a primit vreo 44 de solicitări pentru fiecare bilet disponibil. Nivelul cererii de bilete pentru finală în această primă fază a fost dublu comparativ cu cel pentru finala UEFA Euro-2016, disputată pe Stade de France din Paris. Mai mult de 540.000 de solicitări – adică de opt ori capacitatea stadionului – au fost primite pentru meciul de deschidere al CE-2020, programat pe Stadio Olimpico din Roma, la 12 iunie 2020. După semifinale şi finală, cel mai mare nivel de solicitări de bilete a fost înregistrat pentru jocurile din faza grupelor de la München şi Amsterdam. În medie, fiecare suporter a aplicat pentru 14 bilete la meciuri care vor avea loc în minimum două oraşe. Este dovada modului în care publicul a îmbrăţişat acest unic format al turneului final, prevăzând meciuri ce se vor disputa în 12 oraşe europene. Aplicaţii au fost primite din 213 ţări, fapt care arată dimensiunea globală a UEFA Euro-2020. Cel mai mare număr de cereri de bilete în cadrul publicului local a fost înregistrat la Sankt Petersburg, aproximativ 81% dintre solicitări venind din Rusia. Exceptând ţările-gazdă, un mare număr de solicitări de bilete a venit din partea suporterilor din ţările vecine, incluzînd Polonia, Franţa şi Austria. Biletele pentru toate meciurile vor fi alocate prin tragere la sorţi, una aleatorie, programată la finele lui iulie 2019. Fanii vor fi informaţi cu privire la deznodământul solicitării lor cel târziu la mijlocul lui august 2019. Următoarea oportunitate de a aplica pentru bilete va fi în decembrie 2019, după tragerea la sorţi a turneului final. Oricum, pentru a fi eligibili în vederea depunerii de solicitări, fanii vor trebui să îndeplinească anumite criterii specifice, acestea fiind definite de asociaţiile naţionale implicate.  
11:31
Liderul Partidului Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, spune că documentul care pretinde că ar fi raportul Kroll și pe care l-a publicat acum câteva zile, l-a obținut în prima noapte după ce a revenit în țară. Potrivit lui, informația a fost stocată pe un stick și i-a fost transmisă de un intermediar. Declarațiile au fost făcute la o emisiune TV, transmite IPN. Renato Usatîi spune că acea persoană i-a transmis trei dispozitive de stocare a informației, pe unul dintre aceste dispozitive se aflau toate cele trei părți ale raportului Kroll II pe care le-a făcut parțial publice.  Pe celelalte două dispozitive se aflau alte informații care nu au legătură cu raportul Kroll.  Renato Usatîi spune că atunci când i-au fost transmise dispozitivele nu i s-a spus că pe unul dintre acestea se află raportul companiei internaționale, dar că ar fi informații privind securitatea acestuia. Renato Usatîi spune că la raportul Kroll au avut acces cinci oameni: președintele Băncii Naționale, Vladimir Plahotniuc, procurorul general, fostul procuror anticorupție, Viorel Morari, și procurorul Adriana Bețișor. Potrivit lui, aceștia sunt oamenii care au ținut în mâini documentul.  „Pe lângă aceștia, noi înțelegem foarte bine că raportul Kroll a fost văzut de Filip, Candu, consilieri și șamani”, a menționat politicianul. Potrivit lui, raportul Kroll nu a fost tradus în limba română pentru a nu exista scurgeri. Acum câteva zile, Renato Usatîi a ieșit într-o conferință de presă la care a prezentat un act despre care pretindea că e o copie a raportului Kroll și declara că în acesta se regăsește și numele lui Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat.
11:31
Subsecretarul de Stat pentru afaceri politice al Departamentului american de stat, David Hale, susține că actualmente este un moment istoric pentru Republica Moldova și pentru cei cărora le pasă de democrație și de valorile comune. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care s-a aflat într-o scurtă vizită în Republica Moldova: pentru a-i asculta pe cei de la conducerea Republicii Moldova și pe cei din opoziție, de a înțelege ce se petrece, de a-și exprima sprijinul puternic pentru acest proces și de a oferi mijloace tangibile pentru a fi de ajutor. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului de televiziune TV8, transmite IPN. „Noi i-am asigurat Republicii Moldova un sprijin financiar de 1.5 miliarde de dolari, suntem foarte mândri de acest fapt. Mai sunt multe lucruri de făcut aici, iar acestea trebuie să se bazeze pe agenda de reforme – aceasta este baza care ne permite să schimbăm lucrurile, iar noi suntem dedicați cauzei. I-aș încuraja pe moldoveni să continue pe această cale, iar SUA și ceilalți vor fi acolo pentru a-i ajuta”, a spus David Hale. Potrivit lui, Moldova este țara în care SUA se poate bucura de un parteneriat dedicat, unde poate colabora eficient pentru a se asigura că Moldova progresează, că întreprinde o agendă puternică a reformelor, că se îndreaptă spre prosperitatea deja existentă și ancorată în Europa. „Am dori să îi vedem pe toți partenerii noștri din această parte a lumii bucurându-se de independență, de suveranitatea teritorială și de hotarele recunoscute la nivel internațional, bucurându-se de putința de a-și hotărî singuri soarta fără vreo formă malignă de influență și de a trăi după o supremație a dreptului („rule of law”). Acestea sunt elementele indispensabile necesare nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru alte regiuni, Ucraina inclusiv”, a menționat oficialul american. Referitor la situația din Republica Moldova și Ucraina, David Hale spune că și-ar dori să vadă că Federația Rusă își respectă angajamentele, că și le onorează: expulzarea armatei ruse de pe teritoriul peninsulei Crimeea astfel încât Ucraina să trăiască în pace între hotarele acesteia recunoscute pe plan internațional. „Pentru Moldova, situația este aceeași. Considerăm că este timpul ca toate statele din regiune să se mobilizeze și să o susțină pe doamna prim-ministru Sandu și să susțină Cabinetul de Miniștri întru realizarea reformelor”, a notat subsecretarul de stat al SUA. În cadrul vizitei sale în Republica Moldova, subsecretarul de stat și-a exprimat susținerea pentru o Moldovă democratică. Potrivit oficialului, urmează o perioadă de muncă grea. Oficialul spune că vrea să vadă Guvernul alături de societatea civilă implementând reforme constructive, așa ca toți cetățenii să aibă beneficii în urma creșterii economice și integrării europene.
11:31
Grupul de urmărire penală, care desfăşoară ancheta în dosarele fraudei bancare, va fi extins. Decizia a fost luată de către Procurorul General interimar după evaluările făcute pe marginea evoluţiei investigaţiilor, dar şi în urma unor discuţii purtate cu partenerii de dezvoltare, transmite Știri.md. Prin urmare, pe lângă procurorii anticorupţie, reprezentanţii Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale şi Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor, la grupul de urmărire penală se vor alătura ofiţeri de urmărire penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, experţi judiciari şi experţi contabili ai Băncii Naţionale şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.  Membrii grupului urmează să fie înlăturaţi de la alte activităţi, specifice funcţiei, pentru a se concentra asupra investigaţiilor în dosarele fraudei. Totodată, în vederea impulsionării recuperării bunurilor delapidate, s-a dispus iniţierea, în comun cu EUROJUST, a unei Echipe Comune de Investigații, în vederea obținerii operative a documentelor și a altor probe, în privința persoanelor implicate în frauda bancară, necesare pentru finalizarea anchetei și remiterii dosarului în instanța de judecată, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și pe teritoriul altor state. Grupul de anchetă va coopera inclusiv cu experţi ai partenerilor de dezvoltare, de la care au solicitat asistenţă, pentru repatrierea mijloacelor financiare litigioase  aflate peste hotare. În vederea stabilirii tuturor circumstanţelor legate de frauda bancară, au fost expediate cereri de comisii rogatorii internaționale în Federaţia Rusă, Letonia, Italia, SUA, Franța, Austria, Cehia, Cipru,  Elveţia, Estonia, Liechtenstein şi Monaco, prin care s-a solicitat ridicarea rulajelor bancare, audiere de persoane, ridicare de documente confirmative a tranzacțiilor efectuate etc.  Au fost executate în total 6 cereri de comisie rogatorie, executate parțial 5 cereri de comisie rogatorie și neexecutate 9 cereri de comisie rogatorie. În acest context, prin intermediul Direcției cooperare internațională a Procuraturii Generale se va solicita accelerarea executării cererilor de comisie rogatorie adresate altor state care deocamdată nu au oferit un răspuns. Amintim că, drept reper pentru valorile care sunt urmărite pentru recuperare este suma de 13,34 miliarde lei, ceea ce reprezintă valoarea hârtiilor de valoare de stat, emise în vederea acoperirii creditelor de urgență, acordate de BNM, în favoarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.  La etapa actuală, numărul cauzelor penale privind faptele infracționale de prejudiciere a „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” şi „Unibank”, care s-a aflat sau se mai află în gestiunea grupurilor de urmărire penală, este estimat la 197 de cauze penale. Numărul total de cauze penale, pornite sau aflate în gestiune, este în permanentă deviație, pe motiv că  acestea fie sunt conexate într-o singură procedură, fie sunt disjunse, suspendate sau clasate/încetate.  Astfel, valoarea sechestrelor aplicate este de aproximativ 3 miliarde de lei, iar suma prejudiciului recuperat (la data de 15.06.2019) este de 2 276,6 mln. lei, dintre care active proprii ale băncilor -1 203,4 mln lei, iar pe titluri executorii - 1 073,2 mln lei.  
11:31
Fostul premier Vlad Filat spune că ceea ce are ca prioritate vizează eliberarea sa. El nu crede că va mai face politică, cel puțin în mod direct, ci poate va acorda consultanță politică, celor care vor dori. Totodată, fostul premier susține că cea mai mare greșeală a fost în anul 2013, pentru că nu a mers în alegeri anticipate în calitate de soluție pentru conflictul cunoscut sub numele de „Pădurea Domnească”, transmite IPN. În a doua parte a unui interviu, difuzată pe 15 iulie de postul TV8, Vlad Filat a declarat că, în detenție, a devenit alt om și în primul rând nu mai gândește pe termen scurt, ci gândurile îi sunt în timp. Potrivit premierului, după eliberare, pasul următor este reabilitarea. „Numele pe care îl port nu este doar al meu – este al copiilor mei, este al părinților mei. Cu siguranță ceea cu ce urmează să mă ocup, mă voi ocupa având cu totul și cu totul altă abordare”, a notat fostul prim-ministru. Întrebat dacă politica se regăsește printre lucrurile pe care ar vrea să le facă în viitor, Vlad Filat a spus că nu crede. „În modul direct, nu. Dar aș vrea ca experiența și cunoștințele mele în acest domeniu să poată fi utile pentru cei care ar dori – consultanță politică – dacă cineva ar dori, în niciun caz impusă. Dar, categoric, încă o dată vă spun: cu ce urmează să mă ocup după, urmează să văd, dar abordarea va fi cu totul și cu totul alta”, a menționat Vlad Filat. Răspuns la întrebarea referitor la cea mai mare greșeală pe care a comis-o, fostul premier a declarat că, deși nu poate da un răspuns univoc, una din variante ar fi anul 2013, atunci când nu a mers la alegeri anticipate. Potrivit lui, alegerile anticipate ar fi fost expresia voinței poporului.  „Dacă luau comuniștii majoritatea, înseamnă că eram în opoziție. Comuniștii aveau mandat de la oameni să guverneze, noi le ofeream puterea. Dar cu certitudine după alegerile eventuale anticipate în 2013, nici liberalii, nici democrații nu se mai regăseau în Parlament”, a mai spus fostul lider al Partidului Liberal Democrat. Interviul a fost realizat în Penitenciarul nr.13, unde își ispășește pedeapsa fiind condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Fostul premier este cercetat și într-un alt dosar penal, pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari. Vlad Filat pledează nevinovat calificând cazul său drept unul politic.
11:31
Mai multe incendii înteţite de rafale violente de vânt au izbucnit luni în sudul Franţei, în special în apropierea oraşului Perpignan, unde peste 2.500 de turişti au fost evacuaţi din campinguri, potrivit AFP, transmite şi agerpres. Nicio persoană nu a fost rănită în staţiunea balneară Argeles-sur-Mer, potrivit prefecturii, care a indicat în timpul serii că turiştii evacuaţi au fost informaţi prin intermediul unei aplicaţii, iar în prezent pot reveni la locurile de cazare. Incendiul de la Argeles-sur-Mer, de origine necunoscută, s-a declanşat la începutul după-amiezii, alimentat de rafale de peste 70 km/h. Focul ”este sub control la această oră”, potrivit aceleiaşi surse. Pentru stingerea incendiului, au fost mobilizate patru aeronave-bombardier cu apă. Pompierii au înregistrat ”nu mai puţin de 11 focare de incendiu”. Populaţia staţiunii Argeles-sur-Mer, deseori supranumită ”capitala campingului”, creşte în perioada verii de la 10.000 la 15.000 de persoane. Incendiul, care a cuprins un drum ce duce către mare, s-a declanşat într-un zonă cu vegetaţie alcătuită din tufişuri, a precizat edilul localităţii, Antoine Parra, circulaţia autovehiculelor fiind sistată în regiune. La circa 90 de kilometri nord, în departamentul vecin Aude, circa 300 de hectare de pădure şi de vegetaţie au început să fumege în cursul zilei. „Incendiul a fost limitat, dar a rămas activ”, iar 300 de pompieri rămân mobilizaţi, a indicat departamentul pentru stingerea incendiilor în jurul orei locale 20:00 (18:00 GMT). Nu există răniţi şi nicio locuinţă nu se află în pericol imediat, a precizat aceeaşi sursă. Ca măsură de precauţie, persoanelor cazate într-un camping din regiune, Le Pinada, le-a fost restricţionată intrarea în zonă. Temperaturile caniculare înregistrate în luna iunie, neobişnuite pentru această perioadă a anului, precum şi vegetaţia uscată reprezintă cauzele declanşării numărului mare de incendii.
10:30
Un colaborator apropiat al vicepremierului Matteo Salvini a fost audiat luni de procurori în legătură cu un presupus plan de finanţare din partea Rusiei pentru Liga, partidul de extremă-dreaptă al omului forte din guvernul italian, relatează AFP. Gianluca Savoini, care a fost interogat pe tema informaţiilor despre o întâlnire pe care ar fi avut-o la Moscova cu trei ruşi, a invocat dreptul său de a păstra tăcerea, potrivit presei italiene. Primele informaţii despre această întâlnire din octombrie într-un hotel din Moscova au apărut în februarie. Portalul de ştiri american Buzzfeed a făcut publică o transcriere a înregistrărilor discuţiilor din cursul acestei întâlniri. A fost vorba despre un acord pentru a deturna spre Liga 65 milioane de dolari (58 milioane de euro) provenind din petrolul rusesc prin intermediari. Potrivit Buzzfeed, nu se ştie dacă acordul s-a concretizat. Gianluca Savoini, 56 de ani, este un fost jurnalist căsătorit cu o rusoaică. Preşedinte al asociaţiei culturale Lombardia-Rusia, el este considerat omul de contact al lui Matteo Salvini cu Rusia şi conducătorii acesteia. Matteo Salvini a negat că a primit bani din Rusia, dar partidele din opoziţie au reclamat ca să ofere explicaţii în plenul parlamentului. Întrebat dacă Salvini trebuie să dea curs cererii, premierul italian, Giuseppe Conte, a răspuns presei: "De ce nu?". "Linia noastră de conduită este clară: transparenţă absolută pentru cetăţenii italieni şi loialitate absolută intereselor naţionale. Şi aici guvernul italian nu se va abate nici cât un fir de păr", a subliniat el. Unul dintre italienii prezenţi la Moscova, avocatul Gianluca Meranda, ar putea fi interogat de procurori în următoarele zile, potrivit presei. Matteo Salvini nu şi-a ascuns niciodată admiraţia pentru preşedintele rus, Vladimir Putin, care a efectuat o vizită în Italia la începutul lunii. În cursul vizitei, Vladimir Putin s-a referit la un acord de cooperare între partidul său, Rusia Unită, şi Liga lui Matteo Salvini. Liderul de extremă-dreaptă a afirmat însă că sprijinul pe care i-l acordă preşedintelui Putin, precum şi lupta sa împotriva sancţiunilor europene impuse Rusiei după anexarea Crimeii sunt "gratuite".     sursa: agerpres.ro
Ieri
10:00
În interviul său, fostul premier Vlad Filat a făcut o serie de acuzații la adresa fostului său avocat, Igor Popa. Ex-apărătorul său a fost învinuit de faptul că nu a transmis mai multe declarații de-ale lui Filat, care urmau „să arunce întregul sistem politic în aer”, transmite Agora. Mai mult, Filat îl acuză pe Popa de faptul că ar fi furat bani care ulterior s-au pus pe seama ex-premierului.  Avocatul a venit cu o reacție prin care a respins toate acuzațiile și „regretă că Filat a dat crezare bârfelor răspândite intenționat”.  Biroul de avocați fondat de Popa mai declară că „Vlad Filat a atacat echipa de avocați care i-a asigurat asistență juridică din motivul că nu dorește să achite facturile pentru serviciile prestate timp de mai mult de un an de zile”. Casa de avocatură „Popa și Asociații” a punctat că Vlad Filat „niciodată nu a transmis prin intermediul avocaților niciun mesaj care „să arunce în aer clasa politică”.  Dacă dlui și-ar fi dorit cu adevărat să transmită anumite mesaje o putea face prin avocatul poporului, deputații sau rudele, care l-au vizitat”.  Fostul apărător susține că Filat i-a interzis „de nenumărate ori” să facă declarații în presă sau să meargă la emisiuni televizate. „Deținem probe în acest sens”, se arată în comunicat. În interviul televizat, Filat l-a acuzat pe Popa și de faptul că ar fi profitat de o sumă de bani de pe care s-a ridicat sechestrul. „Legat de compania Rodos, care apare în Raportul Kroll, nu am avut treabă cu compania respectivă.  Au fost furați bani – circa 7 milioane de dolari. Am acte care demonstrează acest lucru.  S-a clasat dosarul pe suma respectivă, dar nu pentru a mă absolvi pe mine, ci pentru a scoate sechestrele și a lua banii.  Părerea mea personală e că banii s-au furat de  procurori, Șor și fostul meu avocat”, a spus Filat. Între timp, Popa afirmă că tot „ce ține de compania Rodos Overseas LP, respingem categoric toate acuzațiile. Noi vom demonstra contrariul prin probe, dacă va fi necesar”. „Credem că Vlad Filat a atacat echipa de avocați care i-a asigurat asistență juridică din motivul că nu dorește să achite facturile pentru serviciile prestate timp de mai mult de un an de zile.  Regretăm faptul că Vlad Filat a dat crezare bârfelor răspândite în mod intenționat de anumite persoane din diferite anturajuri care au avut interese meschine.  Precizăm că avocatul Igor Popa a fost denigrat și a fost răspândită informație falsă, deoarece s-a dorit înlăturarea acestuia din dosar, pentru că la un moment dat devenise incomod pentru anumite persoane, inclusiv din anturajul lui Vlad Filat.  (...) Cu părere de rău, Vlad Filat a ales să îl învinuiască pe avocatul Igor Popa care a fost alături de el în cele mai grele clipe, dar nu i-a atacat pe acei care se fac cu adevărat vinovați de condamnarea sa”, se mai arată în comunicatul casei de avocatură. Amintim că Filat a renunțat la serviciile lui Igor Popa în iulie 2018. Fostul premier a apelat la serviciile lui Victor Munteanu pentru a-l reprezenta la CEDO, dar și pentru a coordona cu echipa locală de apărători. 
10:00
Peste trei mii de elevi participă la sesiunea suplimentară de Bacalaureat, care începe astăzi cu proba la „Limba şi literatura română pentru alolingvi”, la care s-au înscris 170 de candidaţi. Candidaţii vor susţine examenele în 14 centre, create pe tot teritoriul ţării, nouă vor fi deschise în municipiul Chişinău, două în municipiul Bălţi şi câte unul la Cahul, Comrat şi Edineţ. La şedinţa Comisiei Naţionale de Examene, au fost aprobate 15 Comisii de evaluare. Proba la Limba străină va fi susţinută de 1.081 de candidaţi. Cei mai mulţi candidaţi, 2.270, s-au înscris la examenul repetat pentru disciplina de profil.  Ultima probă va fi la disciplina la solicitare şi va fi susţinută de 301 candidaţi. Rezultatele sesiunii suplimentare vor fi afişate în centrele de bacalaureat în data de 24 iulie.  Candidaţii care nu vor fi de acord cu notele obţinute vor putea depune contestaţii în decurs de 48 ore de la afişarea rezultatelor.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.