Un tribunal din Rusia a lăsat în vigoare sentința de condamnare a unui adept danez al Martorilor lui Iehova

Europa Libera, 23 mai 2019 16:20

Un tribunal din orașul rus Oriol a decis să lase în vigoare sentința de șase ani de închisoare la care a fost condamnat un adept danez al Martorilor lui Iehova, organizație religioasă interzisă în Rusia. Amnesty International a spus că decizia de astăzi a tribunalului constituie o „sfidare a drepturilor la libertatea de asociere și confesiune”. Dennis Christensen a fost reținut în mai 2017 în orașul rus situat la aproximativ 320 de kilometri sud de Moscova, după ce Rusia a declarat Martorii lui Iehova drept „organizație extremistă”, fiind condamnat de prima instanță în luna februarie. Purtătorul de cuvânt al organizației, Jarrod Lopes, a spus într-o declarație că aproape 200 de membrii ai acesteia au fost inculpați penal în Rusia, 28 de persoane aflându-se în arest preventiv, iar altele 24 în arest la domiciliu.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
19:20
Asistența macrofinanciară a UE pentru R. Moldova ar putea fi deblocată chiar în toamna acestui an.
19:00
Noua președintă a Parlamentului, Zinaida Greceanîii a declarat, în cadrul unei întâlniri, astăzi, cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, că susținerea solidară a Federației Ruse, Statelor Unite și Uniunii Europene în depășirea crizei politice din Republica Moldova a fost un element decisiv pentru transmiterea pașnică a puterii, la Chiținău. Vașnețov, la rândul său, a salutat formarea noii majorități parlamentare, reamintind că Rusia a fost una din primele țări care au recunoscut legitimitatea noului Parlament. 
19:00
Președintele României, Klaus Iohannis a solicitat modificări ale tuturor legilor electorale, astfel ca diaspora să poată vota și anticipat, modificări care să se aplice începând cu alegerile prezidențiale, unde șeful statului candidează pentru încă un mandat.Klaus Iohannis le-a scris șefei Guvernului, Viorica Dăncilă, președinților Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), și Marcel Ciolacu (PSD), o scrisoare în care solicită modificări ale legilor electorale. Între altele, președintele cere introducerea votului anticipat pentru alegerea președintelui și extinderea votului prin corespondență la toate tipurile de alegeriTotodată, președintele le-a cerut și parlamentarilor să adere la aceste modificări, astfel încât până la finalul sesiunii parlamentare să intre în vigoare.În caz contrar, a arătat șeful statului, va convoca sesiune extraordinară a Parlamentului pe timpul verii, pentru ca modificările să intre în vigoare în toamnă. Miza este asigurarea condițiilor de vot pentru diaspora încă de la alegerile prezidențiale, care vor avea loc la finalul anului.Mai multe, aici.
18:40
Audierile în cadrul noii comisii parlamentare de anchetă a furtului miliardului vor începe luni 24 iunie. Potrivit președintelui comisiei, deputatul PPDA, Alexandru Slusari, lista prelabilă a celor care vor fi audiați conține 20 de nume. Slusari a afirmat, citat de Agora.md, că primii audiați vor fi fostul ministru al Finanțelor în perioada 2009-2013, Veaceslav Negruța și fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, Totodată, el a precizat că s-a solicitat de la Procuratura Generală actele precedentelor două comisii de anchetă, cele din 2013 și 2015, conduse de Oleg Reidman și Marcel Răducan. Comisia parlamentară de anchetă este formată din nouă membri, câte trei de la PSRM și Blocul ACUM, iar alți trei membri ar urma să fie din partea PDM și Partidului Șor.
18:30
Invitata emisunii este Marina Ciobanu.
Acum 4 ore
17:40
În mediul experților se crede că fără resetarea Procuraturii nici reformarea justiției, nici lupta cu corupția nu ar avea vreo șansă.
17:10
Preşedintele Consiliului Audiovizualului a fost ţinta mai multor critici în ajun, în cadrul întrevederii prim-ministrei Maia Sandu cu jurnalişti şi experţi media.
17:10
Dacă Moldova ar primi statutul de candidat prin anii 2020-2030, ar însemna să intre în UE, în cel mai bun caz, undeva spre 2040.
16:50
Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn a reafirmat, la Chișinău, tot sprijinul Uniunii Europene pentru noul guvern al R.Moldova și și-a exprimat speranța că sprijinul financiar european pentru susținerea bugetului dar și cel macrofinanciar vor putea fi dezghețate, chiar din toamnă dacă toate condițiile sunt îndeplinite. „I-am transmis aceste condiții fostului premier Filip, multe rămân de făcut” a precizat Hahn, la conferința de presă cu premierul Maia Sandu. Hahn, primul oficial european care vizitează R.Moldova după schimbarea complicată de guvernare, a mai declarat că anul viitor, sprjinul financiar pentru Moldova ar putea chiar crește substanțial, dacă noul guvern continuă reformele, mai ales în domeniul justiției și a combaterii corupție. Comisarul a îndemnat de asemeni  guvernul să fie cât mai deschis unei colaborări cu societatea civilă în formularea și aplicarea reformelor.Hahn a fost la Chișinău acum două săptămâni, pe 4 iunie, odată cu  vicepremierul rus Dmitri Kozak și directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, Bradley A. Freden. Întrebat la conferința de presă de miercuri ce rol au jucat UE, Statele Unite și Rusia în rezolvarea crizei constituționale de la Chișinău, comisarul a precizat că „a fost decizia suverană a politicienilor de aici” de a face noua coaliție dar că pentru prima dată în mulți ani acum, interesele europenilor, americanilor și rușilor au fost convergente și anume, menținerea stabilității Moldovei și a regiunii.
Acum 6 ore
15:40
În Olanda, procurorul șef Fred Westerbeke a anunțat că patru persoane vor fi puse direct sub acuzare pentru rolul jucat în doborârea avionului malaiezian de pasageri MH17 în 2014, deasupra estului separatist al Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Cei patru suspecți, a precizat Westerbeke miercuri, la o conferință de presă, sunt cetățenii ruși Serghei Dubinski, Igor Girkin și Oleg Pulatov și ucraineanul Leonid Harcenko  și vor fi judecați în Olanda. Mandatele internaționale de arest vor fi emise „miercuri, 19 iunie” a mai declarat Westerbeke.Totodată, Comisia comună de Investigație a precizat că dovezile probează o linie directă de comandă între Rusia și separatiștii ucraineni. Și a prezentat, ca dovezi,  o serie de convorbiri telefonice și prin rețele de socializare, între suspecți. Încă din 2016, Comisia a informat că sistemul de rachete Buk, utilizat în atac, venea din Rusia. Aparținea brigadei 53 antiaeriene a armatei ruse, care în 2014 a dus-o în estul Ucrainei și ulterior, a retras-o.Rusia respinge orice amestec sau responsabilitate pentru accident, dă vina pe Ucraina și Agenția americană de Informații (CIA).Procurorul olandez Westerbeke a declarat că suspecții se află acum în Rusia, se va cere extrădarea lor dar procesul va avea loc „chiar dacă acuzații nu vor fi în tribunal”.Unul dintre suspecți, Igor Girkin, fost lider al separatiștilor pro-ruși din estul Ucraiei, a respins acuzațiile: „Nu voi spune mai multe decât că rebelii nu au doborât avionul” a comentat el.Din Comisia comună de Investigație fac parte anchetatori din Australia, Belgia, Malaiezia, Olanda și Ucraina. 
14:40
De aproape 30 de ani în acest stat nu facem decât să hrănim un șarpe boa, drapat în togă de magistrat.
Acum 8 ore
14:00
Interviu cu şeful diplomației moldovene realizat de corespondentul Europei Libere de la Washington.
12:40
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, crede că vizita sa la Phenian va contribui la realizarea de progrese în dialogul şi negocierile asupra problemelor din peninsula coreeană, precum denuclearizarea. Xi și-a exprima opinia într-un articol publicat miercuri, în presa din Coreea de Nord, în ajunul vizitei sale de două zile. Textul face o referire clară la discuţiile privind denuclearizarea purtate de Phenian cu Washington, blocate de la summitul eşuat de la Hanoi din februarie, când Statele Unite nu au primit garanții suficiente că regimul nord-coreean va renunța la programul nuclear și rachetele balistice în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor economice internaționale.
Acum 12 ore
12:20
Președintele american Donald Trump și-a lansat în Florida campania pentru prezidențialele din 2020. „Încă patru ani” au scandat miile de suporteri care veniseră marți noapte la Orlando, unde a avut loc lansarea campaniei."Ţara noastră avansează, prosperă şi se află în plină creştere în prezent şi, sincer să fiu, zboară spre înălţimi de necrezut", a declarat între altele președintele Trump.Potrivit unui sondaj de opinie dat publicității de canalul conservator de știiri FOX News, Donald Trump se află în acest moment numai pe locul șase în preferințele electoratului. Lista preferințelor este condusă de Joe Biden, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama, cu 49% din intenţiile de vot, faţă de 39% pentru  Trump. 
12:00
Fostul premier român, Dacian Cioloș a fost ales lider al noului grup liberal din Parlamentul European, numit „Renew Europe” din care mai fac parte partidele din fostul ALDE, partidul  „En Marche” al președintelui francez, Emmanuel Macron și partidul Ciudadanos din Spania, alături de Alianța 2020 din România. Cioloș, care conduce partidul PLUS,  era favorit după ce, joia trecută, Nathalie Loiseau, lidera eurodeputaților de pe lista „En Marche” a lui Macron, a renunțat la candidatură.Cioloș devine primul politician din estul Europei care preia președinția unui grup important  din Parlamentul European, într-un moment în care cele două mari familii europene, Popularii și Social Democrațiii au pierdut majoritatea și vor fi nevoite să se coalize cu alte forțe pro-europene. „Renew Europe” (Renașterea Europei) este a treia forță în noul Parlament European cu 108 eurodeputați din totalul de  751.   Pro România, partidul condus de fostul premier român Victor Ponta și  pentru care a candidat și fostul premier moldovean Iurie Leancă, nu a fost acceptată în Renew Europe.Miercuri după amiază, liderii fracțiunilor parlamentare se reunesc pentru a discuta împărțirea funcțiilor în UE, înainte de summitul european care începe joi, la Bruxelles.
11:00
Noul ministru de externe al R.Moldova a răspuns întrebărilor corespondentului EL la Washington Todd Prince.
10:30
Noua coaliție guvernamentală din Republica Moldova este mai unită în dorința de a impulsiona creșterea economică și a combate corupția, decât e divizată de viziunile de politică externă, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, marți, la Washington, noul ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu.„Ceea ce unește [partidele] este dorința de a crea condiții mai bune pentru dezvoltarea economică în Moldova și acest lucru este mai important pentru populația Republicii Moldova, decât etichetele geopolitice aplicate unui sau altui partid”, a spus șeful diplomației moldovene.Blocul pro-european ACUM și Partidul pro-rusesc al Socialiștilor au format o majoritate parlamentară și un nou guvern, pe 8 iunie, îndepărtând de la guvernare Partidul Democrat, care a încercat să se mențină la putere. Orientările geopolitice divergente ale celor două formațiuni au ridicat semne de întrebare privind longevitatea noii coaliții, în contextul relațiilor problematice dintre țările occidentale și Rusia.
09:20
08:40
Președintele API despre întâlnirea jurnaliștilor cu noul premier Maia Sandu și problemele mass-media din R. Moldova.
Acum 24 ore
05:40
Cum poate fi primenită ţara cu aceiaşi judecători, cu procurori care au tolerat „statul capturat”?
04:40
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
18 iunie 2019
22:50
Un interviu cu directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
21:10
Partea a doua a inteviului în exclusivitate acordat Europei Libere de președintele Igor Dodon, avînd ca temă chestiunea transnistreană, securitatea energetică și politica externă..
Ieri
20:10
Fostul șef al Procuraturii Anticorupție a ieșit în fața jurnaliștilor pentru a explica motivele care au stat la baza deciziei sale de a demisiona.
19:40
O comisie parlamentară de anchetă pentru a elucida circumstanțele „tentativeo de puci anticonstituțional” orchestrată de PD prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale.
19:40
Premierul Maia Sandu în dialog cu reprezentanți ai mass-media despre problemele presei moldovene.
18:20
Invitata emisiunii de astăzi este Natalia Melnic.
18:10
Avocatul lui Michel Platini a spus într-un comunicat că fostul star al fotbalului francez și șef al UEFA, reținut astăzi de poliție într-un presupus caz de corupție, nu a comis nicio încălcare. În declarația reprezentantului lui Platini se mai spune că acesta nu a fost arestat, ci numai interogat „în calitate de martor”, afirmând la interogatoriu că nu cunoaște nimic despre faptele vizate. Platini a fost reținut din dispoziția Parchetului Național Financiar francez în legătură cu dobândirea de către Qatar a dreptului de a organiza Cupa Mondială la fotbal din 2022. Parchetul Național Financiar a declanșat în 2016 o anchetă preliminară de „corupție privată”, în rândul persoanelor fără funcție publică, sub bănuiala de mită și trafic de influență înaintea deciziei din 2010 ca turneul mondial fotbalistic să aibă loc în Qatar.
18:10
Cancelara germană Angela Merkel a confirmat că s-a simțit rău în timpul ceremoniei de întâmpinare la Berlin a președintelui ucrainean Volodomir Zelenski, dar a spus că motivul a fost deshidratarea și că și-a revenit după câteva pahare cu apă. Merkel a dat explicația după discuțiile cu Zelenski, la Cancelaria Federală, răspunzând îngrijorărilor jurnaliștilor care au văzut-o ceva mai cum depune eforturi pentru a-și menține echilibrul, la întâmpinarea președintelui ucrainean. Cei doi lideri au discutat despre eforturile de soluționare a conflictului din estul Ucrainei între forțele guvernamentale ucrainene și rebelii sprijiniți de Rusia. Merkel a repetat că sancțiunile occidentale impuse Rusiei după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului din Donbas, în 2014, vor rămâne în vigoare dacă suveranitatea Ucrainei nu este restabilită. 
18:10
China și Rusia au cerut Statelor Unite să relaxeze presiunile asupra Iranului, pe fundalul îngrijorărilor privind o posibilă confruntare militară între americani și iranieni. Apelul survine după ce Teheranul a spus că va renunța la tot mai multe angajamente asumate prin acordul nuclear semnat cu puterile internaționale în 2015, inclusiv în ceea ce privește îmbogățirea uraniului. Consilierul de stat chinez Wang Yi a cerut Iranului să continue respectarea angajamentelor asumate, în ciuda faptului că Statele Unite s-au retras din acord și au reintrodus sancțiunile împotriva Teheranului. Ministerul rus de externe a reacționat între timp la anunțul Washingtonului că va trimite încă 1000 de militari americani în Orientul Mijlociu. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus că anunțul Statelor Unite este „provocator” și cauzează „îngrijorări serioase”. Statele Unite au promis să facă totul pentru a asigura navigarea liberă prin Strâmtoarea Ormuz, o rută majoră de transport a petrolului, acuzând Iranul că ar încerca să pericliteze traficul maritim prin atacuri recente asupra unor tancurilor petroliere. Iranul neagă că ar fi implicat.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.