Salariul cinovnicului şi munca lui

Europa Libera, 23 mai 2019 04:40

În ţara asta s-au făcut atîtea bazaconii, încît toţi aceşti conducători şi cinovnici ar trebui verificaţi.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
14:40
De aproape 30 de ani în acest stat nu facem decât să hrănim un șarpe boa, drapat în togă de magistrat.
Acum o oră
14:00
Interviu cu şeful diplomației moldovene realizat de corespondentul Europei Libere de la Washington.
Acum 4 ore
12:40
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, crede că vizita sa la Phenian va contribui la realizarea de progrese în dialogul şi negocierile asupra problemelor din peninsula coreeană, precum denuclearizarea. Xi și-a exprima opinia într-un articol publicat miercuri, în presa din Coreea de Nord, în ajunul vizitei sale de două zile. Textul face o referire clară la discuţiile privind denuclearizarea purtate de Phenian cu Washington, blocate de la summitul eşuat de la Hanoi din februarie, când Statele Unite nu au primit garanții suficiente că regimul nord-coreean va renunța la programul nuclear și rachetele balistice în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor economice internaționale.
12:20
Președintele american Donald Trump și-a lansat în Florida campania pentru prezidențialele din 2020. „Încă patru ani” au scandat miile de suporteri care veniseră marți noapte la Orlando, unde a avut loc lansarea campaniei."Ţara noastră avansează, prosperă şi se află în plină creştere în prezent şi, sincer să fiu, zboară spre înălţimi de necrezut", a declarat între altele președintele Trump.Potrivit unui sondaj de opinie dat publicității de canalul conservator de știiri FOX News, Donald Trump se află în acest moment numai pe locul șase în preferințele electoratului. Lista preferințelor este condusă de Joe Biden, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama, cu 49% din intenţiile de vot, faţă de 39% pentru  Trump. 
12:00
Fostul premier român, Dacian Cioloș a fost ales lider al noului grup liberal din Parlamentul European, numit „Renew Europe” din care mai fac parte partidele din fostul ALDE, partidul  „En Marche” al președintelui francez, Emmanuel Macron și partidul Ciudadanos din Spania, alături de Alianța 2020 din România. Cioloș, care conduce partidul PLUS,  era favorit după ce, joia trecută, Nathalie Loiseau, lidera eurodeputaților de pe lista „En Marche” a lui Macron, a renunțat la candidatură.Cioloș devine primul politician din estul Europei care preia președinția unui grup important  din Parlamentul European, într-un moment în care cele două mari familii europene, Popularii și Social Democrațiii au pierdut majoritatea și vor fi nevoite să se coalize cu alte forțe pro-europene. „Renew Europe” (Renașterea Europei) este a treia forță în noul Parlament European cu 108 eurodeputați din totalul de  751.   Pro România, partidul condus de fostul premier român Victor Ponta și  pentru care a candidat și fostul premier moldovean Iurie Leancă, nu a fost acceptată în Renew Europe.Miercuri după amiază, liderii fracțiunilor parlamentare se reunesc pentru a discuta împărțirea funcțiilor în UE, înainte de summitul european care începe joi, la Bruxelles.
11:00
Noul ministru de externe al R.Moldova a răspuns întrebărilor corespondentului EL la Washington Todd Prince.
Acum 6 ore
10:30
Noua coaliție guvernamentală din Republica Moldova este mai unită în dorința de a impulsiona creșterea economică și a combate corupția, decât e divizată de viziunile de politică externă, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, marți, la Washington, noul ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu.„Ceea ce unește [partidele] este dorința de a crea condiții mai bune pentru dezvoltarea economică în Moldova și acest lucru este mai important pentru populația Republicii Moldova, decât etichetele geopolitice aplicate unui sau altui partid”, a spus șeful diplomației moldovene.Blocul pro-european ACUM și Partidul pro-rusesc al Socialiștilor au format o majoritate parlamentară și un nou guvern, pe 8 iunie, îndepărtând de la guvernare Partidul Democrat, care a încercat să se mențină la putere. Orientările geopolitice divergente ale celor două formațiuni au ridicat semne de întrebare privind longevitatea noii coaliții, în contextul relațiilor problematice dintre țările occidentale și Rusia.
09:20
Acum 8 ore
08:40
Președintele API despre întâlnirea jurnaliștilor cu noul premier Maia Sandu și problemele mass-media din R. Moldova.
Acum 12 ore
05:40
Cum poate fi primenită ţara cu aceiaşi judecători, cu procurori care au tolerat „statul capturat”?
04:40
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 24 ore
22:50
Un interviu cu directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
21:10
Partea a doua a inteviului în exclusivitate acordat Europei Libere de președintele Igor Dodon, avînd ca temă chestiunea transnistreană, securitatea energetică și politica externă..
20:10
Fostul șef al Procuraturii Anticorupție a ieșit în fața jurnaliștilor pentru a explica motivele care au stat la baza deciziei sale de a demisiona.
19:40
O comisie parlamentară de anchetă pentru a elucida circumstanțele „tentativeo de puci anticonstituțional” orchestrată de PD prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale.
19:40
Premierul Maia Sandu în dialog cu reprezentanți ai mass-media despre problemele presei moldovene.
18:20
Invitata emisiunii de astăzi este Natalia Melnic.
18:10
Avocatul lui Michel Platini a spus într-un comunicat că fostul star al fotbalului francez și șef al UEFA, reținut astăzi de poliție într-un presupus caz de corupție, nu a comis nicio încălcare. În declarația reprezentantului lui Platini se mai spune că acesta nu a fost arestat, ci numai interogat „în calitate de martor”, afirmând la interogatoriu că nu cunoaște nimic despre faptele vizate. Platini a fost reținut din dispoziția Parchetului Național Financiar francez în legătură cu dobândirea de către Qatar a dreptului de a organiza Cupa Mondială la fotbal din 2022. Parchetul Național Financiar a declanșat în 2016 o anchetă preliminară de „corupție privată”, în rândul persoanelor fără funcție publică, sub bănuiala de mită și trafic de influență înaintea deciziei din 2010 ca turneul mondial fotbalistic să aibă loc în Qatar.
18:10
Cancelara germană Angela Merkel a confirmat că s-a simțit rău în timpul ceremoniei de întâmpinare la Berlin a președintelui ucrainean Volodomir Zelenski, dar a spus că motivul a fost deshidratarea și că și-a revenit după câteva pahare cu apă. Merkel a dat explicația după discuțiile cu Zelenski, la Cancelaria Federală, răspunzând îngrijorărilor jurnaliștilor care au văzut-o ceva mai cum depune eforturi pentru a-și menține echilibrul, la întâmpinarea președintelui ucrainean. Cei doi lideri au discutat despre eforturile de soluționare a conflictului din estul Ucrainei între forțele guvernamentale ucrainene și rebelii sprijiniți de Rusia. Merkel a repetat că sancțiunile occidentale impuse Rusiei după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului din Donbas, în 2014, vor rămâne în vigoare dacă suveranitatea Ucrainei nu este restabilită. 
18:10
China și Rusia au cerut Statelor Unite să relaxeze presiunile asupra Iranului, pe fundalul îngrijorărilor privind o posibilă confruntare militară între americani și iranieni. Apelul survine după ce Teheranul a spus că va renunța la tot mai multe angajamente asumate prin acordul nuclear semnat cu puterile internaționale în 2015, inclusiv în ceea ce privește îmbogățirea uraniului. Consilierul de stat chinez Wang Yi a cerut Iranului să continue respectarea angajamentelor asumate, în ciuda faptului că Statele Unite s-au retras din acord și au reintrodus sancțiunile împotriva Teheranului. Ministerul rus de externe a reacționat între timp la anunțul Washingtonului că va trimite încă 1000 de militari americani în Orientul Mijlociu. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus că anunțul Statelor Unite este „provocator” și cauzează „îngrijorări serioase”. Statele Unite au promis să facă totul pentru a asigura navigarea liberă prin Strâmtoarea Ormuz, o rută majoră de transport a petrolului, acuzând Iranul că ar încerca să pericliteze traficul maritim prin atacuri recente asupra unor tancurilor petroliere. Iranul neagă că ar fi implicat.
18:10
Majoritatea PSRM-ACUM a adoptat în lectură finală amendamente legislative care simplifică procedura de demitere a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Aceștia vor putea fi demiși de către autoritățile care i-au numit în funcție, fără să mai fie nevoie ca demisia să fie confirmată de instanțele de judecată. CEC este compusă din nouă membri, unul fiind desemnat de către șeful statului, iar ceilalți opt sunt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. În ultimele zile, deputați ai majorității PSRM-ACUM și prim-ministra Maia Sandu și-au exprimat neîncrederea față de unii membri ai CEC, în special față de Iurie Ciocan.
17:00
Un interviu cu președintele statului despre perspectivele și imperativele menținerii actualei majorități parlamentare și a guvernului Maia Sandu.
15:40
Majoritatea parlamentară a votat în prima lectură abrogarea legii „cetățeniei prin investiție” pe motiv că prezintă riscuri multiple. „De cetățenia moldoveană pot beneficia oameni cu trecut dubios din alte state sau persoane care au câștigat din furtul miliardului”, a spus deputatul ACUM Sergiu Litvinenco, președintele comisiei juridice a parlamentului. Pusă în aplicare din octombrie anul trecut, legea cetățeniei prin investiții a fost adoptată de fostul parlament, dominat de Partidul Democrat, și a fost promulgată de președintele Igor Dodon. Ea prevede că străinii pot cumpăra cetățenia moldoveană și pașaportul cu care pot călători fără vize în Uniunea Europeană contra unor investiții de minim 100 de mii de euro, iar identitatea noilor cetățeni nu este făcută publică.Comisia Europeană a exprimat îngrijorări, spunând că asemenea legi prezintă riscuri de securitate, pot încuraja corupția, iar regimul fără vize acordat Moldovei nu trebuie folosit pentru atragerea investițiilor individuale.
15:40
Majoritatea parlamentară PSRM – ACUM a votat astăzi pentru crearea unei comisii de anchetă formată din 7 deputați pentru a elucida circumstanțele a ceea ce numește „tentativă de puci anticonstituțional” orchestrată de Partidul Democrat prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale. Comisia a fost creată la prima ședință plenară a parlamentului de la preluarea puterii de către alianța ACUM-PSRM.Comisia de anchetă urmează să stabilească între altele dacă judecătorii Curții Constituționale au fost presați de PD să adopte hotărârile din perioada 7-9 iunie prin care democrații au scos în afara legii noua majoritate parlamentară, încercând să dizolve parlamentul actual. Un alt obiectiv al anchetei este să clarifice dacă Procuratura Generală ar fi pregătit, la indicația PD, mandate de arestare pe numele deputaților PSRM-ACUM. Deputații democrați de opoziție au refuzat să-și delege reprezentanți în comisie.
15:40
Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, și-a apărat formațiunea în fața acuzațiilor de tentativă de uzurpare a puterii, spunând în plenul Parlamentului că o nou-creată comisie de anchetă poate deveni un instrument de persecutare a oponenților politici. „Vă implor, țara așteaptă ca Parlamentul R. Moldova să contribuie la liniște”, a spus Diacov, care a luat cuvântul de la tribuna Parlamentului în numele PD.Majoritatea parlamentară PSRM – ACUM a creat comisia de anchetă parlamentară pentru a elucida circumstanțele a ceea ce numește „tentativă de puci anticonstituțional” orchestrată de PD prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale, începând cu 7 iunie. Timp de o săptămână, PD a refuzat să transfere puterea către noua majoritate și a încercat să dizolve parlamentul cu ajutorul unor decizii ale Curții Constituționale, pe care instanța și le-a anulat între timp. La discuțiile de astăzi din Parlament au lipsit liderul PD, Vlad Plahotniuc, care ar fi fugit în străinătate după ce partidul său a cedat puterea, precum și fostul spicher democrat, Andrian Candu, despre care nu se știe unde se află. 
15:40
Parlamentul a stabilit că alegerile locale generale vor avea loc pe data de 20 octombrie. Proiectul de hotărâre privind stabilirea datei alegerilor a fost adoptat prin votul unanim al deputaților, inclusiv a deputaților PD din opoziție. Astfel, campania electorală urmează să înceapă la 20 septembrie. Mandatele actualilor primari și consilieri locali au expirat pe 14 iunie 2019.
15:30
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit astăzi la Berlin cu cancelara germană Angela Merkel, la o zi după ce a cerut, la Paris, aliaților europeni ai Kievului să mențină presiunea asupra Rusiei pentru încheierea conflictului din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a mai spus că cei doi vor mai aborda subiecte legate de aprovizionarea energetică a Ucrainei în lumina proiectului Nord Stream 2 de furnizare a gazelor rusești direct Germaniei, cu ocolirea țărilor Europei de Est.Agențiile de știri relatează că Angela Merkel l-a întâmpinat pe Zelenski la sediul guvernului german, Cancelaria Federală, agențiile de știri relatând că, în timpul ceremoniei, ea a părut să se simtă rău din cauza arșiței. Luni, președintele francez Emmanuel Macron i-a spus omologului său ucrainean la Paris că-l va sprijini în efortul de a instaura pacea în estul Ucrainei.
15:30
În Rusia, Duma de Stat a adoptat aproape unanim o rezoluție prin care sprijină ferm decizia președintelui Vladimir Putin de a suspenda participarea țării în Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare din 1987, care interzice o întreagă clasă de rachete. Camera superioară a parlamentului rus, Consiliul Federației, urmează să examineze și ea proiectul care mai lasă la discreția lui Putin dreptul de a relua implementarea tratatului.În luna februarie, Statele Unite și-au suspendat participarea în tratat acuzând Rusia că îl încalcă prin dezvoltarea unei rachete noi. Moscova respinge acuzația și acuză Statele Unite de același lucru. Tratatul încheiat în timpul Războiului Rece de Statele Unite și Uniunea Sovietică interzice dezvoltarea, fabricarea și amplasarea rachetelor cu lansare de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5500 de kilometri.
Ieri
14:30
Prim-ministra Maia Sandu i-a mulțumit ambasadorului Statelor Unite, Dereck J. Hogan, „pentru susținerea din ultimele zile a noului guvern”. Într-o postare pe Facebook, Maia Sandu precizează că s-a întâlnit cu Hogan luni. În timpul incertitudinii politice de săptămâna trecută, când Partidul Democrat refuza să cedeze puterea noii majorități PSRM – ACUM, ambasadorul american a avut întâlniri multiple cu forțele politice aflate în conflict, fiind creditat de presă cu meritul de a fi convins PD să transfere pașnic guvernarea. „Parteneriatul strategic cu SUA este o prioritate a politicii externe moldovenești”, mai spune în mesajul său Maia Sandu precizând că ambasadorul Hogan i-a dat asigurări că Statele Unite „vor conlucra îndeaproape cu noul guvern pentru consolidarea statului de drept și crearea unor instituții puternice”.
14:30
Noul ministru de Interne, Andrei Năstase, spune că ministerul său nu are informații despre faptul că liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și primarul din Orhei, Ilan Șor, ar fi părăsit R. Moldova prin punctele controlate de autoritățile constituționale. Vorbind de la tribuna parlamentului în timpul ședinței plenare de astăzi, Năstase a spus însă că autoritățile fac verificări suplimentare împreună cu cele ucrainene în urma relatărilor că cei doi puteau fugi prin regiunea transnistreană, zburând ulterior de la Odesa. „Mai există și altă posibilitate de a părăsi țara: pe aeroportul din Chișinău s-a creat un coridor pentru bandiți, prin care au trecut în permanență Plahotniuc și Șor cu bani și bunuri de valoare mare”, a mai spus Năstase. Ceva mei devreme, el a făcut un denunț împotriva lui Plahotniuc la Procuratura Generală, cerând instituției să facă demersurile necesare pentru ridicarea imunității parlamentare a liderului PD în vederea judecării lui pentru uzurparea puterii în stat. Vineri noaptea, după ce a cedat puterea noii majorități PSRM-ACUM, PD a spus că Plahotniuc a plecat în străinătate să-și vadă familia. Acesta a scris ulterior pe Facebook că nu se poate întoarce pentru că R. Moldova „nu este o țară sigură” pentru el. În ce îl privește pe fostul bancher Ilan Șor, care a fost condamnat în prima instanță în legătură cu devalizarea băncilor, în 2014, acesta ar avea interdicție de a părăsi teritoriul R. Moldova pe perioada procesului.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.