Procuratura Turciei a ordonat arestarea a 295 de militari acuzați de legături cu o rețea a clericului Fettulah Gulen

Europa Libera, 22 februarie 2019 11:30

Procuratura Turciei a ordonat arestarea a 295 de militari acuzați de legături cu o presupusă rețea condusă de clericul musulman din Statele Unite, Fettulah Gulen, despre care Ankara spune că ar fi orchestrat o tentativă de puci în 2016. Declarația procurorilor, datată 22 februarie, spune că printre cei care urmau să fie reținuți se află trei colonei, patru maiori și zece locotenenți. Poliția turcă a lansat o serie de raiduri la unu noaptea în cadrul investigării unor convorbiri telefonice între presupușii agenți ai lui Gulen, se mai spune în declarație. Peste 77.000 de oameni au fost arestați în Turcia în legătură cu puciul militar eșuat din 2016, soldat cu 250 de morți. Gulen neagă orice implicare în acele evenimente, iar partenerii occidentali ai Turciei au condamnat repetat campaniile de persecuții lansate de puterea de la Ankara după puci.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
02:10
Din agenda principalelor evenimente ale zilei.
Acum 8 ore
21:30
Reprezentanți ai Statelor Unite și Rusiei au purtat convorbiri la Roma pe marginea situației din Venezuela, unde Rusia îl sprijină pe președintele contestat, Nicolas Maduro, iar Statele Unite l-au recunoscut președinte interimar pe Juan Guaido, liderul opoziției care este și spicher al parlamentului de la Caracas. Emisarul american pentru Venezuela, Elliott Abrams, a spus că discuțiile purtate astăzi cu ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, au fost pozitive și consistente, dar divergențele au rămas. Riabkov a descris convorbirile drept dificile, dar sincere. Poziția Statelor Unite este sprijinită de Uniunea Europeană și majoritatea țărilor latinoamericane, în vreme ce poziția Rusiei este împărtășită de China, Turcia, Iran și Cuba. Convorbirile de la Roma au avut loc după noi sancțiuni anunțate de Statele Unite împotriva Venezuelei, unde Rusia a făcut investiții importante în industria petrolieră în ultimii ani. Riabkov s-a pronunțat împotriva unei intervenții militare americane în Venezuela.   
Acum 12 ore
20:40
Iar Moscova nu este mulțumită şi transmite semnale prin diferite căi că nu aprobă un asemenea scenariu, este opinia expertului în politică externă, în trecut viceministru de externe.
19:30
Expertul în politică externă Andrei Popov presupune că Andrei Neguţa ar putea juca un rol important în promovarea unei coaliţii PD-PSRM la Moscova.
19:20
O amânare a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană peste termenul prevăzut de 29 martie ar avea sens numai dacă ar folosi la aprobarea de către Londra a acordului de divorț, așa încât Brexit-ul să poată avea loc ordonat. Declarația a fost făcută de Michel Barnier, negociatorul șef pentru Brexit al Uniunii Europene, după anunțul că prim-ministrul britanic Theresa May va trimite în curând o cerere de amânare pentru a fi examinată de liderii europeni la summit-ul lor de la sfârșitul acestei săptămâni. „Dacă Theresa May cere o amânare, ține de cei 27 de lideri să cântărească cât de întemeiată și folositoare este”, a spus Barnier. Ceva mai devreme, guvernul britanic a spus că May va trimite o scrisoare marți sau miercuri președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea. Parlamentul de la Londra a respins de două ori până acum acordul de Brexit negociat de May cu UE.
19:20
Președintele american Donald Trump îl primește astăzi la Casa Albă pe noul președinte de dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, o întrevedere de la care se așteaptă relansarea relațiilor dintre „cele mai mari democrații din emisfera vestică”, potrivit consilierului american pentru securitatea națională John Bolton. Supranumit „Trump al Tropicelor”, Bolsonaro a spus înainte de vizită că sprijină agenda anti-imigranți a președintelui american și construcția unui zid la granița Statelor Unite cu Mexicul. De la alegerea ca președinte în octombrie trecut în urma unei campanii populiste, Bolsonaro a promis o nouă eră pro-americană în politica externă a țării sale. În politica internă, liderul brazilian acuzat de tendințe extremiste a promis să facă ordine și să combată corupția.
18:50
Actualul guvernator de la Comrat, Irina Vlah, a acuzat deputaţii găgăuzi că ar fi îndeplinit o „comandă politică”.
18:50
Invitata emisiunii este Galina Vasilieva.
17:40
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, spune că UE va „urmări îndeaproape” formarea noului guvern de la Chișinău și elaborarea programului de guvernare. Mogherini a vorbit la Bruxelles luni seara, după o reuniune a miniștrilor europeni de externe, spunând că au fost exprimate „unele îngrijorări” în legătură cu situația de după alegerile parlamentare moldovene din 24 februarie. „Nu este treaba noastră să intrăm în discuții despre coaliții și formarea guvernului. Dar este treaba noastră să ne menținem vigilența în chestiunea statului de drept și în primul rând a implementării agendei din Acordul de Asociere cu Moldova, care este un partener cheie pentru noi în Parteneriatul Estic”, a spus Mogherini. Înainte de discuțiile de luni, un oficial de rang înalt de la Bruxelles le-a spus jurnaliștilor că UE ar considera „foarte problematică” formarea unei noi majorități parlamentare la Chișinău prin „schimbarea netransparentă a afilierii politice” a unor deputați aleși, ca și o majoritate parlamentară bazată pe sprijinul deputaților lui Ilan Șor, condamnat în primă instanță în legătură cu frauda bancară.
17:20
Compania care furnizează energie electrică în Bălți și alte raioane din nordul Republicii Moldova a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să majoreze tarifele pentru anul 2019 cu aproximativ 10%. Portalul mold-street.com relatează că întreprinderea Furnizarea Energiei Electrice Nord SA aflată în proprietatea statului explică cererea prin faptul că trebuie să recupereze mijloace de circa 110 milioane lei acumulate din cauza unor devieri ale tarifelor în anii 2017-2018. Furnizorii privați de curent electric din centrul și sudul Republicii Moldova aflați în proprietatea grupului Gas Natural Fenosa au solicitat o majorare a tarifelor de doar 0,7%.
17:20
În primii doi ani de funcționare a mecanismului de redirecționare a două procente din impozitul pe venit reținut de stat aproape 6 milioane lei au ajuns în conturile diferitor ONG-uri şi culte religioase.
16:20
Nursultan Nazarbaev și-a dat pe neașteptate demisia din funcția de președinte al Kazahstanului după aproape 30 de ani în fruntea fostei republici sovietice din Asia Centrală, dar a spus că va rămâne lider al partidului de guvernământ Nur Otan și că își va menține funcția de șef al influentului Consiliu de Securitate al țării, care i-a fost acordată pe viață. „Am decis să-mi încetez îndatoririle de președinte”, a declarat Nazarbaev într-un discurs televizat către națiune, pe 19 martie, precizând că aceste atribuții vor fi preluate de spicherul camerei superioare a parlamentului kazah, Qasym-Zhomart Toqaev. Ceva mai devreme, președinția kazahă anunțase că șeful statului va face un anunț important. S-a speculat anterior că Nazarbaev ar vrea să preia o altă funcție. În vârstă de 78 de ani, el conduce țara bogată în resurse energetice încă dinaintea prăbușirii URSS, în 1991. Activiștii pentru drepturile omului l-au acuzat de suprimarea neîncetată a vocilor incomode, prelungirea aflării sale în funcție prin alegeri sau referendumuri nedemocratice și folosirea pârghiilor puterii pentru neutralizarea oponenților. Și după demisia din funcția de președinte, Nazarbaev își va păstra influența în Kazahstan ca șef al Consiliului de Securitate. În iulie 2018, statutul acestui Consiliul a fost schimbat din consultativ în constituțional, fiindu-i întărită autoritatea, iar Nazarbaev a devenit șeful instituției pe viață.
16:20
Interviu cu autorul unui studiu despre cheltuielile reale ale muncitorilor din Republica Moldova.
Acum 24 ore
15:10
Procurorii olandezi care interoghează suspectul de origine turcă în legătură cu incidentul armat de luni în oralul Utrecht spun că nu au descoperit deocamdată legături între suspect și victime, așa încât au în continuare bănuieli serioase că atacatorul a avut scopuri teroriste. Gokmen Tanis în vârstă de 37 de ani a fost reținut pe 18 martie după ce a deschis focul într-un tramvai, ucigând trei oameni și rănind cinci. Urmărirea sa de către poliție a durat opt ore. Autoritățile au sugerat inițial că a atacul putea fi legat de o dispută între rude, iar această versiune nu a fost exclusă încă definitiv. Dar o notă găsită de poliție în mașina folosită de Tanis pentru a fugi a îndreptat ancheta pe filiera teroristă. Au fost reținute alte două persoane. Identitatea victimelor nu a fost făcută publică  deocamdată. În semn de doliu, drapelele au fost coborâte în bernă astăzi la instituțiile guvernamentale din Olanda, iar la Utrecht localnicii au depus flori în apropiere de locul unde a avut loc incidentul.
15:10
Partidul Socialiștilor a anunțat că și-a format deja fracțiunea parlamentară, chiar înainte de prima ședință a Parlamentului ales pe 24 februarie. Președintă a fracțiuni a fost aleasă lidera PSRM, Zinaida Greceanîi, care a înmânat mandatele tuturor celor 35 de deputați socialiști. La începutul lunii, deputații socialiști au semnat o declarație comună în care au promis că vor „lucra numai într-o singură echipă unită” și că nu-și vor „trăda echipa și alegătorii”. Președintele Igor Dodon a spus că va convoca săptămâna aceasta prima ședință a noului Parlament, la care urmează a fi aleasă noua conducere a forului legislativ. Socialiștii își strâng rândurile pe fundalul speculațiilor că Partidul Democrat ar intenționa să ademenească deputați socialiști pentru a crea o majoritate parlamentară. Blocul ACUM al opoziției pro-europene a refuzat să poarte negocieri de coalizarea atât cu democrații, cât și cu socialiștii pe care îi consideră partide oligarhice.
13:20
Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și acum candidată la președinția țării, și-a justificat din nou atitudinea din 2014, când a susținut decizia de a nu se reacționa militar la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea. Într-un interviu cu Europa Liberă, Timoșenko a explicat că anexarea abuzivă a peninsulei cât și conflictul separatist care a urmat, au fost posibile pentru că Ucraina nu a dispus de nici un scut politic sau militar. „Când totul a izbuncit, Ucraina nu avea nici arme, nici sprijin international”, a spus Timoșenko. „Dacă am fi cedat provocării, […] dacă un singur om din Crimeea sau soldat din flota rusă la Marea Neagră ar fi murit, Kremlinul ar fi trimis forțele masate la granița cu Ucraina”, a mai declarat Timoșenko, care cu mai bine de zece zile înainte de alegerile prezidențiale, se numără printer primii trei candidați în sondajele de opinie.
13:20
Iranul a negat afirmațiile președintelui turc Recep Taiyyp Erdogan că armata iraniană ar participa alături de militari turci la o ofensivă împotriva militanților separatiști kurzi, în zona muntoasă de graniță între Turcia, Iran, Irak și Siria.Luni, președintele Erdogan declara că ofensivă are ca țintă Partidul Muncitoresc Kurd, scos în afara legii în Turcia. Informația a fost reluată de presa din Turcia, dar negată de surse militare iraniene.
13:20
Serghei Stanişev, președintele Partidul Socialiştilor Europeni (PES) și fost premier al Bulgariei, a pierdut duminică, în urma unui vot secret, poziţia de cap de listă a Partidului Socialist Bulgar pentru europarlamentare din mai. Acum, estes neclar dacă Stanișev va fi pe lista socialiștilor. Capul de listă i-a revenit jurnalistei Elena Ionceva, fosta parteneră a lui Stanișev în perioda când acesta era premier.Se pare că respingerea lui Stanișev se datorează conflictului de natură politică, în care se află cu actuala lideră a socialiștilor bulgari, Kornelia Ninova. Aceasta a îmbrățișat în ultimul timp poziții populiste, în contradicție cu cele ale socialiștilor europeni, când vine vorba de migrație, egalitatea între sexe sau atitudinea față de Ungaria premierului Viktor Orbán, care se bucură de simpatia lui Ninova. Stanișev pe de altă parte, a fost singurul europarlamentar socialist bulgar care a votat în septembrie, în favoarea declanşării Articolului 7 din Tratat în cazul Ungariei.
10:20
Interviul dimineții cu noul deputat al Blocului ACUM despre măsuri „neordinare” ale Parlamentului și lustrația în justiție.
09:20
„Nu putem avea încredere în justiția turcă de azi, care descoperă și condamnă „teroriști” pe bandă rulantă” (N. Negru/Ziarul de Gardă).
09:10
Bocul ACUM promovează demiterea sau lustrarea întregii conduceri a sturcturilor din sistemul de justiție, a declarat deputatul blocului, istoricul Octavin Țîcu într-un interviu cu Europa Liberî. Țîcu a explicat că este de dorit o hotrâre a Parlamentul care să „anunțe statutul  de stat captiv” al R.Moldova și care ar permite demiterea „în corpore” a conducerilor structurilor juridice, cum ar fi Procurorul general, sau „nominala” (individuala).Țîcu a admis că ar fi vorba de măsuri „nenormale” dar a argument că sistemul juridic are o „problem genetică de construcție, moștenirea sovietică de supunere…față de instanțele supreme”. În opinia blocului ACUM, a mai arătat Țîcu, Procuratura generala si Centrul Național Anticorupție  „au un rol foarte important în legitimarea regimului oligarhic” iar „instanțele de judecată” care au influență și mai puternică, sunt „servile regimului”.
08:50
„Idee pe care merge blocul ACUM este anularea votului mixt și declanșarea de alegeri anticipate în baza unui sistem de vot corect ” a declarant nou deputat al blocului, istoricul Octavian Țâcu într-un interviu cu Europa Liberă. Cu toate acestea, a precizat Țâcu, blocul ACUM va participa la costituirea noului Parlament și va înainta un candidat pentru președinția Parlamentului.
08:00
Proiectul de buget, prezentat de administrația americană pentru anul financiar 2020 , este cel mai mare buget din istoria Statelor Unite, cu cheltuieli estimate la aproape 5 trilioane de dolari, inclusive 750 de miliarde pentru apărare și 8,6 miliarde pentru ridicarea de ziduri și bariere la granița cu Mexic. Totoadată prevede reducerea cu aproape 2 miliarde a programelor sociale, inlcusiv ajutorul de șomaj și asigurările medicale.Bugetul prevede și reducerea cu peste 20% a cheltuielilor pentru emisiunile pentru străinătate, reducere care ar urma să afecteze și radio Europa Liberă/Libertatea. Se propune între altele, închiderea redacțiilor pentru Georgia și Caucazul de Nord și sistarea „operațiunii în Muntenegru și Macedonia”. Sunt afectate deasemeni  Vocea Americii, Radio Asia Libera și radio Marti pentru Cuba precum și alte initiative media americane, dedicate străinătății.Propunerea va fi trimisă acum în Congres unde se va decide forma finală a bugetului, care de multe ori este foarte diferită de propunerea administrației. În anul bugetar 2019, Congresul american a aprobat pentru posturile de radio Europa Liberă/Libertatea un buget de 124 de milioane de dolari desi administrația propusese numai 91 de milioane.„În multe țări sunt mulți care ar vrea să plecăm” a comentat președintele ineriam al companiei Daisy Sindelar „dar ne vom continua misiuna vitală, cu sprijinul tuturor celor interesanți din Statele Unite, așa cum am făcut-o și pînă acum”.
Ieri
02:10
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
18 martie 2019
20:50
Poliția din Utrecht l-a arestat pe un bărbat de 37 de ani, de origine turcă, bănuit de a fi ucis cu focuri de armă trei oameni într-un tramvai din orașul olandez. Motivele atacului sunt neclare. Primarul orașului a menționat terorismul, dar procurorii au spus mai târziu, citând și declarațiile rudelui suspectului Goken Tanis, că el și-ar fi ucis în tramvai o rudă, o femeie, iar apoi pe cei care i-au sărit victimei în ajutor. Alți cinci oameni au fost răniți. Procurorii au spus că Tanis a mai fost arestat în trecut, dar nu au dat detalii. Presa a relatat că suspectul are antecedente penale, fiind judecat în prezent sub acuzația de viol.
20:40
Un tribunal din Cecenia l-a condamnat pe activistul pentru drepturile omului Oiub Titiev la patru ani de detenție într-o colonie penitenciară, pentru posesie de droguri, la capătul unui proces despre care Titiev și suporterii săi spun că a fost unul politic. Titiev, care a condus filiala cecenă a organizației Memorial, a fost prezent luni la pronunțarea condamnării în sala de judecată de la Șali. El s-a aflat în închisoare din ianuarie 2018, când a fost arestat de polițiști care l-au oprit în trafic și i-au găsit marijuana în mașină.Avocatul lui Titiev a fost citat de agențiile de presă rusești cu declarația că el poate face cerere de grațiere deja în luna mai. Organizația Memorial a deplâns sentința, spunând că este o condamnare sistemului juridic rusesc, nu a lui Titiev, care este nevinovat.
19:10
Un comentariu săptămînal în dialog cu directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.
18:50
Punctele de trecere a frontierei R. Moldova sunt ţinta unor controale în ultimele zile. Mai mulți transportatori de mărfuri şi persoane au protestat dis de dimineață la vama Leuşeni, unde au blocat traficul. Protestul a avut loc după ce duminică seara mai mulți șoferi au fost amendați de către Agenția Națională Transport Auto pentru transportul ilicit de persoane în trafic internațional. La o altă vamă, cea din Sculeni, Centrul Naţional Anticorupţie a făcut luni percheziții şi a reţinut şase persoane pentru corupţie.Câțiva angajați ai Serviciului vamal au pus pe roate o schemă de corupție. Aceștia radiau din baza de date automobile cu numere de înmatriculare străine contra unor sume de bani, a anunțat CNA după perchezițiile de luni dimineața operate la vama Sculeni. Cum funcționa schema? În sistemul informațional se bifa ieșirea mașinii din țară, în realitate fără să fi părăsit postul vamal.Astfel se ocolea termenul legal de cel mult jumătate de an în care o mașină cu numere de înmatriculare străine e în drept să se afle pe teritoriul R. Moldova. Ofițerii anticorupție au identificat mai multe cazuri în care automobilele erau radiate din baza de date. Pentru fiecare mașină mita pretinsă fiind de 400 de euro. CNA a reținut șase persoane: un șef responsabil de gestionarea bazelor de date ale Serviciului vamal, trei inspectori vamali şi doi intermediari.Pentru fiecare mașină mita pretinsă fiind de 400 de euro...Au fost pornite cinci cauze penale pentru corupere pasivă, trafic de influență și complicitate la corupere pasivă. Dacă vor fi găsiți vinovați, funcționarii Serviciului Vamal riscă până la 10 ani de închisoare, amendă și privarea de dreptul de a ocupa funcții, iar intermediarii – până la 6 ani de pușcărie și amenzi.Serviciul Vamal a anunțat că va colabora cu organele anticorupție în cazul reținerilor de la vama Sculeni și că va iniția o proprie anchetă de serviciu pe acest caz.În ajunul perchezițiilor ofițerilor anticorupție, la postul vamal din Sculeni şi la cele din Leuşeni şi Costeşti au avut loc controale operate de inspectori ai Agenției Naționale Transport Auto, polițiști de frontieră şi reprezentanţi ai FISC-ului. 15 şoferi au fost sancţionaţi cu o amendă de până la 12 mii de lei, iar 12 transportatori au rămas fără placuţe de înmatriculare  pentru jumătate de an. Potrivit Agenţiei Naţionale de Transport Auto şoferii transportau ilicit persoane și mărfuri.Nemulțumiți de sancțiuni mai mulți transportatori au protestat dis de dimineață la vama Leuşeni încercând să blocheze traficul la intrarea în țară. Despre acest protest spontan a anunţat deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba, care se afla în acel moment la vamă.„Oamenilor nu li se creează condiții să muncească. Ei vor să muncească legal. Nici licență nu li se eliberează, nici nu sunt lăsați în pace să lucreze, aşa cum lucrau până acum. Asta îmi sugerează că, după ce a pus mâna pe gările auto, cineva mai ocheşte un business să-l monopolizeze. Transportul internațional de colete şi pasageri - interesant business de monopolizat după ce ai alungat un milion de oameni din țară”, a scris Alaiba pe pagina sa de Facebook.Controale similare au avut loc şi săptămâna trecută în punctele de trecere a frontierei de la Cahul, Vulcănești și Giurgiulești. Atunci au fost sancţionaţi 15 transportatori.Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a declarat că astfel de razii trebuie efectuate cât mai des pentru a combate activitatea transportatorilor iliciți de persoane. „Iresponsabilitatea acestor transportatori ilegali pune în pericol siguranța traficului rutier”, a spus Chiril Gaburici.Expertul Oleg Tofilat, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, spune că în principiu Agenția Națională Transport Auto a acţionat corect, numai că normele legale ce reglementează transportul de pasageri sunt învechite şi extrem de restrictive:„Cadrul normativ nu corespunde principiului liberului acces la piaţă. Ca să obţii o cursă regulată este foarte dificil. Trebuie să nu te contrapui cu vreo cursă deja existentă. Graficul tău trebuie să fie la o distanţă de cel puţin o oră de orice cursă existentă. Este un impediment destul de mare pentru accesul la piaţă. O altă problemă e că cursele ocazionale le poţi face doar prin carnete „interbus” şi acolo sunt aşa reguli că trebuie să ieşi şi să intri cu acelaşi grup de persoane.Cadrul normativ nu corespunde principiului liberului acces la piaţă...Pe când transportatorii noştri duc persoane de ocazie şi sunt grupuri diferite. Problema e că în loc să modifice cadrul normativ şi să-l ajusteze la rigorile zilei de azi, autorităţile excelează în a respecta un cadrul normativ foarte vechi.”  Concluzia expertului Oleg Tofilat e că prin astfel de controale şi penalizări Agenția Națională Transport Auto pare să apere marii transportatori de concurență în detrimentul micilor transportatori de mărfuri.
18:30
18:00
Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari, a evitat să comenteze acuzaţiile liderului PL, Dorin Chirtoacă.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.