Senatorul american Bernie Sanders vrea să candideze la prezidențiale din 2020

Europa Libera, 20 februarie 2019 14:20

În Statele Unite, senatorul democrat Bernie Sanders și-a anunțat intenția să candideze la alegerile prezidențiale din 2020. În vârstă de 77 de ani, Sanders a fost la un pas de a candida în 2016, dar a pierdut competiția internă din Partidul Democrat în fața lui Hillary Clinton. Senatorul din statul Vermont este un critic vehement al președintelui Donald Trump, despre care spune că ar fi „rasist” și „mincinos patologic”. Sanders spune că va lupta nu doar împotriva lui Trump, ci și a injustiției sociale, economice, rasiale și ecologice.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 8 ore
02:00
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 12 ore
20:50
Președintele Donald Trump a semnat un decret prin care Statele Unite recunosc oficial suveranitatea israeliană asupra Înălțimilor Golan, teritoriu cucerit de Israel de la Siria în războiul din 1967 și anexat la Israel în 1981. Trump a semnat decretul la începutul unei întrevederi la Casa Albă cu premierul conservator israelian Benjamin Netanyahu. Decretul oficializează o promisiune făcută de Trump la 21 martie.Agențiile de presă scriu că decizia i-ar putea da un avantaj lui Netanyahu la alegerile israeliene de la 9 aprilie. Decizia lui Trump a fost condamnată de îndată de Siria, care a numit-o „un atac flagrant” la adresa suveranității sale. Secretarul general ONU, Antonio Guterres, a declarat printr-un purtător de cuvânt că statutul Înălțimilor Golan, a căror anexare de către Israel în 1981 nu a fost recunoscută niciodată internațional, rămâne neschimbate.
Acum 24 ore
18:50
Pentru moment, socialiștii sunt singurii care au acceptat invitația la dialog a președintelui.
18:40
Într-un articol apărut în „Ziarul de Gardă” în ajunul începerii consultărilor politice pentru formarea noului guvern moldovean, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan, a scris că Washingtonul dorește un guvern moldovean care să întărească instituțiile guvernamentale, inclusiv prin combaterea corupției și reforma justiției, și să continue pe „calea europeană”.Ambasadorul Hogan a mai scris: „Statele Unite susțin dreptul Moldovei de a-și alege propria cale. Cred că cea mai bună cale de a crea condiții pentru un viitor mai bun pentru toți cetățenii Moldovei este de a consolida relațiile cu Statele Unite și Europa”. Ambasadorul american a mai subliniat importanța proiectelor care vor conecta R. Moldova la gazul și electricitatea din România.
18:40
În ajunul începerii consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern, președintele Igor Dodon s-a pronunțat pentru „ascensiunea dialogului R. Moldova-UE”. Potrivit propriei postări pe net, Dodon a făcut remarcile la întâlnirea avută luni cu ambasadorul UE Peter Michalko.În aceeași postare, Dodon spune că și-a reiterat „atașamentul pentru păstrarea acordurilor semnate” și confirmă că a invitat la discuții pentru marți numai trei partide: Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat, blocul ACUM, fără al patrulea partid intrat în parlament, al lui Ilan Shor.În declarații făcute după alegerile de la 24 februarie, oficiali europeni avertizau că ar privi cu îngrijorare o eventuală cooptare la guvernare a formațiunii primarului de Orhei, condamnat în primă instanță pentru frauda bancară. 
18:20
O cursă aeriană British Airways a aterizat luni din greșeală la Edinburgh, în Scoția, în loc de Duesseldorf, în Germania, informează AFP. După ce echipajul și-a dat seama de eroare, aeronava a fost realimentată cu combustibili și a ajuns la Duesseldorf cu o întârziere de peste 3 ore și jumătate.Un purtător de cuvânt a spus că British Airways și firma care opera zborul, WDL Aviations, vor stabili cum a fost posibil să se urmeze un plan de zbor greșit. Mai mulți pasageri s-au plâns pe rețele că au avut o călătorie incomodă.   
18:20
Statele Unite nu vor sta cu mâinile în sân când Rusia își infiltrează militarii în Venezuela, a avertizat luni secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, într-o convorbire telefonică cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.Potrivit unui purtător de cuvânt de la Departamentul de Stat, Pompeo i-a mai spus lui Lavrov că sprijinirea de către Moscova a regimului „nelegitim” al președintelui Nicolas Maduro nu face decât să „prelungească suferința venezuelenilor” care îl sprijină pe liderul interimar Juan Guaido.„Statele Unite și țările din regiune nu vor sta cu mâinile în sân în vreme ce Rusia exacerbează tensiunile în Venezuela”, a mai spus Pompeo.
17:20
La Chișinău, se află în vizită de lucru o misiune a Fondului Monetar Internațional pentru a se documenta despre evoluțiile economice recente și a discuta politicile promovate „pentru menținerea stabilităţii macroeconomice şi bugetar-fiscale”, am citat dintr-un comunicat. Dar emisarii FMI trebuie să discute cu un guvern interimar. Cât de concludente pot fi aceste discuții?  Actualul guvern a ratat deja două tranşe din creditul obţinut de Chişinău în 2016 de la FMI, una ce era prevăzută pentru luna noiembrie anul trecut şi alta pentru luna februarie a anului acesta.Dar discuţiile actuale cu experţii Fondului nici măcar nu vizează recuperarea acestor tranşe. Pentru aceasta ar fi nevoie ca FMI să-şi trimită la Chişinău o misiune de evaluare a programului, însă în comunicatul său recent FMI spune clar că misiunea nu e una de evaluare, ci „de actualizare a informaţiei privind evoluţiile economice recente”.Ce ar putea să însemne asta? De exemplu că fie FMI, fie guvernul, fie ambele nu sunt gata deocamdată să reia discuţiile despre continuarea programului.Aceste discuţii au fost întrerupte în iulie anul trecut când, pe fondalul apropierii alegerilor, autorităţile de la Chişinău au promovat mai multe măsuri controversate, printre ele amnistia de capitaluri criticată de FMI ca fiind o în contradicţie cu înţelegerile anterioare pe care le-a avut cu guvernul moldovean. Autorităţile au făcut atunci eforturi ca totul să pară a fi „o înţelegere” agreată de comun acord cu FMI. Mai mult, au lăsat de înțeles că ar fi o practică uzuală a FMI, ca în prag de campanii electorale, să suspende discuţiile cu autorităţile unor state pe care le finanţează. Cu toate acestea, nu este deloc limpede cine anume a fost atunci iniţiatorul suspendării programului, din ce considerente şi nici cu câte şanse ca programul să fie reluat.  Un alt accent pus în acelaşi comunicat al FMI prin care se anunţă vizita misiunii e că experţii fondului vor discuta la Chişinău „politicile promovate de autorităţi pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi bugetar-fiscale”.Solicitat de noi, un fost ministru al finaţelor, Veaceslav Negruţa, acum expert la Transparency International, ne-a explicat ce anume poate să însemne această precizare din comunicatul FMI:„Programul vechi, cel din 2016 care urmează să se finalizeze în 2019, a fost concentrat pe problemele din sectorul bancar. Între timp, după ce a fost abandonat acest program de către autorităţi, s-a agaravat situaţia pe finanţele publice. Am în vedere acele abateri constate inclusiv de misiunea de lucru din septembrie 2018, când FMI a spus despre neclaritatea care planează urmare a amnistiei capitalurilor introdusă printr-o decizie ad-hoc din 26 iulie a parlamentului, pe de alta parte aşa-zisa reforma fiscală iniţiată şi pornită de la 1 octombrie 2018 la fel a generat mai multe semne de întrebare vizavi de efectele acestei reforme pe termen mediu, adică efecte trecătoare asupra lui 2019. Un alt aspect neclar e efectul financiar de la introducerea sistemului nou de salarizare - graba şi forma finală în care a fost implementată a generat mai multe întrebări şi deocamdată nu toate lucrurile au fost rezolvate. Al treilea aspect vizează proiectele lansate în plină campanie electorală care implică costuri fără acoperire financiară suficientă.”Experţii FMI urmează să analizeze, mai spune Negruţă, cât de temeinice sunt asigurările guvernului că are justificare economică şi acoperire financiară pentru toate măsurile operate din vara anului trecut şi până în prezent, în perspectiva unei eventuale prelungiri a programului vechi. Programul ar putea însă fi și abandonat definitiv, pentru a se începe discuţii despre un nou program.Mai logic şi mai realist ar fi, este opinia expertului, iniţierea unui nou program.entru asta, însă, ar fi nevoie cel puţin ca la Chişinău să se instaleze un nou guvern, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat, prin urmare asta ar putea fi o explicaţie de ce FMI nu trimite încă în R. Moldova o misiune de evaluare a programului, ci una ca cea curentă, de lucru.                ​ 
16:50
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că-și scurtează vizita în Statele Unite în urma unui atac cu rachetă soldat cu rănirea a șapte oameni lângă Tel Aviv.„A fost un atac mârșăvesc asupra statului Israel și vom răspunde în forță”, a avertizat Netanyahu, care urma să plece spre casă de îndată ce va fi discutat la Casa Albă cu președintele Donald Trump.Armata israeliană spune că racheta care a distrus o casă din satul Mishmeret, la nord de Tel Aviv, a fost lansată de Hamas, gruparea armată care controlează Gaza. Printre cei răniți se numără un bebeluș, un băiat de 3 ani, o fetiță de 12 ani și o femeie de 60 de ani, a relatat agenția Reuters.
16:50
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a reiterat luni dispoziția alianței de a primi Georgia în rândurile sale, în ciuda opoziției înverșunate a Rusiei. Stoltenberg s-a aflat în capitala georgiană Tbilisi ca să asiste la exercițiul de 12 zile Georgia-NATO, început săptămâna trecută.„Cei 29 de aliați au spus limpede că Georgia va deveni membră NATO”, a amintit Stoltenberg la o conferință de presă în compania premierului georgian Mamuka Bakhtdze. Într-o trimitere la Rusia, Stoltenberg a mai spus că nici o țară nu are dreptul să influențeze politica „ușilor deschise” promovată de NATO.La rândul lui, premierul Bakhtdze a spus că aderarea la NATO este „alegerea poporului georgian” și este „înscrisă în Constituția” fostei republici sovietice.
16:50
Un oficial de la primăria capitalei a amenințat mamele care își folosesc copiii la cerșit că din această cauză ar putea fi „decăzute din drepturile părintești”. Potrivit IPN, amenințarea a fost formulată de Lucia Caciuc, șefa interimară a Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, luni, la ședința operativă de la primăria Chișinăului.Caciuc a recunoscut însă că decăderea mamelor respective din drepturi ar fi o procedură „foarte lungă și anevoioasă”, și a îndemnat cetățenii mai bine să nu mai ofere bani celor care cerșesc. Caciuc a mai spus că familiile cu copii cerșetori ar avea la dispoziție „fonduri prin care li se alocă susținere”, admițând însă tot ea că e vorba de bani insuficienți.
15:30
Premierul din Kosovo, Ramush Haradinaj, a concediat-o pe adjuncta ministrului justiției după ce Vesna Mikic a caracterizat campania de bombardamente NATO împotriva Serbiei din 1999 drept „genocid planificat”. Mikic face parte din minoritatea sârbă din Kosovo, care alcătuiește cam 5% dintr-o populație de 1,8 milioane. „NATO a comis un genocid planificat deliberat împotriva unei țări suverane care lupta împotriva terorismului albanez între propriile granițe”, a scris Mikic pe Facebook duminică, marcând a 20-a aniversare a bombardamentelor NATO.NATO a bombardat Iugoslavia alcătuită atunci din Serbia și Muntenegru în primăvara anului 1999 pentru a pune capăt campaniei de represiuni a forțelor de securitate împotriva albanezilor kosovari.
15:30
Regele Abdullah al Iordaniei și-a anulat luni vizita în România în semn de protest față de promisiunea premierului român Viorica Dăncilă de a muta ambasada românească în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim. Într-o declarație de presă, Casa Regală Iordaniană spune că decizia anulării vizitei indică „solidaritate cu Ierusalimul”.În cadrul vizitei regele Abduallah urma să se întâlnească cu președintele Klaus Iohannis și cu lideri parlamentari și să semneze o serie de acorduri de cooperare. Duminică Dăncilă le-a spus reprezentanților unei organizații pro-Israel influente, la Washington, că România își va muta ambasada la „Iersualim, capitala Statului Israel”. Palestinienii vor ca Ierusalimul de est să fie capitala viitorului lor stat, în vreme ce Israelul consideră orașul în întregimea lui drept capitala sa.   
15:30
Deputatul blocului ACUM Sergiu Litvinenco spune că secretariatul Parlamentului a refuzat să înregistreze câteva inițiative legislative „anti-oligarhice”, invocând faptul că nu s-a ales încă președintele Parlamentului, așa că nu are cine viza proiectele.Într-o postare pe Facebook, luni, Litvinenco a spus că incidentul s-a petrecut vineri, iar refuzul înregistrării inițiativelor a fost formulat de șefa Direcției generale documentare parlamentară, Evelina Bubuioc.Litvinenco spune că refuzul ar demonstra că„în lista instituțiilor capturate, poate fi limpede inclus deja și Secretariatul Parlamentului”, întrucât, în opinia sa, argumentul invocat de Evelina Bubuioc ar fi fals.
15:20
Uniunea Europeană a anunțat luni că a încheiat pregătirile pentru eventualitatea ieșirii Marii Britanii din organizație fără vreun acord, pe fondul creșterii temerilor de un „Brexit dur”. „Întrucât este tot mai probabil ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană fără vreun acord la 12 aprilie, Comisia Europeană a încheiat astăzi pregătirile pentru (scenariul) fără acord”, se spune într-o declarație de presă de la Bruxelles. Săptămâna trecută UE a acceptat să amâne Brexitul, programat inițial pentru 29 martie, dar dacă acordul deja negociat nu va fi aprobat de parlamentarii de la Londra nici a treia oară, riscul unui Brexit dur la 12 aprilie va crește mult.
15:20
Invitata este Silvia Rotaru. Desprre lupta cu TBC si softurile pentru medicina primară.
13:10
Deputatul blocului „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru Alaiba, pune sub semnul întrebării secretizarea raportului Kroll 2, privind frauda din sistemul financiar-bancar moldovenesc, declarând că un alt nume decât cel al primarului de Orhei, Ilan Șor, ar fi ținut în secret. Alaiba este de părere că raportul este secretizat întrucât în el ar figura liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc. Deputatul cere ca guvernarea să publice raportul Kroll 2 neredactat, informaza site-ul ziarului Cotidianul.md.
13:10
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a susținut astăzi un briefing de presă, unde a anunțat că îi invită la dialog reprezentanții partidelor politice care vor ocupa fotoliile de deputat pe cei care „au suficiente mandate pentru a discuta despre formarea unei majorități parlamentare”. Astfel, mâine, din partea PSRM, la ora 14:00 este invitată Zinaida Greceanîi, din partea PDM, la ora 15:00 este invitat Vlad Plahotniuc, iar din partea Blocului ACUM, la ora 16:00, Maia Sandu și Andrei Năstase, informeaza presa de la Chisinau.
11:00
Premierul israelian Beniamin Netanyahu are prevazuta pentru astazi o înrevedere la Casa Alba cu președintele american Donald Trump. Pe agenda se afla recenta declarație a liderului american că Washingtonul ar trebui să recunoască suveranitatea totală a Israelului asupra Platoului Golan, capturat de Israel in 1967 de la Siria, și care ar contravine politicii americane de pînă acum.Turcia, Iranul și Siria au criticat declaratia președintelui american, în timp ce Moscova a spus că speră să fie „doar o idee”.Astazi o rachetă palestiniana a lovit tinte în apropiere de Tel Aviv și a ranit cel putin șapte oameni, iar premierul Netanyahu a anunțat că își va scurta vizita în Statele Unite și imediat după întilnirea de la Casa Alba se va intoarce în Israel.In Israel luna viitoare vor avea loc alegeri generale, unde partidul premierului Netanyahu are de înfrint opozitia puternică a liderului partidului centrist Benny Gantz.
11:00
Șefa cabinetului Marii Britanii, Theresa May, are anunțată astazi o ședință a guvernului său pentru a discuta procesul Brexit în continuare și la care s-ar putea decide și soarta sa la cîrma cabinetului de la Londra. Doamna May este criticată de unii membri ai partidului său, Conservator, pentru modul în care a gestionat negocierile cu Bruxelles-ul pe tema Brexit. Uniunea Europeană i-a acordat un răgaz pîmă pe 12 aprilie pentru a obține sprjinul Parlamentului de la Londra pentru acordul negociat cu Bruxelles-ul sau să găsească o alternative valabilă care ar pute include o amînare mai îndelungată a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. La weekend in jur de un milion de oameni au protestat la Londra împotriva Brexit.O petiție online împotriva Brexit a adunat deja patru milioane de semnături în doar trei zile. În referendumul din iunie 2016, 17,4 milioane de britanici, sau 52% din participanți, au votat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar alte 16,1 milioane, sau 48%, împotrivă.
10:50
Interviul dimineții, despre fotbal și performanță în R. Moldova după meciul cu echipa Franței.
10:10
Proiectul de hotărîre pentru radierea din oficiu din Registrul de stat a 163 de întreprinderi de stat (Mold-street.md).
09:20
Ministrul american al justiției (procurorul general), William Barr a trimis o scrisoare membrilor Congresului în care spune că raportul procurorului special Rober Mueller privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016, nu-l disculpă, dar nici nu-l acuză pe președintele Donald Trump de comiterea vreunei infracțiuni.Ca reacție la publicarea scrisorii președintele Donalt Trump a declarat: Este o exonerare completă; nici o colaborare. Nici o obstrucţionare (a justitiei)”.In scrisoarea adresata Congresului, procurorul general  Barr scrie că nu „există suficiente dovezi să se stabilească dacă președintele a obstrucționat Justitia.”Președintele democrat al Comitetului pentru Justitiei Camerei reprezentanților, Jerrold Nadler, a citat presei tocmai acest  acest fragment: „Președintele Trump nu are dreptate, raportul nu ajunge la concluzia unei exonerări totale. Procurorul special Mueller a fost clar în raportul său că nu il exonerează pe președinte”.Vineri, 22 martie,  Robert Mueller a remis raportul anchetei  sale ministrului justiției. Este în mare parte acum la latitudinea lui Barr să decidă, împreună cu Casa Albă și cu Congresul, ce și cât din raport va deveni public.
09:00
Un oficial venezuelean a declarat agentiei Associated Press că două avioane ale forţelor aeriene ruseşti în care se aflau un oficial rus din domeniul apărării şi aproximativ 100 de soldaţi rușiau aterizat pe aeroportul principal din Venezuela, pe fondul întăririi relaţiilor dintre Caracas şi Moscova. Potrivit oficialității venezuelene, care a vorbit sub condiția anonimatului, reprezentantii Ministerului rus al apărarii vor discuta probleme legate de întreținerea echipamentelor, instrucția militarilor si strategii militare Acum trei luni, Rusia si Venezuelaau organizat exerciţii militare comune pe teritoriul venezuelean pe care preşedintele Nicolas Maduro le-a numit un semn de întărire a relaţiilor. Moscova îl sprijină deschis pe controversatul președinte socialist, în timp ce Occidentul și Statele Unite îl susțin pe liderul opozitiei si autodeclaratul presedinte interimar Juan Guaido.
09:00
În Serbia și Kosovo a fost marcată ieri împlinirea a 20 de ani de la declanșarea bombardamentelor NATO care au oprit masacrarea kosovarilor de către forțele sârbe în 1999. La Belgrad, naționaliștii sârbi au dat foc steagurilor NATO și Uniunii Europene, condamnând campania aeriană de 78 de zile, care a dus la scoaterea Kosovo de sub control sârbesc urmată, în 2008, de proclamarea independenței, nerecunoscută de Serbia și de alte citeva țări ale Uniunii Europene.Președintele Serbiei, Aleksandr Vucic, a fost la Nis, unde a declarat că bombardamentele NATO au fost „o crimă”, care a dus la moartea a 2500 de oameni și la daune de miliarde de dolari. ” „Am fost singuri in fata celei mai mari puteri militare a lumii” – a spus Vucic, „scopul atacurilor a fost clar, sa ne înfrîngă, să ne umilească și apoi să dea parte din teritoriul nostru altora”. Ambasadori din opt țări occidentale – Canada, Franta, Italia, Germania, Olanda, Norvegia, Marea Britanie și Statele Unite au adus un omagiu victimelor războiului la Belgrad. La Pristina, liderii kosovari au spus că războiul aerian al NATO împotriva forțelor sârbe le-a adus eliberarea. Peste zece mii de oameni au murit în războiul kosovar din 1998-1999.
09:00
Premierul român Viorica Dăncilă, a declarat diminică seara, la un post TV, că anunţul pe care l-a facut în cursul zilei la Washington privind mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim ar fi fost doar o opinie personală, iar reacția președintelui Klaus Johannis de a preciza că nu există nici o decizie oficială în acest sens, ar fi „dezamagit-o”. In intervenția sa, Viorica Dăncilă a spus că în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis refuză mutarea ambasadei la Ierusalim, va analiza toate posibilităţile, neexcluzând sesizarea Curţii Constituţionale.„Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. Din dorința de a-și revendica o decizie care nu aparține doar Guvernului României, așa cum dorește să lase impresia, Prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens”, arată Președinția României într-un comunicat de presă. O astfel de decizie ar contrazice pozitia Uniunii Europene, desi mai multe țări comunitare au deschis birouri diplometice la Ieruslaim, iar Cehia a anunțat că intenționează să facă o mutare asemănătoare.Saeb Erekat, un înalt official al Organizației Pentru Eliberarea Palestinei, a criticat declaratia de la Washington a șefei cabinetului de la Bucuresti, spunind că reprezintă „o violare flagrantă a drepturilor palestinienilor, a legislației internaționale si a rezolutiilor Națiunilor Unite”.Statele Unite au mutat ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, și Guatemala si Paraguay au făcut la fel. Între timp, Paraguay-ul a readus ambasada sa la Tel Aviv. Președintele din Honduras, Juan Orlando Hernandez, aflat la aceeasi conferinta la Washington cu șefa cabinetului de la Bucuresti a spus că și țara sa plănuiește să deschidă o misiune diplomatica la Ierusalim.
Ieri
05:10
Partidele au grijă de noi. Eşti pe FB sau pe Odnoklassniki? Partidul îţi iese în cale!
02:20
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
24 martie 2019
17:30
Prim-ministra României, Viorica Dăncilă, a declarat la un for în Statele Unite că guvernul său vrea să mute ambasada română din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim „după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional”.Potrivit Agerpres, Dăncilă a vorbit astăzi la Washington, la Conferința Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice, o organizație a lobby-lui pro-Israel din Statele Unite. Spre deosebire de guvernul condus de social-democrați, președintele României, Klaus Iohannis, se împotrivește mutării ambasadei. El spune că trebuie respectată poziția Uniunii Europene care nu recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, orașul fiind revendicat drept capitală a lor și de palestinieni.România exercită în prima jumătate a anului președinția rotativă a UE. La sfârșitul lui 2017, președintele american Donald Trump a decis mutarea ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim, iar câteva țări latino-americane au spus că vor proceda la fel. În Europa, Cehia mai examinează posibilitatea mutării ambasadei.
17:10
Nava de croazieră Viking Sky aflată de sâmbătă în derivă în largul Norvegiei este trasă de remorchere către cel mai apropiat port, iar elicopterele și-au încetat operațiunea de salvare din cauza vântului puternic și mării agitate, după ce au evacuat aproape 500 de oameni în cursul nopții trecute și astăzi.Viking Sky s-a oprit sâmbătă după amiază în apropiere de Hustadvika, o porțiune pietroasă și accidentată a țărmului vestic al Norvegiei, operatorul spunând că nu-i mai funcționau motoarele. Trei din ele au fost repornit azi dimineață iar nava s-a îndreptat asistată de remorchere către potul Molde, având încă la bord aproximativ 900 de oameni. Dintre cei evacuați, 20 de oameni sunt răniți având nevoie de îngrijiri medicale.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.