Două echipe de jurnaliști din Rusia au fost oprite să intre în R.Moldova

Europa Libera, 19 februarie 2019 22:40

Reprezentanții Poliției de Frontieră au confirmat pentru TV 8 că unui număr de cinci jurnaliști din Rusia nu li s-a permis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Motivul este că aceștia nu ar fi întrunit condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat. În ambele cazuri, scopul vizitei în țară nu a putut fi justificat, susține poliția de frontieră care spune și că nu a fost informată despre activitățile planificate ale acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit reprezentantei Poliției de Frontieră, jurnaliștii s-au întors la Moscova cu o altă cursă de pe Aeroportul din Chișinău. Una dintre echipele de jurnaliști a fost întoarsă din drum ieri, iar alta, astăzi, în prima parte a zilei.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
02:20
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 12 ore
17:30
Prim-ministra României, Viorica Dăncilă, a declarat la un for în Statele Unite că guvernul său vrea să mute ambasada română din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim „după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional”.Potrivit Agerpres, Dăncilă a vorbit astăzi la Washington, la Conferința Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice, o organizație a lobby-lui pro-Israel din Statele Unite. Spre deosebire de guvernul condus de social-democrați, președintele României, Klaus Iohannis, se împotrivește mutării ambasadei. El spune că trebuie respectată poziția Uniunii Europene care nu recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, orașul fiind revendicat drept capitală a lor și de palestinieni.România exercită în prima jumătate a anului președinția rotativă a UE. La sfârșitul lui 2017, președintele american Donald Trump a decis mutarea ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim, iar câteva țări latino-americane au spus că vor proceda la fel. În Europa, Cehia mai examinează posibilitatea mutării ambasadei.
17:10
Nava de croazieră Viking Sky aflată de sâmbătă în derivă în largul Norvegiei este trasă de remorchere către cel mai apropiat port, iar elicopterele și-au încetat operațiunea de salvare din cauza vântului puternic și mării agitate, după ce au evacuat aproape 500 de oameni în cursul nopții trecute și astăzi.Viking Sky s-a oprit sâmbătă după amiază în apropiere de Hustadvika, o porțiune pietroasă și accidentată a țărmului vestic al Norvegiei, operatorul spunând că nu-i mai funcționau motoarele. Trei din ele au fost repornit azi dimineață iar nava s-a îndreptat asistată de remorchere către potul Molde, având încă la bord aproximativ 900 de oameni. Dintre cei evacuați, 20 de oameni sunt răniți având nevoie de îngrijiri medicale.
17:10
În Serbia și Kosovo este marcată astăzi împlinirea a 20 de ani de la startul bombardamentelor NATO care a oprit masacrarea kosovarilor de către forțele sârbe în 1999.La Belgrad, naționaliștii sârbi au dat foc steagurilor NATO și Uniunii Europene, condamnând campania aeriană de 78 de zile, care a dus la scoaterea Kosovo de sub control sârbesc urmată, în 2008, de proclamarea independenței. Oficiali sârbi au mers la o ceremonie de comemorare într-un oraș din sudul Serbiei.La Pristina, liderii kosovari au spus că războiul aerian al NATO împotriva forțelor sârbe le-a adus eliberarea. Peste 10 mii de oameni au murit în războiul kosovar din 1988-1999.
Acum 24 ore
13:20
La Belgrad, au avut loc sâmbătă noi proteste împotriva președintelui Aleksandar Vucic acuzat de autoritarism. Mii de oameni s-au adunat la sediul televiziunii și radioului publice pentru a cere libertate de exprimare și alegeri corecte.Cu o săptămână mai devreme, câteva zeci de protestatari conduși de opozantul naționalist Bosko Obradovic au pătruns în clădirea televiziunii, cerând spațiu de emisie, dar au fost evacuați de poliție.La protestul din 23 martie, însă, participanții au venit cu flori și au comemorat jurnaliștii uciși în Serbia în ultimele trei decenii. Protestele anti-Vucic durează de 16 săptămâni, având organizatori diverși, inclusiv o grupare eterogenă compusă din 30 de partide și mișcări de opoziție.
13:20
Șefa guvernului de la Londra, Theresa May, se confruntă cu cereri tot mai accentuate din partea propriului Partid Conservator să-și dea demisia sau să stabilească o dată pentru demisia sa, din cauza felului în care a gestionat până acum Brexit-ul, relatează presa britanică. May nu a reușit să convingă parlamentul de la Londra să aprobe acordul negociat de ea cu UE despre ieșirea Marii Britanii, care urma să aibă loc pe 29 martie.Săptămâna aceasta, liderii europeni i-au dat un scurt răgaz pentru a mai face un efort, sau Brexit-ul se va produce fără acord. Șefa guvernului nu a reacționat la relatările presei despre cererile de demisie, dar ministrul de Finanțe, Philip Hammond, a spus că demisia nu va ajuta țara sa să găsească o cale de ieșire ordonată din Uniunea Europeană. În vreme ce politicienii nu pot decide, sute de mii de protestatari pro-europeni au ieșit sâmbătă în stradă la Londra pentru a cere să se renunțe de tot la ieșire, scandând: „Cel mai bun acord este cel fără Brext!”.
13:20
Sute de oameni mai erau blocați azi dimineață pe o navă de croazieră în derivă în largul Norvegiei, unde are loc o complicată operațiune de salvare pe marea agitată. Nava Viking Sky cu 1373 de pasageri și membri ai echipajului la bord s-a oprit sâmbătă după amiază, firma care o operează spunând că nu-i mai funcționează motorul.Aproape 400 de oameni au fost evacuați cu elicopterul. Imagini difuzate de televiziuni înfățișează nava în derivă în apropiere de Hustadvika, o porțiune pietroasă și accidentată a țărmului vestic al Norvegiei. Pasagerii Viking Sky, majoritatea americani și britanici, au postat numeroase fotografii, înregistrări video și mesaje pe rețelele de socializare, spunând că așteaptă să fie salvați.
13:20
Activistul Pavel Grigorciuc care l-a lovit pe deputatul democrat Sergiu Sîrbu a primit 30 de zile de arest preventiv. Judecătoria din sectorul Ciocana al capitalei a emis mandatul de arestare sâmbătă, la cererea procurorilor. Grigorciuc admite că i-a dat o palmă deputatului, spunând că acesta l-ar fi insultat în public.Sîrbu afirmă însă că cearta a fost provocată de activist, iar el a fost lovit cu pumnul sau alt obiect tare, ajungând la spital cu comoție cerebrală. Incidentul s-a petrecut joi, pe o terasă din apropierea parlamentului, când deputatul venea de la o ședință, iar activistul - de la un protest contra controlului PD asupra justiției. Poliția spune că Grigorciuc riscă 5 ani de închisoare pentru că mai are o condamnare în legătură cu o demonstrație violentă din 2014, când a protestat tot împotriva controlului PD asupra justiției. 
13:00
Președintele american Donald Trump a salutat cucerirea ultimului teritoriu care mai era controlat în Siria de gruparea Statul Islamic, dar a spus că Statele Unite vor păstra vigilența până la „înfrângerea finală” a grupării extremiste peste tot unde operează.Trump a făcut declarația după ce Forțele Democrate Siriene sprijinite de Statele Unite au anunțat sâmbătă că a fost eliberat și ultimul sat controlat de militanți, eliminând califatul brutal al extremiștilor, care au ocupat arii vaste ale Irakului și Siriei în 2014. Deși nu mai controlează teritorii, militanții Statului Islamic rămân capabili de atacuri.
09:00
Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi: Corneliu Ciurea și Vlad Țurcanu.
08:30
Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi: Corneliu Ciurea și Vlad Țurcanu.
Ieri
18:20
La Paris are loc un marș al „vestelor galbene” la care participă mii de oameni, dar autoritățile au interzis demonstrațiile în zona centrală, pe bulevardul Champs Elysees, și au scos în stradă numeroase forțe de ordine pentru a preveni violențe ca cele de sâmbăta trecută, când au fost devastate și incendiate zeci de magazine. Marșul de astăzi, început în sudul Parisului, are ca destinație cartierul turistic Montmartre și catedrala Sacre-Coeur. Au restricționat protestele și autoritățile din alte orașe franceze ca Bordeaux, Toulouse, Marsilia și Nisa. Demonstrațiile „vestelor galbene” începute toamna trecută contra scumpirii carburanților au devenit un protest permanent față de politicile președintelui Emmanuel Macron.
18:20
La Londra are loc un amplu protest al britanicilor care sunt împotriva ieșirii țării lor din Uniunea Europeană. Potrivit Reuters, la demonstrație iau parte sute de mii de oameni pentru a cere Guvernului conservator condus de Theresa May să organizeze un nou referendum despre Brexit. Joi, liderii europeni au acceptat o scurtă amânare a ieșirii Marii Britanii din UE, care urma să aibă loc pe 29 martie, pentru a oferi politicienilor britanici răgazul necesar aprobării acordului de Brexit.Negociat de Theresa May cu UE, acordul a fost respins deja de două ori de Parlamentul de la Londra, atât de oponenții, cât și de susținătorii Brexit, așa încât ieșirea Marii Britanii din UE se poate produce haotic.În stradă, protestatarii cer însă să se renunțe de tot la ieșirea Marii Britanii, scandând: „Cel mai bun acord este cel fără Brext!”. O petiție online împotriva Brexit a adunat patru milioane de semnături în doar trei zile. În referendumul din iunie 2016, 17,4 milioane de britanici, sau 52% din participanți, au votat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar alte 16,1 milioane, sau 48%, s-au pronunțat împotrivă.
15:20
Tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului răspund la întrebări și caută soluții pentru un conflict moștenit.
15:10
Președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a cerut autorităților de la Chișinău să asigure „o justiție echitabilă și independentă”, spunând că, fără ea, „Moldova nu poate deveni un stat cu adevărat democratic și european”. Daul a adresat mesajul pe Facebook, la o zi după o întâlnire avută joi la Bruxelles cu deputații blocului ACUM Maia Sandu, Chiril Moțpan și Mihail Popoșoi, ale căror partide PAS și Platforma DA sunt aliate cu popularii europeni. În postarea sa, Daul cere eliberarea simpatizanților ACUMGheorghe Petic și Sergiu Cebotari. Săptămâna aceasta, fostul polițist de frontieră Petic a fost condamnat în prima instanță la 3 ani și jumătate de închisoare pentru viol, iar fostului director adjunct al Poștei Moldovei Sergiu Cebotari - la opt ani de închisoare pentru escrocherie și muncă forțată la care ar fi supus subalternii. Ambii spun că sunt dosare politice și că vor contesta deciziile de condamnare.
15:00
Mii de oponenți ai Brexit se mobilizează pentru un protest la Londra, la care vor să ceară un nou referendum în chestiunea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Aceasta urma să aibă loc pe 29 martie, dar liderii europeni au acceptat joi o scurtă amânare, oferind politicienilor britanici un răgaz ca să aprobe acordul de divorț, iar Brexit-ul să aibă loc în mod ordonat. Acordul negociat de prim-ministra Theresa May a fost respins deja de două ori de Parlamentul de la Londra, atât de oponenții, cât și de susținătorii Brexit. Este cea mai gravă criză politică a acestei generații, care riscă să răstoarne Guvernul lui May, apreciază agenția Reuters.În stradă, oamenii vor cere astăzi să se renunțe de tot la această idee. O asemenea petiție online a adunat deja patru milioane de semnături în doar trei zile. În referendumul din iunie 2016, 17,4 milioane de britanici, sau 52% din participanți, au votat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar alte 16,1 milioane, sau 48% - împotrivă.
14:00
„Ziarul de Gardă” relatează că o firmă de securitate care ar fi afiliată liderului PD, Vlad Plahotniuc, a câștigat o licitație cu Agenția Servicii Publice pentru a-i păzi oficiile în 2019. Firma Argus-S va primi 7,4 milioane de lei din buget pentru paza a 26 de oficii ale agenției, cele mai multe fiind amplasate în Chișinău. Argus-S a oferit un preț mai mic decât Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a Ministerului de Interne, care a cerut 7,6 milioane de lei. Nu este primul contract cu statul al firmei care este administrată de Valentin Zubic, fost viceministru de Interne pe timpul guvernării comuniste, urmărit penal în „Dosarul 7 aprilie 2009”. Potrivit „Ziarul de Gardă”, Argus-S care își are adresa pe terenul unei firme a lui Vlad Plahotniuc a mai câștigat alte contracte cu statul. Tot ea a asigurat paza la ultimul Târg de Crăciun organizat de Guvernul Filip.
14:00
Presa moldoveană relatează că premierul interimar și deputatul Pavel Filip a petrecut o noapte la spital, după o operație la nas. Potrivit portalului jurnaltv.md, Filip a fost internat vineri într-o clinică privată din Chișinău. Prim-vicepreședintele PD nu a comentat deocamdată relatările.
13:50
În Statele Unite, membri ai Congresului și-au exprimat speranța că vor fi publicate rapid detaliile mult așteptatului raport confidențial al procurorului special Robert Mueller despre ancheta sa asupra rolului Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Pe 22 martie, Mueller a prezentat raportul despre ancheta de 22 de luni ministrului Justiției, William Barr, acesta spunând că ar putea informa Congresul despre principalele concluzii chiar la sfârșitul acestei săptămâni. Cât de mult din raport se va da publicității, depinde de Barr, ministerul Justiției, Congres și Casa Albă. Mueller era obligat prin lege să prezinte raportul la finalul investigației, iar Barr a spus că ar vrea să dea publicității cea mai mare parte a raportului. Legea lasă decizia la latitudinea ministrului Justiției, iar în Congres a fost exprimată temerea că administrația Trump ar putea încerca să ascundă pasajele incriminatorii. Opoziția democrată în particular a cerut să fie publicat întregul raport fără vreo redactare din partea Casei Albe. „Vrem raportul integral și îl vrem acum, înainte ca președintele să poate face vreo redactare”, a declarat televiziunii CNN membrul democrat al Camerei Reprezentanților Eric Swalwell.
13:30
Președintele american Donald Trump și cancelara germană Angela Merkel au purtat o convorbire telefonică despre finanțarea NATO, dezbaterea cu privire la Brexit, comerț și alte chestiuni. Casa Albă a spus că discuția a avut loc pe 22 martie, la scurt timp după ce Trump a ajuns în stațiunea sa Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida. Un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că discuția a cuprins și Ucraina, dar oficialul nu a dat detalii. Trump critică de multă vreme Germania și alte țări ale NATO pentru neîndeplinirea angajamentului de a spori cheltuielile pentru apărare, punând povara pe umerii plătitorilor de taxe americani.
13:30
Președintele interimar al Kazahstanului, Qasym-Zhomart Toqaev, a promulgat redenumirea capitalei kazahe din Astana în Nur-Sultan, un omagiu adus fostului președinte Nursultan Nazarbaev care și-a dat demisia săptămâna trecută. Redenumirea devenită în felul acesta fapt împlinit a fost adoptată de Parlamentul kazah. Locuitor nemulțumiți ai capitalei kazahe au încercat să protesteze, dar protestul a fost curmat de poliție, care a reținut joi și vineri zeci de oameni. Nazarbaev și-a anunțat demisia pe 20 martie, la aproape 30 de ani la conducerea fostei republici sovietice. În vârstă de 78 de ani, el își păstrează însă influența în Kazahstan. A rămas șef pe viață al Consiliului de Securitate, lider al partidului de guvernământ, Nur-Otan, iar fiica sa cea mare a fost numită șefă a Senatului.
13:30
Forțele sprijinite de Statele Unite în Siria au anunțat că a fost eliberat și ultimul sat care fusese controlat de militanții grupării Statul Islamic. Un purtător de cuvânt al Forțelor Democrate Siriene, Mustafa Bali, a scris astăzi pe Twitter că satul Baghouz este „liber”, iar califatul proclamat de gruparea extremistă în Siria și Irak este eliminat. Victoria este proclamată după o campanie de 4 ani și jumătate a forțelor multinaționale. Deși nu mai controlează teritorii, militanții Statului Islamic rămân activi și în Siria, și în Irak. Forțele Democrate Siriene au spus că vor continua să urmărească militanții rămași până la eradicarea lor deplină.
13:10
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că Uniunea Europeană își menține poziția cu privire la Platoul Golan, în ciuda declarației președintelui american Donald Trump că suveranitatea Israelului asupra acestei regiuni de la granița sa cu Siria trebuie recunoscută plenar de Statele Unite. „Poziția Uniunii Europene este bine cunoscută și nu s-a schimbat”, a spus Tusk la o conferință de presă la Bruxelles. UE nu recunoaște suveranitatea Israelului asupra regiunii luate Siriei în timpul războiului din 1967. Turcia, Iranul și Siria au condamnat apelul președintelui american, iar Rusia și-a exprimat speranța că va rămâne „doar un apel”. În îndemnul din 21 martie la recunoașterea suveranității israeliene asupra Platoului Golan, Trump a spus că acesta reprezintă o importanță strategică și de securitate crucială pentru Israel și pentru stabilitatea regională.
12:10
Cine își mai aduce aminte de Acordul de Asociere cu UE și de dezideratul de integrare europeană în actualul context post-electoral? O discuție cu un profesor de la științe politice.
11:20
Directorul Centrului Apriori de la Tiraspol, despre felul în care se raportează la Rusia, UE, România, Republica Moldova și Transnistria.
Mai mult de 2 zile în urmă
00:50
  În Statele Unite, procurorul special Robert Muller a trimis procurorului general raportul care încheie ancheta de doi ani privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.  Ministerul justiție a publicat scrisoarea procurorului general, William Barr care confirmă primirea raportului. Este adresată unor membri ai Congresului, pe care Barr îi anunță că s-ar putea „chiar la acest sfârșit de săptămână” să comunice Congresului, concluziile principale ale raportului.Acum este la latitudinea procurorului general Barr, a ministerului justiției, Congresului și Casei Albe, cât din acest raport va fi făcut public.Din 2017, echipa lui Muller anchetează rolul jucat de Rusia în alegerile prezidențiale americane cât și posibila cooperare între colaboratori ai președintelui Donald Trump și oficiali ruși.Muller a investigat și dacă președintele a încercat să obstrucționeze investigația pe care el a condus-o.Trump a declarat în repetate rânduri că ancheta este numai o „vânătoare de vrăjitoare” și a negat categoric orice colaborare cu oficiali ruși, în contextul alegerilor prezidențiale din 2016 pe care le-a câștigat în fața contracandidatei democrate, Hillary Clinton, fost secretar de stat.Rusia a respins de asemeni, categoric, concluziile serviciilor americane de informații că, în tipul campaniei din 2016, ar fi susținut prin propagandă și o  ofensivă pe rețelele de socializare, candidatura lui Donald Trump.Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a declarat numai că administrația „așteaptă acum ca întreg procesul să urmeze cursul normal”. Totodată a precizat că administrația „nu  a primit raportul procurorului special şi nu a fost informată" despre conţinutul acestuia.  
22 martie 2019
20:10
 Directorul financiar al rețelei de licee „Orizont” din Moldova, cetățean turc expulzat la începutul lunii septembrie a anului trecut, a fost condamnat în Turcia la nouă ani de închisoare, informeaza agenția IPN. Este a treia condamnare în rândul celor șapte cetățeni turci expulzați, după ce, săptămâna trecută, doi profesori din acest liceu au fost condamnați la șase și, respectiv, nouă ani de închisoare. Hasan Barış, directorul Filialei Durlești a Liceului „Orizont”, a declarat pentru IPN că fostul său coleg a fost condamnat doar pentru faptul că a activat în cadrul acestui liceu, unde a muncit timp de cinci ani, până la expulzarea din Moldova și că sentința de condamnare a fost pronunțată vineri.Săptămâna viitoare urmează să aibă loc ședința de judecată în cazul directorului general adjunct. În luna aprilie își va afla sentința fostul director al filialei Ceadâr-Lunga, iar în luna mai ceilalți doi cetățeni turci expulzați. Cei șapte cetățeni turci, profesori și administratori ai rețelei de licee „Orizont”, au fost declarați indezirabili și expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova pe 6 septembrie 2018. Serviciul de Informații și Securitate declara atunci că cei șapte sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă, despre care ar exista indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Familiile profesorilor, dar și colegii de serviciu, au organizat numeroase acțiuni de protest împotriva expulzarilor, mai ales ca unii dintre cei expulzati  făcusera cerere de azil in Moldova.   
19:50
Radu Penciulescu, considerat unul dintre creatorii de şcoală în regia de teatru românească, a murit în noaptea de joi spre vineri, la Stockholm, după cum au confirmat surse din partea Uniunii Teatrale din România pentru agentia MEDIAFAX. În România a montat spectacole de referinţă, precum "Doi pe un balansoar" (cu Leopoldina Bălănuţă şi Victor Rebengiuc),"Richard II", "Tango", o dramatizare după "Baltagul", "Dansul sergentului Musgrave", "Regele Lear", la Teatrul Naţional Bucureşi, "Woyzeck", la Piatra Neamţ, "Vicarul" la Teatrul Bulandra din Bucuresti. În 1973, Penciulescu a emigrat, stabilindu-se în Suedia, unde a ocupat postul de profesor la secţia de regie a Şcolii Superioare de Teatru din Malmö până la pensionare.După 1990, Radu Penciulescu a lucrat în România doar în sistem de workshop (la TNB, pe teme shakespeariene, sau la Olăneşti, pe texte din Cehov), cu o singură excepţie, "Celălalt Cioran", un scenariu după "Caietele lui Emil Cioran", subintitulat "atelier-lectură", realizat de criticul George Banu în colaborare cu Radu Penciulescu, în 2002, la TNB.
19:50
La Paris, sâmbătă, vor fi interzise protestele „vestelor galbene" pe bulevardul Champs-Elysées și în împrejurimi, precum și într-un perimetru care include palatul Elysée și Adunarea Națională, a anunțat vineri Prefectura poliției. Sâmbăta trecută protestele împotriva politicii economice și sociale a președintelui Emmanuel Macron s-au soldat cu confruntări cu forțele de ordine, cu jefuirea, incendierea și vandalizarea  magazinelor de lux  de pe celebra arteră din capitala franceză. Protestatarilor li se interzice de asemeni să-și ascundă parțial sau total fețele pentru a nu putea fi identificați de poliție.În afara acestor perimetre, „dreptul de a manifesta, care este o libertate fundamentală, poate fi exercitat liber", a precizat prefectura Parisului citata de France Presse.  
19:30
Președintele Consiliului European, Donald Tusk a spus că Uniunea Europeană își păstrează opinia anterioară în legătură cu Înălțimile Golan, și anume că nu recunoaște suveranitatea Israelului asupra acesteai regiuni. Turcia, Iranul și Siria au condamnat vineri declarația președintelui american Donald Trump care  afirmase că este momentul să se recunoască suveranitatea „deplină” a Israelului asupra Înălțimilor Golan. Rusia, la rândul său, a spus că speră ca declarația să fi fost și să rămână  doar  „o propunere”.Înălțimile Golan au aparținut Siriei și au  fost cucerite de Isarel în timpul războiului de șase zile din 1967. Preșdintele american și-a argumentat poziția într-un mesaj pe Twitter: „Înălțimile Golan sunt de o importanță majoră strategica și de securitate pentru statul Israel si pentru stabilitatea regională”. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a spus ca declarația președintelui Trump, a adus regiunea în pragul unei noi crize, și că ” noi nu vom permite legitimarea ocupației de pe Înălțimile Golan”.Ministerul de externe de la Damasc a criticat declarația președintelui american, vorbind despre „comportamentul agresiv al ocupației sioniste”. Siria nu a are nici un acord de pace cu Isarelul după războiul din 1967.Agenția Reuters citează o oficialitate americană înaltă, sub condiția anonimatului că o declarație oficiala a Statelor Unite de recunoaștere a suveranității totale a Israelului asupra Înăltimilor Golan ar urma sa fie semnată săptămâna viitoare, când președintele american va vizita Israelul.  
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.