Călin Popescu Tăriceanu critică la București Comisia Europeană

Europa Libera, 24 ianuarie 2019 09:30

Președintele Senatului din România a cerut Parlamentului să „adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la summitul de la Sibiu” și, implicit, să limiteze discursul deschis pro-european al președintelui țării, Klaus Iohannis. România, care a preluat președinția prin rotație a UE, găzduiește summitul european din mai la Sibiu.Într-o postare pe Facebook, Tăriceanu critică Comisia Europeană pentru politica pe care duce față de România, Ungaria și Polonia: ultimele două sunt sancționate, în baza articolului 7 al tratatului de la Lisabona, pentru nerespectarea principiilor statului de drept; sistemul juridic din România continuă se fie controlat, pe de altă parte, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.În opinia lui Tăriceanu, ar fi vorba despre „criza de legitimitate în care se adânceşte Comisia Europeană prin maniera de abordare a relaţiilor cu Polonia şi Ungaria, în privinţa aplicării art. 7 din Tratatul UE, şi cu România în privinţa perpetuării Mecanismului de Cooperare şi Verificare la 12 ani de la aderare“, relatează G4media.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
03:00
Ucraina nu va permite Tiraspolului să deschidă o reprezentanță diplomatică la Kiev. Declarații în acest sens a făcut secretara de presă a Ministerului ucrainean de Externe, Ekaterina Zelenko. „În Ucraina deja există o reprezentanță diplomatică – este vorba despre ambasada Republicii Moldova. Transnistria este parte a Moldovei și Ucraina, ca țară garant va continua să depună eforturi pentru a soluționa chestiunea transnistreană”, a declarat Ekaterina Zelenko, citată de agenția de știri Ukrinfo.Liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Tiraspolul intenționează să-și deschidă reprezentanțe oficiale la Kiev și Bruxelles. „După ce la Moscova a fost deschisă o reprezentanță oficială a republicii moldovenești nistrene, instituții similare trebuie să apară și în capitala Ucrainei, care este garant în negocieri, și în cea a Uniunii Europene, care este observator în formatul 5+2”, a declarat Vadim Krasnoselski, citat de presa transnistreană.Tiraspolul a inaugurat pe 22 ianuarie la Moscova, cu acceptul autorităților Federaţiei Ruse, o reprezentanță a regiunii, numită Fundația Transnistria. MAE rus a declarat că ar fi vorba doar despre o instituție culturală, Tiraspolul pretinde că este o reprezentanță diplomatică oficială. Chişinăul a protestat oficial împotriva deschiderii acestei reprezentanțe, cerând mediatorilor din formatul 5+2 să ia atitudine.
Acum 4 ore
02:10
Din agena principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 12 ore
20:00
Presa internațională despre contextul alegerile legislative din Moldova și o anchetă semnată de Isabelle Mandraud.
18:20
Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki și-a anulat o vizită la Ierusalim din cauza unei remarci a omologului său israelian Benjamin Netanyahu, care a fost citat săptămâna aceasta cu afirmația făcută în marginea unei conferințe la Varșovia că „polonezii au cooperat cu naziștii” în timpul Holocaustului. Guvernul israelian și ziarul Jerusalem Post care a publicat declarația au precizat ulterior că Netanyahu a spus „unii polonezi”. Șeful cancelariei lui Morawiecki a spus că premierul polonez i-a comunicat telefonic lui Netanyahu decizia de anulare a vizitei. El urma să participe la Ierusalim la o reuniune a șefilor de guverne din Grupul Visegrad și Israel.
18:10
La Pristina a avut loc o paradă militară cu ocazia împlinirii a 11 ani de când fosta provincie sârbă și-a proclamat independența față de Belgrad. La paradă au participat soldați ai armatei naționale kosovare, înființarea căreia printr-o lege adoptată de Parlament la sfârșitul anului trecut a fost criticată aspru de Serbia. Președintele Hashim Thaci a spus că infanteriștii cu arme ușoare care au mărșăluit la Pristina în fața a mii de spectatori reprezintă „o armată multietnică și profesionistă care servește celei mai tinere țări din lume”. Locația paradei a fost decorată cu drapele kosovare, albaneze și americane. Serbia a avertizat că înființarea armatei kosovare poate duce la un conflict, iar decizia Pristinei a fost întâmpinată cu rezerve și de unii aliați occidentali.
Acum 24 ore
13:50
Fostul vicepreședinte american Joe Biden a avertizat în legătură cu eforturi ale unor țări străine, venind „în particular din partea unor entități ruse”, de a interfera în alegerile din statele occidentale. Biden a făcut comentariul în marginea Conferinței pentru Securitate de la München, unde fost lansată așa-numita Comisie Transatlantică pentru Integritatea Alegerilor, un registru online în care tuturor candidaților și partidelor politice li se solicită să semneze angajamentul de a „nu-i ajuta sau sprijini pe cei care doresc să submineze democrația”. Despre Biden care a fost vicepreședinte de două ori în perioada președintelui Barack Obama se crede că ar putea candida la președinția Statelor Unite în 2020. În vârstă de 76 de ani, el nu a confirmat deocamdată acest lucru.
13:50
Poliția de frontieră a interzis accesul în Republica Moldova unui microbuz vopsit în culorile tricolorului al suporterilor unionistului român George Simion, care vrea să candideze în alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, începându-și campania de colectare a semnăturilor de sprijin. Microbuzul cu harta României Mari și sloganul „România Mare în Europa” imprimate pe uși a fost întors din drum la punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni sâmbătă seara. Poliția de frontieră moldoveană nu a explicat deocamdată decizia în mod public. Suporterii lui George Simion, care a primit toamna trecută interdicție de intrare în Republica Moldova pe o perioadă de 5 ani, intenționau să ajungă cu microbuzul la Chișinău pentru a aduna semnături de sprijin din partea cetățenilor români.
13:30
Sute de naționaliști bulgari au mărșăluit sâmbătă prin capitala Sofia în memoria unui fost general legionar al Bulgariei din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Procesiunea cu torțe a naționaliștilor consacrată generalului Hristo Lukov a fost autorizată de un tribunal pentru al doilea an consecutiv, în ciuda opoziției din partea municipalității, a multor partide politice și a comunității evreiești din țara membră a NATO și a Uniunii Europene. Generalul Lukov care a sprijinit Germania nazistă în timpul războiului a fost o perioadă ministru al apărării și a condus timp de 11 ani Uniunea Legionară din Bulgaria, până la asasinarea sa de către mișcarea antifascistă în februarie 1943.
13:30
Mii de oameni au protestat sâmbătă în capitala Muntenegrului, Podgorica, cerând demisia președintelui Milo Djukanovic și a guvernului său din cauza suspiciunilor de corupție. La protestul supranumit „Rezist”, participanții au scandat „Milo hoțul” și „Revoltă”. Djukanovic și Partidul Democrat al Socialiștilor conduc Muntenegrul de aproape trei decenii, asigurându-i separarea pașnică de Serbia în 2006 și aderarea la NATO în 2017 în ciuda opoziției Rusiei. Dar este acuzat de corupție de un fost aliat al său, bancherul Dusko Knezevic, care a fost nevoit să fugă în străinătate, fiind acuzat la rândul său de spălare de bani și alte fraude.
13:20
În Statele Unite, Heather Nauert, fostă jurnalistă și purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, și-a retras candidatura pentru postul de ambasadoare americană la ONU, refuzând această nominalizare din partea președintelui Donald Trump. „Ultimele două luni au fost solicitante pentru familia mea şi de aceea este mai bine pentru interesul familiei mele să renunț”, a spus în anunțul de sâmbătă fosta prezentatoare și corespondentă a televiziunilor ABC și Fox News. Săptămâna aceasta, mulți critici au pus la îndoială competențele candidatei, arătând că nu are experiență diplomatică sau administrativă. În vârstă de 49 de ani, Nauert s-a alăturat Departamentului de Stat în aprilie 2017 ca purtătoare de cuvânt, fiindu-i oferite în 2018 responsabilități suplimentare de subsecretar pentru diplomație și afaceri publice. La ONU, ea ar fi înlocuit-o pe fosta ambasadoare Nikki Haley, care a demisionat la sfârșitul anului trecut.
13:20
Prim-ministra britanică Theresa May a anunțat că vrea să discute cu toți liderii din țările Uniunii Europene pentru a depăși blocajul în legătură cu Brexit-ul și a trimis o scrisoare parlamentarilor conservatori din propriul partid, cerându-le să o susțină în aceste eforturi. Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, însă parlamentul de la Londra a respins luna trecută acordul negociat de May care reglementează relațiile ulterioare cu UE. Posibilitatea ieșirii fără un acord a trezit serioase îngrijorări economice. Săptămâna aceasta, parlamentarii britanici au respins o moțiune de susținere a eforturilor șefei guvernului de a obține modificări la acordul de Brexit.
Ieri
18:20
Vicepreședintele american Mike Pence i-a mulțumit președintelui român Klaus Iohannis pentru decizia recentă României de a-l recunoaște pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaido, ca președinte interimar al țării latino-americane, se arată într-un comunicat al președinției citat de Agerpres.Pence și Iohannis s-au întâlnit în marginea Conferinței de Securitate de la München. Președintele român a reiterat angajamentul consecvent al României pentru consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite și pentru întărirea relației transatlantice, se mai spune în comunicat. În calitate de țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, România a mediat convorbirile pentru adoptarea unei poziții comune a UE în privința evenimentelor din Venezuela, dar aceasta nu a fost posibilă din cauza opoziției Italiei.Statele Unite au fost primele care l-au recunoscu președinte interimar pe Guaido, luna trecută, după ani de criză economică și politică acută în Venezuela, îndemnând și alte țări să procedeze la fel, dar s-au ciocnit în Consiliul de Securitate ONU de opoziția Rusiei, care îl sprijină pe președintele controversat Nicolas Maduro.
18:00
Un tribunal de la Moscova a emis mandat de arestare pe numele americanului Michael Calvey, managerul fondului de investiții Baring Vostok acuzat de fraude în proporții mari. Reținut vineri în capitala rusă împreună cu alți cinci suspecți, Calvey va rămâne în arest preventiv cel puțin până 13 aprilie, potrivit deciziei Tribunalului Basmannîi de la Moscova.El a spus la audierile de astăzi că vrea să coopereze cu ancheta și a cerut să fie plasat în arest la domiciliu, cerere care i-a fost refuzată. Acuzațiile împotriva sa își au rădăcinile într-o dispută îndelungată între fondul Baring Vostok și acționarii minoritari ai băncii Vostochny Bank pe care o controlează. Procurorii spun că Calvey și ceilalți ar fi deturnat aproximativ 37,5 milioane de dolari, prejudiciind acționarii minoritari ai băncii.
15:30
Vicepreședintele american Mike Pence a făcut apel la aliații europeni ai Statelor Unite să se retragă din acordul nuclear cu Iranul din 2015. Pence a vorbit la Conferința pentru Securitate de la München. Acordul semnat de Iran cu marile puteri internaționale prevede limitarea activităților nucleare iraniene în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale.Sprijinit de administrația fostului președinte american Barack Obama, acordul a fost însă denunțat de președintele actual Donald Trump anul trecut, pe motiv că nu făcea referință la programul de rachete balistice al Iranului sau la presupusul sprijin iranian acordat terorismului, Statele Unite reintroducând treptat sancțiunile.Declarațiile de astăzi al vicepreședintelui Pence la München au survenit după ce cancelara germană Angela Merkel a apărat tot în timpul conferinței de securitate acordul cu Iranul și l-a numit o „ancoră” prin intermediul căreia puterile occidentale pot exercita presiuni asupra Teheranului.
15:30
Președintele Igor Dodon s-a întâlnit cu comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, în marginea Conferinței pentru Securitate de la München, spunându-i că „viitorul și perspectivele de dezvoltare ale Republicii Moldova depind în mod direct de rezultatul” alegerilor parlamentare de pe 24 februarie.Dodon nu se numără printre vorbitorii conferinței internaționale anuale de la Munchen. Dar folosește platforma conferinței pentru consultări informale și promovarea unui „Pachet comprehensiv pentru Moldova” care ar garanta neutralitatea acesteia așa încât să nu adere vreodată la NATO. Potrivit unei postări a lui Dodon pe Facebook, el i-a mai spus lui Hahn că relațiile Moldovei cu Uniunea Europeană „nu trebuie să fie în detrimentul relațiilor bune cu Federația Rusă”.Ceva mai devreme, Dodon s-a întâlnit la Muenchen cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pentru a-i spune că recentele critici ale guvernului de la Chișinău în adresa Rusiei „trebuie examinate prin prisma campaniei electorale și că după aceasta, situația se va schimba în bine”. Dodon care pledează pentru relații strânse cu Moscova spre deosebire de guvernul condus de Partidul Democrat speră că aliații săi socialiști vor câștiga alegerile parlamentare din 24 februarie.
13:50
Președintele Igor Dodon s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în marginea Conferinței pentru Securitate de la München, spunându-i că recentele critici ale guvernului de la Chișinău în adresa Rusiei „trebuie examinate prin prisma campaniei electorale și că după aceasta, situația se va schimba în bine”, potrivit unui comunicat de presă.Dodon, care pledează pentru relații strânse cu Moscova, speră că partidul său socialist va câștiga alegerile parlamentare din 24 februarie. La conferința de la München, unde se adună anual lideri internaționali, oficiali, diplomați și experți pentru a discuta despre cele mai stringente amenințări de securitate, Dodon nu figurează pe lista vorbitorilor.Dar el spune că folosește platforma conferinței pentru a purta consultări informale pe marginea unui „Pachet comprehensiv pentru Moldova”. Acesta s-ar baza pe ideea că neutralitatea Moldovei trebuie garantată internațional așa încât aceasta să nu aderă vreodată la NATO. Săptămâna aceasta, guvernul moldovean condus de democrați a criticat Rusia în legătură cu refuzul de a-i oferi acces consular la cei doi piloți moldoveni aflați la Moscova după eliberarea lor recentă din captivitatea talibanilor din Afganistan.Premierul Pavel Filip și spicherul Andrian Candu cred că președintele Dodon, care și-a asumat merite în eliberarea ostatecilor în colaborare cu Rusia, ar dori să obțină din acest caz beneficii electorale pentru socialiștii săi.
13:50
Cancelara germană Angela Merkel a avertizat că o retragere pripită a Statelor Unite din Siria riscă să ducă la întărirea influenței Rusiei și Iranului în Orientul Mijlociu. Vorbind la Conferința pentru Securitate de la München, Merkel s-a întrebat dacă retragerea anunțată de Statele Unite a fost „o idee bună”. Merkel a mai pledat împotriva unei retrageri „premature” a forțelor americane din Afganistan, spunând că și misiunea NATO din acea țară depinde de angajamentul militar american.Lidera Germaniei a mai cerut Chinei să se alăture procesului internațional de dezarmare. Luna aceasta, Statele Unite au spus că încep un proces de șase luni de ieșire din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare semnat cu Moscova în 1987, pe motiv că Rusia l-ar încălca. Dar Statele Unite mai sunt îngrijorate că, în vreme ce acel tratat restricționează armele din Europa, nu le limitează pe ale Chinei. Fără acest tratat, a spus astăzi Merkel, Europa va trebui să promoveze alte acorduri de dezarmare pentru a-și asigura securitatea. „Am fi bucuroși dacă asemenea convorbiri s-ar purta nu doar între Statele Unite, Europa și Rusia, dar și cu China”, a spus Merkel.
13:30
Președintele Turciei a spus că țara sa își va duce la îndeplinire planurile de achiziție a sistemelor de rachete antiaeriene rusești S-400 în ciuda presiunilor americane de a se abține de la această tranzacție. Recep Tayyip Erdogan a făcut declarația astăzi la Ankara la expirarea unui termen limită acordat de Statele Unite pentru a răspunde ofertei americane de a cumpăra în schimb sisteme de rachete Patriot.„Am încheiat înțelegerea cu Rusia și nu se poate pune problema să ne răzgândim”, le-a spus Erdogan jurnaliștilor, precizând însă că țara sa rămâne deschisă și achiziției din Statele Unite. Washingtonul a spus însă că își va retrage oferta, dacă Turcia cumpără rachetele rusești, care ar urma, potrivit lui Erdogan, să fie livrate în luna iulie.
13:30
Ministrul de externe britanic a acuzat Rusia că ar încerca să atragă Occidentul într-o nouă cursă a înarmărilor. Vorbind la conferința de securitate de la Munchen, Gavin Williamson, a mai spus vineri că, în aceste condiții, NATO „contează astăzi mai mult, pentru că un adversar vechi a reintrat în joc”.Între altele, ministrul britanic a adus exemplul unei noi rachete rusești, care ar încălca Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare semnat de Moscova și Washington în 1987. Statele Unite au spus pe 2 februarie că încep un proces de șase luni de ieșire din tratat din cauză că Rusia a construit și dislocat noi rachete de croazieră interzise.Moscova respinge acuzația, dar spune că se va retrage și ia din tratatul care interzice rachetele de croazieră cu lansare de la sol și rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5500 de kilometri.
13:30
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat la Conferința pentru Securitate de la Munchen că „temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor” europeni, iar răspunsul trebuie să fie coeziunea și un „Angajament European Sporit”. „România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul și sudul” acestuia, a spus Iohannis, potrivit Agerpres. Fără să numească direct Rusia, el a spus că „provocările la adresa mediului de securitate sunt în creștere” în regiunea Mării Negre. Mesajul „de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile” României aflată la președinția rotativă pe jumătate de an a Consiliului Uniunii Europene, a mai spus președintele român. Iohannis a mai vorbit despre „rezultate semnificative” în ultimii doi ani în domeniul sporirii capacității de apărare a țărilor europene, pledând pentru „dezvoltarea unui demers armonizat între Uniunea Europeană și NATO”.
13:20
În Statele Unite, oficiul procurorului special Robert Mueller care investighează asupra amestecului rusesc în alegerile prezidențiale din 2016 a cerut o sentință de 19 până la 24 de ani de închisoare pentru Paul Manafort, fostul șef al campaniei președintelui Donald Trump.Cererea depusă la un tribunal din statul Virginia care l-a judecat pe Manafort se bazează pe verdictul recent prin care acesta a fost găsit vinovat de fraude bancare și eschivare de la plata impozitelor, recunoscându-și vinovăția.Faptul că are 69 de ani, nu trebuie să-l ajute pe Manafort să obțină o reducere a sentinței pentru că „a conspirat pentru influențarea martorilor în timp ce era inculpat în două districte separate”, se mai spune în cererea procurorilor, care mai trebuie examinată de judecătorul de caz într-un district din Virginia.
13:20
Ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a confirmat într-un interviu pentru televiziunea americană NBC că o încercare a Iranului să lanseze un satelit în spațiu la începutul lunii februarie a eșuat, acesta fiind al doilea asemenea eșec în tot atâtea luni.Zarif a mai spus că nu au fost stabilite deocamdată cauzele, dar Iranul va investiga versiunea unui posibil sabotaj din partea Statelor Unite apărută recent în New York Times. Statele Unite cred că presupusele încercări ale Iranului să trimită sateliți în spațiu ar ascunde teste balistice interzise de rezoluții ale ONU, dar Iranul respinge aceste acuzații.
09:30
09:10
08:40
La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă despre migrație și cetățenii moldoveni care au plecat ca să nu mai revină acasă.
Mai mult de 2 zile în urmă
19:50
Uniunea Europeană va introduce, săptămâna viitoare, sancțiuni împotriva unor cetățeni ruși, în legătură cu sechestrarea de către Rusia a trei nave ucrainene și a echipajelor acestora în Marea Neagră, în noiembrie anul trecut. Potrivit corespondentului Europei Libere la Bruxelles, decizia de vineri, aprobată la nivel de ambasadori, ar putea viza opt cetățeni ruși și urmează să fie confirmată de miniștrii de externe din UE, pe 18 februarie. Sancțiunile prevăd interdicții de intrare în UE și înghețarea conturilor bancare. Trei vase ucrainene și echipajele lor au fost capturate în noiembrie anul trecut de marina rusească în largul coastelor peninsulei anexate Crimeea, în strâmtoarea Kerci, sub acuzația de trecere ilegală a frontierei. Ucraina îi consideră pe cei 24 de marinari prizonieri de război, iar incidentul – o confirmare a agresiunii militare a Rusiei. Țările UE și SUA au cerut Moscovei să-i elibereze necondiționat pe marinarii ucraineni și să asigure trecerea liberă a navelor din Marea Neagră în Marea Azov.
19:20
19:10
Președintele Statelor Unite Donald Tump a anunțat la Washington că va introduce stare de urgență în regiuni de la granița cu Mexic. Totodată, el a spus că un zid despărțitor între cele două țări va costa mai ieftin decât întreținerea forțelor armate pentru reducerea migrației ilegale. Trump speră ca, declarând stare de urgență, să poate atrage mai multe fonduri pentru construcția zidului la hotar cu Mexic, ocolind Congresul care se opune proiectului său. Regimul stării de urgență îi extinde președintelui împuternicirile. Zilele trecute, în Congres s-a ajuns la un compromis bipartizan asupra bugetului, pentru a se evita o nouă închidere parțială a guvernului ce ar fi survenit pe 15 februarie. Casa Albă a anunţat că Trump nu se va opune acestui acord. Congresul va oferi 1,4 miliarde de dolari pentru construcția zidului, față de cele 5,7 miliarde cât ceruse Trump inițial. Confruntarea bugetară dintre Casa Albă și Congres a dus la cea mai lungă închidere parțială a guvernului din istoria Statelor Unite.
18:50
Președintele belarus Aliaksandr Lukașenka a declarat reporterilor, după cele trei zile de negocieri, la Soci, cu președintele rus Vladimir Putin că tema suveranității statului belarus nici n-a fost pusă în discuție. „Astăzi sunt două state”, a spus Lukașenka, adăugând că nici el, nici Putin nu au fost printre inițiatorii destrămării URSS. Liderul de la Minsk a declarat că este dispus să meargă pe calea apropierii de Rusia atât de departe, cât sunt dispuși să meargă cetățenii celor două țări.Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a adăugat că în lume nu există state „complet independente”. Putin a mai spus că toate obiectivele negocierilor au fost atinse și că s-a înțeles cu Lukașenka să analizeze toate aspectele tratatului unional Rusia-Belarus. Potrivit lui, negocierile nu au fost singurul scop al întâlnirii de la Soci, el l-a invitat pe Lunkașenka și pentru „a se odihni un pic” – în ajun cei doi președinți au schiat împreună, iar vineri au jucat hochei.Lukașenka a mai declarat că nu a discutat cu Putin despre taxele comerciale rusești, deși anticipa că anume acest subiect ar fi printre cele mai importante de pe agendă. În ultimele luni, el a vorbit despre pericolul agresiunii din partea unei țări străine, nenumite, și pierderii suveranităţii Belarus. Putin și Lukașenko s-au întâlnit de două ori la finele anului trecut, dar nu s-a anunțat despre rezultate palpabile.
18:50
Invitata emisiunii este Victoria Vasilos.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.