Notițe zilnice de la Crăciunul pe stil vechi pînă la Sfântul Vasile...

Europa Libera, 12 ianuarie 2019 10:10

Jurnalul săptămînal redactat de scriitorul Vladimir Beșleagă.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
14:30
O discuție despre poziția Bisericii Ortodoxe față de politică și alegeri, cu un fost membru al Curții Constituționale.
Acum o oră
14:00
13:50
Fostul președintele al Ucrainei, Viktor Ianukovici a fost găsit vinovat de trădare, tentativă de a schimba granițele țării și incitare la război. La tribunalul din Kiev, care-l judecă pe Ianukovici, este în curs de a se citi verdictul în procesul intentat fostul președinte pentru înaltă trădare. Ianukovici este acuzat între altele că i-ar fi cerut președintelui rus Vladimir Putin să trimită trupe în Ucraina. Procuratura a cerut ca Ianukovici, judecat în abență, să fie condamnat la 15 ani închisoare. Se bănuiește că fostul președinte ucrainean este în Rusia. Ianukovici a respins oricum procesul drept unul motivat politic.Ianukovici, un apropiat al Kremlinului, a fost forțat să se retragă de la conducerea țării în februarie 2014, în urma protestelor de pe Maidan, piața centrală din Kiev, provocate de refuzul său, în ultimul moment, de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în noiembrie 2013. La scurt timp după demisia lui Ianukovici, Rusia a anexat abuziv peninsula Crimeea, în urma unui referendum declarat ilegal de cel puțin 100 de țări. Rusia s-a amestecat activ și în conflictul secesionist din estul Ucrainei, deși respinge categoric acuzația că ar sprijini milițiile pro-ruse din regiunile Donețk și Luhansk. În noiembrie 2016, Tribunalul Penal Internațional a decis că luptele din estul Ucrainei sunt „un conflict armat internațional între Ucraina și Federația Rusă”.
13:40
Fostul președintele al Ucrainei, Viktor Ianukovici a fost găsit vinovat de trădare, tentativă de a schimba granițele țării și incitare la război. La tribunalul din Kiev, care-l judecă pe Ianukovici, este în curs de a se citi verdictul în procesul intentat fostul președinte pentru înaltă trădare. Ianukovici este acuzat între altele că i-ar fi cerut președintelui rus Vladimir Putin să trimită trupe în Ucraina. Procuratura a cerut ca Ianukovici, judecat în abență, să fie condamnat la 15 ani închisoare. Se bănuiește că fostul președinte ucrainean este în Rusia. Ianukovici a respins oricum procesul drept unul motivat politic.Ianukovici, un apropiat al Kremlinului, a fost forțat să se retragă de la conducerea țării în februarie 2014, în urma protestelor de pe Maidan, piața centrală din Kiev, provocate de refuzul său, în ultimul moment, de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în noiembrie 2013. La scurt timp după demisia lui Ianukovici, Rusia a anexat abuziv peninsula Crimeea, în urma unui referendum declarat ilegal de cel puțin 100 de țări. Rusia s-a amestecat activ și în conflictul secesionist din estul Ucrainei, deși respinge categoric acuzația că ar sprijini milițiile pro-ruse din regiunile Donețk și Luhansk. În noiembrie 2016, Tribunalul Penal Internațional a decis că luptele din estul Ucrainei sunt „un conflict armat internațional între Ucraina și Federația Rusă”.
Acum 2 ore
13:20
12:50
Interviul dimineții, cu un analist politic, despre deschiderea Fundației „Transnistria” la Moscova și tăcerea Chișinăului.
12:50
Un minut electoral cu Vasile Botnaru.
Acum 4 ore
12:30
Un minut electoral cu Vasile Botnaru.
12:10
Parlamentul de la Atena va vota asupra acordului cu Macedonia privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave, menit să pună capăt unei lungi dispute ce a blocat până acum aderarea Macedoniei la NATO și eventual UE. Macedonia se va numit „Macedonia de Nord” pentru a face clar că nu are nici o pretenție teritorială asupra regiunii omonime din Grecia.Înțelegerea, semnată în iunie anul trecut și votată deja de Parlamentul de la Skopje, a provocat demisia ministrului grec al apărării, destrămarea coaliției de guvernământ și un vot de încredere în guvernul de stânga al premierului Alexis Tsipras, câștigat la limită.La Atena se așteaptă noi proteste în timpul votului. Duminică, protestele la care au participat zeci de mii de oameni în apărarea „elenismului” Macedoniei, au degenerat în ciocniri violente cu poliția.
11:00
Parlamentul de la Atena va vota asupra acordului cu Macedonia privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave, menit să pună capăt unei lungi dispute ce a blocat până acum aderarea Macedoniei la NATO și eventual UE. Macedonia se va numit „Macedonia de Nord” pentru a face clar că nu are nici o pretenție teritorială asupra regiunii omonime din Grecia.Înțelegerea, semnată în iunie anul trecut și votată deja de Parlamentul de la Skopje, a provocat demisia ministrului grec al apărării, destrămarea coaliției de guvernământ și un vot de încredere în guvernul de stânga al premierului Alexis Tsipras, câștigat la limită.La Atena se așteaptă noi proteste în timpul votului. Duminică, protestele la care au participat zeci de mii de oameni în apărarea „elenismului” Macedoniei, au degenerat în ciocniri violente cu poliția.
10:40
Interviul dimineții, cu un analist politic, despre deschiderea Fundației „Transnistria” la Moscova și tăcerea Chișinăului.
10:40
Juan Guaido, preşedintele Parlamentului venezuelean controlat de opoziţie, s-a autoproclamat miercuri „preşedinte în exerciţiu” al ţării, imediat recunoscut de Statele Unite şi aliaţii lor din regiune, Brazilia şi Columbia. Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunţat miercuri că ţara sa întrerupe relaţiile diplomatice cu Statele Unite, decizie contestată de Washington, care nu-i mai recunoaște lui Maduro calitatea de președinte, implicit puterea de a rupe relații diplomatice.Rusia pe de altă parte a criticat Statele Unite și faptul că s-ar fi grăbit să-l recunoască pe Guaido drept o dovadă a faptului că „Occidentul nu ar respecta dreptul internațional”. Moscova are relații apropiate cu regimul Maduro, care a cumpărat arme din Rusia în valoare de milioane de dolari în ultimii ani. Conducerea armatei venezuelene a anunțat de asemeni că nu-l recunoaște pe Guaido sau „nici un alt lider auto-proclamat” pentru că rolul armatei este de a proteja Constituția.Nicolas Maduro a început la 10 ianuarie al doilea său mandat de preşedinte al Venezuelei pentru şase ani, după o victorie electorală contestată de opoziţie şi de comunitatea internaţională. Venezuela trece prin una din cele mai serioase crize economice din istoria acestei țări bogată în petrol și se estimează că în jur de trei milioane de oameni au plecat între timp din țară, din cauza problemelor economicce.Cu puţin înainte de autoproclamarea lui Juan Guaido, Curtea Supremă a Venezuelei, alcătuită din fideli ai regimului, a anunţat că a ordonat o anchetă penală contra membrilor Parlamentului, acuzându-i de uzurparea prerogativelor preşedintelui Maduro.Spre deosebire de Statele Unite, care l-au recunoscut imediat pe Juan Guaido președinte interimar, Uniunea Europeană a îndemnat miercuri doar să fie ascultată „vocea" poporului din Venezuela şi s-a pronunţat pentru alegeri „libere".
10:40
Membrii Academiei de Științe se reunesc pentru a decide care este scopul și modul de funcționare ale noii Academii, după ce din vara lui 2017 domeniul cercetării a intrat sub incidența reformei administrației publice. Drept urmare, cele aproximativ 20 de instituții care până acum un an făceau parte din Academia de Științe, au trecut în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.Noul statut al Academiei, care va fi discutat joi, va decide în mare parte și alegerea noului președinte al instituției.
10:40
Comisia Electorală Centrală încearcă să „civilizeze” campania electorală și i-a chemat pe concurenții electorali şi instituțiile de presă interesate să relateze despre scrutinul din 24 februarie să semneze joi un Cod de conduită care să inducă un spirit de „respect reciproc”. Anterior, CEC îi invitase pe concurenții înscriși în cursă să semneze o așa-numită declarație de conduită privind „modul de susținere financiară” a campaniei, simplu spus, să promită că nu vor încerca să cumpere potențiali votanți. Partidul Democrat și cel al Socialiștilor au semnat această declarație.
10:40
Președintele american Donald Trump a anunțat că-și va amâna discursul despre starea națiunii până după ce se redeschide guvernul federal, închis parțial din cauza disputei cu Congresul privind viitorul buget și finanțarea cu aproape șase miliarde de dolari a zidului la granița cu Mexic, cerut de Trump. Noua lideră democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, îl informase că din motive de securitate, nu va putea ține discursul în fața camerelor reunite ale Congresului pe 29 ianuarie, cum era programat. Pelosi a explicat că închiderea parțială a agențiilor federale face imposibilă asigurarea securității în timpul discursului prezidențial.Reacționând la anunțul lui Trump, Nancy Pelosi a apelat la președinte să semneze un buget de compromis, care urmează să fie dezbătut și votat joi de Senat. Este un proiect care permite redeschiderea agențiilor federale cu excepția Departamentului pentru securitate internă.Guvernul federal american este închis din 22 decembrie, cea mai lungă criză de acest gen din istoria Statelor Unite. Peste 800 de mii de angajați federali au fost trimiși în vacanță fără plată sau forțați să lucreze fără plată.
10:40
La Moscova, după convorbiri cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, președintele Vladimir Putin a declarat că au discutat despre stabilizarea situației din provincia siriană Idlib, din nord-estul țării, unde cele două țări au creat o zonă demilitarizată pentru a evita, în septembrie, o ofensivă a armatei siriene.Rusia și Turcia sprijină forțe rivale în conflictul sirian: Moscova rămâne cel mai important aliat al regimului sirian, condus de președintele Bashar al-Assad. Turcia, pe de altă parte, sprijină opoziția, dar nu și milițiile kurde din nordul Siriei, care (cu sprijinul Statelor Unite) luptă împotriva organizației teroriste a Statului Islamic. Retragerea Statelor Unite din conflictul sirian, anunțat recent de președintele Donald Trump, a lăsat Rusia și Turcia, alături de Iran, să controleze situația din regiune.
10:40
Președintele Senatului din România a cerut Parlamentului să „adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la summitul de la Sibiu” și, implicit, să limiteze discursul deschis pro-european al președintelui țării, Klaus Iohannis. România, care a preluat președinția prin rotație a UE, găzduiește summitul european din mai la Sibiu.Într-o postare pe Facebook, Tăriceanu critică Comisia Europeană pentru politica pe care duce față de România, Ungaria și Polonia: ultimele două sunt sancționate, în baza articolului 7 al tratatului de la Lisabona, pentru nerespectarea principiilor statului de drept; sistemul juridic din România continuă se fie controlat, pe de altă parte, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.În opinia lui Tăriceanu, ar fi vorba despre „criza de legitimitate în care se adânceşte Comisia Europeană prin maniera de abordare a relaţiilor cu Polonia şi Ungaria, în privinţa aplicării art. 7 din Tratatul UE, şi cu România în privinţa perpetuării Mecanismului de Cooperare şi Verificare la 12 ani de la aderare“, relatează G4media.
Acum 6 ore
09:30
Președintele Senatului din România a cerut Parlamentului să „adopte un mandat-cadru în pregătirea reprezentării României la summitul de la Sibiu” și, implicit, să limiteze discursul deschis pro-european al președintelui țării, Klaus Iohannis. România, care a preluat președinția prin rotație a UE, găzduiește summitul european din mai la Sibiu.Într-o postare pe Facebook, Tăriceanu critică Comisia Europeană pentru politica pe care duce față de România, Ungaria și Polonia: ultimele două sunt sancționate, în baza articolului 7 al tratatului de la Lisabona, pentru nerespectarea principiilor statului de drept; sistemul juridic din România continuă se fie controlat, pe de altă parte, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.În opinia lui Tăriceanu, ar fi vorba despre „criza de legitimitate în care se adânceşte Comisia Europeană prin maniera de abordare a relaţiilor cu Polonia şi Ungaria, în privinţa aplicării art. 7 din Tratatul UE, şi cu România în privinţa perpetuării Mecanismului de Cooperare şi Verificare la 12 ani de la aderare“, relatează G4media.
09:10
„Discrepanțele de dezvoltare în interiorul țării sunt foarte mari și se accentuează cu fiecare an” (Veaceslav Ioniță/IPN).
08:50
„Discrepanțele de dezvoltare în interiorul țării sunt foarte mari și se accentuează cu fiecare an” (Veaceslav Ioniță/IPN).
08:40
Juan Guaido, preşedintele Parlamentului venezuelean controlat de opoziţie, s-a autoproclamat miercuri „preşedinte în exerciţiu” al ţării, imediat recunoscut de Statele Unite şi aliaţii lor din regiune, Brazilia şi Columbia. Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunţat miercuri că ţara sa întrerupe relaţiile diplomatice cu Statele Unite, decizie contestată de Washington, care nu-i mai recunoaște lui Maduro calitatea de președinte, implicit puterea de a rupe relații diplomatice.Rusia pe de altă parte a criticat Statele Unite și faptul că s-ar fi grăbit să-l recunoască pe Guaido drept o dovadă a faptului că „Occidentul nu ar respecta dreptul internațional”. Moscova are relații apropiate cu regimul Maduro, care a cumpărat arme din Rusia în valoare de milioane de dolari în ultimii ani. Conducerea armatei venezuelene a anunțat de asemeni că nu-l recunoaște pe Guaido sau „nici un alt lider auto-proclamat” pentru că rolul armatei este de a proteja Constituția.Nicolas Maduro a început la 10 ianuarie al doilea său mandat de preşedinte al Venezuelei pentru şase ani, după o victorie electorală contestată de opoziţie şi de comunitatea internaţională. Venezuela trece prin una din cele mai serioase crize economice din istoria acestei țări bogată în petrol și se estimează că în jur de trei milioane de oameni au plecat între timp din țară, din cauza problemelor economicce.Cu puţin înainte de autoproclamarea lui Juan Guaido, Curtea Supremă a Venezuelei, alcătuită din fideli ai regimului, a anunţat că a ordonat o anchetă penală contra membrilor Parlamentului, acuzându-i de uzurparea prerogativelor preşedintelui Maduro.Spre deosebire de Statele Unite, care l-au recunoscut imediat pe Juan Guaido președinte interimar, Uniunea Europeană a îndemnat miercuri doar să fie ascultată „vocea" poporului din Venezuela şi s-a pronunţat pentru alegeri „libere".
08:40
Membrii Academiei de Științe se reunesc pentru a decide care este scopul și modul de funcționare ale noii Academii, după ce din vara lui 2017 domeniul cercetării a intrat sub incidența reformei administrației publice. Drept urmare, cele aproximativ 20 de instituții care până acum un an făceau parte din Academia de Științe, au trecut în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.Noul statut al Academiei, care va fi discutat joi, va decide în mare parte și alegerea noului președinte al instituției.
08:40
Comisia Electorală Centrală încearcă să „civilizeze” campania electorală și i-a chemat pe concurenții electorali şi instituțiile de presă interesate să relateze despre scrutinul din 24 februarie să semneze joi un Cod de conduită care să inducă un spirit de „respect reciproc”. Anterior, CEC îi invitase pe concurenții înscriși în cursă să semneze o așa-numită declarație de conduită privind „modul de susținere financiară” a campaniei, simplu spus, să promită că nu vor încerca să cumpere potențiali votanți. Partidul Democrat și cel al Socialiștilor au semnat această declarație.
08:40
Președintele american Donald Trump a anunțat că-și va amâna discursul despre starea națiunii până după ce se redeschide guvernul federal, închis parțial din cauza disputei cu Congresul privind viitorul buget și finanțarea cu aproape șase miliarde de dolari a zidului la granița cu Mexic, cerut de Trump. Noua lideră democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, îl informase că din motive de securitate, nu va putea ține discursul în fața camerelor reunite ale Congresului pe 29 ianuarie, cum era programat. Pelosi a explicat că închiderea parțială a agențiilor federale face imposibilă asigurarea securității în timpul discursului prezidențial.Reacționând la anunțul lui Trump, Nancy Pelosi a apelat la președinte să semneze un buget de compromis, care urmează să fie dezbătut și votat joi de Senat. Este un proiect care permite redeschiderea agențiilor federale cu excepția Departamentului pentru securitate internă.Guvernul federal american este închis din 22 decembrie, cea mai lungă criză de acest gen din istoria Statelor Unite. Peste 800 de mii de angajați federali au fost trimiși în vacanță fără plată sau forțați să lucreze fără plată.
08:40
La Moscova, după convorbiri cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, președintele Vladimir Putin a declarat că au discutat despre stabilizarea situației din provincia siriană Idlib, din nord-estul țării, unde cele două țări au creat o zonă demilitarizată pentru a evita, în septembrie, o ofensivă a armatei siriene.Rusia și Turcia sprijină forțe rivale în conflictul sirian: Moscova rămâne cel mai important aliat al regimului sirian, condus de președintele Bashar al-Assad. Turcia, pe de altă parte, sprijină opoziția, dar nu și milițiile kurde din nordul Siriei, care (cu sprijinul Statelor Unite) luptă împotriva organizației teroriste a Statului Islamic. Retragerea Statelor Unite din conflictul sirian, anunțat recent de președintele Donald Trump, a lăsat Rusia și Turcia, alături de Iran, să controleze situația din regiune.
Acum 12 ore
05:50
Există statalitate şi fără instituţia prezidenţială amorfă, care roade nu prea a adus.
05:10
Există statalitate şi fără instituţia prezidenţială amorfă, care roade nu prea a adus.
02:30
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
02:20
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 24 ore
23:00
Rocada de cadre a guvernării dominate de PD.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.