Zbor de survolare american deasupra teritoriului Ucrainei

Europa Libera, 7 decembrie 2018 09:01

Pentagonul a anunțat ieri că a întreprins „un survol extraordinar” deasupra Ucrainei respectind tratatele militare de supraveghere internațională, în baza a ceea ce a numit „activitatea din ce în ce mai provocatoare și amenințătoare din partea Rusiei”. Zborul are loc pe fundalul creșterii tensiunilor între Ucraina și Rusia, ca urmare a reținerii, pe 25 noiembrie, de către Rusia, a trei nave comerciale ucrainene în Strâmtoarea Kerci și a arestării echipajelor lor.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
06:50
Te uiţi, ani de zile, la toate regrupările din partea dreaptă a arenei politice şi nu mai înţelegi nimic.
Acum 2 ore
06:20
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
06:10
La Strasbourg, în Franța, un bărbat înarmat cu un pistol a ucis trei oameni și a rănit alți 12, marți seara, în apropierea Târgului de Crăciun din centrul orașului, a anunțat ministerul de interne francez. Suspectul, care a fost dat în urmărire, figurează în registrele poliției pentru activitate infracțională, a spus ministrul de interne Christophe Castaner. El a îndemnat locuitorii Strasbourgului să rămână în locuințele lor. Parlamentul European a rămas blocat până după miezul nopții, când poliția a început să evacueze deputații și personalul instituției. Autoritățile franceze au ridicat nivelul de alertă în întreaga țarp, întărind măsurile de securitate în târgurile de Crăciun și controalele la frontieră. Într-un mesaj pe Twitter, președintele francez Emmanuel Macron a exprimat „solidaritatea întregii naţiuni pentru Strasbourg, victime şi familiile lor”.
Acum 12 ore
22:20
Guvernarea va asigura reparația și construcția a 1200 kilometri de drumuri în 2018, promitea liderul PD la începutul acestui an. „Declar cu toată responsabilitatea că noi vom face drumuri în fiecare sat, indiferent de culoarea politică a primarului”, a precizat atunci Vlad Plahotniuc. Pentru reparaţia lor au fost semnate contracte, pe fiecare raion, cu 34 de companii de construcţii, în valoare totală de peste 1,58 miliarde de lei. Expertul internațional în transport și politici publice Oleg Tofilat, ex-secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, admite că intenția a fost bună, spre deosebire de realizarea acesteia.Oleg Tofilat: „În mod cert, noi suntem mai bine cu drumurile decât eram, să zicem, zece ani în urmă. În mod cert, noi suntem mai bine cu drumurile decât vecinii din Ucraina, de exemplu. Și la fel, în mod cert, noi am fi putut să fim mult mai bine cu drumurile, dacă făceam măcar ceea ce ne-am asumat prin documentele strategice naționale.”Europa Liberă: Deci, documente care prevăd îmbunătățirea infrastructurii drumurilor în Republica Moldova? Dar știți că la început de an liderul Partidului Democrat dl Vlad Plahotniuc a anunțat că, până la finele lui 2018, vor fi construite, reparate 1.200 km de drumuri în zonele rurale, indiferent de culoarea politică a acestor localități. Cum vedeți Dvs. materializată această intenție/promisiune pe care a făcut-o fruntașul PD?Oleg Tofilat: „Și Strategia „Moldova 20-20”, și Strategia de transport și logistică ne spune că, în primul rând, drumurile sunt pentru asigurarea exportului, asigurarea tranzitului și pentru suportul economiei naționale, pe când acest proiect - „Drumuri bune” - vine ca un proiect cu tentă socială, însă mie îmi e greu să găsesc tenta socială în el, pentru că el este făcut foarte repede, plăsmuit, lucrările s-au făcut într-un ritm și mai repede, respectiv, recepția lucrărilor - de aceeași manieră. Adică este ceva ce nu trebuia să se întâmple în genere. Eu nu zic că nu trebuie să existe drumuri locale absolutamente, ele trebuie să existe, însă...”Europa Liberă: Mai ales că oamenii deplâng situația în care s-a pomenit mediul rural, neavând drumuri practicabile. În loc de întreținerea drumurilor naționale, noi vom face o anumită reparație periodică a drumurilor locale... Oleg Tofilat: „În studiu am arătat foarte clar că suma alocațiilor bugetare pe drumuri a rămas constantă. Deci, cât trebuia de alocat, fix atâta se alocă, numai că în loc de drumuri naționale, acești bani s-au îndreptat spre drumurile locale. În loc de întreținerea drumurilor naționale, noi vom face o anumită reparație periodică a drumurilor locale, pe undeva poate fi numită reabilitare, dar noi în consecință am lăsat de izbeliște drumurile naționale și asta ne va costa mai scump și asta este, cel puțin, ineficient. Asta ar fi ca un student care cheltuiește toți banii pe bere în loc să-și facă rezerve pentru nutriție.”Europa Liberă: Cunoașteți bine situația de la țară. Lumea vrea să ajungă la cimitir pe un drum bun, lumea vrea să ajungă și la biserică, și la primărie, și la grădiniță, și la școală pe un drum practicabil. Nu e de neglijat această doleanță a populației.Oleg Tofilat: „Nu e de neglijat chiar modul în care ar fi trebuit abordată. Asta ar însemna: „Băieți, noi nu ne atingem de Fondul Rutier, nu ne atingem de banii necesari pentru întreținerea drumurilor naționale, pentru că fiecare leu nealocat la întreținere înseamnă plus trei lei la reabilitare. Adică prin faptul că au fost alocați un miliard și jumătate la „Drumuri bune”, așa-numitele, nu pot arăta ghilimele pe radio...”Europa Liberă: Programul „Drumuri bune”...Oleg Tofilat: „Asta înseamnă că reabilitarea drumurilor naționale ne va costa exact întreit. Asta este o apreciere dată de experții Băncii Mondiale că un leuț nealocat la timp la întreținere se preface în trei leuți la reparație. E foarte simplu. Deci, dacă guvernanții ar fi respectat angajamentele din documentele strategice privind Fondul Rutier și întreținerea drumurilor naționale și deasupra ar fi alocat niște bani pentru drumurile locale, fapt care pe mine mă bucură că mergem pe drumurile locale, dar despre designul proiectului „Drumuri bune” putem vorbi, pentru că sunt absolut critic și față de modul în care s-a decis și modul în care se implementează acest proiect, în afară de modul prin care se comunică, pentru că într-adevăr apreciez transparența Guvernului în implementarea acestui proiect. Este nemaiîntâlnit.”Europa Liberă: Dar despre designul drumurilor ce ați vrut să spuneți?Oleg Tofilat: „În ultimă instanță, Guvernul trebuie să ofere conectivitate, nu să pună niște asfalt în glod, iar conectivitate înseamnă, în primul rând, să evaluăm necesitățile din toate satele, nu pur și simplu să aruncăm câte 300 de metri de drum într-un sat, încă 300 de metri în alt sat, încă un kilometru de drum de pietriș în al treilea, fără a avea o claritate care sunt în genere necesitățile pe toată țara. Faptul că într-un sat am implementat un proiect, asta nu înseamnă că noi am înlăturat problemele cu conectivitatea în același sat. Din trecutul meu de secretar de stat, eu aș fi spus că, în primul rând, noi trebuie să facem inventarierea.Rezultatul va fi așa cum este în cadrul acestui proiect: se aruncă banii în glod... Asta ar însemna că în fiecare sat noi trebuie să determinăm care este rețeaua de drumuri necesară, vitală, cu accesul spre obiectivele sociale și economice, care este starea ei actuală, care este starea ei necesară, unde trebuie să ajungem, care este diferența valorii, adică care ar fi devizul reparației și după asta următorul moment ține de exploatare, cum asigurăm noi că acest drum nu va fi distrus de primul tractor cu șenile care nimerește pe el, deci în ce mod este verificată exploatarea drumului. În afară de asta, nu pur și simplu am pus asfaltul în glod, dar trebuie pusă fundația, trebuie de văzut ce este cu infrastructura pentru pietoni, trebuie să existe deodată marcajul, să ținem cont de siguranța rutieră și de toate astea. Deci, prima a fost evaluarea; a doua este exploatarea; a treia este întreținerea, pentru că drumul odată reabilitat sau reparat, pentru că este diferență, el urmează a fi întreținut. Dacă nu este întreținut, dacă nu este înlăturată zăpadă, dacă nu sunt astupate eventualele fisuri, dacă nu sunt făcute alte lucrări de întreținere, el degradează mult mai repede decât e termenul lui de viață și rezultatul va fi așa cum este în cadrul acestui proiect: se aruncă banii în glod și de asta îmi pare rău.”Europa Liberă: Unii cetățeni din localitățile unde au fost renovate, reconstruite aceste porțiuni de drum au și venit cu plângeri referitor la proasta calitate a acestor drumuri: că au fost făcute în grabă, că ar urmări un scop electoral, că nimănui nu-i pasă dacă astăzi e bine și mâine nu mai este bine. Au început pe internet să apară poze cum se ridicau porțiuni din asfaltul proaspăt pus.Oleg Tofilat: „Obiectiv noi trebuie să înțelegem că a fost făcut foarte repede, chiar o viteză extrem de ambițioasă. Eu admit că sunt cazuri – și destul de numeroase -  unde calitatea lasă de dorit. Admit în același timp și declarația dlui ministru Gaburici că contractele sunt de o așa natură că prevăd și anumite garanții și în cazul în care calitatea nu este de natura necesară, contractorul va înlătura din cont propriu... Eu nu am făcut inventarierea și nu am făcut recepția la lucrările care s-au făcut. Cred că ne va arăta primăvara și chiar nu exclud că până la alegeri noi vom vedea calitatea la multe din acele lucrări făcute, dar nu atât calitatea mă deranjează, da, ar putea să fie niște probleme care într-adevăr sunt acoperite de contractori. Pe mine mă deranjează iraționalitatea cu care a fost alocat banul public. În primul rând, noi am privat drumurile naționale cele mai importante de bani pentru întreținere, prin aceasta noi am compromis trecerea la întreținerea pe contract în bază de performanță, pe contracte multianuale, deci era intenția ca lucrările de întreținere pe drumurile naționale să se facă pe contracte pe bază multianuală și banii să fie dați în funcție de calitatea întreținerii drumurilor, dar noi nu putem trece așa, pentru că Fondul Rutier este de cinci ori mai mic decât ar trebui să fie. Bine, pe hârtie e de două ori jumătate mai mic, dar jumătate din fondul acela de două ori și jumătate mai mic se duce pentru „Drumuri bune pentru Moldova” și în loc de două miliarde și jumătate de lei, cât ar fi trebuit să fie la întreținerea drumurilor, acum drumurile văd numai jumătate de miliard.”Fondul Rutier este de cinci ori mai mic decât ar trebui să fie... Europa Liberă: În ultimii ani, Republica Moldova a beneficiat de alocații substanțiale din partea donatorilor externi pentru reabilitarea drumurilor. Am putut urmări mai multe informații – o companie chineză vrea să reabiliteze aproximativ 200 km de drumuri, o companie turcă va repara 40 km de drum național din Republica Moldova. Cum vedeți Dvs. această asistență care vine din afară?Oleg Tofilat: „Proiectele de reabilitare a drumurilor sunt destul de sofisticate în sensul că sunt proceduri foarte stricte privind selectarea contractorului, procedurile sunt ale finanțatorilor. Se întâmplă că chiar și în urma acestor proceduri câștigă anumite companii care dau cea mai mică ofertă, însă nu au cea mai bună capacitate, în primul rând, financiară. Și așa te trezești cu o companie puțin cunoscută, dar ea peste hotare a întrunit condițiile, adică a mai îndeplinit câteva contracte pe mapamond, a venit cu cel mai mic preț, l-a câștigat, însă nu vine nici cu tehnică, nu vine nici cu oameni, nu desfășoară lucrările și, în urma tergiversării din partea contractorului, apare un blocaj. Tare des blocajele apar și din cauza noastră, din cauza unor chestiuni birocratice. E destul numai să amintim celebra epopee cu gropile de împrumut, gropile de împrumut, când era vorba despre argila care trebuie să fie folosită la drumuri - trebuie sau nu contractorii să plătească. Înțeleg aici poziția și celor de la mediu, căci ca și cum sunt resurse din subsolul țării noastre și nu trebuie să le dăm pe degeaba. Pe de altă parte, drumurile ca și cum tot nu se fac în interese private, de regulă, pentru că au mai fost cazuri prin unele colhozuri unde se făceau drumuri așa, mai private un pic sau semiprivate. Deci, din altă parte, drumurile sunt la fel de interes public și ar fi rezonabil ca resursele publice, când se folosesc în interesul public, să nu genereze bani adiționali, pentru că ne costă tot pe noi în ultimă instanță. Mai ales că gestiunea acestor resurse publice adesea nimerea în mâini private, adică mai concret, când e vorba de desfășurarea lucrărilor în adiacența unei primării, primăria repejor deschide mine de argilă, câștigă concesiunea minei vreun neam de-al primarului și eventual neamul acesta al primarului pretinde că el ar trebui să primească banii pentru argila care se scoate pentru a face drumul național. Ceea ce iarăși nu este tare eficient din punctul de vedere al administrației publice. Mai sunt și tergiversări cu modificarea proiectelor de construcție pentru că, să fim sinceri, proiectele nu sunt de cea mai bună calitate, nu sunt cele mai proaspete, pentru că de la proiect până la contract e o cale destul de lungă, deseori și cinci ani și când vine timpul de a veni cu intervenția în teren, proiectul nu mai corespunde la ceea ce este actualmente. Respectiv trebuie de formulat modificări în proiect, care trebuie aprobate prin toate instanțele, asta ia timp, se tergiversează ș.a.m.d.”Europa Liberă: Dacă Dvs. ați fi la guvernare, ați fi un funcționar cu statut de demnitar înalt, ce ați propune ca să îmbunătățiți calitatea infrastructurii drumurilor?Oleg Tofilat: „Am fost doi ani secretar de stat în Ministerul Transporturilor... În primul rând, la infrastructură noi trebuie să avem grijă de sustenabilitate. Sustenabilitate, asta ar însemna că noi trebuie să avem garantat bani destui pentru întreținere, pentru că dacă noi nu avem bani de întreținere, degeaba alocăm resurse în reabilitarea drumurilor, fiindcă, neîntreținute, ele în câțiva ani vor reveni la condiția dinaintea reabilitării, iar resursele pe reabilitare... ar trebui drumul reabilitat să țină opt ani, zece ani ș.a.m.d. Asta este în primul rând, ceea ce ar însemna că dacă noi nu vom asigura un fond rutier solid, atunci drumuri ca lumea noi nu o să avem.” Europa Liberă: Dar de unde bani?Oleg Tofilat: „Ar suna dureros, dar nu văd o soluție mai pertinentă decât accizele la combustibil. Combustibilul la noi este relativ ieftin. Deci, dacă o să ne uităm în țările dimprejur, combustibilul este mult mai scump, dar nu de aceea că ei au monopoluri care fac supraprofituri, dar din cauză că excedentul de cost se duce în infrastructura drumurilor. Deci, dacă vrem drumuri, noi trebuie să plătim pe ele. Acesta este primul lucru, al doilea lucru pentru îmbunătățirea întreținerii erau contractele multianuale. Deci, la momentul de față cum se face întreținerea drumului?  Noi avem acele întreprinderi de întreținere a drumurilor, care își trag obârșia încă din trecutul sovietic, care primesc alocații anuale pentru întreținerea rețelei din teritoriul subordonat. Bine, acum asta se numește licitație la care participă un singur participant și la care din timp a fost coordonat cât o să fie și banii vin de la stat tot la o întreprindere de stat. Eu nu vreau să spun că asta este o hoție sau altceva, dar însăși maniera prin care noi facem exclude concurența. O mare provocare pentru ramura drumurilor ar fi de a introduce concurența în întreținerea drumurilor, pentru că concurența înseamnă eficiență economică, înseamnă costuri mai mici și înseamnă calitate mai bună, dar asta nu va fi ușor, pentru că chiar și eforturile de privatizare a acestor SA „Drumuri” au fost destul de dificile. Trebuie să înțelegem sistemic treaba asta că, oameni buni, dacă noi vom avea contracte multianuale de întreținere, ceea ce ar însemna că întreprinderea SA „Drumuri”, hai să zicem Criuleni, primește un contract de opt ani de întreținere a drumurilor din teritoriul acesta, atunci ea prezintă interes pentru un privat, pentru că în acest timp reușești să-ți procuri tehnică, să amortizezi o bună parte din ea și să ai profit, însă când alocarea contractelor se face pe bază anuală nu poți să-ți permiți asta, pentru că dacă la anul nu câștigi contractul, rămâi cu tehnica finanțată din bancă cu o grămadă de plăți deschise și fără de venituri. Respectiv deodată devii dependent de sistemul birocratic, de achizițiile de stat, pentru că în afară de stat tu nu ai cui presta servicii de întreținere a drumurilor. Deci încă o chestiune pentru care am militat este crearea unui fond rutier independent. Care încă este problema la noi în Moldova? Actualmente, cel ce gestionează ramura drumurilor nu știe câți bani o să aibă la anul. Și iaca pentru anul viitor ceea ce a votat Parlamentul este încă o palmă dată drumarilor, pentru că iarăși Fondul Rutier va fi de circa un miliard de lei în loc de două și ceva. Iarăși avem niște „drumuri bune”, proiecte naționale, dar bani pentru întreținerea drumurilor naționale iarăși nu vor fi. Și cât va fi pentru anul 2020 iarăși nu știm, dar ca drumar, ca întreprindere de întreținere a drumurilor, tu ai nevoie de tehnică de deszăpezire, de gredere, de altceva; avem nevoie de planificări de întrețineri periodice, de schimbare a învelișului asfaltic, pentru că dacă învelișul asfaltic nu-l schimbi la timp, o dată la vreo cinci-opt ani, va trebui să faci reabilitarea la tot drumul, pentru că dacă schimbi, atunci drumul reabilitat ține vreo trei cicluri de schimbare a învelișului asfaltic, adică vreo 20-25 de ani. Iar dacă nu faci aceasta, ai s-o faci în zece ani și costul de reabilitare este mult mai mare decât costul de schimbare a învelișului asfaltic și în timp, și în spațiu și, mai ales, în bani. Deci asta este problema. Era un exemplu elocvent: pe drum spre Leușeni de la Chișinău era un pod, ultima dată eu am mers pe acolo în septembrie și podul acela era avariat și ea scris că se fac lucrări de reparație. Se făceau lucrări de reparație acolo, adică era scris că se fac lucruri de vreo cinci luni de zile. Eu nu exclud că și până acum pe acel traseu național podul acela nu-i reparat. Deci, o bandă din două pe un traseu național stă blocată, iar în timpul acesta noi aruncăm banii în glod pentru a face anumite drumuri prin anumite sate, pe când drumurile naționale stau în cel mai prost mod.”
20:01
Mai mulţi experți spun că CSM nu şi-a respectat regulamentul, ignorând prevederile ce se referă la organizarea unui concurs public.
19:40
Președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat că premierul Viorica Dăncilă va prezenta, în plenul reunit de miercuri al Parlamentului, prioritățile Președinției Consiliului UE.România va prelua președinția Consiliul Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de șase luni.
19:31
Partidul Democrat din Moldova propune Comisiei Electorale Centrale și Consiliului Coordonator al Audiovizualului să elaboreze un Cod de conduită pentru perioada electorală, informează agenția IPN.Purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari, a declarat, la briefingul de presă de astăzi, că PDM consideră că deja ar exista încălcări grave ale legislației din partea Partidului Socialiştilor, Partidului Acțiune și Solidaritate și Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr. Democraţii cer concurenților electorali să semneze acest „cod”, și mai ales să îl respecte.Vitalie Gămurari a mai spus că unele partide care s-ar confrunta cu căderi majore în preferințele electoratului ar încerca să-și oprească prăbușirea prin încălcări ale legislației.
19:20
Unii observatori consideră că democrații nu vor admite ca șeful statului să devină cap de listă pentru socialiști.
19:20
Acesta a anunțat că va sprijini blocul ACUM (format din PAS, PPDA şi PLDM), fiind convins că e necesară consolidarea opoziției de dreapta.
19:01
Invitata de astăzi este Galina Vasilieva.
19:01
Astăzi șefa cabinetului de la Londra Theresa May a întreprins un turneu fulger în capitale europene pentru a căuta să obțină sprijin pentru acordul de retragere a țării sale din Uniunea Europeană. La Berlin, doamna May s-a întâlnit cu cancelara Germaniei Angela Merkel. Nu au fost făcute declarații publice după întrevedere, dar agenția germana de știri DPA relatează, citind surse nenumite, că doamna Merkel i-ar fi spus oaspetei sale că „nu vor mai exista renegocieri ale Brexitului”.La Haga, doamna May s-a întâlnit cu premierul Mark Rutte, care a scris într-un mesaj Twitter despre „un dialog folositor” despre ultimele evoluţii în legătură cu Brexitul.La Strasbourg, șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat parlamentului European că summitul Uniunii din 13 decembrie nu va deschide noi negocieri pe tema retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană. În opinia sa, „înțelegerea la care s-a ajuns este singura posibilă”.În cursul serii, doamna May urmează să îl întâlnească și pe Juncker.Ieri, premierul May a amânat un vot crucial în Parlamentul de la Londra pe tema Brexit-ului, iar liderul laburiștilor – din opoziţie – Jeremy Corbyn a acuzat guvernul doamnei May că „a pierdut controlul” asupra evenimentelor.
19:01
Ofițerul rus în retragere Leonid Parhomenko a fost condamnat la 14 ani de închisoare după ce un tribunal militar din localitatea Rostov-pe-Don l-a găsit vinovat că ar fi transmis documente clasificate serviciilor de informații ucrainene. Parhomenko a fost reținut acum doi ani în portul Sevastopol, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014. La data arestării era ofițer în marina militară rusească din postul Sevastopol. Potrivit procuraturii ruse din peninsula Crimeea, ofițerul ar fi transmis informații despre flota rusă de la Marea Neagră serviciilor de informații ucrainene între anii 2003-2005, în schimbul unor bani, și că ar fi primit ordine de la ministerul ucrainean al apărării.
18:40
Partidul Acțiune și Solidaritate salută decizia lui Valeriu Munteanu de a-și declara susținerea pentru viitorul bloc ACUM și de a părăsi Partidul Liberal, și de a contribui la consolidarea forțelor sănătoase anti-regim, potrivit unei  declarații a PAS postată pe Facebook. Potrivit formațiunii, unitatea dreptei autentic pro-europene este crucială în acest moment, informează agenția IPN.Și Andrei Năstase, liderul Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, a scris pe Facebook că viitorul bloc ACUM este deschis tuturor celor care „împărtășesc valorile democratice, se implică, muncesc și luptă în interesul cetățenilor cu criminalii de la guvernare”, dar le-a cerut celor șantajați sau șantajabili, sa părăsească politica moldovenească.Valeriu Munteanu a anunțat astăzi că, după 11 ani de activitate, pleacă din PL. Potrivit lui Munteanu, Mihai Ghimpu nu dorește ca partidul să meargă în blocul opoziției unite, iar cauzele acestui refuz ar rămâne să fie rezolvate „de istorie”.
18:40
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat astăzi că circa 40% dintre candidații Partidului Socialiștilor la alegerile parlamentare din 24 februarie vor fi femei, iar 30% vor fi reprezentanți ai altor etnii decât moldoveni.Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Republican al PSRM, iar președintele Dodon este liderul informal al acestui partid. Președinta partidului este Zinaida Greceanîi.Potrivit agenției IPN, Igor Dodon a mai spus și că, după 20 ianuarie, va lua decizia dacă se implică sau nu în campania electorală alături de PSRM. Pe 26 decembrie este planificată o nouă ședință a Consiliului Republican al PSRM, la care va fi aprobată lista și platforma electorală a formațiunii.În ceea ce privește referendumul stabilit pentru aceeași zi cu alegerile, Partidul Socialiștilor a anunțat că nu va face agitație „pentru” sau „împotriva” votului pe subiectele propuse: reducerea numărului de deputați și posibilitatea revocării parlamentarilor din funcție dacă nu-și îndeplinesc corespunzător obligațiile.
Acum 24 ore
18:01
Astăzi va fi înmormântată la Moscova una dintre cele mai importante activiste pentru drepturile omului din Rusia, Ludmila Alekseieva. Ea a încetat din viaţă pe 8 decembrie, într-un spital din Moscova, la vârsta de 91 de ani.La ceremonia care a avut loc la Casa Jurnaliștilor de la Moscova au participat și ambasadorul american în Rusia, Jon Huntsman, și Mihail Fedotov, șeful Consiliului pentru Drepturile Omului din Rusia, ca și liderul opoziţiei Aleksei Navalnîi și alţi activişti pentru drepturile omului.Președintele Rusiei Vladimir Putin a depus personal o coroana de flori, iar potrivit corespondenților de la Radio Svoboda, măsurile de securitate au fost întărite și numai unui număr limitat de jurnaliști li s-a permis accesul.Unuia dintre cei mai importanți activişti pentru drepturile omului Lev Ponomariov nu i s-a permis să ia parte la ceremonii, fiind în detenție pentru 16 zile, deoarece, potrivit procuraturii, ar fi organizat „manifestaţii ilegale” prin internet.Alekseieva a fost obligată de autoritățile sovietice să părăsească Uniunea Sovietică în 1977. A revenit în 1993 și a fost una dintre cele mai respectate persoane din Rusia și una dintre fondatoarele Grupului Helsinki de la Moscova. Ludmila Alekseieva a fost un critic al regimului lui Vladimir Putin.
18:01
Matthew Boyse, noul asistent adjunct al secretarului de stat al SUA, responsabil pentru afaceri europene, a declarat, marți, că Statele Unite „urmăresc cu mare atenție” evenimentele legate de statul de drept și se așteaptă ca „România să continue pe calea corectă”, informează site-ul G4media.El a vorbit pe larg despre amenințarea Rusiei și a Chinei în regiunea Europei Centrale și de Est și a avertizat că Moscova „nu acceptă alegerea făcută de țările din regiune și vrea să le influențeze, astfel încât să tăvălească în noroi această alegere de a fi parte din Vest, a spus oficialul american, potrivit sursei citate, într-o discuție cu ziariști români.„Rusia încearcă să recâștige influența, să dividă și să creeze dificultăți în societățile noastre”, a mai spus Matthew Boyse, care a avertizat că strategia Rusiei în regiunea central și est-europeană este o strategie pe termen lung.
18:01
Încă trei orașe din Transilvania și Banat doresc apropierea de Alianța Vestului lansată săptămâna trecută de primarii din Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea. Acum este vorba despre Sibiu, Alba Iulia și Reșița. Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat pentru G4Media.ro că este vorba despre un răspuns politic față de Guvernul României care „vrea să circulăm pe ulițe în loc de străzi”.Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a declarat unui ziar local apartenența la Alianța Vestului ar putea fi interesantă și pentru Sibiu, mai ales în perspectiva finalizării autostrăzii A1.Primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, a spus că orașul pe care îl conduce va face demersuri pentru a se alătura Alianţei Vestului, deoarece această asociere ar fi extrem de necesară pentru dezvoltarea zonei sale.Semnatarii Alianței Vestului, Ilie Bolojan (Oradea), Emil Boc (Cluj Napoca), Gheorghe Falcă (Arad) și Nicolae Robu (Timișoara) solicită accesul direct la finanțări, fără a mai aștepta de fiecare dată „verde” de la București.
17:40
Autoritățile armene au anunțat că au reținut un soldat rus în legătură cu uciderea unei femei în localitatea Ghiumri, unde se află o mare unitate militară rusească. Procuratura generală a Armeniei a anunțat astăzi că un soldat rus este suspectat că ar fi omorât în bătaie o femeie de 57 de ani din localitate. Femeia a murit în drum spre spital.În 2015, un alt soldat rus de la această bază militară a omorât șapte membri ai unei familii și a fost condamnat la închisoare pe viața de un tribunal local și transferat în Rusia să își execute pedeapsa.Cazul a readus în discuţie prezența militară rusească în Armenia.
17:40
Președintele Rusiei, Vladimir Putin a dezvelit astăzi la Moscova o statuie a scriitorului și fostului dizident antisovietic Aleksandr Soljenițîn. Laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1970, a murit la Moscova în 2008, la 89 de ani. A revenit în Rusia în 1994, după 20 de ani de exil forțat.Preşedintele Vladimir Putin, fost ofițer KGB, a declarat la ceremonia dezvelirii statuii scriitorului că Soljenițîn, „chiar în exil, a fost un patriot adevărat” și ar fi fost împotriva a ceea ce liderul de la Kremlin a numit „rusofobia”. Acest termen este folosit de presa oficială din Rusia și de autorități față de orice critică la adresa politicii antidemocratice a Rusiei.Cele mai cunoscute romane ale lui Soljenițîn sunt „O zi din viața lui Ivan Denisovici”, „Arhipelagul Gulag” și „Pavilionul canceroșilor”.Soția scriitorului, Natalia, și ea prezentă la ceremonia de la Moscova a declarat că „ziua lui Ivan Denisovici nu a luat sfârşit și trebuie să ne amintim asta și să privim lumea din jur cu ochii larg deschiși și să îl ajutăm pe Ivan Denisovici”. Eroul romanului lui Soljenițîn își descria o zi de detenție în gulagul comunist.
17:30
Interviu cu șeful adjunct al Inspectoratului General de Poliţie, în ajunul Zilei naţionale a poliţiei.
12:10
Liderii opoziției extraparlamentare PAS și Platforma DA au calificat drept „o încununare tristă a anului centenar” decizia de săptămâna trecută a României de a bloca discutarea în reuniunea din 10 decembrie a miniștrilor europeni de externe a unei declarații critice la adresa situației politice din R. Moldova. „Guvernul de la București, flancat de prietenii fideli ai Rusiei de la Budapesta, refuză în mod ostentativ să recunoască derapajele anti-democratice de la Chișinău”, se afirmă în declarația de presă publicată marți de Maia Sandu și Andrei Năstase. „Ne întrebăm cum sprijinirea unei guvernări care se comportă tot mai mult ca regimul de la Kremlin servește intereselor României? Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate. Facem apel la toate forțele politice din România să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor prin susținerea autentică a valorilor și standardelor europene în Republica Moldova!”, se mai arată în declarația comună a celor doi lideri politici.
11:50
Două bombardiere rusești, care pot transporta arme nuclere, au sosit în Venezuela, la câteva zile după vizita președintelui Nicolas Maduro la Moscova. Ministrul venezulean al apărării, Vladimir Padrino Lopez, a anunțat luni că avioanele și militarii ruși ar fi sosit pentru manevre militare comune. Potrivit agențiilor internaționale de știri, ar fi vorba de circa o sută de piloţi şi membri ai personalului rus.Armata rusă a anunţat de la Moscova că a trimis la Caracas a două bombardiere Tu-160, un avion de transport An-124 şi un avion de linie Il-62, fără a preciza scopul manevrelor sau durta acestora. În ultimii ani, Rusia a vândut Venezuelei echipamente militare în valoare de mai multe milioane de dolari.„Nimeni din lume nu trebuie să fie înspăimântat de prezenţa acestor avioane de vânătoare bombardiere strategice pe teritoriul venezulean, noi suntem constructori de pace, nu de război”, a mai spus ministrul venezulean al apărării.Bombardierele strategice Tu-160 pot zbura de două ori mai repede decât viteza luminnii și pot transporta rachete nucleare sau convenționale. Manevrele din Venezueala au provocat deja o reacție critică din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a scris pe Twitter că această mișcare trebuie văzută drept „inițiativa a două guverne corupte care risipesc fonduri publice”.
10:01
În ajunul unei dezbateri „AntiNostalgia” la Soroca, un interviu cu un ziarist al Serviciului ucrainean de la Radio Europa Liberă despre Holodomor, istorie, politică și propagandă.
09:30
09:20
După patru weekend-uri de proteste violente, președintele Franței, Emmanuel Macron, a decretat „starea de urgență economică și socială”, anunțând o serie de măsuri pentru „o Franță a meritului și muncii”. Macron a anunțat o serie de măsrui sociale, care răspund cererilor așa-numitelor „veste galbe”: salariul minim va creşte cu 100 de euro pe lună începând din anul 2019. Pensiile mici nu vor fi impozitate. Orele suplimentare vor fi plătite şi nu vor mai fi impozitate. Patroniii sunt încurajați să ofere angajaților prime de sfârşit de an, care nu vor fi impozitate. Dar Macron nu va renunța la cea mai nepopulară măsură fiscală luată de guvernul său, și anume eliminarea impozitului pe marile averi, măsură care în opinia președintelui, va duce la noi investiții și crearea de locuri de muncă. Guvernul francez a renunțat deja la scumpirea carburanților, măsura care a provocat protestele „vestelor galbene” în noiembrie, proteste care s-au transformat însă într-e timp într-o manifestație generală de nemulțumire cu actuala guvernare. Președintele Franței a condamnat violențele de la protestele „vestelor galbene”, despre care a spus că „au tulburat națiunea”.
09:10
În România, Partidul Social Democrat de guvernământ a decis că vor fi adoptate prin Ordonanță de Urgență acele modificări la Codul Penal și Condul de Procedură Penală care au fost aprobate deja de Curtea Constituțională. Premierul Viorica Dăncilă a precizat că articolele declarate neconstituționale vor reveni în Parlament, pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.O serie întreagă de articole controversate ar putea fi trecute prin Ordonanța de Urgneță, între care: reducerea termenelor de prescripție, reducerea termenelor necesare pentru liberarea condiționată, abrogarea neglijenței în serviciu, modificarea definiției traficului de influență, dar și cea a grupului infracțional organizat, precizează Hotnews.Schimbările la codurile penale au fost motivul unui val de proteste în ultimul an dar și unul din motivele pentru care în noiembrie, Parlamentul European a adoptat o declarație foarte critică la adresa statului de drept în România iar Comisia Europeană a dat publicității o analiză la fel de critică a reformelor justiției în cadrul Mecannismului de Cooperare și Verificare.
Ieri
05:10
Nu am mai văzut asemenea cozi nici în Uniunea Sovietică, stimabililor!
02:10
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
10 decembrie 2018
21:01
Președintele Consiliului European Donald Tusk a convocat summitul UE pe tema Brexit-ului pentru joi. Anunțul a venit la puțin timp după ce premierul britanic Theresa May a anunțat amânarea votului din parlamentul țării sale asupra acordului de ieșire din UE, de teamă că nu va obține destule voturi, mărind probabilitatea unui Brexit dur, fără vreo înțelegere. Tusk a spus că la summitul de joi vor fi discutate căi de a ajuta guvernul de britanic în procesul de ratificare, dar nu va exista vreo renegociere a acordului. „Întrucât intrăm în criză de timp, vom discuta de asemenea despre pregătirea pentru un scenariu (al Brexit-ului) fără acord”, a mai spus Tusk. 
20:50
Din peste 600.000 de tone de mere produse în acest an, la export au ajuns mai puțin de 20 la sută.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.