Cel de-al zecelea contingent de militari moldoveni pleacă într-o misiune de șase luni de menținere a păcii în Kosovo

Europa Libera, 7 decembrie 2018 09:01

Al zecelea contingent de militari moldoveni pleacă astazi, într-o misiune de șase luni de menținere a păcii în Kosovo. Potrivit agenției IPN, ei vor înlocui contigentul plecat în misiune în luna iunie. Militarii moldoveni vor fi găzduiți la o bază din Italia. Plecarea noului contingent are loc pe fondul îngrijorărilor provocate de semnalele că noul stat balcanic, Kosovo, pe care R. Moldova nu îl recunoaște, dorește să-și creeze o armată națională pe baza forței de securitate deja existente.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
20:40
Poliția moldoveană spune că doi funcționari electorali au fost reținuți pentru aproximativ trei ore de militarii transnistreni la punctul comun de control de la Varnița, unde li s-au verificat laptopurile de serviciu conectate de diverse baze de date oficiale. Șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, este citat de Unimedia spunând că poliția a cerut Comisiei Electorale Centrale să blocheze de urgență accesul la baza de date a alegătorilor și la baza de date cu caracter personal. Cei doi funcționari, șeful și secretarul secției de votare 48/10 din Anenii Noi, au fost reținuți de autoritățile transnistrene, când se întorceau de la un seminar de pregătire a alegerilor. Incidentul s-a petrecut după ce autoritățile transnistrene și-au revendicat recent controlul asupra satului Varnița situat de pe malul drept al Nistrului în apropiere de Bender.
20:40
Grupurile utilizatorilor din regiunea transnistreană de pe rețelele de socializare abundă zilele acestea de zvonuri și discuții cu privire la faptul că șefii holdingului Sheriff, companie care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste, ar fi anunțat, informal, mobilizarea pentru ca angajații structurilor lor să meargă la alegerile parlamentare de duminică și să voteze în favoarea candidatului Partidului Democrat și a celui al Partidului Șor.Vestea se pare că i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Partidului Socialiștilor, care considerau cele două mandate de pe circumscripțiile pentru regiunea transnistreană ca fiind practic în buzunarul lor, având în vedere retorica pro-rusească a președintelui Dodon, întâlnirile lui dese cu Vladimir Putin și mesajele de susținere pe care le-a primit de la Moscova. În plus, majoritatea celor 16 mii de alegători care au fost mobilizați la secțiile de votare pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016 l-au susținut pe Igor Dodon.Pe parcursul actualei campanii electorale, reprezentanții administrației transnistrene nu au făcut niciun fel de declarații publice. În schimb, utilizatorii rețelelor de socializare semnalează că în stânga Nistrului se fac liste cu persoanele care vor merge să voteze, iar fiecărui participant i se promit sume între 200 de ruble transnistrene, aproximativ 200 de lei, și 20 de dolari.Analistul politic Ernest Vardanean spune că are și el confirmări din surse sigure că aceste lucruri chiar au loc și spune că holdingul Sheriff face tot posibilul pentru ca cele două mandate pentru regiunea transnistreană să nu ajungă la Partidul Socialiștilor.Ernest Vardanean: „Am primit aceste informații din mai multe surse foarte demne de încredere, de aceea le consider veridice. Este vorba de un fel de remunerare de 20 de dolari pentru fiecare persoană care dorește să voteze candidații respectivi. Holdingul Sheriff organizează un fel de agitație în întreprinderile pe care le controlează, la instituțiile de stat, la alte întreprinderi la care are acces, astfel încât să convingă lucrătorii de acolo care au cetățenia Republicii Moldova să vină în ziua de 24 februarie să voteze într-o circumscripție candidatul Partidului Democrat, iar în alta – pe cel al Partidului Șor.Deci, în primul rând, avem o campanie de agitație de către compania Sheriff în favoarea candidaților PDM și a Partidului Șor. În al doilea rând, avem demonstrația faptului că cei doi oligarhi de pe ambele maluri ale Nistrului – Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan – organizează o campanie împotriva Partidului Socialiștilor și, respectiv, împotriva intereselor Federaţiei Ruse.Și cea mai importantă concluzie pe care eu o trag în această situație este faptul că compania Sheriff, care se află într-o regiune pro-rusă, Transnistria, organizează o campanie de fapt anti-rusă.”Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, ridică semne de întrebare în legătură cu valabilitatea mandatelor obținute prin votul alegătorilor aduși organizat din stânga Nistrului.Ion Tăbârță: „Este dificil de afirmat în aceste condiții că votul în aceste circumscripții este unul care corespunde rigorilor unor alegeri libere, corecte, fără influențe și așa mai departe.”Europa Liberă: Dl Dodon și Partidul Socialiștilor aveau impresia că aceste mandate sunt în buzunarul lor. Cile le trage acum preșul de sub picioare? Și de ce?Ion Tăbârță: „Cei care au resursele administrative la mâna lor. Noi știm că partidul de guvernământ, la nivelul relațiilor informale, are relații bune cu factorii decizionali din regiunea transnistreană.”Europa Liberă: Noi ne dăm foarte bine seama că câteva zeci de autocare nu pot pleca din centrul Tiraspolului fără să aibă o anumită undă verde din partea administrației de acolo. Ion Tăbârță: „Exact. Noi așa și nu avem răspuns la ce s-a întâmplat de fapt în turul doi a alegerilor prezidențiale. Pentru că în turul întâi s-au prezentat cinci sau șase mii de alegători, iar la cel de al doilea tur, în două săptămâni, s-au prezentat 17 mii. De unde vine această trezire a sentimentului de a-și respecta drepturile politice, așa și nu am primit răspuns. Instituțiile statului din Republica Moldova așa și nu ne-au dat un răspuns ce s-a întâmplat. Dar este evident că fără concursul, sau fără ne-opunerea, să-i spunem așa, a așa-numitelor autorități de acolo acest lucru nu ar fi fost posibil.Probabil atunci mecanismul a fost testat, iar acum urmează să mai fie utilizat încă o dată.”Mai mulți experți transnistreni care au vorbit săptămâna trecută la o masă rotundă la Tiraspol au estimat că numărul de votanți transnistreni s-ar putea ridica de această dată la 20 de mii. Dacă prognoza se va adeveri, aceasta va fi cea mai mare participare a electoratului din regiunea separatistă la alegerile din Republica Moldova de până acum.
Acum 6 ore
20:10
Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a demis guvernul acuzat că nu a fost în stare să ridice nivelul de trai al populației și să diminueze dependența economiei de sectorul energetic. „În multe domenii el economiei, nu au fost obținute schimbări pozitive în ciuda a numeroase legi și hotărâri de guvern care au fost adoptate”, se spune în anunțul lui Nazarbaev publicat pe pagina web a președinției. Decizia președintelui aflat la conducerea Kazahstanului de trei decenii survine pe fundalul tot mai multor proteste cauzate de nivelul de trai scăzut. Ele au fost catalizate de cazul a cinci copii arși într-un incendiu în propria casă din capitala Astana în timp ce ambii părinți lucrau în ture de noapte pentru a-și putea întreține familia.
20:10
Comisia Europeană a reacționat la relatările de la București despre o plângere penală împotriva prim-vicepreședintelui său, Frans Timmermans, și comisarei pentru Justiție, Vera Jourova. În plângerea înregistrată de Secția pentru anchetarea magistraților din România, un portal mediatic apropiat guvernului, Lumea Justiției, îi acuză pe oficialii europeni de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și alte crime. „Am vrea să le reamintim autorităților din România că oficiali ai comisiei, atunci când se află în exercițiul funcțiunii, pot fi anchetați doar de către Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Acesta a mai spus că instituțiile europene au aflat despre acuzații din presă și a reamintit că Bruxelles-ul tocmai și-a exprimat din nou îngrijorarea în legătură cu statul de drept în România.
20:00
O altă presupusă victimă, Alexandru Machedon, spune că ar fi fost și el contaminat, doar că în 2016. Ce se ascunde în spatele acestor declarații?
19:10
Din materialul publicat de BTV se vede cum o mașină ce ar aparține unui candidat PDM îl lovește pe la spate pe cameraman.
18:50
Invitata de astăzi este Mariana Colun.
18:30
Un tribunal din Macedonia de Nord a cerut parlamentului să-i ridice imunitatea unui deputat conservator și fost spicher acuzat de organizarea asaltului violent asupra clădirii legislativului în 2017. Procurorii spun că Trajko Veljanovski și alți patru suspecți ar prezenta o „amenințare teroristă la adresa ordinii constituționale și securității”. Suspecții ar fi ajutat protestatarii naționaliști să pătrundă violent în clădirea parlamentului pentru a împiedica alegerea unui spicher noi. Peste 100 de deputați jurnaliști au fost răniți. Tribunalul de la Skopje a eliberat astăzi mandat de arestare pentru doi foști miniștri reținuți miercuri în același dosar. Alți doi suspecți, inclusiv fostul premier Nikola Gruevski se ascund în străinătate, Gruevski aflându-se în Ungaria unde a fugit anul trecut după condamnarea la doi ani de închisoare pentru corupție.
18:30
Cancelara Germaniei, Angela Merkel, i-a oferit sprijinul său deplin președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în fața unei noi campanii anti-imigrație a guvernului Ungariei. Campania premierului ungar Viktor Orban acuză Comisia Europeană de vulnerabilizare premeditată a granițelor externe ale Uniunii Europene și de pregătirea unui proiect de aducere a imigranților din Africa. Pe panouri instalate pe străzile Budapestei, Junker este înfățișat alături de Soros, care ar da indicații instituțiilor europene. Disputa are loc în interiorul taberei politice conservatoare înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai. Liderii instituțiilor europene au respins afirmațiile de la Budapesta, spunând că Junker ar conduce de fapt eforturile de întărire a granițelor europene.
Acum 8 ore
18:00
Concluzia Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte e că şi în aceste alegeri nu sunt asigurate șanse egale de participare pentru toate categoriile de cetățeni.
17:40
17:30
Preferințele alegătorilor vs. vectorul politic al țării, un alt laitmotiv al articolelor despre Moldova.
17:20
Jurnalismul oferit gratuit nu este viabil. La această concluzie ajung tot mai mulți producători de conținut din Statele Unite ale Americii. În ianuarie, mai multe instituții media americane au concediat circa două mii de reporteri. De exemplu, BuzzFeed a eliberat din funcție 220 de oameni sau 15% din personal. VICE, un alt gigant media, a concediat 10% din salariați, în încercarea de a fi profitabil.Ce s-a întâmplat? De ce aceste instituții media, deși au milioane de cititori, au dat afară sute de oameni? Companiile care au fost nevoite să renunțe la angajați fac bani din publicitate, iar publicitatea online nu mai este la fel de profitabilă când concurezi cu Facebook și Google. În medie, doar 7% din veniturile unei instituții media pe online vin de pe Facebook, arată un raport din 2017 al Asociației Mondiale a Ziarelor și a Producătorilor de Știri.În același timp, The New York Times și The Washington Post, două ziare americane cu tradiție, o duc tot mai bine. Jeff Bezos, directorul executiv Amazon, a cumpărat The Washington Post în 2013. Într-un discurs la Torino de-acum doi ani, Bezos și-a prezentat soluția:„Cereți oamenilor să plătească pentru conținut. Ei vor plăti. Industria a pierdut 20 de ani învățându-ne că știrile trebuie să fie gratuite. Adevărul e că cititorii sunt mai deștepți de-atât. Ei știu că jurnalismul de calitate este scump, presupune costuri și ei sunt gata să plătească, dar trebuie să le cerem asta. De fiecare dată când am scumpit abonamentul digital la The Washington Post, numărul de abonați a crescut.”Este oare această soluție aplicabilă pentru Moldova? Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente din Moldova, este optimist.„Oamenii vor înțelege că informația este un produs, produsul trebuie să fie de calitate, iar calitatea costă. Un jurnalist plătit prost te-ai mira să facă un produs jurnalistic bun. Oamenii vor înțelege în timp asta și vor contribui.”Potrivit expertului, în Moldova există deja câteva instituții de presă care oferă conținut contra cost sau acceptă donații din partea cititorilor:Produsul trebuie să fie de calitate, iar calitatea costă... „Haideți să luăm exemplul Ziarului de Gardă. Mulți oameni din străinătate donează bani sau își abonează rudele aflate aici la Ziarul de Gardă. De ce? Pentru că acest ziar oferă informații de calitate. Iată că calitatea este un indicator al faptului că lucrul ăsta se poate întâmpla. Da, este neobișnuit pentru noi, dar în timp, vă asigur că lucrurile se vor încetățeni și aici, mai mult și mai mult. Pentru că sunt absolut convins că guvernările care se vor perinda nu vor fi niciodată deschise pentru a oferi subvenții sau susținere pentru presa independentă atâta vreme cât politicul, de oricare culoare ar fi el, nu este ahtiat să susțină presa care poate să devină, la un moment dat, indezirabilă, dacă respectivii politicieni fură bani publici sau adoptă decizii împotriva democrației și a statului de drept.”Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, mi-a povestit cum a reușit redacția pe care o conduce să-și mărească tirajul cu 15 la sută și să aibă mai mulți abonați ca niciodată: „Noi avem mai multe surse de venit, pentru că am învățat această lecție cu mulți ani în urmă. Ziarul de Gardă are 15 ani și am înțeles că este riscant, dacă vrei să faci ceva în permanență și vrem ca jurnalismul de investigație să fie permanent, așa cum e permanentă corupția.”„Dar pe lângă abonările propriu-zise, avem și donații de abonamente, un modul electronic unde orice persoană, mai ales printre cei care citesc Ziarul de Gardă electronic pe site, pe gratis, ei pot dona un abonament la ziarul tipărit și avem o relație interesantă cu diaspora care donează abonamente la ziarul tipărit pentru părinții, bunicii, învățătorii și prietenii lor rămași în Moldova. Am mers mai departe și acceptăm și donații pentru realizarea investigațiilor jurnalistice. Dar desigur aplicăm și la diverse granturi pentru dezvoltarea jurnalismului de calitate, pentru susținerea reporterilor de investigație. Pentru a crește și a introduce inovații în activitatea noastră.”Diaspora donează abonamente pentru părinții, bunicii, învățătorii și prietenii lor rămași în Moldova... Alina Radu este convinsă - pentru ca oamenii să te susțină, inclusiv financiar, trebuie să le fii alături: „Sincer vă spun, noi ținem o relație foarte apropiată cu abonații noștri, ne întâlnim cel puțin o dată pe lună într-o localitate cu oamenii, dar mai facem și unele dezbateri sau activități la redacție. Săptămâna trecută, am anunțat o dezbatere obișnuită pe teme electorale și am fost mirați să avem oameni din mai multe raioane, deci ei au parcurs distanțe cu autobuzul, și-au cumpărat bilet la autocar și au venit ca să asiste la aceste dezbateri ale noastre să se informeze mai bine.”  În încercările lor de a-și monetiza conținutul, jurnaliștii Ziarului de Gardă au ajuns la o concluzie. Anumite tipuri de conținut trebuie să rămână gratuite în contextul actual al Republicii Moldova.„Unul dintre principiile noastre de bază este ca toată lumea să aibă acces la investigațiile jurnalistice, pentru că noi scriem despre problemele care îi vizează pe toți și nu vrem să citească doar cei care au bani. Vrem să citească toți și poate cei fără bani trebuie să citească în primul rând ca să înțeleagă de ce nu au ei bani, de ce sunt săraci, de ce suntem toți săraci și am putea să câștigăm toți împreună. Nu vrem să vindem investigațiile, investigațiile vrem să le lăsăm libere ca să le poată citi cât mai multă lume, de asta am zis că încercăm să muncim cu cei care vor să doneze, cu cei care vor să se aboneze.”Online-ul moldovenesc abundă în produse jurnalistice, mai ales știri. Aproape toate sunt gratuite. Multe sunt partizane sau chiar false. Ce mai înțelege consumatorul? Ce l-ar face să plătească? Experții privesc situația ca pe-o oportunitate pentru jurnalismul de calitate.„Eu cred că este o perioadă foarte interesantă din care învățăm noi toți și da, noi vedem că oamenii chiar și în sate sau în școli sau în diferite instituții au început să discute această chestiune. Noi am fost invitați în multe localități rurale, prin biblioteci, să povestim ce este o știre falsă și ce este un text jurnalistic real, deci este iarăși o oportunitate să discutăm cu cetățenii, să avem public mai mult, să ne întâlnim și să rămânem parteneri.”„Eu aș crede că există un plus în această abundență de fake news-uri și știri inventate, pentru că oamenii încep să prețuiască tot mai mult și mai mult informația adevărată, veridică, obiectivă”, consideră directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei. „Ea, din păcate, devine o pasăre rară sau tot mai rară pe piața noastră și atunci, ca și oricare regulă a pieței, există un anumit deficit. Și iată că noi cu dvs. aproape că suntem în deficit de informație obiectivă. Și în acest deficit, când oamenii își vor dori să obțină informația deficitară, care este acum obiectivitatea, atunci vor fi dispuși să și plătească pentru asta.”Europa Liberă: Un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent din 2017 arată că fiecare a doua redacție din Moldova întâmpină dificultăți financiare. Domnule Macovei, ce-ar trebui să facă instituțiile media independente? Să-și convingă cât mai curând cititorii să plătească? Petru Macovei: „Recomandarea mea ar fi ca redacțiile să fie cât mai creative în a-și vinde produsul, iar pentru ca produsul să fie vandabil, ca să poată cuceri noi și noi piețe și public cât mai numeros, acesta trebuie să fie doar de calitate. Dacă vor persevera în asta și vor avea produs de calitate, și oamenii se vor convinge că în alegeri, de exemplu, respectivul ziar, post de televiziune, site, radio au avut un comportament corect și nu au favorizat un actor politic sau pe altul, oamenii vor înțelege că anume acei jurnaliștii și colective trebuie susținuți.”Dvs. ați fi gata să plătiți pentru conținut? Vă invităm să vă expuneți părerea pe pagina noastră de internet moldova.europalibera.org. Ne mai găsiți pe Facebook, Instagram, Odnoklassniki, Youtube și Soundcloud.
16:40
Primarul interimar al capitalei Ruslan Codreanu a spus că primăria a avut „tot dreptul legal” să semneze pe 20 februarie contractul de achiziție a 31 de autobuze cu un dealer al uzinelor Isuzu din Turcia și a respins criticile cauzate de tranzacție. Contractul de 78 de milioane de lei cu primăria a fost câștigat pe 11 februarie de firma „Unipay Danișmanlik Yazilim Teknolojileri”. „Am așteptat 11 zile până la expirarea termenului legal de depunere a contestațiilor... Nu am primit nicio notificare”, a declarat Codreanu la o prezentare a primelor 25 de unități de transport transferate azi Parcului Urban de Autobuze din Chișinău.Firma „BMC Truck & Bus” din România a declarat însă protalului mold-street.md că a contestat la timp, pe 18 februarie, rezultatele tenderului la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. Soarta contestației rămâne neclară. Înregistrată în regiunea nerecunoscută Ciprul de Nord, firma Unipay a livrat deja primele 25 de autobuze. Reprezentanții ei au dat asigurări astăzi că autobuzele sunt noi și nu „înecate” în inundații și recondiționate, așa cum a afirmat miercuri fostul primar al Chișinăului Dorin Chirtoacă.
16:40
Deputatul democrat Sergiu Sîrbu i-a acuzat de „otrăvirea în masă a populației cu minciuni și falsificări” pe liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase, după ce aceștia au spus că au „suspiciuni rezonabile” că puteau fi otrăviți cu mercur. Într-un mesaj ironic pe Facebook, democratul a spus că se simte și el otrăvit de „penibilul politic” al anunțului celor doi politicieni înainte de alegeri. Anunțându-și suspiciunile ceva mai devreme, Năstase și Sandu au spus că se consideră ținte ale unor atacuri ale Partidului Democrat de guvernământ. În urma unor investigații medicale în străinătate, cei doi spun că li s-a descoperit un nivel sporit de metale grele în sânge, care nu putea interveni natural și care a revenit în ciuda tratamentului.
16:30
Ambasada Statelor Unite la Moscova a cerut Rusiei acces consular imediat la managerul american al unui fond de investiții inculpat astăzi pentru fraude financiare. Michael Calvey, managerul fondului Baring Vostok, a fost arestat pe 15 februarie și se află într-un izolator de detenție preventivă din capitala rusă. Acuzațiile care i se aduc își au rădăcinile într-o dispută îndelungată între acționarii unei bănci controlate de fondul său, Vostocinîi Bank. Avocații lui Calvey au spus presei că acesta se declară nevinovat. În vârstă de 51 de ani, Calvey și-a înființat fondul în 1994 și este unul dintre cei mai proeminenți investitori străini în Rusia. Dacă este găsit vinovat, riscă 10 ani de detenție.
Acum 12 ore
15:50
Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis să aplice amenzi unui număr de opt posturi de televiziune pentru încălcarea imparțialității și echilibrului în campania electorală. Posturile Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3, Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV și Televiziunea Centrală au fost amendate cu câte 5.000 de lei. Posturile de televiziune amendate aparțin sau sunt afiliate liderului PD, Vlad Plahotniuc, unor entități apropiate Partidului Socialiștilor și primarului de la Orhei, Ilan Șor. În urma unei plângeri a democraților, a mai fost amendat postul Jurnal TV apropiat opoziției pro-europene.
15:50
Maia Sandu și Andrei Năstase au suspiciuni că puteau fi otrăviți cu mercur. Într-o declarație făcută jurnaliștilor cei doi lideri ai opoziției au spus că, în urma unor investigații medicale în străinătate, au descoperit ambii că au un nivel sporit de metale grele în sânge, care nu putea interveni natural și care a revenit în ciuda tratamentului. Năstase a spus că liderii opoziției se consideră ținte ale unor atacuri din partea Partidului Democrat de guvernământ. Autoritățile nu au comentat deocamdată acuzațiile.
15:40
Poliția din Macedonia de Nord a reținut un fost spicher parlamentar și doi foști miniștri pentru ajutarea protestatarilor în 2017 să pătrundă violent în clădirea parlamentului. Fostul spicher Trajko Veljanovski a fost însă eliberat pentru că este deputat și are imunitate parlamentară. Invadarea parlamentului soldată cu rănirea a zeci de deputați și jurnaliști s-a produs în timpul unei crize politice, când suporterii fostului guvern naționalist încercau să împiedice coalizarea opoziției în jurul actualului premier socialist Zoran Zaev.
15:40
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut Națiunilor Unite să elaboreze mai multe opțiuni pentru desfășurarea unei misiuni de menținere a păcii în estul Ucrainei, spunând că poate fi un „factor decisiv” pentru aplanarea conflictului cu separatiștii pro-ruși. Poroșenko a lansat apelul miercuri în fața Adunării Generale ONU, spunând că obiectivul misiunii trebuie să fie „oprirea agresiunii rusești”. Rusia care neagă că ar ajuta militar separatiștii spune că ar sprijini o misiune de pacificare, însă cu mandatul limitat la protecția observatorilor OSCE  care monitorizează situația din Donbas.
14:30
În România, ministrul justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura pentru selectarea unui nou procuror general în locul lui Augustin Lazăr pentru că pe 27 aprilie expiră mandatul acestuia.Între timp, partidul Național Liberal de opoziție a depus joi la Parlament o inițiativă legislativă de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, despre care susține că reprezintă un instrument de presiune asupra magistraților.Este secția care a implicat-o recent pe Laura Codruța Kovesi într-un dosar penal, cu puțin timp înainte ca ambasadorii UE și ulterior parlamentarii din comisia LIBE a Parlamentului de la Strasbourg să-l aleagă pe noul procuror european - o poziție pentru care Kovesi candidează alături de un magistrat din Franța și unul din Germania. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruța Kovesi a pierdut miercuri votul ambasadorilor UE în favoarea contracandidatului francez, dar i se dau șanse foarte bune de a fi preferata deputaților europeni din comisia LIBE (Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Interne), relatează corespondentul Europei Libere la Bruxelles. În caz că parlamentarii desemnează un alt candidat decât cel votat ieri (într-un vot secret) de ambasadorii celor 22 de țări europene care participă la noul Parchet European, viitorul Procuror șef va fi desemnat prin negocieri. Audierea celor trei candidați în comisia LIBE este programată pentru marți, iar votul în comisie, miercuri 27 februarie. După cum se știe, guvernul român condus de partidul Social-Democrat vrea să împiedice alegerea lui Kovesi în noua funcție de Procuror șef european.
13:30
Un minut de comentarii electorale...
13:20
Liderii blocului ACUM,  Maia Sandu și Andrei Năstase au declarat astăzi că, în urma unor analize medicale, s-a constatat la amândoi,  un nivel sporit de metale grele în sânge. Cei doi au precizat pentru presă că „există suspiciuni rezonabile” că ar fi fost otrăviți cu mercur. „Medicii cu care am discutat au spus că această acumulare nu poate fi explicată în mod natural, deci nu se poate întâmpla în mod natural. Sunt niște suspiciuni”, a precizat Maia Sandu. La rândul său, Andrei Năstase a acuzat guvernarea că i-ar „dori morți”.
13:20
Candidații Blocului electoral ACUM în circumscripția națională și în circumscripțiile uninominale, dacă vor fi aleși deputați în viitorul legislativ, promit să nu participe la crearea unei coaliții de guvernare, formale sau informale, cu Partidul Democrat,Partidul Socialiștilor, Partidul Politic Şor, Partidul Politic Partidul Nostru și alte formațiuni pro-oligarhice și anti-europene în caz că acestea acced în Parlamentul. Angajamentul a fost semnat în cadrul unui eveniment public, transmite IPN.
12:40
 Cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova sunt așteptați duminică la urne pentru a-și desemna cei 101 deputați. 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, ceilalți 51 pe circumscripții uninominale, așa cum prevede sistemul electoral mixt. R Moldova este azi intr-o situatie destul de neclară, a declarat pentru Radio Europa Liberă fostul ministru de externe român Cristian Diaconescu.Europa Liberă: De 27 de ani, de când Republica Moldova și-a proclamat independența, o dată la patru ani, se tot spune că se decide direcția pe care trebuie să meargă statul, dar iată că și în 2019 nu e clar încotro se îndreaptă Republica Moldova. Ce miză ar avea aceste alegeri de duminică?Cristian Diaconescu: „Probabil că Republica Moldova este astăzi într-o situație extrem de neclară din acest punct de vedere. Mizele, după părerea mea, nu au mai rămas aceleași, dacă ar fi să comparăm mai ales cu anul 2014, când, cel puțin, din perspectiva atașării Republicii Moldova la proiectul occidental și la valorile europene vestice se atinsese un vârf de performanță.Astăzi, mă rog, în câteva zile se organizează alegeri și să vedem care sunt premisele. În primul rând, un sistem electoral mixt, adoptat în 2017, criticat intern și internațional de toată lumea, se spune, practic, că în Republica Moldova s-a schimbat paradigma politică, poate plecând și de la premisa că un partid, Partidul Democrat, a reușit în 2014 să ocupe 19 locuri în Parlament, ulterior, în 2016, să dobândească majoritatea prin mijloace pe care dânșii le știu mai bine sau în orice caz cetățenii Republicii Moldova sunt convins că le cunosc.La aceste elemente sigur se mai adaugă și anularea alegerilor pentru Primăria Chișinău din 2018, ceea ce a generat o reacție internațională extrem de negativă, datorită căreia, într-o formă sau alta, s-au amânat o serie de proiecte de finanțare în Republica Moldova și, practic, s-a considerat că Moldova ar fi un stat capturat de interese oligarhice. Acesta este tabloul pe baza căruia discutăm astăzi în ceea ce privește viitorul Republicii  Moldova și după alegerile de duminică.”Europa Liberă: Mai multe voci din Vest spun că viitoarele relații cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii și alte țări occidentale vor depinde de corectitudinea alegerilor, cât de libere, cât de transparente vor fi ele. Relația Republicii Moldova cu Bucureștiul cum o vedeți, mai cu seamă că România deține președinția prin rotație la Uniunea Europeană, iar actualmente dialogul moldo-comunitar pare a fi într-un impas?Cristian Diaconescu: „România și Republica Moldova împărtășesc un spațiu identitar comun complex, cultural, istoric, lingvistic, religios, o legătură specială pe care nu o va putea infirma nimeni vreodată. Pe de altă parte, însă, în diverse momente politice au existat apropieri necesare, în opinia mea, pentru Republica Moldova și cetățenii Republicii Moldova, ca de altfel și pentru România, dar și anumite distanțări, care nu au făcut bine ambelor state.Cred că în acest moment ne aflăm la un nivel minim din această perspectivă și spun acest lucru pentru că asocierea de România și de Uniunea Europeană, și de Alianța Nord-Atlantică din punctul de vedere al unor parteneri, iată de cooperare, nu neapărat de integrare imediată, reprezintă argumentele cele mai puternice, dacă ar fi să privim spre viitorul Republicii Moldova.Alte variante de joc geopolitic, care se mai discută, sigur, la Chișinău sunt destul de neclare. Discutăm cât se poate de concret. Rusia trece prin constrângeri financiare, China sau Turcia au interes redus, minim față de Republica Moldova, deci, practic, uitându-ne pe harta geopolitică a regiunii, care ar fi o altă variantă mult mai interesantă pentru Republica Moldova? Pe de altă parte, câtă vreme se consideră că procesul electoral sau, în general, funcționarea statului moldovean ar fi viciate, mai ales din punctul de vedere al corupției, în mod categoric vor exista distanțări și în mod categoric opțiunile cetățenilor din Republica Moldova vor fi din ce în ce mai puține.”Europa Liberă: Dar România, deținând această președinție la UE, poate face mai mult, că a rămas puțin timp până la mijlocul acestui an cât va deține această președinție, ca dialogul care s-a întrerupt între Chișinău și București să fie reluat?Cristian Diaconescu: „Având în vedere ce s-a întâmplat înainte de 2014, pe perioada proiectului Parteneriatului Estic, parteneriatului oriental, sunt convins că România, indiferent de această președinție la Consiliul Uniunii Europene, ar avea foarteLa București, ca să fiu corect, nu există un proiect, nu există o strategie, cu sau fără președinție la Consiliul Uniunii Europene...multe lucruri de făcut împreună cu Republica Moldova, dar este nevoie de doi parteneri. Aici sunt o serie de chestiuni sensibile pe care nu văd nici autoritățile de la București fiind extrem de performante, ca să fiu corect, nu există un proiect, nu există o strategie, cu sau fără președinție la Consiliul Uniunii Europene, prin care România să continue un anume parcurs de cooperare pozitivă, de promovare a unei atitudini și a unui orizont de așteptare în special pentru cetățenii Republicii Moldova și în absența unui astfel de proiect, sigur se creează un vacuum politic și în această situație joacă alte forțe interesate, din păcate, nu de binele și de prosperitatea Republicii Moldova, ci de reconfigurări politice la frontiera NATO și a Uniunii Europene.”Europa Liberă: Apropo, președintele Igor Dodon îi îndemna pe cetățeni să se pregătească pentru proteste masive, acțiuni de protest. Ce ar însemna o situație instabilă într-un stat aflat la hotarul UE și NATO de la Prut?Cristian Diaconescu: „O situație instabilă, în primul rând, ar genera o vulnerabilizare a statului, oricare ar fi el și oriunde ar fi plasat din punct de vedere geografic, ceea ce ar slăbi categoric capacitatea statului respectiv de a-și afirma interesele și de a-și promova valorile în relațiile cu ceilalți, motiv pentru care cred că nici cetățenii Republicii Moldova nu mai doresc să se afle între lumi, să fie într-o zonă gri la îndemâna sau disponibilitatea unor puteri mai mari sau mai mici, care de fapt nu intenționează decât să-și promoveze propriile interese.”Europa Liberă: Din Vest se aud voci care spun că semnalele ar fi că guvernele occidentale sunt pregătite la nevoie să colaboreze și cu președintele pro-rus Dodon, și cu un Guvern al Partidului Democrat și al Partidului Socialiștilor, eventual, dacă vor crea o majoritate. Cum vedeți o Moldovă post-electorală?Cristian Diaconescu: „Sigur că colaborarea, dialogul sunt utile și necesare, indiferent de situație. Pe de altă parte, depinde evident de rezultatul alegerilor și poziționarea forțelor politice după alegeri, în ce măsură această colaborare reprezintă doar un dialog minimal pentru a calma o situație sau pentru a nu genera suspiciuni majore în jurul Republicii Moldova sau este un dialog constructiv în ceea ce privește resurse, fonduri, liberă circulație și modernitate pentru cetățenii Republicii Moldova. În condițiile în care lucrurile se reașază în Europa, și plăcile tectonice în acest moment sunt în mișcare, o simplă afirmație în legătură cu păstrarea dialogului, indiferent de ce se întâmplă la alegeri, poate fi doar o variantă superficială de diplomație publică.”
Acum 24 ore
11:00
Interviul dimineții cu o expertă gender de la Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”.
08:50
„Suntem printre statele cu cel mai mic grad de împădurire din Europa, iar râurile mici sunt poluate” (V. Berbeca/Buletin informativ IDIS).
08:40
Noul ministru american al justiţiei, Bill Barr ar putea anunţa săptămâna viitoare sfârşitul anchetei privind posibilele legături dintre Rusia și campania electorală a președintelui Donald Trump, condusă de procurorul independent Robert Mueller, relatează CNN.Ulterior, preşedintele Donald Trump, a afirmat că este la latitudinea ministrului justiţiei să decidă dacă raportul procurorului special Robert Mueller va fi publicat. Ancheta se apropie de sfârșit, dar pentru moment nu s-a anunțat închiderea ei. Mueller anchetează și dacă președintele Trump se face vinovat de obstrucționarea justiției prin decizia din 2017 de a-l concedia pe directorul FBI, James Comey. Ancheta a dus până acum la numeroase puneri sub acuzare şi condamnarea unor colaboratori apropiaţi ai președintelui.
08:20
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat miercuri, că Rusia a ocupat aproape 7% din teritoriul Ucrainei. Cu ocazia unei dezbateri la Națiunile Unite despre criza din estul Ucrainei, Poroșenko a precizat „iniţial, Federaţia Rusă a anexat Crimeea, iar pe urmă a transformat (regiunea) Donbas într-un câmp de luptă, extinzându-şi mai apoi agresiunea în mările Azov şi Neagră şi în strâmtoarea Kerci. Aproape 7% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea şi zonele din estul regiunilor Lugansk şi Doneţk sunt în prezent ocupate”.Președintele ucrainean a susținut din nou că Rusia nu s-a limitat să sprijine forțele separatist pro-ruse din estul Ucrainei, ci a trimis acolo „forţe ale armatei regulate şi mercenari”, acuzație respinsă consecvent de Moscova. În martie, în Ucraina au loc alegeri prezidențiale, iar realegerea lui Petro Poroșenko este pericilitată de contracandidați puternici, în primul rând fostul premier Iulia Timoșenko.Tot la Națiunile Unite, președintele Poroșenko a cerut Secretrului General să înceapă organizarea unei misiuni de menținere a păcii în estul Ucrainei, pentru că ar putea fi un „element decisiv” al eforturilor de soluționare a crizei separatiste. Ucraina ar dori ca misiunea ONU să fie plasată în lungul graniței cu Rusia pentru a monitoriza și eventual bloca intrarea de armament și trupe din Rusia. Moscova, pe de altă parte, ar accepta numai o misiune redusă ONU, însăcinată să garanteze securitatea observatorilor OSCE, activi în estul Ucrainei.
08:20
Cu mai puțin de o săptămână înainte de al doilea summit Statele Unite-Coreea de Nord, preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că liderul nord-coreean, Kim Jong Un, trebuie să facă un gest „serios” dacă vrea să fie ridicate sancțiunile impuse ţării sale din cauza programului nuclear. „Nu am ridicat sancțiunile. Mi-ar fi plăcut să o fac, dar pentru asta trebuie să fie ceva semnificativ de cealaltă parte", a declarat Donald Trump la Casa Albă. Primul summit, din iunie anul trecut, s-a încheiat cu semnarea unui declarații vagi privind „denuclearizărea Peninsulei Coreene", care însă nu a adus nici un rezultat concret.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.