Un grup de moldoveni este acuzat că ar fi comis cel puțin 20 de spargeri de locuințe de lux din Hamburg, Germania

Europa Libera, 6 decembrie 2018 18:40

Doi cetățeni moldoveni au fost reținuți, fiind suspectați că, împreună cu alți moldoveni, au comis cel puțin 20 de spargeri de locuințe de lux din Hamburg, Germania, cauzând un prejudiciu de circa 20 de milioane de euro. Hoții sustrăgeau bijuterii, obiecte de artă, metale prețioase etc., iar ulterior acestea erau aduse în Republica Moldova prin contrabandă. Informațiile au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă, scrie agenția IPN. Au fost identificați alți 17 moldoveni care ar face parte din aceeași grupare infracțională. Toți au antecedente penale și sunt dați în urmărire. În Moldova, au loc percheziții în locurile în care ar putea fi ascunse lucrurile furate din Germania.Vasile Golban, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a declarat că, pentru contrabandă, bănuiții riscă de la 3 la 10 ani de închisoare, pentru spălare de bani – de la 5 la 10 ani de pușcărie, iar pentru crearea și conducerea grupării infracționale – de la 8 la 15 ani de închisoare.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
02:10
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 24 ore
15:30
Sute de persoane au participat duminică la o ceremonie la Strasbour, în memoria celor patru victime ale atentatului care a avut loc marți seară în Târgul de Crăciun al orașului. S-a cântat, s-a recitat iar în locul minutului de reculegere, participanții au ținut „un minut de zgomot”, în care au strigat și au aplaudat, un mod de a demonstra că nu se lasă demoralizați de atacurile teroriste. Tot duminică, autoritățile franceze au mai eliberat o parte din cei șapte suspecți reținuți în legătură cu acest atac, părinții și doi frați ai lui Cherif Chekatt, atacatorul. Acesta a fost ucis de poliție joi, după mai multe zile de căutări intense, la care au participat peste 700 de polițiști. Înainte de atentat, numele lui Chekatt figura pe o listă de persoane radicalizate, care puteau reprezenta o amenințare pentru securitatea națională. Marți seară, înarmat cu un pistol și un cuțit, Chekatt, a ucis patru persoane, și a rănit altele 11. Între timp, poliția a mai reținut o persoană suspectată că l-ar fi ajutat pe Cheriff Chekatt.
15:10
Salome Zurabișvili, prima femeie președintă a Georgiei, a depus jurământul, iar ceremonia nu a avut loc în capitala Tbilisi, ci în orașul Telavi, ai cărui locuitori nu au votat pentru ea în alegerile prezidențiale din 28 noiembrie. Acesta a fost motivul pentru care  Zurabișvili a ales această loicalitate pentru ceremonia depunerii jurămîntului, ca să demonstreze că va fi președinta tuturor goergienilor. Născută în Franța, Zurabișvili  fost ambasadoarrea Franței la Tbilisi din 2003, post din care a demisionat pentru a deveni ministru de externe al Georgiei în administrația fostului președinte Mihail Saakașvili. În alegerile din noiembrie 2018, Zurabișvili a fost însă candidata partidului de guvernământ Visul Georgian, condus de omul de afaceri Bidizina Ivanișvili. În timpul campaniei electorale Zurabișvili a fost acuzată între altele că ar avea poziții pro-rusești și i s-a reproșat faptul că în 2008 a declarat că Georgia e cea care a provocat scurta confruntare armată cu Rusia. După victoria din noiembrie, Zurabișvili a declarat însă pentru BBC că nu e momentul unei apropieri de Rusia, mai ales
13:01
În România, fostul premier Dacian Cioloș a anunțat sâmbătă, la Cluj, că, din cauza faptului că cererea de înregistrare a Mișcării România Împreună trenează în justiție, colegi de-ai săi, „oameni anonimi”, au înregistrat un alt partid care va lua locul MRÎ - Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS). El a anunțat că luni cei opt membri fondatori ai Mișcării România Împreună vor cere în instanță retragerea dosarului de înregistrare a MRÎ, aflat pe rol de opt luni,  relateaza Hotnews.ro.
13:01
Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a anunţat sâmbătă o nouă plecare din administraţia sa, aceea a ministrului de interne Ryan Zinke. Anunţul vine la câteva ore după ce anunțase că l-a numit pe Mick Mulvaney în poziţia de şef de cabinet interimar al Casei Albe, pentru a-l înlocui pe generalul John Kelly. În mai puţin de două zile, preşedintele american a numit un nouministru al justiţiei, o nouă ambasadoare americană la ONU şi un şef de cabinet interimar la Casa Albă. 
13:01
Zeci de mii de oameni au protestat sâmbătă la Belgrad împotriva regimului președintelui Alexander Vucic iar liderii opoziției au anunța că vor relua protestele in ianuarie. Oamenii s-au adunat în fața președinției, unde au ceru demisia lui Vucic după care au plecat să protesteze în fața televiziunii publice. Protestele, cu numai câteva mii de oameni, au început cu o săptămână în urmă, după ce liderul unui partid de opoziției fusese bătut. S-a scandat „Opriți cămășile însângerate”. Următorul protest este programat pe 16 ianuarie ca să marcheze un an de la uciderea politicianului kosovar din Serbia Oliver Ivanovic, împușcat în fața sediului partidului său. Luna trecută, un alt lider al opoziție a fost bătut de bărbați, îmbrăcați în cămăși negre. Președintele Vucic a condamnat acest atac dar opoziția consideră că președintele este responsabil. Este acuzat că prin politica sa populist naționalistă, încurajează actele de violență. Recent, într-un raport al Parlamentului European, liderii sârbi sunt „încurajați să apere libertatea de expresie și libertatea mediilor”.
Ieri
04:00
Vasile Botnau în dialog cu analiștii politici Igor Volnițchi și Vitalie Călugăreanu.
15 decembrie 2018
17:30
La o întâlnire cu responsabili din  domeniul culturii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că muzica rap trebuie „controlată” și „canalizată”, pentru că nu poate fi oprită. Potrivit mediilor rusești, Putin a susținut că muzica rap s-ar baza pe trei elemente: sex, droguri și protest, iar elementul legat de de droguri este cel mai periculos pentru că ar duce la „degradarea națiunii”. În Rusia au fost anulate recent  mai multe concerte ale unor artiști populari, dar sâmbătă, președintele Putin atras atenția că este o strategie contraproductivă: interdicția le mărește numai popularitatea. 
15:30
Recomandări americane înaintea scrutinului parlaentar moldovenesc din 24 februarie.
15:10
La Kiev se desfășoară sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene la care va fi ales noul lider al bisericii autocefale, ieșită de sub administrarea canonică a Moscovei.Mii de oameni s-au adunat în fața Catedralei Sfânta Sofia unde ale loc evenimentul.Patriarhatul din Kiev a anunțat că în  6 ianuarie Partriarhul Ecumenic Bartolomeu va înmâna noului lider al Bisericii Ortodoxe Ucrainene documentul „tomos”, care confirmă autocefalia.În acest moment, în Ucraina există trei biserici ortodoxe: cea care depinde de Patriarhia de la Moscova, cea care ține de Patriarhia de la Kiev și Biserica Ortodoxă Ucranineană Autocefală. Crearea unei biserici unite ortodoxe, independentă de Moscova, a fost una din promisiunile electorale ale președintelui Petro Poroșenko, care participă la conciliul de sîmbătă și care este de așteptat să-l însoțească și pe noul Patriarh la Istanbul în ianuarie, pentru a i se înmâna „tomos”-ul, actul de confirmare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.Biserica Ortodoxă Rusă a lansat deja un apel „liderilor internaționali” să o ajute să-i protejeze pe credincioșii din Ucraina care vor să rămână cu Patriarhia de la Moscova.în octombrie, BOR a rupt relațiile cu Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, după ce acesta a acceptat să acorde autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.De atunci, reprezentanții bisericilor administrate de Moscova boicotează Patriarhia de la Constantinopol și orice eveniment la care aceasta este prezentă. 
15:01
Cum s-a transformat ultima ședință a legislativului moldovean din 2018 într-un bilanţ triumfalist al guvernului.
14:20
Poliţia de la Paris a fost mobilizată sâmbătă pentru orice potenţială repetare a violenţelor de la protestele mişcării „vestele galbene'' de săptăâna trecută, a anunţat şeful poliţiei din capitala Franţei, Michel Delpuech. Delpuech a precizat că multe obiective turistice care au fost închise la protestele de săptămâna trecută, inclusiv marile muzee, vor rămâne deschise sâmbătă, la fel ca marile magazine. Luni, președintele Emmanuel Macron a anunțat o serie de măsuri care vin în întâmpinarea cererilor protestatarilor, după ce guvernul a renuțat defiitiv la planul de a mări prețul carburanților, măsura care initial a provocat protestele din Franța.Între timp, marți seară, la Strasbourg a avut loc un atentat terorist soldat cu patru morți. Vineri, după ce atentatorul a fost ucis de poliție, guvernul a făcut din nou apel la francezi să renunțe sâmbătă la proteste, în semn de respect pentru victimele atentatului de la Strasbourg. La protestele de săptămâna trecută, peste 1.700 de persoane au fost arestate în întreaga ţară, iar conform presei fanceze peste 200 de persoane au fost rănite. 
14:20
Directorul pentru buget al administrației americane Mick Mulvaney a fost numit vineri de președintele Donald Trump secretar general interimar al Casei Albe, în locul lui John Kelly. Plecarea lui Kelly a fost anunțată săptămâna trecută. 
14:20
Cele două bombardiere rusești care pot transporta arme nuclere au părăsit Venezuela, după ce timp de cinci zile au participat la manevre militare comune, a informat armata venezueleană. Presa nu a avut acces la aceste exerciții. Manevrele au mărit tensiunile dintre Caracas şi Washington, precum şi cu Columbia vecină, pe care şeful statului Venezuelan, socialistul Nicolas Maduro, o acuză că, alături de Brazilia, participă la un plan american de a-l răsturna de la putere. Armata rusă anunțase la începutul săptămânii că a trimis în Venezuela două bombardiere Tu-160, un avion de transport An-124 şi un avion de linie Il-62, fără a preciza scopul manevrelor sau durata acestora. În ultimii ani, Rusia a vândut Venezuelei echipamente militare în valoare de mai multe milioane de dolari. Bombardierele strategice Tu-160 pot zbura de două ori mai repede decât viteza sunetului și pot transporta rachete nucleare sau convenționale. Manevrele din Venezuela au provocat deja o reacție critică din partea secretarului de stat american Mike Pompeo care a scris pe Twitter care a această mișcare trebuie văzută drept „inițiativa a două guverne corupte care risipesc fonduri publice”.
14:10
Premierul britanic Theresa May a declarat vineri că vor avea loc noi discuţii cu Uniunea Europeană în următoarele zile pentru a obţine mai multe garanţii asupra acordului privind Brexit-ul. Vineri s-a încheiat summitul de două zile al UE. Liderii celor 27 de state care rămân în Uniunea Europeană au reafirmat joi că acordul privind Brexit-ul „nu poate fi renegociat''. Ei au reafirmat însă caracterul strict „temporar” al aşa-numitul backstop, soluţia imaginată pentru a împiedica revenirea unei frontiere fizice între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, aflată în centrul dezbaterilor din Regatul Unit. Liderii europeni au aratăt că vor face toate efoturile ca o soluție finală pentru problema irlandeză să fie găsită  până pe 31 decembrie 2020, sfârşitul perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Marii Britanii din UE, pentru a evita punerea în aplicare a acestei „plase de siguranță” (backstop).
13:40
47% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 35 de ani spun că  și-ar dori să emigreze, a afirmat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie a Universității din București, relatează G4media. Dumitru Sandu a citat rezultatele unui sondaj internațional făcut în răndul a 30.000de tineri din nouă țări ale Uniunii Europene: Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia, Spania și România. 
13:10
Pentru a trei zi consecutiv, la Budapesta au avut loc vineri seară proteste împotriva așa-numitei „legi a sclaviei” – o lege adoptată miercuri de parlament și care permite dublarea la 400 a orelor suplimentare pe an pe care patronii le pot pretinde de la angajați.  Protestatarii au scandat sloganuri împotriva premierului Viktor Orban și a partidului său, Fidesz. În cursul protestelor de miercuri și joi au avut loc și ciocniri între manifestanți și forțele de ordine. 34 de demonstranți au fost reținuți miercuri, alți 16 joi, pentru vandalism, furt și încălcarea legii adunărilor publice.
09:20
Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Dondușeni, cu Ecaterina Deleu, cercetătoare în domeniul migrației, și cu Petru Negură, sociolog.
08:10
Mai mult de 2 zile în urmă
04:30
14 decembrie 2018
20:10
Retrospectiva săptămânii politice moldovenești.
20:00
În ciuda modificării Codului Audiovizual din R.Moldova afilierea politică a instituțiilor media a rămas în picioare.
18:30
Reprezentații Serbiei, ai NATO și ai Uniunii Europene au reacționat cu reticență la decizia parlamentului kosovar de a înființa o armată națională. Legislativul de la Priștina a votat în 14 decembrie trasformarea Forței de securitate Kosovo (KSF), care e înarmată ușor, într-o forță militară combatantă. Zece parlamentari sîrbi au boicotat votul de vineri. Autoritățile de la Belgrad și etnicii sîrbi din Kosovo spun că înființarea unei armate kosovare încalcă rezoluțiile ONU, și că ea ar putea fi folosită împotriva minorității sîrbe din această țară. Statele Unite sprijină ideea înființării armatei kosovare, dar au spus că procesul va dura mulți ani de acum înainte. Noua armată va alcătuită din 5.000 de militari permanenți și 3.000 de rezerviști, și e posibil să fie nevoie de cam zece ani pînă să devină o forță combatantă.
18:10
Președintele republicii Belarus Aliaksandr Lukașenka a afirmat că țara sa nu va face parte niciodată din Federația rusă. Vorbind la o conferință de presă cu jurnaiștii ruși la Minsk, Lukașenka ca spus că suveranitatea este sacră pentru țara sa, și dacă, citez: „cineva va încerca vreodată să ne rupă în regiuni și să ne facă supuși ai Rusiei, asta nu se va întîmpla niciodată”, citat închis. Aliaksandr Lukașenka acuzat Moscova că încearcă incorporeze Belarus în Rusia folosind pîrghia energetică, petrol și gaze. Cele două țări fac parte dintr-o uniune statală care există mai mult pe hîrtie, iar armatele lor au legături apropiate, deși președintele de la Minsk a rezistat încercărilor Mosovei de a-și spori prezența militară în Belarus, care se află între  Rusia și țările NATO. 
18:10
Kremlinul a declarat că acuzațiile împotriva Mariei Butina, bănuită că a acționat ca agentă a Rusiei în Statele Unite, sînt fără temei. „Considerăm că toate acuzațiile împotriva ei sînt fără temei”, a declarat reporterilor în 14 decembrie purtătorul de cuvînt de la Kremlin Dmitri Peskov. Butina a și-a recunoscut joi vina în acuzația de conspirație, ca parte a unei înțelegeri cu procurorii federali, care spun că ea lucrat cu o înaltă oficialitate rusă pentru cultivarea de relații pentru mai multe organizații politice americane, cu activiști americani conservatori și cu influentul grup american de lobby pentru dreptul de port-armă, ca agentă a Moscovei.  
17:30
Invitata emisiunii este Victoria Vasilos.
17:10
Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de la București au decis în şedinţa comună de vineri ca moţiunea de cenzură intitulată „Ajunge! Guvernul Dragnea-Dăncilă, ruşinea României” să fie citită luni la ora 16:00 în plenul Parlamentului, urmând ca joi la ora 10:00 să fie dezbătută şi votată de parlamentari. Moțiunea a fost semnatî de 163 de parlamentari de la Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Partidul Mișcarea Populară, și legistlatorii neafiliați grupați în jurul fostului premier Victor Ponta. Premierul Vicorica Dăncilă a spus că moțiunea nu este „oportună”, în condițiile în care România se pregătește să preia la 1 ianuarie președinția prin rotație a  Consiliului Uniunii Europene.
17:00
Președintele USR Dan Barna a declarat postului de Radio Europa Liberă că a primit asigurări de la premierul Viorica Dăncilă și de la ministrul justiției Tudorel Toader că guvernul de la București nu are în lucru și nu intenționează să emită o ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea. Barna a adăugat că deși s-a cerut consultarea textului ordonanței privind Codurile penale, nu este clar dacă Guvernul va fi dispus la această transparență
16:30
16:30
Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins vineri cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia „Zaman România”, relatează Agerpres. Decizia a fost luată după aproximativ un sfert de oră de deliberări, având în vedere că şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se opune extrădării jurnalistului. Instanţa a respins cererea pe motiv că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea jurnalistului, care e urmărit în Turcia în baza unui mandat de arestare emis în 2017 sub acuzaţia că ar fi membru al unei grupări teroriste înarmate. Avocatul lui Kamil Demirkaya a explicat că în acest caz nu sunt îndeplinite condiţiile de extrădare, iar Demirkaya riscă să fie condamnat în Turcia pentru convingerile sale politice.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.