Autoritățile locale din Sankt Petersburg au decis că plăcile comemorative din cadrul proiectului „Ultima Adresă” trebuie înlăturate

Europa Libera, 6 decembrie 2018 18:20

Autoritățile locale din Sankt Petersburg au decis că plăcile comemorative pentru victimele represiunilor sovietice din cadrul proiectului „Ultima Adresă” sunt „nepotrivite” și „ilegale” și ar trebui înlăturate de pe străzile orașului. Decizia a fost luată de Comitetul Orășenesc pentru Dezvoltare și Arhitectură și a fost comunicată printr-o scrisoare deschisă, postata pe pagina de Facebook a lui Andrei Pivovarov, președintele mișcării civice Rusia Deschisă. Comitetul local anunță prin această scrisoare decizia și cere autorităților districtului Sankt Petersburg să îndepărteze plăcile considerându-le „ilegale”. Proiectul „Ultima Adresă” a început în 2014 și în jur de 800 de plăci comemorative în amintirea victimelor represiunilor sovietice au fost puse în orașe din Rusia, Moldova, Ucraina, Georgia și Cehia.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
11:30
În Sri Lanka, numărul victimelor după șirul de atacuri teroriste de duminică, de Paștele Catolic, a crescut până la 310. Potrivit ministerului sănătății din Sri Lanka, peste 40 de victime încă nu pot fi identificate, aproape 500 de oameni sunt răniți. Nu și-a asumat nimeni, deocamdată, răspunderea pentru atacuri. Duminică, în trei orașe din Sri Lanka au avut loc mai multe explozii coordonate, atacurile fiind îndreptate împotriva unor biserici catolice și hoteluri. Potrivit anchetei, cel puțin șase explozii au fost comise de atacatori sinucigași. Autoritățile au pus atacurile teroriste pe seama unei grupări locale, puțin cunoscută, de islamiști radicali, care posibil să fi fost coordonați de „rețele” internaționale. Anterior, gruparea era pusă în legătură cu distrugerea unor staturi budiste în țară, dar nu cu atacuri teroriste. Majoritatea populației din Sri Lanka este budistă; creștinii reprezintă 7%. Autoritățile au arestat până acum 40 de suspecţi. FBI şi Interpol acordă sprijin anchetei din Sri Lanka. Începând de astăzi, autoritățile au introdus stare de urgență în toată țara.
Acum 4 ore
09:30
Va avea Ucraina un parcurs european mai convingător odată cu alegerea lui Volodimir Zelenski în calitate de șef al statului? Cât de profunde promit să fie schimbările? Și ce așteptări sunt sau nu îndreptățite la Chișinău față de noua Președinție de la Kiev? O convorbire cu politologul de la Chișinău, Dionis Cenușă.   
Acum 6 ore
08:50
„Noul președinte al Ucrainei unește, în mod simbolic și efectiv, Estul și Vestul țării” (I.Munteanu/ Deutsche Welle)
08:30
În România, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, într-un dosar în care era acuzat de mărturie mincinoasă. Magistrații au respins, luni seara, demersul DNA și au menținut în vigoare decizia primei instanțe. În 2016, procurorii DNA Brașov l-au acuzat pe Călin Popescu Tăriceanu că a mințit în declarațiile făcute ca martor în cauza privind retrocedarea presupus ilegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, în care sunt judecați prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. După aflarea sentinței, într-o intervenție la postul de televiziune Antena3, Tăriceanu a denunțat ceea ce a numit „abuzurile justiției”. Tăriceanu mai este acuzat de procurorii anticorupție și într-un alt dosar pentru luare de mită în valoare de 800.000 de euro. Senatul a amânat de mai multe ori ridicarea imunității sale parlamentare.
07:10
Coreea de Nord a confirmat că liderul său Kim Jong Un va vizita Rusia „în curând”. Agenția oficială de știri KCNA transmite că președintele rus Vladimir Putin a extins invitația pentru vizita lui Kim, fără să indice o dată exactă. Anterior, Kremlinul anunțase că liderul de la Phenian intenționează să viziteze Rusia în a doua jumătate a lui aprilie. Putin urmează să viziteze China pe 26-27 aprilie, participând la un forum internațional dedicat căilor de transport terestre și maritime. Unele media au scris că Putin și Kim s-ar putea întâlni la Vladivostok. Întâlnirea ar avea loc pe fundalul eforturilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord privind denuclearizarea Coreei de Nord.
Acum 8 ore
06:40
Aseară, la Kiev, în fața administrației prezidențiale a avut loc un miting în sprijinul lui Petro Poroșenko și în semn de mulțumire pentru reformele inițiate și realizate de el pe durata mandatului său de președinte, în ultimii cinci ani. La acțiune au participat câteva mii de oameni. Angajații administrației au deschis porțile și toți doritorii s-au putut apropia de clădirea instituției. Poroșenko a ieșit în fața susținătorilor săi, mulțumindu-le pentru sprijin, și i-a asigurat că va câștiga următoarele alegeri. „Vom merge împreună să învingem în alegerile parlamentare”, a declarat Poroșenko.
05:30
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 24 ore
20:40
Președintele american Donald Trump a decis să nu extindă, începând cu luna mai, derogările pentru importul de petrol și gaze condensate din Iran, oferite de SUA, în toamna anul trecut, unor state, între care China, India, Japonia, Coreea de Sud și Turcia. Decizia a fost anunțată pe site-ul Casei Albe de la Washington.Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că scopul urmărit este de a reduce la zero exporturile de țiței iranian. Pompeo a spus că sancțiunile americane, introduse în septembrie, au lipsit deja regimul de la Teheran de „miliarde de dolari”.Până acum, opt țări au beneficiat de derogări de la sancțiunile americane, însă trei dintre acestea - Italia, Grecia și Taiwan - au renunțat, între timp, la importurile de petrol iranian.Astfel, de pe 2 mai, SUA vor putea introduce sancțiuni împotriva oricărui stat din lume care va încălca interdicția la importul de țiței din Iran. Potrivit secretarului de stat american Mike Pompeo, deficitul de petrol pe piața globală va fi suplinit de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. După anunțul Washingtonului, prețurile la petrol au crescut la peste 74 de dolari barilul.SUA a denunțat acordul nuclear cu Iranul din 2015 și a impus sancțiuni regimului de la Teheran, încercând să-l forțeze să renunțe la programul său nuclear. Pentru Iran, exporturile de petrol sunt o sursă vitală de venituri.Într-o primă reacție, ministerul de externe al Iranului a calificat decizia SUA drept „ilegală”.
19:40
În ultima vreme democraţii sunt mai puţin vocali şi par să urmărească calm gâlceava dintre socialişti şi Blocul ACUM.
18:40
Invitata emisiunii este jurnalista Silvia Rotaru.
17:50
În dialog cu Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.
17:40
Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează, deocamdată, să-l felicite pe Volodimir Zelenski cu ocazia victoriei în alegerile prezidențiale din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că este prematur să se vorbească despre „posibilitatea conlucrării” cu Zelenski. „Vom putea să judecăm judeca după fapte”, a precizat Peskov. El a spus că alegerea poporului ucrainean este „evidentă”, dar a pus la îndoială „legitimitatea scrutinului”, întrucât, potrivit lui, autoritățile de la Kiev nu ar fi oferit posibilitate să voteze celor trei milioane de ucraineni care locuiesc în Rusia.La rândul său, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că, în opinia sa, noul președinte al Ucrainei nu va renunța la retorica pe care a avut-o în campania electorală în raport cu Rusia, dar există șanse ca relațiile dintre cele două țări să se îmbunătățească.Zelenski a fost felicitat pentru victoria sa de președintele Consiliului European Donald Tusk, de președintele Franței, Emanuel Macron, și de ministrul britanic de externe Jeremy Hunt. Potrivit cotidianului Ukrainska Pravda, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu Zelenski, felicitându-l.Un mesaj de felicitare lui Zelenski i-a adresat și președintele moldovean Igor Dodon, care și-a exprimat speranța că ar putea avea cu el o întrevedere, în timpul cel mai apropiat.
17:20
Printre analiştii politici se observă deocamdată destulă circumspecţie referitoare la scrutinul ucrainean.
17:20
Observatori din partea instituțiilor europene au declarat că alegerile prezidențiale din Ucraina au fost libere și corecte și au respectat, în general, standardele democratice.„Organizarea de alegeri libere devine o normă în Ucraina și oamenii își pot exercita dreptul la vot. Aceste alegeri denotă faptul că democrația în Ucraina a devenit mai stabilă”, a declarat șefa delegației APCE, Doris Barnett, la o conferință de presă comună a misiunilor de observare europene.Șeful misiunii OSCE/ODIHR, George Tsereteli, a spus că alegerile au fost „concurențiale” și au respectat „drepturile și libertățile” cetățenilor, dar au avut un neajuns – ele nu au putut fi organizate în Crimeea și teritoriile necontrolate din estul Ucrainei.Reprezentanta observatorilor din partea Parlamentului European, Rebecca Harms, a spus că scrutinul a fost corect, constituind un transfer democratic de putere, dar și-a exprimat regretul că mulți ucraineni nu au putut vota din cauza anexării abuzive a Crimeii de către Rusia și a conflictului din estul Ucrainei. „Parlamentul European îl îndeamnă pe noul președinte să continue și să consolideze reformele, oferindu-i tot sprijinul, în special în lupta împotriva corupției și sărăciei”, a declarat Rebecca Harms.La Kiev, Comisia Electorală Centrală a anunțat, după procesarea a peste 99% din procese verbale, că Volodimir Zelenski a obținut 73,23% din sufragii, iar actualul șef al statului, Petro Poroșenko – 24,45%.
17:00
Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză acută de specialiști, iar administrația de la Tiraspol își propune să atragă cadre calificate, oferindu-le facilități, inclusiv împrumuturi preferențiale pentru locuințe. Ce cred oamenii de rând despre aceste intenții. Noua legislație fiscală la Tiraspol – pe cine va favoriza și cine va ieși în pierdere? Avocatul fostului șef de interne de la Tiraspol spune să acesta a fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova de poliție...
16:10
Mai multe persoane care au criticat actuala putere de la Tiraspol au fost convocate pentru explicații la Procuratura și Comitetul de anchetă al regiunii separatiste, scrie portalul DnestrTV de la Bender. Majoritatea dintre acestea sunt lideri sau activiști ai Partidului Comuniștilor din regiune, plasat în opoziție față de Partidul Obnovlenie, care controlează puterea executivă, legislativă, precum și fluxurile economice din stânga Nistrului. Liderul Partidului Comuniștilor, Oleg Horjan, a fost judecat și condamnat la cinci ani de închisoare „pentru organizarea unui miting nesancționat”. Portalul DnestrTV scrie că unul dintre activiștii Partidului Comuniștilor, Alexandr Ștembuliak a fost chemat la Procuratură pentru a da explicații în legătură cu un interviu publicat în ziarul partidului, „Adevărul transnistrean”. Un alt critic al puterii de la Tiraspol, Ghenadi Ciorba, blogger și președinte al organizației „Transnistria – casa noastră comună”, a fost și el interogat de Comitetul de anchetă. Portalul mai notează că în atenția Comitetului de anchetă au intrat anterior atât jurnaliști apropiați Partidului Comuniștilor din regiune, cât și deputați comuniști din consiliul orășenesc Tiraspol. Fostul lider al regiunii, Evgheni Șevciuk, a pierdut alegerile în fața lui Vadim Krasnoselski în decembrie 2016, pe fundalul sărăciei și al unei profunde crize economice și financiare cu care se confrunta populația. La scurt timp, Partidul Obnovlenie și Holdingul Sheriff pe care le reprezenta Krasnoselski au pornit dosare penale împotriva lui Șevciuk și a apropiaților săi. Evgheni Șevciuk a fost nevoit să fugă din regiune.  
15:50
La Moscova, camera superioară a Parlamentului a aprobat proiectul legii privind „suveranitatea internetului”, care presupune crearea condițiilor tehnice pentru funcționarea autonomă a segmentului rusesc al rețelei globale. Ședința în plen a început cu întârziere, din cauza unei pene de curent electric și a rețelei de internet. Lumina s-a reaprins după 10 minute, microfoanele și monitoarele au putut fi reconectate mai târziu.Proiectul controversatei legi privind „securitatea și stabilitatea funcționării” internetului în Rusia a fost aprobat deja de camera inferioară - Duma de Stat, pe 16 aprilie. S-a anunțat că legea va fi implementată în etape, din noiembrie anul acesta, prevederile privind gestionarea sistemului național de domenii în internet (DNS) și protecția criptografică a informației ar urma să intre în vigoare din anul 2021.Autorii legii spun că aceasta ar fi un răspuns la ceea ce numesc „caracterul agresiv” al noii Strategii de securitate cibernetică a SUA, adoptată în septembrie 2018. Pe de altă parte, criticii proiectului spun că autoritățile ruse vor putea institui o cenzură totală în spațiul virtual al Rusiei. Legea a fost criticată și de șefi ai unor importanți operatori de internet din Rusia, cum ar fi Yandex, care spun că ea va înrăutăți calitatea internetului și că implementarea ei ar presupune costuri astronomice.
Ieri
10:00
Prezentarea la Chişinău, a candidaţilor PNL la alegerile europarlamentare (Adevărul.md).
09:20
Poliţia din Irlanda de Nord a anunţat că i-a eliberat duminică pe cei doi tineri care fuseseră reţinuţi în dosarul morţii jurnalistei Lyra McKee, iar acuzaţiile împotriva acestora au fost retrase. McKee, în vârstă de 29 de ani, a fost lovită de un glonţ în timp ce observa revoltele din Irlanda de Nord. Uniunea Naţională a Jurnaliştilor din Irlanda de Nord a transmis că Lyra McKee era „unul dintre cei mai promiţători jurnalişti” de pe teritoriul Irlandei de Nord.
09:20
Liderul principalului partid de opoziție din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidul Republican al Poporului, a fost atacat duminică la Ankara la înmormântarea unui soldat turc omorât în confruntările cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.Candidații Partidului Republican al Poporului i-au învins la recentele alegeri localeîn Ankara și Istanbul pe cei ai partidului președintelui Tayyip Erdogan, dar partidul președintelui Erdogan cere renumărarea voturilor la Instanbul, considerînd că au existat fraude.
09:20
Preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, a avut vineri şi sâmbătă mai multe întrevederi cu oficiali ruşi de rang înalt la Damasc, în vederea pregătirii unor negocieri de pace şi a închirierii portului Tartus. Potrivit agenției de stat ruse Tass, contractul pentru închirierea de către Rusia a portului Tartus ar putea fi semnat în curând.Până acum Rusia a folosit o baza militară de la acest port, dar noul contract ar urma să ofere control complet Rusiei în raza portului. Rusia și Iranul au sprijinit regimul Assad în cei aproape opt ani de război civil, în timp ce Statele Unite și Turcia au susținut diferite grupări anti-Assad.
09:20
Cel putin 207 oameni au fost omorîți ieri și cel putin 450 răniți în multiplele explozii cordonate din Sri Lanka, din trei orașe, împotriva unor biserici catolice și hoteluri de lux. Șase expozii au avut loc dimineața, si alte două în cursul zilei. Ministrul apărarii din Sri Lanka a definit atacul drept „terorist”, executat de extremiști religioși, în ziua Paștelui catolic. Treiseprezece suspecți au fost arestați și ministrul apărării a spus că se solicită ajutor internațional pentru a vedea dacă atacul are legaturi cu rețele internațioanle de terorism. Atacurile nu au fost revendicate. Majoritatea populației din Sri Lanka este budistă. Creștinii reprezinta 7 %.Ministrul Afacerilor Externe de la Bucurest iTeodor Meleşcanu a anunțat că nu au fost identificaţi, până acum, români printre victimele atentatelor din Sri Lanka, dar un grup de copii români a fost dus la o unitate militară din zonă. Lideri politici și religiosi, printre care Papa Francisc si Patriarhul Daniel al României, au criticat atacurile din Sri Lanka și au lansat un apel la rugăciune pentru victime.
09:20
Macedonia de Nord va avea un tur doi al alegerilor prezidențiale, dupa scrutinul de ieri. După numărarea a peste 96% din voturi, în turul doi, pe 5 mai, se vor confrunta pro-europeanul Stevo Pendarovski, susținut de social democrați și care a obținut 42,7% din voturi și independenta sustinută de conservatori Gordana Siljanovska Davkova, cu 42,6 %. Pendarovski a fost coordonatorul aderării țării balcanice la Alianța Nord Atlantică și a fost un susținător lal întelegerii cu Grecia legată de schimbarea numelui țării. Gordana Siljanovska Davkova s-a opus acordului cu Atena.
09:20
Actorul și novicele în politică Volodimir Zelenski este cîștigatorul alegerilor prezidențiale din Ucraina. După numărarea a aproape 26% din buletinele de vot, Zelenski a obținut 73,2 % din voturi, iar fostul președinte Petro Poroșenko 24,4%. Petro Poroșenko și-a recunoscut înfrîngerea și a anunțat că va rămîne în politică.În prima sa conferință de presă după anunțarea rezultatelor, Zelenski a declarat că va aduce un nou suflu în politica ucrainiana și că îi va cere sfatul lui Poroșenko dacă va avea nevoie. El a spus că își va anunța echipa „în viitorul apropiat” și că  prioritatea sa este aducerea tuturor prizonierilor ucraineni din Rusia în țară.Zelenski a mai spus și că va apăra limba ucrainiana și că îl va înlatura pe procurorul general din functie.„Procurorul general Iuri Luțenko este din echipa veche. Vom numi oameni noi și acest lucru nu este valabil numai pentru domnul Luțenko.”Zelenski a fost felicitat pentru victoria sa, prevazută de sondajele de opinie, de președintele Consiliului European Donald Tusk, de președintele Franței, Emanuel Macron, și de ministrul britanic de externe Jeremy Hunt. Potrivit cotidianului Ukrainska Pravda, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu Zelenski, felicitîndu-l.
07:30
Mi se pare că ar fi bine ca opinia publică să afle cine sunt cei care au pus umărul la apariţia construcţiilor bizare.
02:20
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
00:00
Ucraina a intrat duminică în ape politice tulburi, după ce un sondaj la ieșirea de la urne a arătat că actorul Volodimir Zelenski, lipsit de orice experiență politică și cu obiective politice neclare, a câștigat cu ușurință suficiente voturi pentru a deveni următorul președinte al unei țări aflate în stare de război cu Rusia.Victoria aparentă a lui Volodmir Zelenski, în vârstă de 41 de ani, este o lovitură uriașă pentru actualul președinte Petro Poroșenko, care a încercat să adune ucrainenii în jurul său, prezentându-se drept ultima redută împotriva agresiunii rusești și ca un campion al identității naționale ucrainene.Sondajul național la ieșirea de la urne a arătat că Zelenski a câștigat 73% din voturi, iar Poroșenko doar 25%.Dacă sondajul este corect, Zelenski, care joacă rolul unui președinte fictiv într-un serial popular de televiziune, va prelua acum conducerea unei țări aflată practic în război cu Rusia, după anexarea Crimeei și sprijinul adus de Moscova insurgenței pro-ruse din estul Ucrainei.Zelenski, a cărui victorie se încadrează într-un model de politicieni populiști, anti-instituție, care nu plasează Europa în preocupările lor, cum s-a văzut și în alte țări, a promis să pună capăt războiului din regiunea de est, în regiunea Donbas, și să înlăture corupția pe fondul prețurilor în creștere și al scăderii nivelului de trai.Investitorii doresc acum reasigurări că el va accelera reformele necesare pentru a atrage investiții străine și pentru a menține țara într-un program al Fondului Monetar Internațional.
21 aprilie 2019
18:20
90 de parlamentari PSD, ALDE, PNL și PMP au inițiat un proiect de lege care propune majorarea sprijinului financiar anual acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de pe Muntele Athos (Grecia), de la suma de 250.000 de euro la 960.000 de euro, informază site-ul ziare.com.Potrivit inițiatorilor, „este necesar ca statul român să acorde sprijin financiar permanent pentru restaurarea, conservarea și întreținerea complexului de clădiri și a operelor teologice, culturale, istorice și artistice ce compun Schitul Prodromu, dar și pentru dezvoltarea relației spiritual-culturale și sociale a pelerinilor cu acesta”.Banii urmează să fie folosiți în special pentru conservarea unor icoane din aur și argint, moaște, acte, documente, manuscrise, hrisoave și alte opere teologice, literare și istorice. O parte din fonduri urmează să fie alocate pentru construcții. Lucrările de restaurare a schitului au început în urmă cu 30 de ani, iar până în prezent s-au realizat doar în proporție de 40%.
15:40
Portalul DnestrTV de la Bender publică o scrisoare scrisă de mână care este atribuită fostului șef al Internelor de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, în care acesta susține că a fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova de poliția moldoveană, după care transmis structurilor de forță transnistrene, unde a fost supus torturii și bătut printre altele și pentru că ar fi refuzat să depună mărturii împotriva fostului lider al regiunii, Evgheni Șevciuk.Kuzmiciov cere să fie vizitat de un reprezentant consular al Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău și spune că în prezent este izolat în celula 29 a închisorii Hlinaia din raionul Grigoriopol din stânga Nistrului și i se refuză asistența medicală de care are nevoie. Avocatul Veaceslav Țurcan, care îl apără pe fostul oficial transnistrean, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă, că „participarea polițiștilor la furtul, răpirea unei persoane este răspunderea directă a Republicii Moldova și în așa cazuri ori se face urmărirea penală eficientă și se dovedește acest lucru prin accesul la materiale sau se mimează urmărirea penală și atunci ni se deschide direct calea la CEDO”.Avocații de la Promo-LEX spun că, în prezent, pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului sunt trei cauze în care anumiți cetățeni au fost răpiți și transmiși administraţiei din stânga Nistrului, cu complicitatea polițiștilor moldoveni. 
15:20
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat, la lansarea candidaților Partidului Mișcarea Populară (PMP) pentru alegerile europene, că principala sa misiune, dacă va obține un mandat în Parlamentul European, va fi unirea României cu Republica Moldova, aceasta fiind prioritatea sa ca politician după aderarea României la UE și NATO.Liderul PMP a făcut apel la PSD, aflat la guvernare la București, să deblocheze activitatea Agenției naționale pentru cetățenie, în sensul acoperirii restanțelor față de solicitările românilor din Republica Moldova. Până acum, a arătat Băsescu, au obținut cetățenia română 1 milion de moldoveni, din 3,5 milioane.Dacă mai obțin încă 1 milion cetățenie română, se poate spune că „facem unire prin cetățenie”, a mai precizat fostul președinte al României. PMP, partidul înființat de Traian Băsescu la finalul celor două mandate prezidențiale, este creditat în sondajele de opinie cu 4,7% din voturi, sub pragul de 5%, de accedere în Parlamentul European.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.