Apărătorii drepturilor omului, ținta unor campanii de denigrare și hărțuire

Europa Libera, 6 decembrie 2018 18:10

Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, și reprezentanţi ai societăţii civile și-au exprimat temerea că sunt supuşi constant unui linşaj mediatic prin intermediul instituțiilor media apropiate puterii.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
16:40
Federalizare, alfabet chirilic, menținerea trupelor ruse până în 2040 - elemente ale planului propus de președintele Igor Dodon, potrivit fostului ambasador al R.Moldova la ONU.
Acum 6 ore
11:50
Jurnal Săptămânal al Europa Liberă, cu Eugenia Iurco Ertugrul.
11:20
Acum 12 ore
04:20
2019 pare a fi un an electoral. Duminică, 24 februarie, în Republica Moldova au loc concomitent două exerciții electorale – alegeri parlamentare și referendum. În luna mai, regiunea autonomă Găgăuzia își va alege un nou guvernator, în timp ce la toamnă, cel mai probabil, vor fi organizate alegeri locale, atunci când cetățenii  vor desemna primarii și membrii consiliilor pentru toate entitățile administrative din țară. Cum își văd moldovenii viitorul? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână. Moldovenii au în general o percepție negativă asupra situației social-politice și economice actuale și viitoare, asupra propriilor venituri, a posibilităților de angajare pe piața muncii și de a face investiții majore, arată mai multe sondaje care au fost date publicității. Aceste rezultate ale cercetărilor sociologice vin ca o confirmare a opiniilor adunate de colega Mihaela Cîrnov, care a discutat cu mai mulți trecători întâlniți pe străzile din Chișinău, întrebându-i cum își văd ei viitorul.– „Viitorul tot depinde de oamenii care rămân în țară. Dacă se văd schimbări în țară, da, viitorul este frumos, dar până când nu pot să spun cum o să fie viitorul. Sperăm că o să fie mai bine.”Europa Liberă: De cine credeți că depinde viitorul acestei țări?– „De alegerile care au să fie pe data de 24 februarie.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei în următorii patru ani?– „Înspre bine. Toți vorbesc că rău, rău, rău, dar nu cred. Sper că Moldova are să se dezvolte și lumea o să rămână în țară, pentru că aici e țara noastră și viitorul nostru.”Europa Liberă: De cine credeți că depinde viitorul acestei țări?– „Depinde de noi toți.”– „Nu am încredere în conducătorii noștri. Aș vrea să vină...”Europa Liberă: De cine depinde viitorul acestei țări?– „De conducere și de noi.”– „Depinde ce partid va câștiga.”– „Nu cred în viitorul Moldovei.”Europa Liberă: De cine depinde acest viitor al țării?– „De noi înșine. Fiecare om trebuie să se schimbe. Totul depinde de ce alegere o să facem pe data de 24. De asta depinde și viitorul nostru. Nu se știe cine o să vină la putere.”– „Eu cred că ceva o să fie înspre bine. Așteptăm să fie schimbări foarte bune.”– „Dacă nu ne unim cu România cu noi îi catastrofă mare tare. Deoarece suntem dați de la Dumnezeu să fim români și cu patria română, acolo e locul pe care ni l-a dat Dumnezeu. Asta ce a făcut diavolul rus, a dezbinat principatele acestea românești...”Europa Liberă: Cum vedeți Moldova în următorii patru ani?– „Depinde de cine o să vină la putere, dar oricum sper că cursul pro-european va fi menținut și corupția va fi eradicată, că e posibil. Aș vrea foarte mult ca în următorii 10 ani să intrăm în Uniunea Europeană sau măcar să ne apropiem foarte mult de ea, ca oamenii, compatrioții noștri care lucrează în străinătate să se întoarcă, să vină cu familiile, copiii.”Europa Liberă: De cine depinde acest viitor?– „Pe de o parte, de politicienii care vor fi la putere, dar cred că, în primul rând, depinde de alegători și de modul în care vor vota.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei în următorii patru ani?– „Nu-i nimic regulă în țara noastră.”Europa Liberă: Dvs. ce viitor vreți să aibă Republica Moldova?– „European, desigur.”– „În următorii patru ani văd că Moldova îi într-o sărăcie nemaipomenită. Toți trăim de azi pe mâine și nici nu știm ce ne așteaptă. Se măresc prețurile...” Europa Liberă: De cine credeți că depinde viitorul acestei țări?– „De cei pe care îi alegem. Eu o să aleg un partid care-i mai puternic. Și cu toate că-s mincinoși, promit, dar nimic nu fac, dl Dodon ne-a promis că o să deschidă multe uzine, fabrici, dar nimic nu deschide. Tare mult suntem îngrijorați, nu numai eu, că eu îs bătrână și nu am pe nimeni, dar n-au copiii nici un viitor. Conducătorii noștri cei mai mari, cei mai puternici trăiesc aici, dar familiile lor, soțiile și copiii trăiesc peste graniță.”– „Nu se vede nimic bun pentru noi, dar dă Doamne să fie mai bine.”Europa Liberă: De cine credeți că depinde acest viitor?– „Mai mult de oameni. Dar care oameni de-amu singură știți? Nu-i nici o  nădejde nimic, trăim cu ziua de azi.”– „Будущая Молдова будет процветать, Молдова будет возрастать, если к власти придут очень хорошие люди, то Молдова станет как Дубай.” („Moldova în viitor va înflori, Moldova se va dezvolta. Dacă vor veni la putere oamenii foarte buni, atunci Moldova va deveni al doilea Dubai.”)Europa Liberă: А как Вы думаете, от кого зависит будущее Молдовы? (Cum credeți, de cine depinde viitorul Moldovei?)– „От хороших людей, только от хороших людей, от тех которые смогут, не воруя, тратить деньги на то чтобы поднимать ресурсы страны, чтобы увеличивать эти ресурсы.” („De oameni buni, numai de oameni buni, de cei care pot, fără a fura, să cheltuiască banii pentru ridicarea resurselor țării și pentru a spori aceste resurse".)Europa Liberă: Cum vedeți Moldova în următorii patru ani?– „Depinde de schimbările care au să se facă acum la alegeri, pe 24 februarie, ori înspre bine, ori înspre rău. Depinde mult de conducerea țării. Dacă este conducere în țară, oamenii o să fie ascultători și au să asculte, și au să meargă pe calea cea dreaptă.”Europa Liberă: Și cât de îngrijorat sunteți de ziua de mâine?– „Îs îngrijorat, fiindcă situația e grea, nu este nici o cale așa, să se vadă deschisă că poți să te ocupi cu vreo afacere, poți să lucrezi unde lucrezi, ori poți să înveți și să ai de lucru după asta, ori să te duci să vinzi cireșe la piață cu studii superioare.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei în următorii patru ani?– „Să fie o conducere la nivel, ca să ne ducă în cadrul Uniunii Europene.”Europa Liberă: De cine credeți că depinde viitorul Republicii Moldova?– „De conducerea care se va afla la guvernare  în următorii ani și în genere de alegerea pe care o vor face acum alegătorii.”* * *Actuala diasporă este alcătuită în imensa ei majoritate din oameni care au plecat, pentru că așa au vrut, și care se pot întoarce, dacă așa vor dori. Este diaspora o altă Moldovă sau măcar una altfel, sau, mai degrabă, o țară mai mică, care repetă clivajele de acasă? L-am întrebat pe Victor Negară, care a plecat peste hotare acum 16 ani și s-a stabilit în capitala Spaniei, la Madrid.Victor Negară: „Eu cred că totuși ele se îndepărtează foarte mult una de alta și mai ales în ultimul timp, în jumătate de an sau poate și mai mult de când s-a vorbit că vom avea alegeri pe 24 februarie, apoi să spui că-i dezastru, nu știu, dar e foarte greu ceea ce se petrece la noi în țară.”Europa Liberă: Dar ce se petrece?Victor Negară: „Să vă spun cinstit, mie mi-e greu să vorbesc, pentru că sunt foarte pierdut, să spun într-o vorbă sau în două vorbe ce se petrece. Căci se petrece, cum spun țăranii, o amăgeală mare. S-a găsit o gașcă de prieteni care stau la conducere în timpul de față și ei între ei, da, în presă ca și cum sunt contra unul la altul, dar seara când se adună la un ceai, la o cafea, ei împart totul. Toți cei care se află acum la conducere au împărțit toate afacerile și băncile, și toți banii din Moldova, și ei în fiecare lună primesc. Știți, cu cât mai multă lume pleacă, cu atâta li-i mai bine lor, cu atâta mai mulți bani au să aibă să pună în buzunare.”Europa Liberă: Iată că mai mult de 20 de ani guvernanții de la Chișinău apreciază utilitatea diasporei prin aportul valutar, să-i zic așa, provenit din trimiterea de către dvs., cei din diasporă, a unor importante sume pentru întreținerea familiilor rămase acasă. Diaspora rămâne a fi utilă și în alegeri, care exprimă totuși mai bine ca orice alt segment de alegători speranța și dorința unei schimbări reale a Republicii Moldova?Victor Negară: „La alegerile care au fost, la alegerile prezidențiale diaspora și-a spus cuvântul și sper că diaspora își va spune cuvântul și la aceste alegeri, pentru că noi suntem folosiți numai pentru a trimite bani în țară, că în fiecare an din diasporă vine în țară oficial 1.300.000-1.400.000 de dolari. Iată investițiile în țară care trebuie făcute, dar nu de dat cetățenie la persoane de cine știe unde, pentru că ele au să aducă 200.000 de euro și au să facă investiții. Investițiile sunt, numai să facă conducerea condiții bune și într-un an la 30% din persoane care sunt peste hotare vin și investesc 3, 4, 5 miliarde de euro pe an, dar vine multă lume, dacă nu sunt condiții, a deschis o afacere și în două-trei luni vede că vin numai cu luatul de la dânsul și Fiscul, și așa-numitul sanepid, toți vin, toți vin numai să ia. Ce face persoana? Dar eu mă aflu mai liniștit după hotare, am lepădat totul și am venit iarăși peste hotare, îmi fac munca și n-am bătaie de cap mai multă. Da, o să trimit 100-200 de dolari sau euro la părinți, să-i întrețin, dar dacă suntem patru, fiecare câte 100 și sunt 400 de euro.”Europa Liberă: Adică sunteți patru persoane din familie plecate?Victor Negară: „Suntem patru frați și toți patru suntem plecați cu tot cu familii. Iaca, uitați-vă, 18 persoane, fără nepoții pe care îi avem; 18 persoane care suntem plecați.”Europa Liberă: Câți bani ați trimis acasă în acești ani de când nu mai sunteți în Moldova?Victor Negară: „Mamă dragă, nici nu pot să vă spun... nu, nu, îmi e greu să vă vorbesc, pentru că noi în fiecare lună trimitem la părinți și când venim acasă pe o lună avem. Ce facem? Băgăm în casă banii, cumpărăm și lăsăm încă câte 3-4 mii de euro.”Europa Liberă: Dar autoritățile de la Chișinău au avut grijă să vă creeze condiții pentru a vă exercita dreptul de vot în această duminică?Victor Negară: „Nu-i corect ceea ce s-a făcut. Dacă au făcut așa, ei știu pentru ce au făcut, că dacă făceau corect, pierdeau alegerile și le pierdeau cu un scor foarte mare.”Europa Liberă: Dar ce n-au făcut corect?Victor Negară: „N-au făcut corect că nu dau dreptul la vot la persoane cu pașapoartele expirate. Pașaportul îi expirat pentru țara în care mă aflu eu, dar pentru țara mea și unde mă duc să votez, chiar și la ambasadă, aici e teritoriul Moldovei, da, eu pot vota și cu buletinul sau nu pot? Dar mulți de frică au făcut legile pe care le-au făcut.”Europa Liberă: Ce vor decide aceste alegeri de duminică?Victor Negară: „Speranța mea e că vor decide mult și vor fi schimbări mari și trebuie să fie schimbări foarte drastice. Schimbarea când e dureroasă, e schimbare, fiindcă schimbarea trebuie să fie dureroasă.”Europa Liberă: Și de unde să înceapă această schimbare? Cu ce să înceapă?Victor Negară: „Populația trebuie să înceapă a vedea un lider. Eu în timpul de față, vă spun sincer, nu văd un lider care să poată ridica și moldoveni, și bulgari, și găgăuzi, și ruși, și ucraineni și cine-o mai fi. Trebuie să fie o persoană în care să poată avea încredere toată populația și să nu despărțească în moldoveni, în  români, în găgăuzi sau ruși ș.a.m.d. Lider trebuie să fie, dar în timpul de față, eu personal nu văd nici un lider. Vom vedea, vom vedea ce va fi mai departe, după alegeri cred că se va vedea – este lider acolo în țară sau nu este.”Europa Liberă: Cei 101 deputați care vor fi aleși duminică, atunci când își vor ridica mandatul de parlamentar, vor spune că au ajuns, au acces în Parlament ca oameni cu integritate pe care au probat-o atunci când au obținut certificatul de la Agenția Națională de Integritate. Ei vor spune că toți au venit în numele cetățenilor, să rezolve problemele acute care s-au acumulat de-a lungul anilor. Pot fi acești 101 deputați salvatorii națiunii? Victor Negară: „Pot fi, dar vă spun sincer, dacă vreun candidat și-apoi pe urmă dacă devine deputat, dacă se vede că are afacere mare care îi aduce încontinuu venituri, că afaceri în Moldova poți să faci numai dacă ai pe cineva acolo la conducere sau dacă are vreo casă într-o zonă din Chișinău cu multe etaje și care are un preț de mai mult de un milion de lei, socot că această persoană nu poate fi integră. Eu nu cred în persoanele acestea, nu.”  Europa Liberă: Dvs. aveți o ședere mai lungă acolo, în Spania. De câți ani vă aflați?Victor Negară: „Of, Doamne! Mai mult de 16 ani.”Europa Liberă: Meditați deseori la ce viitor ați dori să aibă Republica Moldova și cât de mult sunteți preocupat de ziua de mâine a țării Dvs.?Victor Negară: „Foarte mult, foarte mult, în fiecare zi, pentru că în fiecare zi știu ce se petrece în țară și îi dureros...”Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova își dau seama că ei sunt cei care decid soarta de mai departe, că cel puțin o dată la patru ani sunt stăpânii, sunt suveranul?  Victor Negară: „Nu pot spune, fiindcă cetățenii care se află acolo pe loc știu că decid ei. Știți de ce vă spun așa? Pentru că ei se află într-o situație că trebuie să mulțumească pe cineva care le dă un kilogram de hrișcă sau un kilogram de orez, sau un sac de cartofi, sau vine călare pe cal și-i dă „bună ziua!”. Știți, de aici se vede mai bine. De ce? Pentru că noi aici trecem prin multe, prin dezbateri; iaca, peste o lună și jumătate iar aici, în Spania, vor fi alegeri și vedem dezbaterile care se fac aici și dezbaterile care se fac în Republica Moldova. Parcă suntem pe diferite planete. Aici numai să vină unul cu un sac de cartofi la cineva acasă și, mă scuzați de expresie, dar cu cartofii ăștia poate să-i dea în cap. La noi îi adusă lumea la sărăcie și apoi o dată la patru ani îi aduci în sac de cartofi și-i spui că „aista eu ți l-am adus, înseamnă că tu trebuie să votezi pentru mine”. Conștiința îi foarte mică și multă lume nu înțelege că de votul nostru depinde foarte multe,  care poate fi schimbările, poate face schimbările în țară.” Europa Liberă: Multă lume vorbește despre nevoia schimbării. Schimbarea ar începe și de la sistem. Iată, Dvs., Victor Negară, dacă ați ajunge în sistemul existent, credeți că ați fi capabil, ați avea posibilitate să începeți schimbarea pe interior?Victor Negară: „Aveți în vedere „pe interior”, ca să încep de la mine singur sau din interiorul țării aveți în vedere?”Europa Liberă: Ajungeți un ministru, un deputat, iată în sistem ajungeți Dvs., vă înghite el sau îl demontați Dvs.?Victor Negară: „Acei care au să devină acum, în timpul de față miniștri, oameni care să vrea să facă schimbări le va fi foarte greu, dar dacă vor fi mai mulți, schimbarea trebuie s-o facă și au s-o facă, dar le va fi foarte greu, pentru că în republică îi introdusă așa o corupție mare că nu știu, nu știu. Eu văd că greu, dar se poate de făcut și pot face numai persoane care-s integre, care, cum v-am spus, nu au afaceri mari și dubioase. Afacerea dacă nu-i dubioasă nu durează mult, pentru că foarte repede sau te închid sau singur zici că „mă închid și am plecat” și asta o înțeleg toți, că regulile de joc nu-s clare, de asta nimeni în timpul de față din străinătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu vor să vină să deschidă vreo afacere oarecare. Foarte greu! Când vor fi regulile pentru toți cetățenii aceleași, da, dar dacă pentru acei de sus sunt unele reguli și pentru ăștilalți sunt cu totul alte reguli, schimbări nu vedem.”Europa Liberă: Dar ce coaliție majoritară vedeți Dvs. în următorul Parlament?Victor Negară: „E foarte greu ca cineva să ia 51. Sistemul electoral e făcut pentru cineva, pentru acei care pot face coaliție între ei. Sistemul electoral așa și-i făcut, pentru ca ei să poată să facă o coaliție oarecare, că ei știu dinainte că nimeni n-o să ia 51.”Europa Liberă: Vă referiți la votul mixt, care se dă și în circumscripție, și pe listă de partid? Victor Negară: „Da, da, da. E clar. E mai greu de cumpărat un grup parlamentar decât să cumperi o persoană.”Europa Liberă: Rămâneți pesimist sau optimist?Victor Negară: „Of, Doamne! Vreau să fiu optimist. Cred că-s mai mult optimist, de asta și vreau să mă duc la alegeri, să votez; să fi fost pesimist, cred că nu mă mai duceam la alegeri. Dar totuși, dacă mergem la alegeri, suntem optimiști.”* * *Cum își închipuie moldovenii că va arăta țara lor peste patru ani? „Ca o continuare mai bună, ca o îmbunătățire a Moldovei după alegerile de duminică”, spune Alexandra Rață, o moldoveancă, care de mai mulți ani muncește în Italia.Alexandra Rață: „În țara noastră, Moldova, nu este nici o perspectivă, nici un viitor, locuri de muncă nu sunt. Dacă se vor alege parlamentarii tot așa cum s-au ales până acum, nici un viitor cred că nu va fi. Trebuie să facem schimbări pentru tineret; noi ca noi, deja suntem în a doua vârstă, dar tineretul nu are nici un viitor. Nici nu vor să vină, vor să vină acasă cât să-și vadă părinții și se întorc înapoi.”Europa Liberă: Ce înseamnă această străinătate pentru moldovenii plecați în afara Republicii Moldova? Alexandra Rață: „Aici, în străinătate, suntem protejați. Chiar dacă se întâmplă ceva, se uită la noi ca la persoane umane, dar la noi oriunde te duci trebuie să dai mită ca să se uite bine la tine. Așa ne-a făcut conducerea de sus ca să ne ducem în alte țări și să lucrăm pentru alții decât să lucrăm în țara noastră. Țara noastră este frumoasă, este bine acolo, dar de-ar fi și conducerea frumoasă și să tragă la lume, nu numai pentru pielea lor să se gândească, dar să se gândească și la lume. Foarte săracă este Moldova, salariile sunt mizere. Acum ca să înveți un copil, chiar la aceeași grădiniță trebuie să plătești. Salariu au 1.500-2.000. Cum poți să trăiești din așa salariu? Totu-i scump - gaz scump, lumină scumpă, învățătură scumpă. La noi Moldova îmbătrânește în loc să întinerească. Îmbătrânesc de nevoi și de griji, dar tot tineretul pleacă și rămân numai cei bătrâni și am impresia că degrabă noi n-o să votăm de bunăvoie, dar o să votăm de nevoie, de frică.”Europa Liberă: De ce?Alexandra Rață: „D-apoi acum, chiar în preajma alegerilor, toți se duc și cer parcă cu de-a sila să votezi, să votezi, dar trebuie să arăți ceva, să faci ceva prin fapte, ca poporul să te aleagă. Cel care nu umblă cu cerșitul, acela o să câștige, da, cu cerșitul voturilor.”Europa Liberă: Dar mulți moldoveni se lasă ademeniți și cred că aceste pomeni electorale îi fac ca ei să-și dea votul pentru cel care le-a adus sacoșa.Alexandra Rață: „Da, el votează, dar până ce se termină cartofii, dar după ce se termină pomana, zice „oare ce am făcut?” și așteaptă să coboare Domnul de sus și să-i facă parte, dar nu se poate. Cu un 50 de lei pe care i-i pune în buzunar sau cu un 200 cât o să trăiască? Lumea la noi nu se gândește, care rămâne prin sate,  nu sunt informați și ei îl aleg pe primul care le spune, care le dă sacoșa pentru acela votează. Asta la noi este toată dreptatea care se face în ziua de azi, dar n-ar trebui să fie așa. Ar trebui toți să ne unim, să fim o țară unită ca să răsturnăm, să vină un Vlad Țepeș și să facă ordine.”Europa Liberă: Dar ce ordine trebuie să fie făcută, pentru că acești 101 deputați care vor fi aleși duminică, ei asta au promis în campania electorală că vor veni să facă viața mai bună, să aducă prosperitate, să scape Moldova de corupție?Alexandra Rață: „Numai cu promisiunile, ei promit atunci când lor le trebuie, dar după ce trec alegerile, ei uită de ceea ce au promis.”Europa Liberă: Mai mulți din cei din diasporă și-ar dori să se întoarcă acasă, ai spus și tu, mi-au spus și mulți alți moldoveni aflați peste hotare, dar, așa cum spun ei, mentalitatea, nivelul scăzut de trai, corupția din țară ar fi bariere, care îi împiedică să revină acasă. Alexandra Rață are și ea copii care s-au stabilit tot acolo, în străinătate. Ei vor reveni la Călărași?Alexandra Rață: „Nu! Nu vor veni, că nu au nici un viitor. Nici un viitor nu este la noi în Moldova bun și frumos și peste tot unde te duci să cauți un post de lucru sunt toate ocupate de șefi, de neamuri... Nu, nu au, ei așa mi-au spus că nu-și văd viitorul în Moldova. Lor Moldova li-i dragă, vor să vină acasă, dar numai în ospeție. Cred că fiecare moldovean care se află peste hotare se gândește la Moldova, unde s-a născut, ca și cum și eu, și alții, toți ne gândim la casa noastră și vrem odată ca să ajungem, toți să ajungem la casa noastră. Acolo ne-am născut, acolo ne sunt rădăcinile și vrem să trăim bine. Și sperăm, sperăm că poate va fi cineva din cei pe care îi vom vota să facă ceva bun.”Europa Liberă: Dar cei rămași acasă și cei din străinătate se deosebesc între dânșii, în felul cum gândesc unii, cum gândesc alții?Alexandra Rață: „Foarte mult! Foarte mult se deosebesc după cum gândesc acolo și cum gândesc aici. Lumea este liberă, poate să se exprime liber. Dacă ai un ban și nu te apucă sărăcia, ai posibilitatea de a gândi, dar dacă tu nu ai azi ce mânca și nu ai cu ce te duce să-ți cumperi ce ai nevoie, nici gândirea nu este lucidă.”Europa Liberă: Și voi ce așteptați de la aceste alegeri?Alexandra Rață: „Așteptăm o țară înfloritoare, ca să facă bine și să trăiască toată lumea bine și să ne întoarcem acasă pe pământul nostru, să nu fim argați la cineva.”Europa Liberă: Cine cu cine ar trebui să facă coaliție în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că nu va veni un partid care va avea majoritate?Alexandra Rață: „Cei care gândesc corect cum să scoată Moldova din sărăcie. De-amu pierdem și încrederea în oameni.”Europa Liberă: Cum se recâștigă această încredere pierdută?Alexandra Rață: „O să recâștigăm încrederea când o să fie o conducere bună și o să vedem că, într-adevăr, face ceva pentru popor. Trebuie să ieșim toți la vot, să ne ducem să ne dăm votul pentru ceea ce e bun. Am văzut ceea ce a fost până acum și câte ne-au promis și nu s-a făcut nimic. Ceea ce s-a făcut e, așa, pe unde și unde s-a cârpit câte ceva, dar aș dori ca ei să se gândească nu numai la dânșii, la rudele lor, dar să se gândească și la oamenii care trăiesc în țară.”Europa Liberă: Cine, politicienii?Alexandra Rață: „Da. Noi avem nevoie de cadre tinere, de o clasă politică, care vrea să facă schimbarea tot spre bine și pentru tineret, și pentru copii, și pentru toți care suntem. Sperăm și gândim că așa va fi, că au să se gândească la toți, nu numai la ei, că cei care au fost până acum au supt sângele din noi cu totul. Iaca așa!”* * *Republica Moldova rămâne cel mai sărac stat din Europa. Și din 3,5 milioane de cetățeni, peste un milion ar lucra în străinătate, adică 40 la sută dintre persoanele apte de muncă. Moldovenii se văd câștigând un rol important în Europa, în special prin resursa umană, o resursă umană educată, capabilă să producă valoare. De aceea este important ca această resursă să fie păstrată în țară, pentru că altfel va produce viitor de calitate acolo unde se va duce, declară Europei Libere Ion Maxim, specialist în IT, care de mai mulți ani își câștigă bucata de pâine în Cehia.Ion Maxim: „Populația a realizat că are posibilitatea de a pleca, nu mai există Cortina de fier, care te-ar putea împiedica să pleci undeva. Acum ți-ai luat actul de identitate, indiferent ce act de identitate, al cui și ai plecat. Al doilea factor îl reprezintă lucrurile care nu pot să se schimbe, pur și simplu nu se schimbă din punct de vedere economic, social. Nouă ne lipsește o continuitate economică, planuri de lungă durată, de scurtă durată, stabilitate politică, maturitate politică, indiferent de țăranul de jos, care nu are timp să citească sau să învețe, sau de omul intelectual, toți la un moment dat își dau seama că aș putea face mai mult, dar nu am suport. Este corect că nu aștepta statul să facă pentru tine, că noi singuri trebuie să ne facem. Noi suntem un lanț, împreună, singur ești ca o plantă pe care o bate vântul. Împreună  suntem un lanț. Noi nu știm asta, noi am uitat asta și avem diferite motive să ne despărțim; atât religioase pot să fie, politice, orișice poate să dezbine societatea, foarte ușor poate să dezbine societatea.”Europa Liberă: Atunci când vorbiți despre aceste lipsuri, că nu ar exista o continuitate ca să se dezvolte statul economic, social, voi vă asumați că e și vina voastră, pentru că dacă ar fi rămas acel milion de moldoveni, care astăzi își câștigă bucata de pâine peste hotare, poate ar fi schimbat lucrurile pe interior?Ion Maxim: „Nu cred că cuvântul „vinovat” este cuvântul cel mai corect, putem să spunem responsabili pentru multe chestii, dar responsabilitatea vine reciproc. Poporul sau o națiune oarecare trebuie să fie vigilenți, informați și capabili să dea răspuns la orice provocare socială, provocare economică, fiindcă asta e o chestie. E reciprocitate din ambele părți, întrucât sistemul social este bazat pe oameni. Oamenii cu decizii trebuie să ia anumite decizii, fiindcă ei au fost puși, noi ca societate trebuie să urmărim aceste decizii și dacă nu suntem de acord să ne exprimăm aceste chestii împreună, uniți de anumite scopuri mari, mature și care ar putea să ne orienteze în direcții corecte.”Europa Liberă: În acești ani de independență, cetățenii au fost chemați la vot să-și aleagă guvernarea pe care o merită și constatările multor observatori ai scenei politice sunt că moldovenii au călcat de multe ori pe aceeași greblă, că au ales răul mai mic, dar nu-și pot lua soarta în mâinile lor.Ion Maxim: „Douăzeci și opt de ani asta înseamnă că am devenit independenți. Populația eu cred că este matură, indiferent că au ales stânga, au ales dreapta, au ales altă direcție, ceea ce nu avem este o maturitate politică. Ne lipsește continuitatea unui plan pe 10 ani, care să nu se schimbe, indiferent de culoarea politică – verde, roșu sau albastru –, indiferent de chestia asta, ceea ce lumea vede este că n-ai cu cine să vorbești sus. Când vine un oarecare om și-și arată o curea și noi îl acceptăm, că nu este problema că el își arată sau altcineva își arată asta, este faptul că societatea acceptă astfel de chestii și merge din urma unor oameni care nu au capacități de a conduce. Trebuie să știi ce vrei, trebuie să fii un lider, nu să fii pur și simplu un director, că e diferență între un lider și un director. Directorul are scopuri economice, iar liderul mai are grijă și de oameni. Da, clasa politică este aleasă de cetățeni, dar cetățenii aleg din ce este. Selecția se face naturală, la început e mai slab, în timp se maturizează. E o chestie foarte delicată aici cu să alegem, să nu alegem; să blocăm, să nu blocăm, dar suntem cine suntem.”Europa Liberă: De ce s-a pierdut încrederea în politicieni?Ion Maxim: „Din lipsă de seriozitate și de continuitate în idei, indiferent care ar fi. Noi nu suntem o societate care acționăm din timp, noi reacționăm, reacționăm că a bătut vântul în stânga, reacționăm că a plouat afară, reacționăm, dar nu avem o stație meteorologică care din timp să ne prezică: uite, în cinci zile vine un îngheț, haideți să facem casa, hai să acoperim gaura, haideți să închidem ușa, nu, noi reacționăm în secunda în care a venit iarna, da, dar noi nu ne-am pregătit că vine iarna. Economic exact aceeași chestie. Noi acum avem grijă nu unul de altul, dar numai de mine personal și nu duc contul, dar asta e un lanț. Suntem un lanț, dacă se rupe lanțul sau o pânză mai ales din mici celule, dacă o celulă moare astăzi, la nimeni n-o să-i pese, dar dacă se începe un cancer și nu este stopat și tăiat la început, noi o să murim.” Europa Liberă: Ion Maxim are o ședere de lungă durată în Cehia. Ți-ai pus întrebarea: De ce aici se poate, și în Republica Moldova nu? Ion Maxim: „Cehia a reușit, pentru că a depus eforturi în industrie, își menține știința, investesc în învățământ, cred că învățământul contează foarte mult, fiindcă cel care astăzi este la grădiniță, mâine este la școală, este viitorul diplomat, viitorul învățător, viitorul director de fabrică, viitorul om de știință, viitorul politician; este omul care îți va face ție viitorul, te va ajuta, fiindcă astăzi dacă investești în sistemul de învățământ și doctorul căruia tu îi dai voie să treacă cu mită, el mâine te va opera, că așa e OK, așa e bine, să fii nepregătit, oricum tu o să reușești, fiindcă am cumătrul, am bunelul care o să mă ajute, am prietenul meu din copilărie, indiferent că nu sunt capabil să fac acest lucru, dar o să mă ajute cineva, o să mă acopere. Nu, nu este corect!”Europa Liberă: De ce atât de greu scapă Moldova de corupție și, mai ales, de corupți?Ion Maxim: „Corupția e o chestie care se acceptă, se vede, la care se închide ochii câteodată. Toți suntem corupți. La un nivel mai mic sau mai mare toți suntem corupți. Trebuie singuri să ne dăm seama care e viitorul nostru. Să ne oprim, să ne uităm la stânga, la dreapta – unde ajungem, unde mergem? – fiindcă acum mergem cu ochii închiși, din punctul meu de vedere.”Europa Liberă: Dar ce pierde statul, dacă nu dezrădăcinează acest fenomen?Ion Maxim: „Se pierde singur pe dânsul, pur și simplu ne pierdem noi singuri ca direcție, ca oameni, ca stat. Statul este definit de anumite instituții care spun: „Iată acestea sunt legile după care trebuie să ne conducem, dacă noi facem legi”. Legile sunt bune. Noi avem Constituție, avem legi, pur și simplu nu le implementăm.”Europa Liberă: Dar cine trebuie să lupte împotriva corupției?Ion Maxim: „Toți! Toți trebuie să luptăm. Legea se începe de la noi. Prin simplul fapt că ai văzut o hârtie sau ai văzut că cineva a dat jos sau a făcut murdărie îl atenționezi. Este simplu, cei șapte ani de acasă pe care să-i ai încontinuu. Tu dacă ai fost învățat să nu arunci gunoiul pe jos, tu nu o să-l arunci. Și îți înveți și copilul la fel. Dacă copilul o să facă o greșeală, trebuie să-l îndrumi. Nu este destul că te pedepsesc și atât, te pedepsesc și te învăț cu ceva; te-am învățat, uite, hai să facem așa. Este conștiința personală a fiecăruia și acesta este succesul de mai departe, pentru că dacă tu poți să trăiești cu tine însuți că ai dat mită sau că ai făcut ceva rău și tu poți să trăiești cu tine însuți cu asta și să închizi ochii la tine însuți, atunci n-o să se schimbe nimic. Dar dacă noi o să ne dăm seama că nu este corect ce am făcut ieri, hai să mă duc să-mi cer scuze, hai să merg să fac altfel, am o idee... Personalitatea care stă în noi de asta depinde, nu este în altcineva, că nu este puterea numai în cel care stă sus, în Guvern, în Parlament, în Primărie, este puterea în societate. La societate mă refer matură, cel care poate trebuie să se jertfească, jertfa de sine, adică cei care pot sau cei care știu, într-un fel sau altul, trebuie să se jertfească ca să ajungă undeva.”Europa Liberă: Dar sacrificiul acesta în ce constă?Ion Maxim: „În viața personală, adică tu dacă te sacrifici e OK. Am o idee, merg la Guvern, nu mă ajută, fiindcă nu sunt cumătru cu ministrul sau cu prim-ministrul sau nu mă știu cu secretara bine, trebuie să merg în altă parte. Persistența unor idei personale sau a lucrurilor pe care vrei să le faci tu trebuie să fie puternică. Asta vine pur și simplu din partea că trebuie să te jertfești, altfel nu ai cum. Când un om singur se jertfește și celălalt de alături vede că el moare și nu-l ajută, asta-i indiferență. Indiferența, încăpățânarea, imaturitatea, adolescența e partea rebelă din noi care nu ascultă de nimeni, nu ne ascultăm unul pe altul, asta e o chestie.”Europa Liberă: Ce se va decide la 24 februarie, în ziua alegerilor parlamentare?Ion Maxim: „Paradoxul e că societatea pentru ea a decis. Se decide pur cine va conduce mai departe toată gașca asta politică a noastră, pur și simplu se va schimba altul sau nu se va schimba nimic. Societatea nu decide pentru ei nimic, ei au decis de mult timp asta și se vede prin simplul fapt, prin migrație, prin efectele economice. Oamenii știu ce vor. E important ca cei de sus să știe ce vor. De fapt, noi o să alegem ceea ce avem, celor de sus pur și simplu le e frică că își pierd locurile călduțe și confortabile.”Europa Liberă: Cei din diasporă sunt motivați să meargă să voteze?Ion Maxim: „Diaspora nu este ceva care o să ne salveze, diaspora poate să contribuie. Suntem aceiași oameni, pur și simplu am gustat și din altă mâncare, dar asta nu înseamnă că diaspora poate să rezolve problema. Toți suntem, indiferent că ești în diasporă, ești acasă, trebuie să ne înțelegem unul pe altul. Cei din diasporă nu au venit și li s-a dat, au muncit; exact ca și acasă – nimeni nu-ți dă, deci trebuie să ne dăm seama că toți contribuim la un anumit destin.”Europa Liberă: Și Ion Maxim pentru ce-și va da votul pe 24 februarie?Ion Maxim: „Eu îmi voi da votul pentru speranță, speranța că, indiferent de cel care va ajunge la conducere, va înțelege că are putere acum să decidă, va încerca să se unească cu stânga, dreapta, cu centru, indiferent de culoarea lui politică, și în comun vor aplica tot ceea ce s-a promis până acum. Căci dacă luăm timpul în care a fost independentă Moldova și punem pe o listă toate promisiunile și alegem cel puțin 10% din ceea ce s-a promis, cred că se va schimba ceva, dar dacă n-o să fie dorință, nimic nu se va schimba.”
Acum 24 ore
20:30
Parlamentul European a dat publicității o declarație vineri, 22 februarie, în care a precizat că delegația sa oficială de observatori la alegerile parlamentare de duminică, din R.Moldova, este formată din cinci membri. Delegația va fi condusă de Rebecca Harms (din partea grupului ecologist). Din delegația oficială mai fac parte europarlamentarii: Marian-Jean Marinescu (grupul Popular European, EPP), Monica Macovei (grupul Conservatorilor și Reformatorilor/ECR), Joachim Zeller (grupul Popular European/EPP) și Miroslav Poche (grupul Social-Democrat).Precizarea a urmat publicării vineri, de către CEC, a listei de observatori străini acreditați. Printre observatorii internaționali se mai regăsesc acum doi parlamentari europeni.Despre cel puțin unul din ei, italianul Fulvio Martusciello (grupul Popular European), publicația Politico.eu a relatat că are legături cu omul de afaceri și candidat în alegeri, Ilan Șor, condamnat deja în prima instanță pentru implicare în „furtul miliardului”.Al doilea europarlamentar acreditat este  bulgarul Nikolay Barekov (grupul Conservatorilor și Reformiștilor). Potrivit Politico.eu, partidul ȘOR a cerut să fie admis în Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.Cei doi sunt înscriși ca observatori la alegerile de duminică  din partea Asociației obștești Centrul de Resurse al Organizațiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului.În declarația de vineri a Parlamentului European se precizează că numai membri delegației oficiale pot vorbi în numele Parlamentului.În total, alegerile  parlamentare din 24 februarie vor fi monitorizate de peste patru mii de observatori naționali și internaționali. Președinta CEC, Alina Russu, a precizat că au fost acreditați 3412 observatori naționali, din partea a 20 de organizații obștești, şi 776 de observatori internaționali, din partea a 57 de instituții internaționale.
20:10
Cum comentează partidul democrat de guvernământ din R.Moldova anunțul că liderul lor este din nou cercetat penal în Rusia?
20:00
Alegerile parlamentare de duminică vor fi monitorizate de câteva mii de observatori locali și străini. Mulți au monitorizat și mare parte a campanei electorale. Cine sunt acești observatori? Aproximativ 10% din cei peste patru mii de observatori înregistrați să monitorizeze alegerile de duminică sunt străini și reprezintă misiuni diplomatice, autorități electorale de peste hotare, ONG-uri și organizații internaționale guvernamentale. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Delegația Uniunii Europene în R.Moldova, Institutul Internațional Republican (IRI) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sunt doar câteva dintre organizațiile care au făcut o tradiție din a monitoriza scrutinele ce au loc în R.Moldova. Într-un recent interviu pentru Radio Europe Liberă, șeful misiunii de observare a alegerilor parlamentare a OSCE, Mátyás Eörsi, a declarat că, în premieră, în acest an statele membre organizației au trimis mai mulți observatori decât s-a cerut, ceea ce demonstrează un angajament uriaș și un interes deosebit.Una dintre cele 57 de instituții internaționale acreditate să monitorizeze scrutinul de duminică este Institutul Internațional Republican (IRI). 14 din cei aproape 50 de observatori internaționali ai IRI sunt în Moldova din decembrie, pentru a avea un tablou cât mai complet nu doar a zilei în care are loc votarea propriu-zisă, dar și a întreg procesului, inclusiv pre-electoral. Directorul Regional pentru Eurasia al IRI, Stephen Nix, care face parte din conducerea misiunii susține că observatorii lor vor vizita secții de votare din toate circumscripțiile, cu excepția celor din regiunea transnistreană, nu doar pentru a observa, dar și pentru a identifica și evalua punctele forte și slabe ale sistemului electoral moldovenesc, inclusiv procesul de votare, număr area voturilor și raportarea acestora.Steven Nix: Institutul Internațional Republican are observatori în toate raioanele R.Moldova pentru a asigura acoperire maximă. Scopul nostru este ca întradevăr să observăm și să înregistrăm tot ce se petrece în ziua alegerilor. Vom trimite rapoartele către oficiul nostru central și luni după amiază vom prezenta public concluziile noastre. Constatările cheie ale observatorilor IRI aflați pe teren vor fi publicate în timp real pe platforma online Moldova Election Snapshot creată special pentru acest scrutin. Asociația Promo-Lex este organizația cu cei mai mulți observatori care vor fi prezenți în absolut toate secțiile de votare din R.Moldova și în o bună parte din cele din diasporă, de unde vor nota nu doar neajunsurile și încălcările, dar și succesele, explică reprezentantul Promo-Lex, Pevel Postică.Pevel Postică: Observatorii nu au sarcina de a monitoriza încălcări. Observatorii Promo-Lex au sarcina de a monitoriza procesul. Ei trebuie să scoată în evidență absolut toate părțile procesului electoral, atât pozitive cât și negative. Noi ne uităm absolut la tot cum derulează și cum este organizat procesul electoral.O bună parte dintre instituțiile acreditate să monitorizeze scrutinul din 24 februarie au venit cu rapoarte pre-electorale și s-au arătat îngrijorate de hărțuirea candidaților electorali, de prezența discursului instigator la ură, utilizarea resurselor administrative, dar și de încercările de cumpărare a alegătorilor.
19:20
19:10
Administrația americană intenționează să lase în Siria cel puțin 200 de militari din „trupele de menținere a păcii”, după retragerea celei mai mari părți a forțelor sale active în Siria. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.În decembrie, președintele Donald Trump a anunțat că-i va retrage pe cei 2 mii de militari americani, anunț care i-a luat prin surprindere nu numai pe aliații din Siria, dar și o mare parte din administrație și Congres. Este o decizie contestată, pentru că lasă fără protecție milițiile kurde din Siria, care au luptat cu Organizația teroristă a Statului Islamic, cu susținerea Statelor Unite și care sunt acum amenințat de o ofensivă a Turciei. Pentru moment, Ankara a refuzat să dea garanții că nu va ataca milițiile kurde, pe care le consideră o amenințare pentru securitatea țări.O altă obiecție, formulată în Congresul american, dar și de aliați ai Statelor Unite este că retragerea americană ar „oferi” Rusiei și Iranului o victorie ușoară în Siria, unde cele două țări sprijină forțe diferite dar rivale alianței susținută de Washington.
18:50
Rusia a acuzat Statele Unite că ar intenționa să se folosească de livrările de ajutor umanitar în Venezuela pentru o intervenție militară împotriva guvernului de stânga al președintelui Nicolas Maduro. „O provocare periculoasă, condusă de Washington” - a comentat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe. Sâmbătă, 23 februarie, liderul opoziției și autoproclamat președinte al Venezuelei, Juan Guaido, vrea să aducă în țară ajutoarele, blocate acum de regimul Maduro la graniță, în Columbia.
18:30
Liderii blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase au prezentat copii după rezultatele unor analize sânge făcute în 2017 și 2018 și care atestă faptul că medicii le-au depistat cantități exagerate de mercur în sânge. Joi, cei doi declaraseră că „există suspiciuni rezonabile” că ar fi fost otrăviți cu mercur. „Medicii cu care am discutat au spus că această acumulare nu poate fi explicată în mod natural, deci nu se poate întâmpla în mod natural. Sunt niște suspiciuni”, a precizat Maia Sandu. La rândul său, Andrei Năstase a acuzat guvernarea că i-ar „dori morți”.Potrivit unui specialist în toxicologie contactat de Europa Liberă, și care a dorit să-și păstreze anonimatul, limita acceptată de mercur este de 2 ug/l (microgram pe litru), tot ce este până la 7 ug/l poate fi considerat normal, tot ce depășește 10 ug/l este considerat nociv pentru sănătate. Cea mai ridicată concentrație, constatată la Andrei Năstase potrivit testelor prezentate vineri, a fost de 9.9 ug/l în 2017.
18:20
În România, Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu promulgă bugetul pentru 2019, considerându-l „bugetul rușinii naționale” și că va sesiza Curtea Constituțională, invocând și motive de neconstituționalitate.Curtea Constituțională a anunțat că va discuta sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe 6 martie. Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru Digi 24 că, până în prezent, CCR nu a admis o sesizare de neconstituționalitate privind legea bugetului.Președintele Iohannis a precizat vineri că legea bugetului „nu  respectă obligații asumate de România față de UE, încalcă unele drepturi fundamentale, ignoră rolul Consiliului Fiscal, aduce atingere principiului descentralizării și subsidiarității”, toate argumente pentru a sesiza Curtea Constituțională.
18:10
Invitatul de astăzi este Dumitru Pelin.
18:10
Sociologul Vasile Cantarji anticipează că în eventualitatea unei prezențe reduse la urnele de vot au de câştigat socialiştii şi democraţii.
18:00
Partidul Democrat a sesizat vineri mai multe instituții internaționale și observatorii acreditați să monitorizeze alegerile din 24 februarie 2019 „în legătură cu implicarea abuzivă a Federației Ruse în alegerile dinRepublica Moldova”. PDM consideră că instituții din Federația Rusă ar desfășura acțiuni de intimidare, abuz și șantaj împotriva liderului partidului, Vlad Plahotniuc, „inventând cu două zile înainte de alegeri un dosar fals pe numele său”. Vineri, mediile moldovene au citat o declaraţie a Ministerului de Interne rus în care se afirmă că Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon ar fi creat un grup criminal care a sustras din Rusia peste 37 miliarde de ruble (mai multe de o jumătate de miliard de dolari) în anii 2013-2014.
18:00
Alegerile parlamentare din 24 februarie vor fi monitorizate de peste patru mii de observatori naționali și internaționali. Comisia electorală Centrală a încheiat astăzi procedura de acreditare a observatorilor iar președinta CEC, Alina Russu, a precizat, după ședință, că au fost acreditați 3412 observatori naționali, din partea a 20 de organizații obștești, şi 776 de observatori internaționali, din partea a 57 de instituții internaționale.
Ieri
16:30
Uniunea Europeană susține consecvent eforturile de întărire a democrației în R.Moldova și prin alegeri „credibile și inclusive”, dar este la fel de important „ca procesul electoral să nu ducă la noi amânări a unei anchete serioase, imparțiale și a urmăririi penale a tuturor celor implicați în frauda bancară din 2014”, se arată în declarația de vineri a purtătoarei de cuvânt a șefei diplomației europene. La Bruxelles, Maja Kocijančić a precizat că anchetarea și trimiterea în justiție a tuturor celor implicați în „furtul miliardului”, și asta „indiferent de afilierea politică” este ceea ce așteaptă cetățenii R.Moldova pentru a recâștiga încrederea în instituțiile statului.În aceeași declarație de presă se precizează că delegația de observatori ai Parlamentului European la alegerile parlamentare de duminică va fi condusă de Rebecca Harms (din partea grupului ecologist). Din delegația oficială mai fac parte europarlamentarii: Marian-Jean Marinescu (grupul Popular European, EPP), Monica Macovei (grupul Conservatorilor și Reformatorilor/ECR), Joachim Zeller (grupul Popular European/EPP) și Miroslav Poche (grupul Social-Democrat).
13:50
Iranul a început vineri exerciții militare de mare anvergură în Strâmtoarea Ormuz, pe unde trec mare parte din exporturile de petrol din zona Golfului Persic. Agenția iraniană de stat IRNA a spus că peste 100 de nave participă la manevrele de trei zile într-o zonă dintre strâmtoare și Oceanul Indian. În trecut Iranul a amenințat de multe ori să blocheze strâmtoarea, mai ales ca reacție la amenințări americane, atrăgându-și astfel condamnări internaționale.„Exercițiile vor mima respingerea unui spectru larg de amenințări și vor cuprinde testări de arme și evaluarea pregătirii de luptă a personalului militar și armamentului din dotare”, a spus la televiziunea iraniană de stat comandantul marinei militare iraniene, amiralul în retragere Hossein Khanzadi.
13:50
Serviciul de securitate al Rusiei, FSB, a cerut unei judecătorii din Moscova să prelungească detenția preventivă a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, acuzat în Rusia de spionaj. Avocatul lui Whelan, Vladimir Jerebenkov, a declarat agenției Interfax vineri, 22 februarie, că FSB a prelungit ancheta în cazul clientului său până la 28 mai, iar judecătoria Lefortovo a aprobat prelungirea perioadei de detenție până la aceeași dată. Whelan, care are pașapoartele Irlandei, Marii Britanii, Canadei și Statelor Unite, a fost arestat la 28 decembrie la Moscova, fiind acuzat de spionaj. Acuzațiile pot duce la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare. Familia sa spune că Whelan este nevinovat și că în momentul arestării se afla la Moscova ca să meargă la o nuntă, nu ca să spioneze. Autoritățile ruse nu au făcut publice detalii privind acuzațiile aduse americanului.
13:50
Comisia Electorală Centrală a calificat drept „provocare” reținerea temporară joi de către autoritățile transnistrene la postul de control mixt din Varnița a doi funcționari electorali de la o secție de votare din Anenii Noi. Într-un comunicat de presă preluat de Deschide.md, CEC a condamnat, de asemenea, confiscarea temporară de către separatiști a laptopurilor de serviciu ale celor doi funcționari electorali. În viziunea CEC, incidentul a fost „o încercare de destabilizare a situației înainte de ziua alegerilor, inclusiv prin intervenția în sistemele informaționale deținute de CEC”. Comisia Electorală Centrală a decis în urma incidentului să retragă laptopurile din circuit și să înlocuiască tehnica de calcul pentru secția de votare respectivă.
13:30
Un interviu la sfîrșit de campanie electorală cu președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” de la București.
13:00
12:40
Interviul dimineții cu directorul Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) despre programul „Start pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”.
11:40
Autoritățile ruse spun că Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon ar fi creat un grup criminal care a sustras din Rusia peste 37 miliarde de ruble (cam o jumătate de miliard de dolari) în anii 2013-2014, informează presa moldoveană citând un comunicat de presă al Ministerului de Interne de la Moscova. În declarație se spune că oamenii lui Plahotniuc și Platon ar fi „transferat bani din băncile rusești „Zapadnîi” și „Ruskii Zemelnii” în conturile create la „Moldindconbank”, dar și în conturile altor organizații internaționale, prin operațiuni valutare ilegale”. Irina Volk, reprezentanta MAI de la Moscova, a spus că „ancheta cauzei penale continuă”. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari, a declarat într-o reacție pe FB că acuzațiile ar fi o încercare de a influența alegerile parlamentare moldovene de duminică. Nu este prima dată când liderul PD, Vlad Plahotniuc, se confruntă cu acuzații inițiate de ruși. În 2017, comitetul de anchetă al F. Ruse l-a învinuit de implicare în uciderea de către o grupare criminală organizată a cel puțin două persoane, iar anul trecut serviciile speciale rusești au încercat să-l dea în urmărire prin Interpol.
11:30
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, se va întâlni astăzi la Casa Albă vcu vicepremierul chinez Liu He, pe fondul eforturilor celor două țări de a pune capăt unui război comercial păgubos. Casa Albă a făcut anunțul joi. În decembrie, Statele Unite au suspendat planul de a mări cu 15% tarifele pe bunuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, pentru a da timp negociatorilor să rezolve disputa comercială dintre cele două țări. Precedenta rundă de negocieri din ianuarie, de la Washington, nu a dus la vreo înțelegere, provocând turbulențe pe piețele internaționale și sporind temele de o încetinire a creșterii economice globale. Trump s-a plâns mereu de practicile comerciale chineze, iar administrația lui solicită Beijingului schimbări majore privind furturile de proprietate intelectuală americană și eliminarea barierelor cu care se confruntă pe piața chineză firmele americane și din alte țări.
11:30
Procuratura Turciei a ordonat arestarea a 295 de militari acuzați de legături cu o presupusă rețea condusă de clericul musulman din Statele Unite, Fettulah Gulen, despre care Ankara spune că ar fi orchestrat o tentativă de puci în 2016. Declarația procurorilor, datată 22 februarie, spune că printre cei care urmau să fie reținuți se află trei colonei, patru maiori și zece locotenenți. Poliția turcă a lansat o serie de raiduri la unu noaptea în cadrul investigării unor convorbiri telefonice între presupușii agenți ai lui Gulen, se mai spune în declarație. Peste 77.000 de oameni au fost arestați în Turcia în legătură cu puciul militar eșuat din 2016, soldat cu 250 de morți. Gulen neagă orice implicare în acele evenimente, iar partenerii occidentali ai Turciei au condamnat repetat campaniile de persecuții lansate de puterea de la Ankara după puci.
09:10
Deputatul democrat Sergiu Sîrbu i-a acuzat de „otrăvirea în masă a populației cu minciuni și falsificări” pe liderii opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase, după ce aceștia au spus joi că au „suspiciuni rezonabile” că puteau fi otrăviți cu mercur. Într-un mesaj ironic pe Facebook, democratul a spus că se simte și el otrăvit de „penibilul politic” al anunțului celor doi politicieni înainte de alegeri. Anunțându-și suspiciunile ceva mai devreme, Năstase și Sandu au spus că se consideră ținte ale unor atacuri ale Partidului Democrat de guvernământ. Cei doi spun că în urma unor investigații medicale în străinătate, li s-a descoperit un nivel sporit de metale grele în sânge, care nu putea interveni natural, și care a revenit în ciuda tratamentului.
09:10
„Regimul autoritar de la Chișinău are nevoie de alegeri pentru a se legitima” (Armand Goșu/DW).
08:50
Un emisar american va merge în Columbia ca parte dintr-o misiune de aprovizionare cu alimente și alte produse de urgență a Venezuelei vecine, țară adâncită într-o criză politică și economică. Departamentul de Stat de la Washington spune că Reprezentantul Special, Elliott Abrams, va conduce delegația guvernamentală americană care va transporta ajutoare umanitare din Florida spre Columbia în avioane militare. Delegația va porni sâmbătă de la o bază militară americană aflată la sud de Miami. Misiunea lui Abrams face parte din efortul Statelor Unite de a-l forța pe controversatul președinte venezuelean Nicolas Maduro să renunțe la putere, predând-o liderului legislativului, Juan Guaido.
08:50
Miniștrii din UE încep astăzi discuții despre cum și când să lanseze negocierile pe teme comerciale cu Statele Unite, în condițiile în care președintele Donalt Trump ar putea impune tarife importurilor de mașini din Europa dacă europenii întârzie prea mult. Discuțiile miniștrilor comerțului din UE vor avea loc vineri la București, întrucât România deține președinția rotativă a blocului cu 28 de membri. Potrivit agenției Reuters, Germania este dornică să înceapă discuțiile cu americanii de îndată, în vreme ce Franța are rezerve față de orice dialog cu Trump. Statele Unite și UE au ieșit dintr-un prim impas comercial de câteva luni vara trecută, când Trump s-a declarat de acord să amâne tarifele pe automobile europene de dragul discutării unor noi înțelegeri comerciale transatlantice.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.