Fostul președinte american George H.W. Bush va fi înmormânat joi la Houston, alături de soția și fiica sa (VIDEO)

Europa Libera, 6 decembrie 2018 08:40

Fostul președinte american George Bush va fi înmormânat joi la Houston, alături de soția și fiica sa, după ce miercuri a fost omagiat în cadrul funeraliilor de stat. Memoria celui de-al 41-lea președinte al Statelor Unite, care a decedat pe 30 noiembrie la vârsta de 94 de ani, a fost onorată atât de politicieni republicani ca și el, cât și de democrați. Președinte între 1989 și 1993, George H.W. Bush a avut un mandat marcat de mari evenimente de politică externă: de la căderea Zidului de la Berlin la primul război din Golful Persic. Soția sa Barbara Bush, care i-a fost alături 73 de ani, a decedat în luna aprilie anul acesta. După funeraliile de la Washington, fostul președinte va fi înmormântat alături de ea și fiica celor doi la biblioteca prezidențială din Houston, Texas.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 6 ore
21:10
La 10 ani de la atestarea primilor mediatori în R. Moldova, Consiliul mediatorilor şi-a deschis ușile pentru vizitatori.
21:00
Curtea de Apel Cahul a amânat astăzi audierile în procesul lui Ilan Șor la cererea avocatului, care a spus că clientul său nu s-a putut prezenta din cauza campaniei electorale, fiind candidat. În iunie 2017, Șor a fost condamnat de prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare pentru rolul jucat în furtul miliardului din sistemul bancar, dar spune că este nevinovat. Opoziția proeuropeană a acuzat guvernarea în frunte cu Partidul Democrat de tergiversarea intenționată a procesului, acuzație respinsă de PD. Este a doua campanie electorală pentru Șor în timpul acestui proces. Prima a fost cea din 2016, când a fost ales primar în Orhei.
Acum 8 ore
18:40
Pentru prima dată alegătorii de peste hotare vor vota trei reprezentanți în legislativ, unul pentru CSI şi Asia, altul pentru Europa de Vest şi al treilea pentru SUA şi Canada.
18:30
În Lituania, au fost reținute astăzi 26 de persoane, inclusiv avocați și opt judecători cu funcții înalte bănuiți de corupție, premierul lituanian Saulius Skvernelis declarând că „timpul celor care nu puteau fi atinși a trecut”. Procurorii spun că printre reținuți se află magistrați de la Curtea Supremă și de la principala instanță de apel, iar unele decizii date de aceștia vor fi revizuite. „Am descoperit un sistem în care se făcea negoț cu justiția, în biroul avocatului”, a declarat jurnaliștilor procurorul general Edvinas Pasilis. Magistrații lituanieni reținuți sunt bănuiți că au luat mită de la o mie la o sută de mii de euro pentru diferite decizii în cazuri penale și civile, inclusiv în cazuri de corupție. Potrivit Eurobarometrului din 2017, 93% dintre lituanieni considerau corupția drept un fenomen foarte răspândit în țara lor, ceea ce plasează Lituania pe locul cinci din Uniunea Europeană, după Grecia, Spania, Cipru și Croația.
18:30
Alianța Nord Atlantică a calificat drept „inacceptabile” amenințările președintelui rus Vladimir Putin în ceea ce privește desfășurarea de rachete capabile să lovească „teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, în cazul în care Statele Unite amplasează noi rachete în Europa. „NATO nu are vreo intenție să desfășoare în Europa noi arme terestre [...]. Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare”, a spus purtătorul de cuvânt adjunct al Alianței, Piers Cazalet. El a adăugat că sistemele de rachete Aegis Ashore instalate România și Polonia ca parte a sistemului defensiv antirachetă sunt conforme cu prevederile tratatului.Într-un discurs anual în fața camerelor reunite ale Parlamentului rus, Vladimir Putin a spus astăzi că, dacă Statele Unite amplasează noi rachete în Europa, Rusia își va îndrepta armele „nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o amenințare directă, ci și împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”.
18:20
Profilurile politicienilor, în care sunt descrise proprietățile lor, dosarele în care figurează și interesele private.
18:00
Pe marginea unei dezbateri găzduită de agenția IPN.
Acum 12 ore
17:40
Liderii blocului electoral ACUM al opoziției pro-europene au criticat ceea ce a numit un nou „plan de federalizare” a Republicii Moldova cu regiunea transnistreană, pe care președintele Igor Dodon l-ar fi vehiculat la sfârșitul săptămânii trecute la Conferința pentru Securitate de la München. Maia Sandu, Andrei Năstase și Igor Munteanu, fostul ambasador moldovean în Statele Unite, au spus la un briefing la Chișinău că Dodon ar fi trimis planul mai multor lideri occidentali, sperând să-l poată pune în aplicare după alegerile parlamentare din 24 februarie. „Este un plan rusesc, care contravine Constituției, invocă egalitatea a două state și urmărește transnistrizarea Republici Moldova”, a spus Munteanu, care ar fi obținut documentul din surse occidentale. Liderii ACUM mai spun că planul ar fi agreat și de Partidul Democrat de guvernământ, dar PD nu a comentat deocamdată afirmația opoziției. Președintele Dodon spune că, la München, a purtat consultări informale pe marginea unui „Pachet comprehensiv pentru Moldova”, care s-ar baza pe ideea că neutralitatea Moldovei trebuie garantată internațional, așa încât aceasta să nu adere vreodată la NATO.
17:20
Primăria Chișinăului respinge afirmațiile fostului primar Dorin Chirtoacă despre faptul că autobuzele Isuzu pe care primăria le cumpără din Turcia nu ar fi noi, ci scoase din uz, după ce ar fi fost inundate în anii trecuți. Potrivit Unimedia, primarul interimar Ruslan Codreanu va da o dezmințire joi, când este așteptat la Chișinău reprezentantul firmei producătoare. Primăria a semnat astăzi contractul de achiziție a celor 25 de autobuze, care au fost expuse de câteva zile în centrul capitalei. Chirtoacă mai afirmă că primăria se împrumută pentru a achita cele 78 de milioane de lei prevăzute de contract. „Au fost scoase din uz în Turcia ca neconforme, și aduse în R. Moldova ca nou nouțe”, a declarat fostul primar. Presa a scris că dealerul uzinei Isuzu din Turcia care livrează autobuzele, compania Unipay Danișmanlik Yazilim Teknolojileri Ltd, ar fi înregistrată în regiunea nerecunoscută Ciprul de Nord.
15:30
Comisia Europeană spune că va cere explicații guvernului de la București în legătură cu ultimele Ordonanțe de urgență din domeniul statului de drept, care par să „vină în contradicție directă” cu recomandările de reformă făcute României în conformitate cu Mecanismul de Cooperare și Verificare. Ordonanțele aprobate marți de guvernul Dăncilă oferă ministrului Justiției mai multă putere de decizie în selectarea procurorilor europeni din partea României, schimbă regulile de numire a procurorilor șefi și întăresc controversata Secție specială pentru anchetarea magistraților. „În raportul din noiembrie am cerut României să creeze un sistem de numire a procurorilor bazat pe criterii clare și transparente [...]. Aceste ultime schimbări urmează o altă cale”, a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas. El a reiterat că România trebuie să „meargă înainte, nu înapoi” pe calea reformelor din justiție și să „se abțină de la orice pas care inversează progresul obținut în ultimii ani”. 
15:30
Președintele Igor Dodon a declarat că verificările făcute de Ministerul de Externe la ambasada moldoveană la Moscova ar reprezenta „un pas politic”. Într-o apariție video pe Facebook, Dodon a comentat relatările presei despre faptul că un birou din incinta ambasadei ar fi fost dat în chirie unei organizații care ar face agitație electorală în favoarea Partidului Socialiștilor înaintea parlamentarelor din 24 februarie sub pretextul ajutării diasporei moldovene. „Am luat legătura cu domnul ambasador și nici un fel de încălcări nu sunt, de aceea cred că este un pas politic”, a declarat Dodon. Marți, ministerul de Externe a confirmat că face verificări la ambasadă, dar nu a dat detalii despre scopul acestora sau despre constatări. Verificările survin după ce Ministerul a cerut într-un demers guvernului să-l recheme pe ambasadorul Andrei Neguță, un aliat al șefului statului și partidului Socialiștilor.
14:30
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, în cazul în care Statele Unite amplasează rachete cu rază de acțiune intermediară în țări din Europa, Rusia își va aținti propriul arsenal atât împotriva acelor țări, cât și împotriva Statelor Unite. Într-un discurs rostit astăzi în fața Adunării Federale de la Moscova, Putin și-a repetat opinia potrivit căreia Statele Unite au decis să se retragă din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare pentru a-și dezvolta propriile sistemele de rachete. Pe 2 februarie, Statele Unite au anunțat că încep un proces de șase luni de ieșire din tratatul din 1987 din cauză că Rusia l-ar fi încălcat, dezvoltând și dislocând noi rachete de croazieră interzise. În discursul de azi, Putin a spus că proiectele rusești de construcția de noi arme nucleare anunțate în 2018 decurg fără întârzieri, Rusia urmând să lanseze primul său submarin echipat cu drone subacvatice capabile nuclear.
14:30
Fostul președinte român Traian Băsescu a spus că ar fi votat cu blocul ACUM în alegerile parlamentare din 24 februarie, dacă ar mai fi avut cetățenia Republicii Moldova. Votul pentru blocul Maiei Sandu și lui Andrei Năstase înseamnă „o țară deschisă către occident și România”, a scris Băsescu pe Facebook. Nu este primul său apel asemănător în această campanie electorală în care Partidul Unității Naționale, a cărui vicepreședinte este, nu candidează. Cu o zi mai devreme, liderul liberalilor Dorin Chirtoacă a afirmat că Băsescu nu ar avea încredere în Sandu și Năstase, susținându-i doar pentru că i-ar cere acest lucru Partidul Popular European. Anul trecut, fostul președinte român a pierdut procesul în care cerea să i se restabilească cetățenia Republicii Moldova retrasă de președintele moldovean Igor Dodon.
14:30
Un nou studiu despre egalitatea de gen arată că salariul unei femei în Republica Moldova a fost în medie în 2017 cu 13,5% mai mic decât al unui bărbat, pentru aceeași muncă, acest lucru ducând și la pensii mai mici pentru femei. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a dat publicității studiul în campania electorală, sperând că politicienii sunt mai sensibili acum la asemenea îngrijorări. „În anumite companii există o politică salarială discriminatorie”, a declarat experta Natalia Covrig. În sectoarele cu cele mai bune salarii diferențele ajung până la 50%.
14:20
În Statele Unite, senatorul democrat Bernie Sanders și-a anunțat intenția să candideze la alegerile prezidențiale din 2020. În vârstă de 77 de ani, Sanders a fost la un pas de a candida în 2016, dar a pierdut competiția internă din Partidul Democrat în fața lui Hillary Clinton. Senatorul din statul Vermont este un critic vehement al președintelui Donald Trump, despre care spune că ar fi „rasist” și „mincinos patologic”. Sanders spune că va lupta nu doar împotriva lui Trump, ci și a injustiției sociale, economice, rasiale și ecologice.
13:10
Mai întâi a fost cuvântul. Cuvântul „binom” inventat probabil într-un laborator intelectualist în care imaginația luptă cu corectitudinea politică. Noțiunea preluată din vocabularul profesorilor de geometrie a unit împreună două capete de pajură privind în direcții geopolitice diametral opuse, dar cu o singură coadă și un singur chimir. Cu oareșicare timiditate cuvântul s-a încetățenit ca armă de luptă împotriva presupusei cârdășii ascunse după perdeaua de fum produsă de imitația unui război crâncen. În scurt timp simpatizanții guvernării, sfătuiți de polittehnologi de mare calibru, au reușit să întoarcă cuvântul ocarnic, ca pe un bumerang, spre tandemul DA&PAS. Noului binom i s-a imprimat sensul de struțocămilă, reluandu-se și amplificându-se telehuiduiala sârguincioasă din campaniile precedente.Iar cele două capete de pajură, cărora li s-a alăturat unul de coțofană, au continuat disputa pentru felia cea mai mare din dragostea poporului, ce urmează să le fie adusă la picioare de Dragobete. Probele războiului, pe alocuri mimat, pe alocuri exagerat, le furnizează fiecare zi de campanie. Și ziua de naștere, cea a președintelui Dodon, doldora de cadouri. Cel mai excentric a venit de la Comrat de la bașcanul găgăuz care s-a înfățișat la președinție cu cinci pui de oaie ghiliți și pieptănați chiar de Irina Vlah, afirmă Igor Dodon în interviul cel mai recent pentru utilizatorii de rețele de socializare. Numai că grădinarul președintelui (un fel de omolog al bucătarului lui Putin) a insistat ca darul să fie trimis înapoi la Comrat, la mama lor, cum s-a exprimat Dodon, până cârlanii vor fi suficient de autonomi. Nici Tiraspolul nu a trecut cu vederea ziua de naștere a lui Dodon Igor Nikolaievici oferind cadouri lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor! Revenit de la Moscova, Dodon a aflat de la consilierul său pentru reglementarea transnistreană că alegătorii din teritoriile Moldovei de pe malul stâng al Nistrului sunt îndemnați să voteze pentru vrăjmași. Dacă nu cu Plahotniuc, atunci cu Șor. Păstrând aparențele Igor Dodon se arată surprins de preferințele capilor de la Tiraspol. Curat murdar. După ce socialiștii sunt acei care promit relații bune cu Rusia, administrația pro-rusească de la Tiraspol îi îngrașă pe adversarii lui Dodon. Cum vine asta?Pare schizofrenică această alegere? Ba nu. Dimpotrivă. Cu cât mai anti-rusească va fi următoarea putere de la Chișinău, cu atât mai îndreptățită va fi agresivitatea remunerabilă a Tiraspolului. Toți liderii transnistreni de până acum și-au câștigat tainul nu din conciliere. Iată de ce, îmi explică un ienicer transnistrean, la Tiraspol sunt în vogă Prilepin și Edicika și nu pacifistul demodat de la Iasnaya Poleana. 
Acum 24 ore
12:40
Miza parlamentarelor din R. Moldova vizează însuși viitorul statului. În funcție de opțiunea alegătorilor, acesta va continua să avanseze spre Uniunea Europeană sau se va întoarce spre Rusia. De altfel, din direcția Moscovei s-au făcut eforturi deosebite pentru influențarea direcției Moldovei, mai ales după ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, spune într-un interviu cu Europa Liberă analista germană de origine română Anneli Ute-Gabanyi.Europa Liberă: Vorbim despre acest scrutin parlamentar. Cetățenii Republicii Moldova vor fi așteptați la urne pe 24 februarie pentru a-și alege un nou Parlament, se aplică și o nouă reformă: 50 de deputați sunt aleși pe listă de partid, alții 51 în circumscripții. Ce credeți despre miza care se pune? Și care ar fi ea?Anneli Ute Gabanyi: „Miza acestor alegeri este de a arăta, în primul rând, care este situația politică, mentalitatea politică în Republica Moldova, pentru că atât partidele în sine, cât și personalitățile politice trebuie să-și dea, să spunem așa, arama pe față și să arate de fapt care sunt planurile lor, care sunt principiile pe baza cărora acționează în politică. Pe de altă parte, este foarte important ca relația cu Occidentul, care a fost mai ales cu Uniunea Europeană destul de compromisă în special de criza bancară din Republica Moldova, să fie remediată și să ajungă din nou la un curs pozitiv. Iar din acest punct de vedere noul sistem de alegeri nu este, după părerea mea, favorabil acestei îmbunătățiri a imaginii Republicii Moldova în ochii celor din Occident, din Statele Unite, din statele Uniunii Europene. Și vă spun de ce cred astfel.Noul sistem electoral face foarte dificilă prevederea rezultatelor alegerilor... În primul rând, statele occidentale cer transparență, însă acest nou sistem, fiind încă neîncercat pe teritoriul Republicii Moldova – în alte părți, bineînțeles, știm că se aplică –, acest nou sistem face foarte dificilă prevederea rezultatelor alegerilor. Și, fiind un sistem nou, cred că este pasibil de greșeli, eventual de nereguli care eventual nici n-au fost intenționate, dar care vor fi în vizorul acelor – am citit 2.000 de observatori electorali, fie din țară, fie din străinătate – care vor monitoriza alegerile. Deci, corectitudinea, legalitatea alegerilor trebuie neapărat respectate, iar condițiile în care decurg alegerile mi se pare că nu sunt extrem de propice acestor cereri.”Europa Liberă: De mai mulți ani, Moldova încearcă să susțină un examen destul de responsabil, și anume: testul pentru destinul democratic al Republicii Moldova. De cine depinde mai mult – de clasa politică, de cetățenii care o dată la patru ani vin și votează pe cei care trebuie să guverneze? Anneli Ute Gabanyi: „Problema este, în primul rând, perspectiva politică, care afectează atât comportamentul politicienilor, cât și, mai ales, comportamentul alegătorilor, pentru că au trecut atâția ani de la declararea independenței și cursul Republicii Moldova totuși de câțiva ani, chiar de decenii bune, este și a fost clar pro-european și de aceea atâția ani fără ca Republica Moldova să fi avansat într-un mod decisiv în direcția primirii unei perspective de accedere la Uniunea Europeană din partea Uniunii, acest orizont neclar strică și periclitează și speranța oamenilor care fie că emigrează, fie că disperă, fie că devin mai deschiși unor promisiuni total nerealiste, de altfel, a unui parcurs pro-rus, care ar fi de preferat parcursului pro-european. De aceea, încă o  dată, bineînțeles, de oamenii politici nu mai vorbesc, dar aici comportamentul celor pro-europeni nu a fost, din păcate, mult mai de admirat din punctul de vedere al comportamentului european, cum este și comportamentul unor politicieni de astăzi, care sunt în majoritate. Deci, ambii sunt, mă tem, influențați de o perspectivă neclară.” Europa Liberă: Un ultim sondaj arată că, atunci când e vorba ca cetățenii să spună încotro să meargă Republica Moldova, opțiunile sunt 50:50. O parte din populație crede că Moldova trebuie să se apropie de UE, altă parte crede că ar trebui să fie cât mai aproape de Federația Rusă. Și acest scrutin arată că țara rămâne dezbinată, inclusiv pe criteriul geopolitic. E vorba despre aceste două curente: pro-estic și pro-vestic. Cine poate să identifice ideea națională care să coaguleze cât mai mulți oameni, pentru că politicienii se joacă pe sentimentele cetățenilor sau speculează cu aceste sentimente?Anneli Ute Gabanyi: „Da. În primul rând, lipsesc informațiile. 60 la sută dintre exporturile Republicii Moldova deja se îndreaptă către Uniunea Europeană și numai 10 la sută merg către Rusia. Deci, numai această informație detaliată și explicată oamenilor, adică, dvs. alegătorii, aveți nevoie, în primul rând, de o anumită stabilitate economică. Cu cine vreți să realizați stabilitatea economică, cu o țară care nu este nici capabilă și nu are nici dorința de a primi exporturile din Republica Moldova, Rusia adică, și o țară care ori de câte ori a avut ocazia a încercat să șantajeze Republica Moldova, fie cu tăierea exporturilor sau chiar limitarea, sau stoparea, sistarea exporturilor moldovenești în Rusia, fie cu tot felul de trucuri în domeniul livrărilor de gaze etc.?Rusia, ori de câte ori a avut ocazia, a încercat să șantajeze R.Moldova...  Deci, cu cine vor acei 50 la sută pro-ruși să defileze? Cu o forță politică care îi șantajează, care încearcă să-i influențeze prin toate metodele publicistice hibride de care dispune în Republica Moldova și care nu îi ajută din punct de vedere economic, nemaivorbind de posibilitatea unei perspective politice ca lumea. Adică este clar, dar, din păcate, cred că lipsesc și politicienii care ar explica acest lucru. Mă gândesc că există acești politicieni. Eu am o foarte mare admirație, de exemplu, pentru dl Candu, președintele Parlamentului, și știu, și cunosc referiri ale Domniei sale la această problematică, care mi s-au părut întotdeauna foarte clare, dar poate că nu sunt destui care reușesc și lipsesc, eventual, și canalele de difuzare a unor astfel de păreri.”Europa Liberă: Dvs. sunteți o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean. Iată că pentru alegătorii din stânga Nistrului au fost alocate două circumscripții uninominale. La scrutinele precedente pe parcursul multor ani autoritățile neconstituționale de la Tiraspol au blocat, prin diverse metode, participarea la vot. Credeți că acest exercițiu de duminică oferă o șansă de a spori încrederea între cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului?Anneli Ute Gabanyi: „Ei, asta îmi amintește de experiența mea personală. Eu am fost observator OSCE la alegerile din 1994 și împreună cu reprezentantul Olandei la OSCE am trecut dincolo, în Transnistria, și am vizitat deputați care s-au prezentat acolo la alegeri și trebuie să vă spun că experiența a fost absolut dezastruoasă. Ce mi-au povestit dânșii atunci, îmi amintesc că era un domn care era pe jumătate ucrainean și pe jumătate român din Moldova și care fusese expus la trageri de pistol și la atac asupra familiei sale. Deci, asta mă duce la întrebarea dacă și acum instituțiile acestei regiuni vor avea un comportament mai pozitiv față de circumscripțiile de acolo, față de alegătorii din Transnistria, gândindu-se că ar putea să ajungă prin cei aleși în Transnistria să influențeze activitatea Parlamentului din Chișinău sau dacă dimpotrivă vor proceda ca și în 1994 să-i  intimideze, să-i sperie atât pe deputați, cât și pe alegători. Dar cum totul este foarte neclar, și aici în ceea ce privește aceste circumscripții și cei care se vor prezenta acolo, totul este în ceață.”Dl Dodon a cântat o melodie la München care este pe placul publicului occidental... Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, a anunțat cu mai multe ocazii că anul 2019 poate fi un an favorabil rezolvării problemei transnistrene. A mers la această Conferință pentru Securitate de la München, a spus că are un proiect de document care ar fi fost deja prezentat marilor actori. Unde duce această insistență de a se găsi o soluție durabilă pentru criza transnistreană?Anneli Ute Gabanyi: „Aici cred că dl Dodon a cântat o melodie la München care este pe placul publicului occidental, pentru că noi știm că oricine dintre țările occidentale a avut președinția la OSCE a venit la Chișinău cu planuri pentru rezolvare și cu certitudinea că rezolvarea este simplă și le este la îndemână. Și toți au plecat precum au venit, adică cu problema nerezolvată. Problema este una a Republicii Moldova cu Rusia și face parte dintr-un plan mai larg al Rusiei în a controla. Noi știm ce s-a întâmplat atunci nu numai în Georgia, dar cam în toate punctele și în Moldova, Transnistria, crearea unor separatisme pentru a crea baza pentru ingerința Rusiei în treburile interne și externe ale acestor țări la margine și mai ales a Republicii Moldova, care are două atuuri din punctul de vedere al strategiei de securitate a Rusiei. În primul rând, Moldova este avanpostul Ucrainei gândind direcția Vest, adică dacă Moldova, de exemplu, va fi cucerită, să spun așa, sau recucerită de Rusia, glasiul ei al fostelor state sovietice, atunci și Ucraina ar fi pierdută. Deci, pe scurt, în momentul actual, în care Rusia devine tot mai agresivă în acest spațiu post-sovietic, unde încearcă și a încercat, și a reușit să ocupe chiar teritorii, adică nu se mai rezumă la metodele de influențare și de intimidare militară și politică a acestor state, adică Moldova, Ucraina, Georgia etc., dar a trecut la fapte în ultima vreme, înseamnă că o înțelegere care să fie în interesul securității și al integrității Republicii Moldova mi se pare tot mai greu de obținut. Noi știm că există planuri, cică și dl Ischinger, organizatorul Conferinței de Securitate de la München, fost ambasador al Germaniei în Marea Britanie și în Statele Unite, deci dl Ischinger ar avea niște planuri de creare a unui cordon sanitar neutru în jurul Rusiei. Mi se pare destul de naiv. Personal am propus un astfel de lucru acum 15 ani la Viena și la Chișinău, unde era problema ca aceste state, din proprie inițiativă, să ofere Rusiei neutralitatea permanentă în schimbul retragerii trupelor. Atunci acest lucru s-ar fi putut și știu că nu am avut mare succes chiar și la colegii care astăzi scriu despre astfel de proiecte ale dlui Ischinger. Din păcate, dl Dodon cred că nu va avea ceva serios de oferit.”Europa Liberă: Dar această insistență de a obține garanția neutralității Republicii Moldova a fost și o idee pe timpul când au guvernat comuniștii. Vladimir Voronin a promovat-o, după care a renunțat la ea. Acum Igor Dodon promovând-o, ar putea să obțină de la actorii importanți din lume această garanție?Anneli Ute Gabanyi: „Nu. Eu atunci în propunerea mea am adus modelul Austriei, unde de asemenea puterile occidentale, adică în 1955, când s-a semnat Tratatul de stat al Austriei și unde rușii, care erau și ei ocupanți ca de altfel și puterile occidentale, s-au retras și unii, și alții din Austria. Și totuși, nimeni nu a garantat neutralitatea Austriei, dar Austria însăși a reușit să-și consolideze în timpul care a trecut de atunci această neutralitate, care a devenit un fel de rațiune de stat a Austriei, însă atunci, în 2004, în 2003 acest lucru ar fi fost posibil într-un fel de situație de win-win, adică rușii ar fi avut de profitat, în sensul că neutralitatea care oricum exista a Moldovei, și Moldova ținea la această neutralitate, ar fi putut fi oferită în schimbul retragerii trupelor din Transnistria. Atunci, Rusia ar fi avut un interes, însă acum, în momentul în care rușii deja au implementat modelul transnistrean în Ucraina și unde ei sunt cei care dictează termenii discuțiilor, ei nu mai au interes să renunțe la intrarea acestor state în NATO. Prin faptul că au trupe rusești pe teritoriul lor, oricum NATO niciodată nu le-ar primi în această organizație.”
12:00
Get Bad News Moldova - un joc online pentru înțelegerea şi combaterea propagandei, a manipulării şi știrilor false...
09:20
„Imixtiunile Rusiei în alegerile din Ucraina, studiu de caz și pentru R. Moldova” (E.Magda/ Deschide.md)
09:00
Duma de Stat din Rusia a interzis militarilor să dețină și să folosească telefoane mobile și orice alte dispozitive de înregistrare și păstrare a informației conectate la internet. Între altele, militarilor nu li se permite să discute cu jurnaliștii sau să scrie în internet despre specificul serviciului militar, despre colegi și rude. Duma a aprobat proiectul legii în a treia și ultima lectură cu unanimitate de voturi.Publicarea pe rețele sociale a unor imagini și comentarii de către militari au servit de multe ori drept surse pentru investigații care au confirmat în mod direct sau indirect prezența militarilor ruși în Ucraina, începând cu anul 2014, și în Siria – din 2015. Informații din rețele sociale au fost folosite și în investigațiile jurnalistice pentru confirmarea provenienței rusești a sistemului de rachete „Buk” care a doborât avionul malaiezian de pasageri în 2014, în Ucraina, precum și faptul bombardării de către forțele rusești a unor obiective civile în Siria.
08:10
Amnesty International a criticat Ucraina pentru că nu a reușit să facă dreptate celor care au suferit de pe urma abuzurilor poliției în timpul protestelor din 2013-2014 din Kiev, numite și revoluția Euromaidan, de la sfârșitul cărora s-au împlinit cinci ani.Într-o declarație a organizației pentru apărarea drepturilor omului se spune că sistemul a împiedicat înfăptuirea justiției, în loc să-i pedepsească pe foștii și actualii reprezentanți ai organelor de drept responsabili de împușcarea protestatarilor de pe Maidan - Piața Independenței din centrul Kievului.Amnesty International a îndemnat autoritățile Ucrainei să contribuie la investigarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului.În timpul Euromaidanului, în capitală și alte orașe ucrainene au fost uciși 106 oameni, inclusiv 13 polițiști. Procuratura a stabilit circa 450 de suspecți și a intentat aproximativ 300 de dosare. Instanțele judiciare au pronunțat 48 de sentințe, dintre care numai nouă prevăd pedepse cu închisoarea. Nici unul din foștii angajați ai poliției nu a fost condamnat la închisoare cu executarea sentinței.Protestele Euromaidan au început pe 21 noiembrie 2013 ca reacție la refuzul fostului președinte Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. După ce poliția a devastat „orășelul de corturi” al opozanților în centrul Kievului, protestele au luat amploare. Violențele au atins apogeul în zilele de 18-20 februarie, când în urma ciocnirilor dintre protestatari și forțele de ordine au fost uciși 77 de oameni. Pe 21 februarie, Viktor Ianukovici a fugit din Ucraina în Rusia. El este cercetat penal de actualele autorități pentru corupție și înaltă trădare.
08:00
Peste 20 de mii de oameni au participat la Paris, marți seara, la un miting împotriva antisemitismului, după un șir de acte antisemite comise în Franța în ultimul timp. La mitingul organizat de mai multe formațiuni politice au participat, între alții, fostul președinte Nicolas Sarkozy, care a condamnat violența, membri ai guvernului și importanți lideri politici ai Franţei. Președintele Emanuel Macron nu a ieșit în piață, administrația sa explicând că el își va prezenta mesajul miercuri, 20 februarie, la cina anuală cu reprezentanții comunității evreiești. Marșuri împotriva antisemitismului au avut loc și în alte orașe franceze. Potrivit unui raport, citat de AP, anul trecut, în Franța au avut loc 541 de atacuri antisemite, față de 311, în anul precedent.
08:00
Președintele rus Vladimir Putin urmează să-și prezinte, miercuri, 20 februarie, discursul său anual în Parlament. Putin domină politica Rusiei de două decenii, popularitatea sa ajungând acum, potrivit sondajelor, la cea mai joasă cotă. Anul trecut, Vladimir Putin, în vârstă de 66 de ani, a fost reales pentru un nou mandat de șase ani. Este al 15-lea discurs anual pe care îl va adresa celor două camere reunite ale legislativului, membrilor guvernului, oficialităților regionale și altor membri ai elitei politie ruse.
08:00
Guvernul României a schimbat prin Ordonanță de Urgență toate cele trei legi ale justiției. Ordonanța a fost dată într-o lipsă totală de transparență și nu a figurat pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Procurorul General, Augustin Lazăr, a reacționat, spunând că efectul ordonanței poate fi un blocaj la nivelul Parchetului General și că ea încalcă Constituția. Potrivit lui, dispozițiile guvernului înlătură principiul controlului ierarhic în procuratură și cel al separării carierelor între judecători și procurori. Modificarea legilor justiţiei a constituit motivul pentru proteste îndelungate în București și în alte orașe importante din țară ca și al unor critici dure din partea Uniunii Europene.
06:30
Cum ne putem da seama că banii aceştia sunt adunaţi din salariu? Chiar cum?
Ieri
22:40
Reprezentanții Poliției de Frontieră au confirmat pentru TV 8 că unui număr de cinci jurnaliști din Rusia nu li s-a permis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Motivul este că aceștia nu ar fi întrunit condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat. În ambele cazuri, scopul vizitei în țară nu a putut fi justificat, susține poliția de frontieră care spune și că nu a fost informată despre activitățile planificate ale acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit reprezentantei Poliției de Frontieră, jurnaliștii s-au întors la Moscova cu o altă cursă de pe Aeroportul din Chișinău. Una dintre echipele de jurnaliști a fost întoarsă din drum ieri, iar alta, astăzi, în prima parte a zilei.
22:20
Fostul premier român, președintele partidului PLUS, Dacian Cioloș, a scris pe Facebook că ordonanța de urgență, adoptată azi de Guvernul de la București și care modifică legile justiției, „lovește grav în independența Justiției și în separația puterilor”, aceasta fiind un „gest profund antieuropean, care îndepărtează și mai mult România de Europa”. Cioloș a făcut apel la proteste în stradă și a îndemnat cetățenii să meargă la vot. Un mesaj similar a scris pe pagina de Facebook și filozoful Mihai Șora. „Dacă nici astăzi, după Ordonanța de Urgență, nu vedeți – adică NU VEDEȚI! – spre ce ne îndreptăm, dacă nici astăzi nu înțelegeți – NU ÎNȚELEGEȚI! – ce înseamnă și încotro ne duce subordonarea magistraților de către politicieni, înseamnă că suntem pierduți, ca nație, pentru alte câteva decenii!”, a scris filozoful în vârstă de peste 100 de ani, citat de site-ul G4media.
19:20
Un reportaj din hebdomarul german „Die Zeit”, semnat de Meike Dülffer, în vizită la Chișinău şi Tiraspol. Corespondentul Europei Libere la Berlin a rezumat articolul.
19:20
Ministerul de externe al Moldovei ar fi făcut astăzi, după cum informează ProTV, o descindere la ambasada Republicii Moldova din Federaţia Rusă. Informația a fost confirmata pentru sursa citată de către purtătorul de cuvânt al MAEIE, Alexandru Roitman.Săptămâna trecută, ministerul a anunţat că ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguța, ar putea fi rechemat din funcţie. Ministerul de Externe nu a explicat motivul deciziei, iar președintele Moldovei Igor Dodon a spus că nu va semna vreun decret de rechemare a ambasadorului.
19:00
În prezent, pe listele concurenților electorali nu este nicio persoană nevăzătoare sau hipoacuzică, iar în ce privește etnicii romi, doar trei candidați și-au declarat apartenența la această minoritate.
Mai multe ştiri
©2004—2019 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.