O inițiativă controversată la Chișinău: alegerea judecătorilor prin scrutin popular

Europa Libera, 11 octombrie 2018 18:32

Opoziția afirmă că e o inițiativă populistă.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
16:30
În Polonia au loc alegeri locale, considerate un test pentru partidul conservator de guvernământ, ale cărui politici au provocat proteste de stradă și confruntări frecvente cu liderii UE.  Partidul Lege și Dreptate (PiS) speră să-și consolideze și mai mult la scrutinul local puterea politică, câștigată prin aprobarea de beneficii sociale, un discurs naționalist și anti-imigrație. Votul de duminică pune de asemenea la încercare forța opoziției centrată în jurul formațiunii pro-UE Platforma Civică, aflată la putere vreme de opt ani înainte să fie învinsă de PiS în 2015. Campania a fost mai agitată în marile orașe poloneze: Varșovia, Poznan, Cracovia, Wroclaw și Gdansk, care sunt tradițional pro-UE și unde autoritatea locală este acum în mâinile opoziției.
Acum 4 ore
13:30
Alegerile parlamentare îndelung amânate din Afganistan au intrat în cea de-a doua zi după ce în prima sute de secții de votare au fost închise din motive tehnice și de securitate. Duminică urma să se voteze în peste 400 de secții de votare. Autoritățile electorale anunțaseră după prima zi de vot că votaseră cam 3 milioane dintre cei 9 milioane de alegători înregistrați, la aproximativ 4500 de secții de votare. Procesul electoral a fost marcat de multe atacuri ale militanților, soldate cu zeci de morți și răniți, ca și de scene haotice la secții de votare afectate de probleme tehnice și de organizare. Cu toate acestea, Misiunea ONU din Afganistan (UNAMA) s-a declarat „încurajată” de numărul mare de afgani care au avut curajul să meargă la vot. Rezultatele preliminare ar urma să fie făcute publice cel mai devreme la 10 noiembrie, iar cele definitive, în decembrie.
13:30
Președintele R. Moldova, Igor Dodon, a promis că „sute de mii” de moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă vor fi iertați de încălcarea legislației dreptului de muncă și ședere, sau „amnistiați”. Potrivit agenției ruse de știri de stat TASS, Dodon a făcut remarca într-un interviu transmis vineri de televiziunea NTV. El a spus că va discuta problema „migranților” moldoveni în timpul vizitei pe care o va face în Rusia la sfârșitul lunii curente. Potrivit aceleiași surse, Dodon urmează să discute la Moscova și despre eventuala ridicare a barierelor comerciale impuse de Rusia în relația cu Chișinăul după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere la UE. 
13:30
Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a spus că moldovenii nu mai trebuie să aștepte ca problemele lor să fie rezolvate din afara țării. Vorbind la un miting în centrul Chișinăului, Plahotniuc a spus că ani de-a rândul, moldovenii au fost ademeniți ba spre integrarea europeană, ba spre cea eurasiatică, ba spre unirea cu România, dar acum partidul lui propune „a patra cale”, pro-moldoveană. Mitingul din PMAN, intitulată „Adunarea Națională PDM – Pentru Moldova”, a avut loc la câteva zile după eșecul tentativei PD de a introduce în Constituție imperativul integrării R. Moldova în UE.Spicherul parlamentului Andrian Candu a deplâns din nou la mitingul de duminică faptul că liberalii și liberal-democrații nu au votat propunerea legislativă a partidului său.
13:10
O oficialitate saudită a prezentat o versiune nouă despre dispariția jurnalistului Jamal Khashoggi, informează agenția Reuters. Vorbind sub condiția anonimatului, oficialul guvernamental a spus că jurnalistul ar fi murit sugrumat, după ce a opus rezistență în confruntarea cu membrii serviciilor secrete saudite, la consulatul din Istanbul, pe 2 octombrie. Arabia Saudită a negat vreme de două săptămâni orice implicare în dispariția lui Khashoggi, iar sâmbătă dimineață a spus că ar fi murit într-o bătaie cu pumnii, la consulat. Oficialii turci cred că trupul jurnalistului de 59 de ani, un critic al conducerii saudite, ar fi fost dezmembrat, înfășurat într-un covor și înmânat unui „colaborator local” pentru a fi nimicit. Oficialul saudit citat duminică de Reuters a spus că atacul împotriva lui Khasshogi ar fi fost parte dintr-o campanie de capturare a disidenților saudiți din diaspora. 
13:10
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că țara sa se va retrage dintr-un acord cu Rusia pe tema controlului armamentului din vremea războiului rece. Trump a făcut anunțul la 20 octombrie, când consilierul național pe teme de securitate John Bolton mergea la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin pe tema tratatului forțelor nucleare cu rază medie de acțiune și alte chestiuni. Trump a reiterat acuzația mai veche că Moscova a încălcat înțelegerea „vreme de mulți ani”. „Nu o să-i lăsăm să violeze acordul nuclear și să aibă arme pe care nu au dreptul să le aibă”, a spus Trump, adăugând că și China ar proceda la fel ca rușii. Într-o reacție la anunțul lui Trump, ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus că retragerea Statelor Unite din acordul nuclear ar fi „un pas periculos”. 
Acum 24 ore
17:10
Organizate cu o întârziere de trei ani, alegerile generale de sâmbătă din Afganistan au stat sub semnul haosului și violenței. Multe centre de votare nu au deschis la timp, nu aveau listele de alegători sau ștampile așa că alegerile au fost prelungite cu o zi, în unele regiuni. Totodată, cel puțin 25 de persoane și-au pierdut viața astăzi, în atacuri asupra centrelor de votare sau a forțelor de securitate. Aproape 9 milioane de afgani s-au înscris să voteze, în alegeri care ar trebui să demonstreze capacitatea autorităților de a asigura securitatea în țară. Este al treilea scrutin parlamentar de la intervenția americană din 2001 care a înlăturat regimul taliban. Mii de poliţişti şi soldaţi au fost desfăşuraţi în întreaga ţară. În timpul campaniei electorale, zece  candidaţi au fost asasinaţi şi sute de persoane ucise şi rănite. Între victime se numără și șeful poliției din regiunea Kandahar, ucis joi, atac care a forțat amânarea cu o săptămână a scrutinului în această regiune. Milițiile Talibanii şi gruparea terorită a Statului Islamic au amenințat că vor ataca și astăzi centrele electorale. Președintele afgan  Ashraf Ghani a votat dimineața și a cerut „ca fiecare femeie afgană sau bărbat să îşi exercite dreptul de vot".Rezultatele alegerilor nu vor fi cunoscute cel puţin două săptămâni.
16:50
În România, preşedintele Klaus Iohannis intenţionează să-i cheme la consultări, săptămâna viitoare, pe liderii partidelor parlamentare, pe tema legilor justiţiei, relatează agenția Agerpres, citând surse politice. Motivul este publicarea recomandărilor finale ale Comisiei de la Veneția, care, la fel ca și în vară, în raportul preliminar, atrage atenția că modificările la legile justiției și la Codurile Penal și de Procedură Penală, afectează negative actul de justiției, lupta cu corupția și crima organizată.„Cele două opinii ale acestui for european sunt extrem de critice şi confirmă, aşa cum era previzibil, toate neregulile sesizate de mai bine de un an de zile de către Preşedintele României, de opoziţia parlamentară, de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători şi procurori", se arată într-un comunicatal președinției de la București.Președintele cere totodată guvernului și majorității parlamentar să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția, pentru a nu „ împinge România pe o direcţie incompatibilă cu valorile Uniunii Europene”. 
Ieri
16:30
Premierul grec Alexis Tsipras a salutat sâmbătă „o zi istorică" după votul din Parlamentul macedonean în favoarea începerii procedurii de schimbare a numelui acestei ţări. „Astăzi este o zi istorică şi simbolică pentru politica noastră externă", a mai spus Tsipras.Parlamentul Macedoniei a reușit vineri noapte, după o săptămână de dezbateri și negocieri în spatele ușilor închise, să voteze pentru lansarea procesului de amendare a constituției, pentru a schimba numele republicii în „Macedonia de Nord”, cum este stipulat într-un acord semnat în această vară cu Grecia. Schimbarea numelui va deschide Macedoniei calea integrării în NATO și Uniunea Europeană, blocată acum de Grecia.Optzeci din cei 120 de parlamentari, o majoritate de două treimi (la limită) au votat pentru începerea procesului de amendare. Premierul social-democrat Zoran Zaev a fost susținut de toți deputații coaliției sale de guvernare, dar și de cîțiva deputați ai opoziției conservatoare. Acum vor fi redactate amendamentele la constituție care vor fi înaintate în Parlament, se pare în ianuarie 2019.Ratificarea acordului cu Macedonia este incertă și în parlamentul de la Atena, unde opoziția naționalistă este puternică.
12:40
Parlamentul Macedoniei  a reușit viner noapte, după o săptămână de dezbateri și negocieri în spetele ușilor închise, să voteze pentru lansarea procesului de amendare a constituției, pentru a schimba numele republicii în „Macedonia de Nord”, cum este stipulat într-un acord semnat în această vară cu Grecia. Schimbarea numelui va deschide Macedoniei calea integrării în NATO și Uniunea Europeană, blocată acum de Grecia.Optzeci din cei 120 de parlamentari, o majoritate de două treimi (la limită) au votat pentru începerea procesului de amendare. Premeirul social-democrat Zoram Zaev a fot susținut de toți deputații coaliției sale de guvernare dar și de cîțiva deputați ai opoziției conservatoare. Acum vor fi redactate amendamentele la constituție care vor fi înaintate în Parlament, se pare în ianuarie 2019.  Ratificarea acordului cu Macedonia este incertă și în parlamentul de la Atena, unde opoziția naționalistă este puternică. 
12:00
Consilierul american pentru securitate națională, John Bolton începe un turneu în Rusia, Armenia, Azerbaidjan și Georgia, pe fundalul relatărilor de presă că administrația americană s-a pregăti să retragă Statele Unite din acordul nuclear din 1987 privind  armele nucleare cu rază medie de acțiune, INF. Tratatul a fost semnat de președintele american Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbacio dar potrivit cotidianului New York Times, actuala administrație americană este de părere că Rusia a încălcat acordul prin amplasarea de arme nucleare tactice între altele în enclava Kaliningrad de la Marea Baltică. Cotidianul britanic The Guardian relata recent că Bolton ar fi sfătuit administrația Trump  să se retragă din acord. Din 2014, Statele Unite acuză Rusia de încălcarea acestui tratat dar Moscova respinge acuzațiile, argumentând că și Washingtonul ar încălca tratatul prin amplasarea în Europa (între care România) a elementelor scutului antirachetă.
11:10
Președintele Igor Dodon a declarat că, cel mai probabil, nu va candida într-o circumscripție uninominală cum anunțase mai de mult dar ar putea candida pe lista Partidului Socialiștilor, relatează IPN.În opinia lui Dodon,  PSRM este singurul partid care are șansa să obțină majoritate în următorul Parlament. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Igor Dodon spune că socialiștii nu vor putea face alianță cu democrații. De asemenea, socialiștii vor încerca „să se înțeleagă” cu deputații independenți, dacă aceștia vor exista. „Dacă nu va ieși nimic, atunci cred că vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în a doua jumătate a anului viitor”, a mai spus președintele, citat de IPN.
11:00
După două săptămâni de la dispariția jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, Arabia Saudită a recunosctu sîmbătă seară, într-o scurtă declarație de presă, că acesta a murit în consulatul saudit de la Istanbul.Fără alte explicații, în comunicat se afirmă că:  „Discuţiile între Jamal Khashoggi şi cei cu care s-a întâlnit în consulatul regatului de la Istanbul (...) au degenerat într-o altercaţie, care a condus la decesul său".Concomitent s-a anunțat destituirea unui înalt responsabil al serviciului de informaţii saudit și a unui important consilier de la curtea regală, ambii colaboratori apropiați ai prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, care se va ocupa acum de restructurarea serviciilor de securitate.Riadul a anunţat de asemenea că 18 persoane au fost arestate în cadrul anchetei privind moartea jurnalistului saudit.Jamal Khashoggi, editorialist la Washington Post și critic al regimului de la Riad, a intrat pe 2 octombrie în consulatul saudit de la Istanbul, după care nu a mai fot văzut.Oficiali turci au afirmat că acesta a fost asasinat de un comando trimis special de Riad. Până sâmbătă dimineaţa, conducerea saudită dezminţise permanent implicarea sa în dispariţia jurnalistului.Vineri, administraţia Trump amenințase din nou Arabia Saudită cu sancțiuni dacă se dovedește că a fost implicată în dispariţia jurnalistului Jamal Khashoggi. Într-o primă reacție, sâmbătă,  preşedintele Donald Trump a considerat credibilă explicaţia oferită de Riad, afirmând că este un „prim pas bun". Arabia Saudită este unul din principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul MIjlociu și un foarte important client pentru industria militară americană. Recent, președintle Trump vorbea despre contracte de peste 100 de miliarde de dolari care ar ptuea fi pierdute dacă administrația sa reacționeză pripit.  
10:40
În Afganistan au loc alegeri parlamentare, al treilea scrutin  de la intervenția ameicană din 2001 care a înlăturat regimul taliban. Mii de poliţişti şi soldaţi au fost desfăşuraţi în întreaga ţară, dar până acum zece  candidaţi au fost asasinaţi şi sute de persoane ucise şi rănite în atacuri având legătură cu alegerile. Între victime se numără și șeful poliției din regiunea Kandahar, ucis joi, atac care a forțat amânarea cu o săptămânî a scrutinului în această regiune. Milițiile taliban şi gruparea teroristă a Statului Islamic au amenințat că vor ataca și astăzi centrele electorale. Președintele afgan  Ashraf Ghani a votat deja și a cerut „ca fiecare femeie afgană sau bărbat să îşi exercite dreptul de vot".Votarea se încheie la ora 16.00 dar rezultatele nu vor fi cunoscute cel puţin două săptămâni. Autorităţile electorale au planificat iniţial deschiderea a 7.355 dar din motive de securitate au fost deschise numai 5.100.Organizat cu o întârziere de trei ani, acest scrutin este văzut ca un indicator important pentru alegerile prezidențiale de anul viitor.                
19 octombrie 2018
20:30
Parlamentul Macedoniei nu a reușit, după o săptămână de dezbateri, să decidă daca începe procesul de amendarea a constituției, pentru a schimba numele republicii în „Macedonia de Nord”, cum este stipulat într-un acord semnat în această vară cu Grecia. Schimbarea numelui ar deschide Macedoniei calea integrării în NATO și Uniunea Europeană, blocată acum de Grecia.Pentru lansarea procesului de amendare a constituției, premierul Zoran Zaev are nevoie de o majoritate de două treimi, pe care nu o controlează în Parlament. Dezbaterile ar putea continua până luni sau marți după care, în cazul unui eșec, Zaev ar putea provoca alegeri anticipate. Care însă nu vor aduce vreo schimbare semnificativă a balanței de puteri în Parlament, avertizează experții. Ratificarea acordului cu Macedonia este incertă și în parlamentul de la Atena, unde opoziția naționalistă este puternică.  
18:40
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a cerut vineri guvernului polonez să suspende imediat aplicarea prevederilor legii de reducere a vârstei de pensionare la judecătorii de la Curteai Supremă, măsură prin care actualul guvern a putut înlocui o mare parte din judecătorii considerați prea liberali, începând cu președinta Curții Supreme poloneze. Este o decizie provizorie a Curții europene până la adoptarea unui verdict final.  În 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, argumentând că schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar. Pe 24 septembrie Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.  Întrebat dacă va aplica această decizie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, că va „examina” toate posibilitățile, relatează ageția de știri poloneză PAP. 
18:30
Retrospectiva săptămânii politice moldovenești.
17:40
Rusia nu-și va folosi arsenalul nuclear decât pentru a riposta dacă este atacată, niciodată într-un atac preventiv, a declarat președintele Vladimir Putin joi, la o reuniune internațională de la Soci. El a avertizat că riposta Rusiei va fi „necruțătoare” și a afirmat că în acest moment noile rachete hipersonice construite în Rusia îi dau un avantaj tehnologic clar. E vorba de rachetele din seria Kinzal, amplasate deja, și de cele din seria Avangard, care vor fi instalate în următoarele luni. Relațiile Rusiei cu Occidentul sunt extrem de tensionate în prezent, ca urmare a anexării de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, a rolului său în Siria dar și a amestecului rusesc în alegerile prezidențiale americane din 2016.
17:40
Sâmbătă în Afganistan au aloc alegeri parlamentare, dar votul a fost amânat cu o săptămână în provincia Kandahar, după ce șeful poliției locale a fost ucis în 17 octombrie. Ucigașul a fost gardianul de corp al altui demnitar local iar milițiile Taliban și-au asumat responsabilitatea pentru atentat. Atacul a avut loc după o întâlnire la nivel înalt pe teme de securitate, la care participa și comandantul trupelor americane din Afganistan, generalul Scott Miller, care a scăpat nevătămat. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a dat asigurări că acest atentat nu va duce la retragerea trupelor americane. În Afganistan se află acum cam 14.000 de soldați americani. Peste 2.500 candidați s-au înscris în cursa pentru a ocupa 249 de locuri în camera inferioară a Parlamentului afgan. Campania electorală a fost marcată de o serie de atacuri în care au fost uciși 10 candidați.
17:40
17:20
Președintele României Klaus Iohannis a cerut demisia ministrului justiției Tudorel Toader, după raportul critic al Comisiei de la Veneția, acuzând „comportamentul iresponsabil” al acestuia, relatează Hotnews. Iohannis susține că raportul Comisiei de la Veneția confirmă problemele semnalate în ultimul an în privința modificărilor legislației penale și reprezintă un semnal fără echivoc care ar trebui luat în considerare de actuala puterela București, pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene.Comisia de la Veneția a publicat vineri recomandările sale finale privind modificările adoptate de Parlamentul României la Codul penal și de procedură penală. Experții Comisiei atrag atenția că modificările slăbesc eficiența sistemului judiciar penal când vine vorba de lupta  împotriva corupției,  a crimelor violente și a  crimei organizate. În replică la cererea de demisie a președintelui țării, Tudorel Toader s-a apărat spunînd că Ministerul Justiției nu a elaborat decât schimbările cerute de Curtea Constituțională. „Restul modificărilor celor doua Coduri au survenit în Parlament!” a scris Toader pe Facebook.  
16:50
Ajutorul macrofinanciar pentru R.Moldova rămâne înghețat până la alegerile generale de anul viitor, a declarat joi Europei Libere europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius. Parlamentul European va vota în sesiunea plenară din noiembrie raportul lui Auštrevičius, adoptat deja de comisia parlamentară pentru politică externă, care analizează modul în care sunt aplicate în Moldova prevederile Acordului de Asociere cu UE. Raportul menționează „oligarhizarea Moldovei” drept un factor negativ , care determină UE să înghețe asistența macrofinanciară. „Așteptăm cu nerăbdare alegerile de la anul. Pentru noi nu contează cine va câștiga, ci cum va câștiga. Până atunci, niciun euro din asistența macrofinanciară nu va fi transferat către Banca Națională a Moldovei. Vom susține între timp societatea civilă, ca și o serie de proiecte de dezvoltare, mai ales în zonele rurale”, spune raportorul în interviul pentru radio Europa Liberă.
16:50
Emisarul special american pentru Ucraina Kurt Volker a afirmat că nu se așteaptă la nici o schimbare majoră în estul Ucrainei, pentru că Rusia pare să aștepte alegerile generale care ar putea aduce o schimbare a balanței de forțe. Volker a făcut remarca la o reuniune la Washington, după ce președintele rus Vladimir Putin declarase la Soci, joi, că speră ca alegerile prezidențiale ucrainene din 31 martie să aducă un guvern mai rusofil. „Speră să putem, în viitoa, avea un soi de dialog și un soi de acord” a mai declarat Putin la reuniunea Clubului Valdai, de la Soci. Președintele rus crede că și actuala putere de la Kiev așteaptă alegeri din martie anul viitor, înainte de a relansa negocierile privind conflictul secesionist din estul țării.
Mai mult de 2 zile în urmă
16:00
13:50
Un oficial din Turcia a spus vineri că anchetatorii examinează posibilitatea ca rămășițele jurnalistului saudit dispărut Jamal Khashoggi să fi fost duse într-o pădure de la periferia Istanbulului sau în altă localitate, după posibila ucidere la consulatul saudit din Istanbul, la începutul lunii octombrie. Oficialul a declarat agenției AP că două mașini aparținând consulatului au părăsit clădirea la 2 oct. – ziua când a dispărut Khashoggi. O mașină a mers spre pădurea Belgrad din apropiere, iar a doua în orașul Yalova, peste Marea Marmara, a mai spus oficialul, vorbind sub condiția anonimatului. Presa locală a scris că poliția ar face cercetări în pădurea din Istanbul. Tot presa turcă a scris luna aceasta că Khashoggi a fost ucis și dezmembrat cu brutalitate în interiorul consulatului de către o echipă de ucigași adusă special din Arabia Saudită. Conducerea saudită a respins acuzațiile, dar încă nu a precizat ce s-a întâmplat cu Khashoggi, ziarist cunoscut pentru scrierile sale critice la adresa prințul de coroană saudit Mohammed bin Salman. 
13:50
Președintele Igor Dodon spune că partenerii externi ai R. Moldova tratează „cu înțelegere și respect” neutralitatea țării sale. Dodon a făcut remarca într-o postare pe net după ce s-a întâlnit vineri la Chișinău cu liderii Adunării Parlamentare NATO, parlamentari din Lituania și Marea Britanie. Dodon mai spune în aceeași declarație că „neutralitatea este condiția-cheie pentru păstrarea și consolidarea statalității moldovenești, fiind „sprijinită de majoritatea populației”.În trecut, Dodon a condamnat participarea militarilor moldoveni la exerciții militare unde se aflau și militari din NATO, și a încercat în zadar să împiedice deschiderea la Chișinău a unui „oficiu NATO” cu angajați civili, spunând că el ar încălca neutralitatea R. Moldova. 
12:10
Parlamentul a aprobat joi în primă lectură o lege care ar restrânge folosirea arestului preventiv. Potrivit proiectului citat de presă, de arestul preventiv ar urma să fie scutiți inculpații care își recunosc vina, care nu au săvârșit delicte cu violențe fizice și nu fac parte din grupări criminale. Inițiatorii proiectului, de la PD, spun că legea ar fi progresistă și ar evita aplicarea abuzivă, prea frecventă a măsurii. Inițiativa a fost însă criticată joi de opoziția de stânga. Deputatul socialist Adrian Lebedinschi a spus că aplicând noile prevederi puterea ar urmări de fapt să evite arestarea oligarhului devenit politician Ilan Șor. Ca să devină lege, proiectul trebuie aprobat în două lecturi și promulgat de șeful statului.
11:50
Douăzeci și trei de oameni răniți în atacul cu bombă și armă de foc de miercuri, de la Politehnica din Kerci, au fost transportați la spitale din Krasnodar și Moscova, iar 20 rămân la spitale din Crimeea, informează agențiile ruse de presă, citând o declarație a Ministerului sănătății din peninsula anexată în 2014. Potrivit anchetatorilor, la 17 octombrie Vladislav Rosliakov, student la Politehnica din Kerci, a detonat o bombă și apoi a tras focuri de armă la întâmplare prin clădire înainte să se sinucidă. Bilanțul morților a ajuns la 21, incluzându-l pe atacator. Alți peste 40 de oameni au fost răniți. Autoritățile ruse de ocupație din Crimeea au declarat trei zile de doliu. 
11:50
R. Moldova se numără printre 14 state pe care autoritățile germane le vor adăuga listei „țărilor de origine sigure”, facilitând deportarea solicitanților eșuați de azil în Germania, informează agenția DPA, citând un document al Ministerului de interne german, văzut de corespondenții ei. Pe lista publicată de DPA se mai numără Ucraina, Belarus, precum și mai multe țări africane și asiatice, dar și Cuba. În document se prevede că pentru a se conforma reglementărilor UE, guvernul german trebuie să se asigure că odată repatriați, migranții nu vor fi amenințați de tortură, tratamente inumane sau moarte în conflict armat. Guvernul cancelarului Angela Merkel se confruntă cu presiuni crescânde de a accelera deportarea solicitanților de azil neîndreptățiți, pe fondul sentimentelor anti-imigraționiste în creștere în societate. 
11:50
Pedagogii din școli și grădinițe vor primi începând din 2019 o „compensație” anuală de 2000 de lei pe care o vor putea folosi ca să-și perfecționeze pregătirea profesională, anunță MOLDPRES, citând o hotărâre de guvern apărută vineri în „Monitorul oficial”. Dacă pedagogul are mai mult de o normă, mărimea alocației crește proporțional. Banii vor putea fi cheltuiți pentru „procurarea suporturilor didactice, a tehnicii de calcul, produselor software utilizate în activități de instruire on-line și dezvoltare profesională”.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.