Viorel Badea: „Proiectele României pentru R. Moldova au evoluat în pas de cangur. România face prea puțin”

Europa Libera, 11 octombrie 2018 18:32

Interviu cu senatorul pentru românii din diaspora în Parlamentul de la București și membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
07:50
Preşedintele rus Vladimir Putin va căuta să obţină o explicaţie în legătură cu intenţia Washingtonului de a se retrage unilateral din tratatul cu Rusia privind forţele nucleare intermediare (INF) atunci când se va întâlni luni, la Moscova, cu consilierul pe probleme de securitate naţională al Statelor Unite, John Bolton, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Preşedintele american Donald Trump a anunţat sâmbătă că Statele Unite se vor retrage unilateral din tratatul cu Rusia privind forţele nucleare cu rază medie de acțiune, acuzând Moscova de încălcarea sistematică a acestui tratat. Acuzații au fost repetate încă din timpul administrației Obama.Ministrul german de externe Heiko Maas a cerut Statelor Unite să se gîndească bine la consecințele pentru securitatea Europei și a procesului de dezarmare și a reamintit că Germania a cerut mereu Rusiei să „răspundă” acuzațiilor serioase care i se aduc că ar încălca tratatul.
07:50
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său american Donald Trump au convenit duminică, în cursul unei discuţii telefonice, asupra „necesităţii de a clarifica" decesul jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul ţării sale la Istanbul, a informat preşedinţia de la Ankara. Totodată s-a anunțat că Erdogan va prezenta marți, in detalii, varianta anchetatorilor turci privind circumstanțele în care a murit jurnalistul saudit. Potrivit primei luări de pozițiea autorităților saudite, Khashoggi ar fi murit în consulat pe 2 octombrie, în urma unei altercații cu alte persoane prezente acolo. Prima declarație oficială a autorităților saudite nu dă alte amănunt și nici nu precizează ce s-a întâmplat cu cadavrul. Ministrul saudit de externe a vorbit duminică, pentru prima dată, de o „crimă” , susținând însă că autoritățile nu știu încă ce s-a întâmplat, în timp ce la Washington, președintele Donald Trump, a ales cotidianul Washington Post (cu care are relații foarte tensionate) pentru a-și exprima nemulțumirea cu autoritățile saudite și modul cum reacționează în cazul jurnalistului Khashoggi.Germania a anunțat între timp că suspendă vânzările de arme către Arabia Saudită, chiar dacă acestea au un volum oricum redus.
Acum 2 ore
07:40
Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, partidul nationalist conservator de guvernare din Polonia, „Justiție și Dreptate” (PiS) a câștigat alegerile locale de duminică, dar a pierdut marile orașe, între care Varșovia. Acestea vor fi dominate de o alianță liberală, condusă de „Platforma Civică”. La nivel national, partidul de guvernământ a câștigat 32,3% din voturi, urmat de alianța liberală cu 24,7. Din 16 consilii regionale, PiS controlează numai unul și este de așteptat că va avea probleme să-și găsească aliați.Au fost primele alegeri de la cele generale din 2015, în care „Justiției și Dreptate” a cîștigat majoritatea absolută în Parlament și sunt văzute drept un semnal pentru scrutinul european de anul viitor. Localele sunt și un indicator al popularității partidului de guvernământ, într-o Polonie care se află într-un conflict deschis cu Uniunea Europeană din cauza reformelor din justiție.
Acum 8 ore
02:40
Agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 24 ore
18:40
Un sondaj de opinie arată că majoritatea italienilor sprijină planul guvernului de a adopta un buget cu un deficit mai mare decât permit regulile europene, relatează DPA. Sondajul făcut de Ipsos Italia sugerează că 59% din italieni sunt de acord ca deficitul să ajungă la 2,4% din PIB, față de 0,8%, cât era plafonul fixat de guvernul anterior. Rezultatele sondajului apar în ajunul datei la care guvernul italian intenționează să răspundă criticilor venite de la CE pe această temă. UE și unii investitori au atras atenția că Italia are deja una din cele mai mari datorii publice din lume, de 130% din PIB, în vreme ce regulile zonei euro cer ținerea acestui nivel la cel mult 60% din PIB
18:40
Ministrul de externe al Germaniei spune că intenția președintelui american Donald Trump de a denunța un acord de control al armamentelor cu Rusia este „regretabilă”. Într-o declarație citată de AP, Heiko Maas a spus că tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF), datând din 1987, este un „pilon important al arhitecturii securității europene”, și a adăugat că anunțul lui Trump pune Germania și Europa în fața unor „întrebări dificile”. Casa Albă susține că Rusia ar fi încălcat repetat tratatul din 1987, în vreme ce Statele Unite îl respectă. Anunțul lui Trump privind denunțarea înțelegerii a fost criticat de mai mulți oficiali ruși, dar și de cel care a semnat-o în ultimii ani ai războiului rece, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov. În schimb, Marea Britanie a spus prin vocea ministrului apărării, Gavin Williamson, că este „absolut” de partea Casei Albe în această chestiune, cerând Rusiei „să-și pună în ordine” arsenalele. 
18:40
La Chișinău a avut loc duminică un marș automobilistic unionist care a trebuit să-și modifice traseul din cauza mitingului organizat de PD în PMAN. Potrivit ProTV, la marșul organizat de Asociatia Unirea - ODIP, Blocul Unitatii Nationale si miscarea civica Tinerii Moldovei au luat parte cam 30 de mașini care au pornit în coloană de la Universitatea Ion Creangă și au dus o Flacără a Unirii la Muzeul de Istorie a Moldovei. Organizatorii au spus că participarea a fost mai redusă decât se așteptau, dar aceasta s-ar datora faptului că marșul a trebuit să fie amânat de două ori din motive independente de voința lor. Participanții au primit gratuit numai steaguri tricolore ca să-și decoreze mașinile, dar nu și benzină, au mai precizat organizatorii citați de ProTV.
18:40
Presa de la Chișinău notează că un activist din Finlanda, devenit recent prima persoană condamnată de un tribunal finlandez pentru o campanie pro-rusească „de ură”, este un vechi cunoscut al președintelui Igor Dodon. Johan Bäckman a fost condamnat la 18 octombrie la 22 de luni de închisoare pentru denigrarea și hărțuirea unei ziariste care investiga munca fabricanților ruși de știri false net.  Portalul Anticorupție.md a amintit duminică că în 2014, Backman a fost expulzat din R. Moldova și declarat persona non-grata pentru participarea la o conferință pe tema sistemelor federative. Potrivit Unimedia.md Igor Dodon, care prezida evenimentul ca lider al Partidul Socialist, a protestat energic împotriva pedepsirii finlandezului, pe care l-a numit „expert în drepturile omului”, spunând că gestul autorităților moldovene a fost „obraznic”, mai ales că era vorba „de un cetățean al UE”. 
18:40
Cel puțin 22 de oameni au murit și 171 au fost răniți, unii foarte grav, în deraierea unui tren de mare viteză în Taiwan, pe o rută frecventată de turiști. Trenul expres Puyuma avea la bord peste 300 de pasageri și mergea de la New Taipei City spre orașul Taitung când a ieșit de pe șine într-un sat de pe coasta de sud-est a țării insulare asiatice. Potrivit autorităților medicale, aproape toate decesele au avut drept cauză stopuri cardiace și s-au produs în drum spre spital. Directorul general al Administrației Feroviare Taiwaneze, Jason Lu, a cerut scuze pentru deraiere și a spus că s-a pornit o anchetă. 
17:00
Cel puțin 18 oameni au murit și 160 au fost răniți, unii foarte grav, în deraierea unui tren de mare viteză în Taiwan, pe o rută frecventată de turiști. Trenul expres Puyuma avea la bord peste 300 de pasageri și mergea de la New Taipei Ciy spre orașul Taitung când a ieșit de pe șine într-un sat de pe coasta de sud-est a țării insulare asiatice. Potrivit autorităților medicale, aproape toate decesele au avut drept cauză stopuri cardiace și s-au produs în drum spre spital. Directorul general al Administrației Feroviare Taiwaneze, Jason Lu, a cerut scuze pentru deraiere și a spus că s-a pornit o anchetă. 
17:00
Mai mulți lideri ai opoziției extraparlamentare pro-europene au ținut un mic protest la Ungheni împotriva politicilor guvernării și în semn de solidaritate cu un coleg de-al lor învinuit de viol, informează Radio Chișinău pe pagina de net. Protestul organizat de Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Acţiune şi Solidaritate și organizații civice a avut loc la Judecătoria Ungheni, care a decis luna aceasta arestarea preventivă pe 20 de zile a lui Gheorghe Petic, fost angajat al Poliției de Frontieră și activist al Platformei Demnitate şi Adevăr. Petic, care a dezvăluit presupuse acte de contrabandă cu țigări la frontieră, este acuzat că ar fi violat o minoră. El neagă acuzația, spunând că este vorba de un dosar fabricat din considerente politice. 
16:30
În Polonia au loc alegeri locale, considerate un test pentru partidul conservator de guvernământ, ale cărui politici au provocat proteste de stradă și confruntări frecvente cu liderii UE.  Partidul Lege și Dreptate (PiS) speră să-și consolideze și mai mult la scrutinul local puterea politică, câștigată prin aprobarea de beneficii sociale, un discurs naționalist și anti-imigrație. Votul de duminică pune de asemenea la încercare forța opoziției centrată în jurul formațiunii pro-UE Platforma Civică, aflată la putere vreme de opt ani înainte să fie învinsă de PiS în 2015. Campania a fost mai agitată în marile orașe poloneze: Varșovia, Poznan, Cracovia, Wroclaw și Gdansk, care sunt tradițional pro-UE și unde autoritatea locală este acum în mâinile opoziției.
13:30
Alegerile parlamentare îndelung amânate din Afganistan au intrat în cea de-a doua zi după ce în prima sute de secții de votare au fost închise din motive tehnice și de securitate. Duminică urma să se voteze în peste 400 de secții de votare. Autoritățile electorale anunțaseră după prima zi de vot că votaseră cam 3 milioane dintre cei 9 milioane de alegători înregistrați, la aproximativ 4500 de secții de votare. Procesul electoral a fost marcat de multe atacuri ale militanților, soldate cu zeci de morți și răniți, ca și de scene haotice la secții de votare afectate de probleme tehnice și de organizare. Cu toate acestea, Misiunea ONU din Afganistan (UNAMA) s-a declarat „încurajată” de numărul mare de afgani care au avut curajul să meargă la vot. Rezultatele preliminare ar urma să fie făcute publice cel mai devreme la 10 noiembrie, iar cele definitive, în decembrie.
13:30
Președintele R. Moldova, Igor Dodon, a promis că „sute de mii” de moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă vor fi iertați de încălcarea legislației dreptului de muncă și ședere, sau „amnistiați”. Potrivit agenției ruse de știri de stat TASS, Dodon a făcut remarca într-un interviu transmis vineri de televiziunea NTV. El a spus că va discuta problema „migranților” moldoveni în timpul vizitei pe care o va face în Rusia la sfârșitul lunii curente. Potrivit aceleiași surse, Dodon urmează să discute la Moscova și despre eventuala ridicare a barierelor comerciale impuse de Rusia în relația cu Chișinăul după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere la UE. 
13:30
Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a spus că moldovenii nu mai trebuie să aștepte ca problemele lor să fie rezolvate din afara țării. Vorbind la un miting în centrul Chișinăului, Plahotniuc a spus că ani de-a rândul, moldovenii au fost ademeniți ba spre integrarea europeană, ba spre cea eurasiatică, ba spre unirea cu România, dar acum partidul lui propune „a patra cale”, pro-moldoveană. Mitingul din PMAN, intitulată „Adunarea Națională PDM – Pentru Moldova”, a avut loc la câteva zile după eșecul tentativei PD de a introduce în Constituție imperativul integrării R. Moldova în UE.Spicherul parlamentului Andrian Candu a deplâns din nou la mitingul de duminică faptul că liberalii și liberal-democrații nu au votat propunerea legislativă a partidului său.
13:10
O oficialitate saudită a prezentat o versiune nouă despre dispariția jurnalistului Jamal Khashoggi, informează agenția Reuters. Vorbind sub condiția anonimatului, oficialul guvernamental a spus că jurnalistul ar fi murit sugrumat, după ce a opus rezistență în confruntarea cu membrii serviciilor secrete saudite, la consulatul din Istanbul, pe 2 octombrie. Arabia Saudită a negat vreme de două săptămâni orice implicare în dispariția lui Khashoggi, iar sâmbătă dimineață a spus că ar fi murit într-o bătaie cu pumnii, la consulat. Oficialii turci cred că trupul jurnalistului de 59 de ani, un critic al conducerii saudite, ar fi fost dezmembrat, înfășurat într-un covor și înmânat unui „colaborator local” pentru a fi nimicit. Oficialul saudit citat duminică de Reuters a spus că atacul împotriva lui Khasshogi ar fi fost parte dintr-o campanie de capturare a disidenților saudiți din diaspora. 
13:10
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că țara sa se va retrage dintr-un acord cu Rusia pe tema controlului armamentului din vremea războiului rece. Trump a făcut anunțul la 20 octombrie, când consilierul național pe teme de securitate John Bolton mergea la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin pe tema tratatului forțelor nucleare cu rază medie de acțiune și alte chestiuni. Trump a reiterat acuzația mai veche că Moscova a încălcat înțelegerea „vreme de mulți ani”. „Nu o să-i lăsăm să violeze acordul nuclear și să aibă arme pe care nu au dreptul să le aibă”, a spus Trump, adăugând că și China ar proceda la fel ca rușii. Într-o reacție la anunțul lui Trump, ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus că retragerea Statelor Unite din acordul nuclear ar fi „un pas periculos”. 
Ieri
17:10
Organizate cu o întârziere de trei ani, alegerile generale de sâmbătă din Afganistan au stat sub semnul haosului și violenței. Multe centre de votare nu au deschis la timp, nu aveau listele de alegători sau ștampile așa că alegerile au fost prelungite cu o zi, în unele regiuni. Totodată, cel puțin 25 de persoane și-au pierdut viața astăzi, în atacuri asupra centrelor de votare sau a forțelor de securitate. Aproape 9 milioane de afgani s-au înscris să voteze, în alegeri care ar trebui să demonstreze capacitatea autorităților de a asigura securitatea în țară. Este al treilea scrutin parlamentar de la intervenția americană din 2001 care a înlăturat regimul taliban. Mii de poliţişti şi soldaţi au fost desfăşuraţi în întreaga ţară. În timpul campaniei electorale, zece  candidaţi au fost asasinaţi şi sute de persoane ucise şi rănite. Între victime se numără și șeful poliției din regiunea Kandahar, ucis joi, atac care a forțat amânarea cu o săptămână a scrutinului în această regiune. Milițiile Talibanii şi gruparea terorită a Statului Islamic au amenințat că vor ataca și astăzi centrele electorale. Președintele afgan  Ashraf Ghani a votat dimineața și a cerut „ca fiecare femeie afgană sau bărbat să îşi exercite dreptul de vot".Rezultatele alegerilor nu vor fi cunoscute cel puţin două săptămâni.
16:50
În România, preşedintele Klaus Iohannis intenţionează să-i cheme la consultări, săptămâna viitoare, pe liderii partidelor parlamentare, pe tema legilor justiţiei, relatează agenția Agerpres, citând surse politice. Motivul este publicarea recomandărilor finale ale Comisiei de la Veneția, care, la fel ca și în vară, în raportul preliminar, atrage atenția că modificările la legile justiției și la Codurile Penal și de Procedură Penală, afectează negative actul de justiției, lupta cu corupția și crima organizată.„Cele două opinii ale acestui for european sunt extrem de critice şi confirmă, aşa cum era previzibil, toate neregulile sesizate de mai bine de un an de zile de către Preşedintele României, de opoziţia parlamentară, de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători şi procurori", se arată într-un comunicatal președinției de la București.Președintele cere totodată guvernului și majorității parlamentar să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția, pentru a nu „ împinge România pe o direcţie incompatibilă cu valorile Uniunii Europene”. 
16:30
Premierul grec Alexis Tsipras a salutat sâmbătă „o zi istorică" după votul din Parlamentul macedonean în favoarea începerii procedurii de schimbare a numelui acestei ţări. „Astăzi este o zi istorică şi simbolică pentru politica noastră externă", a mai spus Tsipras.Parlamentul Macedoniei a reușit vineri noapte, după o săptămână de dezbateri și negocieri în spatele ușilor închise, să voteze pentru lansarea procesului de amendare a constituției, pentru a schimba numele republicii în „Macedonia de Nord”, cum este stipulat într-un acord semnat în această vară cu Grecia. Schimbarea numelui va deschide Macedoniei calea integrării în NATO și Uniunea Europeană, blocată acum de Grecia.Optzeci din cei 120 de parlamentari, o majoritate de două treimi (la limită) au votat pentru începerea procesului de amendare. Premierul social-democrat Zoran Zaev a fost susținut de toți deputații coaliției sale de guvernare, dar și de cîțiva deputați ai opoziției conservatoare. Acum vor fi redactate amendamentele la constituție care vor fi înaintate în Parlament, se pare în ianuarie 2019.Ratificarea acordului cu Macedonia este incertă și în parlamentul de la Atena, unde opoziția naționalistă este puternică.
12:40
Parlamentul Macedoniei  a reușit viner noapte, după o săptămână de dezbateri și negocieri în spetele ușilor închise, să voteze pentru lansarea procesului de amendare a constituției, pentru a schimba numele republicii în „Macedonia de Nord”, cum este stipulat într-un acord semnat în această vară cu Grecia. Schimbarea numelui va deschide Macedoniei calea integrării în NATO și Uniunea Europeană, blocată acum de Grecia.Optzeci din cei 120 de parlamentari, o majoritate de două treimi (la limită) au votat pentru începerea procesului de amendare. Premeirul social-democrat Zoram Zaev a fot susținut de toți deputații coaliției sale de guvernare dar și de cîțiva deputați ai opoziției conservatoare. Acum vor fi redactate amendamentele la constituție care vor fi înaintate în Parlament, se pare în ianuarie 2019.  Ratificarea acordului cu Macedonia este incertă și în parlamentul de la Atena, unde opoziția naționalistă este puternică. 
12:00
Consilierul american pentru securitate națională, John Bolton începe un turneu în Rusia, Armenia, Azerbaidjan și Georgia, pe fundalul relatărilor de presă că administrația americană s-a pregăti să retragă Statele Unite din acordul nuclear din 1987 privind  armele nucleare cu rază medie de acțiune, INF. Tratatul a fost semnat de președintele american Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbacio dar potrivit cotidianului New York Times, actuala administrație americană este de părere că Rusia a încălcat acordul prin amplasarea de arme nucleare tactice între altele în enclava Kaliningrad de la Marea Baltică. Cotidianul britanic The Guardian relata recent că Bolton ar fi sfătuit administrația Trump  să se retragă din acord. Din 2014, Statele Unite acuză Rusia de încălcarea acestui tratat dar Moscova respinge acuzațiile, argumentând că și Washingtonul ar încălca tratatul prin amplasarea în Europa (între care România) a elementelor scutului antirachetă.
11:10
Președintele Igor Dodon a declarat că, cel mai probabil, nu va candida într-o circumscripție uninominală cum anunțase mai de mult dar ar putea candida pe lista Partidului Socialiștilor, relatează IPN.În opinia lui Dodon,  PSRM este singurul partid care are șansa să obțină majoritate în următorul Parlament. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Igor Dodon spune că socialiștii nu vor putea face alianță cu democrații. De asemenea, socialiștii vor încerca „să se înțeleagă” cu deputații independenți, dacă aceștia vor exista. „Dacă nu va ieși nimic, atunci cred că vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în a doua jumătate a anului viitor”, a mai spus președintele, citat de IPN.
11:00
După două săptămâni de la dispariția jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, Arabia Saudită a recunosctu sîmbătă seară, într-o scurtă declarație de presă, că acesta a murit în consulatul saudit de la Istanbul.Fără alte explicații, în comunicat se afirmă că:  „Discuţiile între Jamal Khashoggi şi cei cu care s-a întâlnit în consulatul regatului de la Istanbul (...) au degenerat într-o altercaţie, care a condus la decesul său".Concomitent s-a anunțat destituirea unui înalt responsabil al serviciului de informaţii saudit și a unui important consilier de la curtea regală, ambii colaboratori apropiați ai prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, care se va ocupa acum de restructurarea serviciilor de securitate.Riadul a anunţat de asemenea că 18 persoane au fost arestate în cadrul anchetei privind moartea jurnalistului saudit.Jamal Khashoggi, editorialist la Washington Post și critic al regimului de la Riad, a intrat pe 2 octombrie în consulatul saudit de la Istanbul, după care nu a mai fot văzut.Oficiali turci au afirmat că acesta a fost asasinat de un comando trimis special de Riad. Până sâmbătă dimineaţa, conducerea saudită dezminţise permanent implicarea sa în dispariţia jurnalistului.Vineri, administraţia Trump amenințase din nou Arabia Saudită cu sancțiuni dacă se dovedește că a fost implicată în dispariţia jurnalistului Jamal Khashoggi. Într-o primă reacție, sâmbătă,  preşedintele Donald Trump a considerat credibilă explicaţia oferită de Riad, afirmând că este un „prim pas bun". Arabia Saudită este unul din principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul MIjlociu și un foarte important client pentru industria militară americană. Recent, președintle Trump vorbea despre contracte de peste 100 de miliarde de dolari care ar ptuea fi pierdute dacă administrația sa reacționeză pripit.  
10:40
În Afganistan au loc alegeri parlamentare, al treilea scrutin  de la intervenția ameicană din 2001 care a înlăturat regimul taliban. Mii de poliţişti şi soldaţi au fost desfăşuraţi în întreaga ţară, dar până acum zece  candidaţi au fost asasinaţi şi sute de persoane ucise şi rănite în atacuri având legătură cu alegerile. Între victime se numără și șeful poliției din regiunea Kandahar, ucis joi, atac care a forțat amânarea cu o săptămânî a scrutinului în această regiune. Milițiile taliban şi gruparea teroristă a Statului Islamic au amenințat că vor ataca și astăzi centrele electorale. Președintele afgan  Ashraf Ghani a votat deja și a cerut „ca fiecare femeie afgană sau bărbat să îşi exercite dreptul de vot".Votarea se încheie la ora 16.00 dar rezultatele nu vor fi cunoscute cel puţin două săptămâni. Autorităţile electorale au planificat iniţial deschiderea a 7.355 dar din motive de securitate au fost deschise numai 5.100.Organizat cu o întârziere de trei ani, acest scrutin este văzut ca un indicator important pentru alegerile prezidențiale de anul viitor.                
Mai mult de 2 zile în urmă
20:30
Parlamentul Macedoniei nu a reușit, după o săptămână de dezbateri, să decidă daca începe procesul de amendarea a constituției, pentru a schimba numele republicii în „Macedonia de Nord”, cum este stipulat într-un acord semnat în această vară cu Grecia. Schimbarea numelui ar deschide Macedoniei calea integrării în NATO și Uniunea Europeană, blocată acum de Grecia.Pentru lansarea procesului de amendare a constituției, premierul Zoran Zaev are nevoie de o majoritate de două treimi, pe care nu o controlează în Parlament. Dezbaterile ar putea continua până luni sau marți după care, în cazul unui eșec, Zaev ar putea provoca alegeri anticipate. Care însă nu vor aduce vreo schimbare semnificativă a balanței de puteri în Parlament, avertizează experții. Ratificarea acordului cu Macedonia este incertă și în parlamentul de la Atena, unde opoziția naționalistă este puternică.  
18:40
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a cerut vineri guvernului polonez să suspende imediat aplicarea prevederilor legii de reducere a vârstei de pensionare la judecătorii de la Curteai Supremă, măsură prin care actualul guvern a putut înlocui o mare parte din judecătorii considerați prea liberali, începând cu președinta Curții Supreme poloneze. Este o decizie provizorie a Curții europene până la adoptarea unui verdict final.  În 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, argumentând că schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar. Pe 24 septembrie Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.  Întrebat dacă va aplica această decizie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, că va „examina” toate posibilitățile, relatează ageția de știri poloneză PAP. 
18:30
Retrospectiva săptămânii politice moldovenești.
17:40
Rusia nu-și va folosi arsenalul nuclear decât pentru a riposta dacă este atacată, niciodată într-un atac preventiv, a declarat președintele Vladimir Putin joi, la o reuniune internațională de la Soci. El a avertizat că riposta Rusiei va fi „necruțătoare” și a afirmat că în acest moment noile rachete hipersonice construite în Rusia îi dau un avantaj tehnologic clar. E vorba de rachetele din seria Kinzal, amplasate deja, și de cele din seria Avangard, care vor fi instalate în următoarele luni. Relațiile Rusiei cu Occidentul sunt extrem de tensionate în prezent, ca urmare a anexării de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea, a rolului său în Siria dar și a amestecului rusesc în alegerile prezidențiale americane din 2016.
17:40
Sâmbătă în Afganistan au aloc alegeri parlamentare, dar votul a fost amânat cu o săptămână în provincia Kandahar, după ce șeful poliției locale a fost ucis în 17 octombrie. Ucigașul a fost gardianul de corp al altui demnitar local iar milițiile Taliban și-au asumat responsabilitatea pentru atentat. Atacul a avut loc după o întâlnire la nivel înalt pe teme de securitate, la care participa și comandantul trupelor americane din Afganistan, generalul Scott Miller, care a scăpat nevătămat. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a dat asigurări că acest atentat nu va duce la retragerea trupelor americane. În Afganistan se află acum cam 14.000 de soldați americani. Peste 2.500 candidați s-au înscris în cursa pentru a ocupa 249 de locuri în camera inferioară a Parlamentului afgan. Campania electorală a fost marcată de o serie de atacuri în care au fost uciși 10 candidați.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.