Fosta primă doamnă a Statelor Unite Barbara Bush, 92 de ani, se află într-o stare precară de sănătate

Europa Libera, 16 aprilie 2018 17:01

Fosta primă doamnă a Statelor Unite Barbara Bush, 92 de ani, se află într-o stare precară de sănătate, dar nu va cere asistență medicală, a anunțat familia Bush. Barbara Bush a fost internat recent de mai multe ori. Ea este soția fostului presedinte  american între 1989 – 1993, George Bush și mama lui George W.Bush, președinte între 2001 si 2009. Barbara Bush si George Bush sunt căsătoriți din 1945 și au 6 copii.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
14:20
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un a anunțat că îngheață testarea armelor nucleare și a rachetelor balistice și că închide un poligon pentru teste nucleare. Potrivit agenției de știri sud-coreeană care o citează pe cea de la Phenian, decizia intră în vigoare de sâmbătă, 21 aprilie. Anunțul survine cu mai puțin de o săptămână înainte de summit-ul coreean, care va avea loc în zona demilitarizată dintre cele două țări și care va pregăti posibila întâlnirea  lui Kim Jong Un cu președintele american Donald Trump.Trump a salutat decizia nord-coreeană de a îngheța testele nucleare, la fel Uniunea Europeană și Marea Britanie. 
14:20
Casa Albă a anunțat că săptămâna viitoare, președintele american Donald Trump și invitatul său, liderul francez Emmanuel Macron vor discuta acordul nuclear încheiat cu Iranul, acord pe care Trump l-a criticat în repetate rânduri și a amenințat să-l denunțe unilateral. Macron este așteptat luni în Statele Unite, într-o vizită de două zile (23-25) care se va încheia cu un discurs în fața Congresului american.  
13:40
Tiraspolul protestează împotriva intrării în vigoare a controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan și a făcut un demers oficial participanților la negocierile în formatul 5+2 să nu admită ceea ce Tiraspolul numește „înrăutățirea situației și o blocadă economică a regiunii transnistrene”.Anunțul a fost făcut de negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, la o întâlnire la Moscova cu ambasadorul rus cu misiuni speciale, Serghei Gubarev. Acesta s-a plâns de piedici suplimentare în circulația persoanelor și mărfurilor și a spus că în pofida promisiunilor autorităților de la Chişinău, agenții economici transnistreni și persoanele fizice întâmpină dificultăți la traversarea punctului de trecere Pervomaisk-Cuciurgan.Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, s-a plâns încă de joi șefului Misiunii OSCE în Republica Moldova de faptul că acest control mixt creează noi condiții de blocadă, pune în pericol securitatea economică a Transnistriei și poate periclita progresul în negocieri.Din momentul lansării pe 17 iulie 2017, controlul comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan a funcționat în regim provizoriu. Controlul comun deplin a devenit posibil după ce președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat acum o săptămână legea privind ratificarea acordului bilateral în acest sens.Autoritățile Republicii Moldova spun că o anumită perioadă de timp agenții economici transnistreni care nu sunt înregistrați la Chişinău vor putea folosi punctul vamal Pervomaisk-Cuciurgan, însă le sugerează să-și facă totuși înregistrarea la Chişinău „dacă vor să se bucure în continuare de tot confortul care îl oferă acest punct comun de control”
Acum 8 ore
10:10
Jurnalul săptămânal cu Elena Frunze-Hatman.
Acum 12 ore
07:10
Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Leova și cu jurnalistul Filip Eftode, din Irlanda.
05:50
05:30
Acum 24 ore
20:50
20:50
20:20
Ministrul pentru românii de pretutindeni Natalia Elena Intotero a declarat la Chișinău că autoritățile române vor susține în continuare parcursul european al R. Moldova, asigurând asistența necesară, și finanțarea în continuare proiecte educaționale și culturale.  Anul acesta autoritățile române oferă copiilor din Moldova, trei mii de locuri în tabere de vacanță, relatează IPN.
20:20
Problema numărul unu în Republica Moldova este depopularea, afirmă președintele Moldovei Igor Dodon. Vorbind într-un intevriu oentru televiziunea pulică de la Chișinău, Dodon a spus că potrivit cele mai pesimiste pronosticuri  în 2035 Moldova va avea sub două milioane de cetățeni. În opinia șefului statului moldovean, autoritățile de la Chișinău ar trebui să-i motiveze pe oameni să nu-și mai părăsească țara prin crearea de locuri de muncă: „De aceasta trebuie să ne ocupăm în primul rând, nu de integrare, ci cum îi ținem pe moldoveni acasă și îi motivăm să rămână aici”. Întrebat despre curentul unionist din Republica Moldova, Igor Dodon a spus că acesta este mai periculos decât separatismul pentru că ar pleda pentru lichidarea statului și că ar alimenta  conflictul transnistrean. Dodon a spus că „ una dine cauzele izbucnirii conflictului transnistrean a fost faptul că la Chișinău se scanda unirea cu România”.
20:20
Se relatează că fostul lider al Partidului Popular Creștin-Democrat Iurie Roșca ar fi bănuit într-un dosar pe trafic de influență aflat pe masa procurorilor anticorupție, scrie site-ul Deschide.md. Potrivit sursei citate, fostul politician ar fi cerut în 2009 un milion de euro de la un om de afaceri din Republica Moldova.  În schimbul acestei sume, fostul lider PPCD ar fi promis că va „convinge” judecători să se implice pentru influențarea unor decizii de judecată care aveau să-i salveze businessul omului de afaceri. La scurt timp după ce ar fi pretins milionul, Roșca ar fi primit două prime tranșe care se ridică la ordinul sutelor de mii de euro. În 2009 (iunie - septembrie), Iurie Roșca a deținut funcția de viceprim-ministru al Republicii Moldova.
20:10
... care suferă de ciroză hepatică în fază terminală, dar procesul său ar urma să fie reexaminat, pentru că procurorii au recuzat judecătorul.
19:30
18:50
Incendiul de la centrul comercial de pe strada Ismail din Chișinău a fost stins, relatează IPN, care o citează pe purtătoarea de cuvînt a Inspectoratului general pentru dituații de urgență Liliana Pușcașu cu declarația că nu se cunoaște deocamdată cauza acestui incendiu și pagubele pe care le-a făcut. Un alt incendiu, cel produs la Institutul de zoologie al academiei de științe a Moldovei nu fusese încă stins la ora 17:00. Flăcările au cuprins o suprafață de peste o mie de metri pătrați din acoperișul instituției. Cele două incendii s-au produs la o diferență de cam o oră unul de altul, și nu au existat victime, toate persoanele aflate în cele două clădiri fiind evacuate la timp. La Institutul de zoologie a fost antrenată toată.
18:40
Peste 180 de oameni au fost arestați în capitala Armeniei Erevan, cînd poliția a încercat să îi oprească pe protestatarii opoziției să blocheze străzile din centrul orașului. Protestele sunt îndreptate împotriva fostului președinte Serj Sarkisian, care a devenit premier după schimbarea Constituției țării, deși inițial spusese că nu dorește această funcție. Este a opta zi de proteste a protestelor anti-Sarkisian din Armenia, iar au fost organizate proteste și în alte doua orașe ale țării, Gyumri și Vanadzor. La Erevan numărul protestatarilor a fost de cîteva sute, dar el este în creștere și se așteapta ca la weekend să participe cîteva mii. Parlamentarul de opoziție și lider al protestelor Nikol Pașinian a declarat televiziunii Curent Time a postului de radio Europa Liberă că poliția ar trebui să-i apere pe armeni și nu pe Serj Sarkisian, despre care spune că se ascunde în spatele poliției.  Potrivit unor imagini înregistrate în timpul arestărilor, protestatarii erau duși spre mașini civile de către persoane tot civile – care nu par să fi fost polițiști. Corespondenții noștri de la Erevan relatează că poliția le-ar fi cerut proprietarilor de autobuze să le  folosească vehiculele. Președintele Armeniei Armen Sarkisian (nici o legatură de rudenie cu Serj Sarkisian) a cerut ambelor părți să găsească o soluție de dialog a actualei situații.
18:20
Președintele  României Klaus Iohannis a sesizat la Curtea Constituțională legea inițiată de deputatul PSD Florin Iordache care ridică interdicțiile aplicate de Agenția Națională de Integritate parlamentarilor până în 2013, după ce în 10 aprilie parlamentul a respins cererea de reexaminare formulată de șeful statului la acest proiect. În textul sesizării, Iohannis face referire și la angajamentele României în cadrul MCV. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat o dată pe această lege, când a fost adoptată inițial, și atunci  respinsese sesizarea formulată de parlamentarii opoziției.
18:20
Preşedintele României Klaus Iohannis spune că nu a fost informat și nici consultat cu privire la intenţia guvernului PSD-ALDE de inițiere a procesului de relocare a Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Administraţia Prezidenţială subliniază că această decizie nu are la bază evaluări solide şi cuprinzătoare. „Un astfel de demers nu se poate face decât în urma unei analize de profunzime, care să ia în considerare toate consecinţele şi implicaţiile politice externe ale acestuia”, se spune în comunicatul  Președinției, citat de Mediafax. Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis consideră că iniţiativa Guvernului României poate reprezenta, eventual, „cel mult începutul unui proces de evaluare în materie, care poate fi finalizat doar în momentul încheierii negocierilor privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, în cadrul căruia statutul Ierusalimului reprezintă o temă centrală”. În acest moment, se mai spune în documentul citat, „transferarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim ar însemna o violare a legii internaționale.” Președintele American Donald Trump, a anunțat că intenționează să mute ambasada Statelor Unite la Ierusalim, o declarație care a stîrnit controverse. Toate țările Uniunii Europene – din care face parte si Romania - au reprezentanțele diplomatice la Tel Aviv.
18:10
Noul însărcinat cu afaceri american de la OSCE Harry Kamian s declarat că Washingtonul e îngrijorat  de „tendința de îngrădire a libertății de expresie în Rusia”, după ce rețeaua de socializare Telegram a fost scoasă în afara legii în această țară. Kamian a spus că Rusia, ca un membru al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa, ar trebui să permită libertatea de expresie fără vreun „amestec guvernamental” și că Statele Unite sprijină pozitia adoptată de reprezentanta pentru libertatea presei a OSCE în acest caz, care a cerut Rusiei să revadă cazul și să permită accesul nerestricționat al rețelei Telegram în Rusia și să promoveze „un climat al comunicatiilor liber, independent si divers”.
18:10
Statele Unite au cerut Rusiei să ancheteze în profunzime cauzele morții jurnalistului de investigații Maksim Borodin, de 32 de ani  care a murit săptamâna trecută după ce a căzut de la etajul cinci al blocului în care locuia. Autoritățile ruse spun că jurnalistul s-ar fi sinucis. Noul însărcinat cu afaceri american la OSCE Harry Kamian a dat publicității o declarație în care spune că cicumstanțele decesului  lui Borodin sînt misterioase și amintește afirmațiile apropiaților jurnalistului care au declarat că se îndoiesc că e vorba de o sinucidere. Maksim Borodin lucra la site-ul Novy Den din Ekaterinburg și a publicat anchete jurnalistice despre militarii ruși care au murit în Siria, și despre corupția la nivel regional. În 16 aprilie Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a cerut autorităților ruse „să ia în considerare posibilitatea ca Borodin să fi fost ucis pentru materialele pe care le-a scris ”.
18:10
Comandantul forțelor NATO din Europa, generalul american Scaparrotti, s-a întîlnit joi la Baku șeful statului major al armatei ruse, generalul rus Valeri Gherasimov. Potrivit comunicatelor oficiale al NATO și al ministerului rus al apărării, cei doi  au discutat despre activitățile militare din Europa și despre evoluțiile din Siria. Este prima întîlnire dintre cei doi generali din 2013 încoace. Potrivit comunicatului Alianței Nord Atlantice, la întrevederea de la Baku s-a discutat despre „chestiuni legate de exerciții militare și situații militare ” și despre modalitățile de a evita acțiunile care ar putea declanșa un război.
18:10
Noul consilier de securitate națională al Statelor Unite, John Bolton i-a spus ambasadorului Rusiei la Washington Anatoli Antonov  că înainte de a se vorbi despre îmbunătățirea relațiilor dintre Moscova si Washington, Rusia trebuie să raspundă îngrijorarilor americane legate de amestecul în alegerile americane din 2016, despre atacul cu gaz neurotoxic din Marea Britanie și despre situatia din Ucraina si Siria, se arată în comunicatul oficial al întrevederii.
17:30
Parlamentul moldovean a adoptat în primă lectură noul Cod al serviciilor media.
Ieri
15:50
Ministerul de externe din România nu a confirmat declarația de joi a liderului PSD, Liviu Dragnea că guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei din Israel, de la Tel Aviv, la Ierusalim. Într-un răspuns trimis agenției Agerpres, Ministerul de externe precizează că „a fost lansat un proces de analiză şi evaluare", care „urmăreşte identificarea celui mai potrivit mod de poziţionare sau acţiune a României, ţinând cont de ultimele evoluţii în acest dosar”. Comunicatul Ministerului de externe reamintește că „tradiţional, România a avut o poziţie echilibrată în gestionarea dosarului israeliano-palestinian, fapt confirmat inclusiv de recunoaşterea, în plan bilateral, de mai bine de trei decenii a statului Palestinian”. La începutul anului, administrația americană a anunțat că recunoaște Ierusalimul drept capitala Israelului și va muta ambasada de la Tel Aviv, inițiativă care nu a fost urmată până acum, decât de Guatemala. Dacă România și-ar muta ambasada la Ierusalim, cum declara liderul PSD la Antena3 joi seară, ar fi prima țară din UE să facă acest lucru.Tot vineri, președintele Klaus Iohannis a declarat că nu a fost informat sau consultat în prealabil. Într-un comunicat al președinției, citat de Agerpres, se arată că  „în această etapă" mutarea ambasadei ar reprezenta "o încălcare a dreptului internaţional relevant".
15:50
Procesul fostului lider politic al sârbilor bosaniaci, Radovan Karadzic, condamnat în 2016 la 40 de ani închisoare pentru genocid, se reia luni la Haga cu etapa apelului, solicitat atât de apărare, cât şi de acuzare. Procedura examinării apelului va dura două zile în faţa Mecanismului pentru Tribunalele penale internaţionale, care a preluat ştafeta de la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), ce şi-a încheiat activitatea în decembrie 2017. În noiembrie 2017 a avut loc ultimul proces al Tribunalului Internațional, în care fostul comandat militar sârbilor bosniaci, Ratko Mladic a fost condamnat la închisoare pe viață pentru crimele comise în timpul războiului interetnic din Bosnia, din anii '90 ai secolului trecut.
15:50
Ministrul de extern rus Serghei Lavrov a declarat că Moscova ar putea livra acum Siriei rachete defensive de mare precizie S-300, după atacul cu rachete din 14 aprilie. Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lovit ținte legate direct de un prezumtiv atac cu arme chimice al armatei siriene în enclava rebelă Douma.Într-un interviu cu agenția RIA, publicat pe 20 aprilie, Lavrov a mai declarat că înainte de atacul occidental, ar fi comunicat autorităților americane că anumite zone din Siria sunt atât de importante pentru Rusia că vor declanșa o reacție a Moscovei, dar că aceste ținte au fost evitate. Oficialitățile americane confirmaseră faptul că au comunicat cu Rusia, care are trupe și armament în Siria, înainte de atacul cu rachete, dar nu au menționat de zona „tabu”.Lavrov s-a declarat, de asemenea, încrezător că președinții rus și american nu vor permite să se ajungă la o confruntare armată între cele două țări.
14:20
În capitala Armeniei, Erevan, au continuat protestele împotriva alegerii fostului președinte Serj Sakizian în funcția de premier, iar vineri dimineață, poliția a reținut deja peste 15 persoane după ce joi, în urma unor ciocniri, numărul manifestanților reținuți fusese de peste 120. În cursul serii și al nopții, relatează corespondenții Europei Libere la Erevan, citând surse ale poliției, cei mai mulți au fost eliberați.Sute de persoane au participat, încă de vineri dimineață, la un marș de protest spre centrul orașului, organizat din nou de liderul opoziției, Nikol Pașinian. Joi seară, la un miting la care s-au adunat peste 10 mii de oameni, Pașinian anunța că de vineri ar urma să înceapă și blocarea traficului, nu numai al clădirilor administrative. Blocarea traficului este și motivul pentru care au fost deja reținuți 16 protestatari, a declarat un purtător de cuvânt al Poliției. Potrivit însă unor imagini înregistrate în timpul arestărilor, protestatarii erau conduși spre mașini „civile” de către persoane tot „civile” – care nu par să fi fost polițiști.
14:20
La Moscova are loc vineri o ședință dedicată relațiilor Federaţiei Ruse cu Transnistria, ședință prezidată de vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentant special al președinției ruse pentru Transnistria. La ședință participă liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, și șeful departamentului de Externe al regiunii separatiste, Vitali Ignatiev. Presa scrie că se va discuta despre sprijinul acordat de Rusia regiunii transnistrene, în special despre proiectele social-economice și cele care se referă la „asigurarea drepturilor cetățenilor Rusiei și compatrioților”. Potrivit unor estimări neoficiale, finanțarea regiunii transnistrene costă Rusia un miliard de dolari pe an, o parte importantă fiind gazele livrate gratuit regimului de la Tiraspol și trecute pe nota de plată prezentată Republicii Moldova.
14:20
La Moscova are lor vineri o ședință dedicată relațiilor Federaţiei Ruse cu Transnistria, ședință prezidată de vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentant special al președinției ruse pentru Transnistria. La ședință participă liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, și șeful departamentului de Externe al regiunii separatiste, Vitali Ignatiev. Presa scrie că discuțiile vizează susținerea pe care Federaţia Rusă o acordă regiunii transnistrene, în special proiectele social-economice și cele care se referă la „asigurarea drepturilor cetățenilor Rusiei și compatrioților”. Potrivit unor estimări neoficiale, întreținerea regiunii transnistrene costă Rusia un miliard de dolari pe an, o parte importantă fiind gazele livrate gratuit regimului de la Tiraspol și trecute pe nota de plată prezentată Republicii Moldova.
12:01
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.