Pensionarii și rubla rusă

Europa Libera, 16 aprilie 2018 16:30

 La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:Studenții de la universitatea din Tiraspol au posibilitatea să-și apostileze diplomele de studii la Chișinău. Prăbușirea rublei rusești îi îngrijorează pe exportatorii din Moldova, iar cei mai afectați în regiunea transnistreană sunt pensionarii. Și... un cadou muzical al Europei Libere cu ocazia sărbătorilor de Paști. Începem, ca de...

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
09:40
Acum 2 ore
09:20
Maria Butina, cetățean rus rețintut în Statele Unite sub acuzația că ar fi  fost agent rus sub acoperire, s-a declarat nevinovată la prima audierie de la tribunal. Judecătorul cazului a decis că Butina rămâne în arest preventiv pentru că există pericolul să părăsească Statele Unite. Procurorii susțin că Maria Butina (în vîrstă de 29 de ani) s-ar fi aflat în contact cu serviciile de informații ruse, pe când trăia deja în Statele Unite ca student la Universitatea Americană. Procurorii spun că Butina ar fi avut legături cu angajații serviciului de securitate rusesc FSB, fiind văzută cel puțin odată în compania unui diplomat rus suspectat de a fi ofițer de securitate.. Rusia a protestat față de arestarea Butinei, spunând că ar fi fost o decizie menită să compromită summit-ul americano-ruse de luni de la Helsinki.
09:20
În Turcia a fost ridicată starea de urgenţă impusă după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, care a fost urmată de măsuri de represiune asupra mass-media şi opoziţiei şi o masivă epurare a instituţiilor publice. De atunci,starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, de fiecare dată pentru trei luni.În timpul stării de urgență, mai mult de 110.000 de funcţionari de stat au fost epuraţi, în timp ce peste 1.500 de persoane, inclusiv soldaţi sau jurnalişti, au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă.
09:20
Casa Albă și Departamentul de Stat par să fie pe poziții diametral privind una din propunerile neașteptate făcute de președintele rus Vladimir Putin la summitul de luni cu președintele Donald Trump,  anume ca echipa procurorului independent Robert Muller să vină la Moscova să-i interogheze pe cei 12 ofițeri rusi ai FSB, acuzați de Statele Unite de spargerea conturilor de e-mail ale democraților, în 2016. În schimb, procurorii ruși ar urma să vină în Statele Unite pentru a-i interoga pe William Bowder și alți cetățeni americani, implicați în cazul Magnitsky, între care fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul. Casa Albă a declarat miercuri că administrația analizează propunerea în timp ce Departamentul de Stat și FBI au respins ideea categoric. Departamentul de Stat a calificat-o drept „absurdă”.Autoritățile ruse il acuza pe omul de afceri Bill Browder că ar fi „spălat” un miliard 500 de milioane de dolari în conturi secrete si că ar fi  donat 400.000 de dolari campaniei lui Hillary Clinton, ceea ce Browder neagă. Omul de afaceri este un critic acerb al lui Putin si se afla la originea Legii Magnitsky, numită așa dupa avocatul lui Browder care a fost închis și a murit în închisoarile regimului Putin când ancheta un masiv caz de coruptie.  
09:20
Anchetatorii britanici cred că au identificat persoanele care ar putea fi responsabile de atacul din martie cu agentul neurotoxic Noviciok, împotriva fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia. Potrivit Asociației de Presă, ar fi vorba de mai mulți cetățeni ruși iar informația vine de la surse care au ținut să-și mențină anonimatul. Aceleași surse au explicat că suspecții ar fi fost identificați, comparând înregistrările video ale camerelor de securitate cu fotografiile persoanelor care au intrat în acea perioadă în Marea Britanie. Atentatul a avut loc în martie, la Salisbury, în sud-vestul Angliei. La începutul acestei luni, doi britanici au fost otrăviți cu Noviciok, în apropiere de Salisbury, unul a decedat, dar poliția britanică este de părere că acest incident a fost un accident, legat însă de atacul de la Salisbury.
09:10
Președintele Statelor Unite Donald Trump a provocat miercuri o nouă controversă legată de Rusia. Răspunzând ziariștilor, cu ocazia unei ședinșe de cabinet, Trump  a răspuns „nu” când a fost întrebat dacă Rusia mai are America în obiectiv. Un răspuns prin care contrazicea din nou evaluările serviciilor de informații americane, care spun că Moscova își continuă tentativele de amestec în alegerile americane. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a explicat că spunând „nu, mulțumesc” președintele a vrut numai să indice că nu mai acceptă întrebări de la jurnaliști. Tot miercuri, Trump s-a lăudat la o ședință de guvern că nici un alt președinte american nu a fost așa de „dur” cu Rusia.Marți, președintele american a încercat să-și corecteze afirmațiie controversate făcute cu o zi înainte,  la summit-ul cu Vladimir Putin de la Helsinki, unde declarase că nu vede de ce Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016. Trump a explicat că s-a exprimat greșit, trebuia să spună „ nu vede de ce Rusia NU s-ar fi amestecat” . În ambele cazuri, președintele a părut să contrazică serviciile americane de informații și comisiile Congresului care anchetează amestecul Rusiei în alegerile americane.
09:10
În pofida valului de critici provocat de declarațiile de la conferința de presă cu președintele Vladimir Puti, președintele american Donald Trump nu pare să fi pierdut din sprijinul alegătorilor săi. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, procentul americanilor care cred că președintele „face o treabă bună” a rămas constant la 42%, după summitul de la Helsinki. Iar printre alegătorii republicani, peste 70% cred că Trump a reacționat bine, în cursul întrevederii cu președintele rus Vladimir Putin spre deosebire de numai 14% din alegătorii democrati.
Acum 6 ore
05:20
A fost primenit parţial un parc din sectorul Rîşcani al capitalei...
Acum 8 ore
03:50
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 12 ore
00:20
 Un comunicat de presă de la Washington, transmis astă-seară, anunță planuri ale companiei Radio Europa Liberă/Radio Libertatea de a lansa noi servicii de știri în România și Bulgaria în scopul consolidării peisajului mediatuic din cele două țări.Comunicatul îl citează pe președintele companiei REL/RL, Thomas Kent cu declarația: „Sperăm în mod special ca transmisiunile noastre, realizate de jurnaliști de la fața locului, să contribuie la dezvoltarea unei prese libere, să promoveze valorile și instituțiile democratice și să alimenteze dezbaterile în ambele țări despre locul lor în NATO, în Uniunea Europeană și în celelalte organizații occidentale. Așteptăm să intrăm în parteneriat cu mediile locale independente și cu societatea civilă”.Potrivit comunicatului de presă, oficialități guvernamentale, reprezentanți ai societății civile și ziariști din ambele țări și-au exprimat îngrijorarea că dezinformarea, corupția și divizările sociale sînt pe cale să submineze sistemele lor politice.Radio Europa Liberă/Radio Libertatea va începe să transmită, începînd din decembrie 2018, reportaje multi-media, analize politice în limbile bulgară și română și să activeze în parteneriat cu mediile locale pentru a da amploare proiectelor existente, a promova responsabilitatea pe plan public și a contracara informațiile false.
18 iulie 2018
23:40
Un interviu cu primarul orașului Cimișlia, care se declară apolitic.
23:00
Un interviu cu primarul localității Hîncești, vicepreședinte PD și explicațiile sale despre sistarea asistenței financiare a UE pentru Moldova.
Acum 24 ore
21:00
Cel mai înalt prelat al Bisericii Catolice din Germania a îndemnat la mai multă înțelegere pentru „cei săraci și neajutorați” pe fondul disputei privind restrângerea intrărilor de refugiați în Germania, informează Reuters. Într-o rară intervenție în politică, cardinalul Reinhard Marx, președintele Conferinței Episcopale Germane, a îndemnat mai ales partidul bavarez CSU, care are cuvântul „creștin” în denumire, să ia aminte la „învățăturile sociale ale catolicismului, în special în atitudinea față de cei săraci și neajutorați”. Liderul CSU, Horst Seehofer, a împins guvernul de coaliție al cancelarei Angela Merkel în pragul unei crize amenințând în calitate de ministru de interne să impună măsuri radicale la granițe. În criticile sale de miercuri, cardinalul Reinhard Marx a mai spus: „Nu poți fi și catolic, și naționalist”.
21:00
Cam o mie de persoane s-au adunat miercuri la Moscova să protesteze împotriva plănuitei ridicări a vârstei de pensionare, în ajunul discutării legii respective în Duma de Stat. La începutul lunii au avut loc proteste de stradă împotriva proiectului în multe orașe rusești, dar nu și în cele mai mari, inclusiv la Moscova, unde demonstrațiile au fost interzise pe durata Cupei Mondiale la fotbal. Planul guvernamental prevede ridicarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Ar fi prima asemenea majorare în aproape 90 de ani. Potrivit AFP, pe una din pancartele purtate la mitingul de miercuri din capitala rusă se putea citi: „Fii patriot, dă ortul popii înaintea pensionării!”. S-au făcut auzite și scandări împotriva președintelui rus Vladimir Putin.
21:00
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus miercuri că nu crede că Rusia mai are țara sa în obiectiv, contrazicând evaluările serviciilor de informații americane, care spun că Moscova își continuă tentativele de amestec în alegerile americane. După ce marți a încercat să-și corecteze afirmații controversate făcute la summit-ul cu Vladimir Putin de luni, miercuri Trump a fost întrebat de reporteri dacă crede că Rusia încă „țintește” Statele Unite și a răspuns: „Nu”. Reuters amintește că oficiali americani din serviciile de informații au avertizat că amestecul rusesc în procesul electoral american continuă, având acum în cătare alegerile congresionale din luna noiembrie. Tot miercuri Trump s-a lăudat la o ședință de guvern că nici un alt președinte american nu a fost așa de „dur” cu Rusia.
20:00
Interviu cu europarlamentarul român despre scrisorile trimise la Bruxelles semnate de aleşii locali.
19:20
Invitata este Maria Şveţ de la „Ziarul de Gardă”.
19:10
Fostul director FBI, James Comey, un vechi republican care s-a confruntat cu președintele Donald Trump pe tema anchetei pe tema Rusiei, i-a îndemnat pe americani să voteze în favoarea democraților la alegerile congresionale din noiembrie. „Diferențele politice nu contează în acest moment, istoria ne privește”, a scris Comey pe Twitter. Comey a fost demis în mai 2017 din cauza felului cum a gestionat anchetarea campaniei electorale a lui Hillary Clinton, devenind apoi un critic vehement al lui Trump. În audierile din Congres de anul trecut el a spus printre altele că Trump se poartă neadecvat în întâlniri particulare, și că i-a cerut să-i jure credință – o acuzație pe care președintele o neagă. 
19:10
Procurorii americani spun că o rusoaică arestată pentru că ar fi fost agent rus sub acoperire s-ar fi aflat în contact cu serviciile de informații ruse, pe când trăia deja în Statele Unite. Potrivit agenției Associated Press, așa rezultă din dosarul alcătuit Mariei Butina, de 29 de ani. Procurorii spun că Butina ar fi avut legături cu angajații serviciului de securitate rusesc FSB, fiind văzută cel puțin odată în compania unui diplomat rus suspectat de a fi ofițer de securitate. În audierile începute miercuri la Washington, guvernul american susține că există riscul ca Butina să fugă din Statele Unite și cere menținerea ei în detenție în așteptarea procesului. Rusia a protestat față de arestarea Butinei, spunând că ar fi fost o decizie menită să compromită summit-ul americano-ruse de luni de la Helsinki.
19:10
Comisia Europeană spune că au fost îndeplinite toate condițiile pentru liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Kosovo. Comisia propusese în urmă cu doi ani renunțarea la vize pentru șederi de scurtă durată dacă noul stat din Balcani încheie un acord de frontieră cu Muntenegrul și combate mai eficient criminalitatea organizată și corupția. Miercuri comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a spus că aceste condiții au fost îndeplinite și a recomandat Parlamentului European și capitalelor europene să aprobe renunțarea la vize. Independent de zece ani, Kosovo nu este recunoscut ca stat de cinci țări din UE.
19:10
Câteva sute de primari și aproape 30 de președinți de raioane din R. Moldova au deplâns blocarea asistenței macrofinanciară din partea UE și au condamnat forțele de opoziție de la Chișinău care ar fi inspirat decizia europeană. În scrisori trimise la instituțiile europene, peste 700 de primari și 27 de șefi de raioane spun că blocarea asistenței ca răspuns la invalidarea alegerilor locale din Chișinău va avea ca efect anularea unor proiecte, compromițând integrarea europeană în ochii cetățenilor. Vicepreședintele Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari a spus miercuri că semnăturile ar fi fost adunate „prin șantaj”, iar mulți dintre semnatari se vor întoarce cu timpul împotriva regimului dominat de liderul PD Vlad Plahotniuc.
18:40
În an electoral nu se modifică regulile jocului şi un eventual tur doi ar însemna cheltuieli mai mari de organizare, susține guvernul.
18:40
Un proiect controversat între anti-americani și criticii unei așa-zise indulgențe americane față de guvern.
17:40
Printre reproşurile formulate de protestatari în adresa lui Sergiu Cioclea au fost neelucidarea furtului bancar şi complicitate cu democraţii lui Vladimir Plahotniuc.
17:20
Rusia a criticat acordul greco-macedonean privind redenumirea Macedoniei, după ce Atena a acuzat Moscova că a încercat să-l submineze provocând proteste. „Acordul a provocat divergențe... fiind un simplu instrument de atragere a Macedoniei în NATO”, a spus miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Luna aceasta Grecia a expulzat doi diplomați ruși pentru că ar fi oferit mită unor oficiali și unor preoți în schimbul organizării de proteste împotriva acordului cu Macedonia. Înțelegerea dintre cele două țări vecine prevede că fosta republică iugoslavă se va numi oficial „Macedonia de Nord” și pune capăt blocării prin veto de către Grecia a primirii ei în NATO și Uniunea Europeană.
17:20
Curtea Constituțională din România a decis că un cuplu gay româno-american are aceleași drepturi la stabilirea reședinței ca și orice alt cuplu căsătorit din Uniunea Europeană. Decizia de miercuri a CC vine după o decizie similară a Curții de Justiție a UE, în cazul românului Adrian Coman și a soțului său american, Claibourn Robert Hamilton, care încercaseră în zadar să obțină drept de ședere pentru american în România în baza căsătoriei încheiate în Belgia. Decizia Curții de Justiție a UE prevedea că țările din UE au dreptul în continuare să legifereze sau nu încheierea căsătoriilor gay pe teritoriul lor, dar nu pot să discrimineze cuplurile gay căsătorite în alte țări în privința dreptului de ședere. Această precizare a fost repetată miercuri și de președintele CC din România, Valeriu Dorneanu.
16:40
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că muntenegrenii sunt oameni „foarte agresivi”, care pot atrage alianța nord-atlantică într-un mare război. Într-un interviu cu televiziunea americană Fox News, făcut la Helsinki, Trump a fost întrebat despre articolul 5 din tratatul NATO, care prevede că atacul asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Când reporterul l-a întrebat: „De ce mi-aș trimite eu fiul să apere Muntenegru?”, Trump a răspuns că înțelege această temere, fiindcă Muntenegru este o „țară micuță cu oameni foarte duri, apropos, oameni foarte agresivi. Pot să devină agresivi și – felicitări – aveți al treilea război mondial”. Trump a adăugat însă că în baza articolului 5 Muntenegrul trebuie apărat, fiindcă „așa au fost concepute lucrurile”.
16:40
Președinții a 27 de consilii raionale din Republica Moldova au semnat o scrisoare către instituțiile UE ca să-și exprime dezamăgirea față de recenta rezoluție a Parlamentului European, care cere suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova din cauza invalidării alegerilor locale din capitală. În scrisoare este criticată opoziția extraparlamentară moldoveană, care ar fi inițiat dezbaterea din legislativul UE, și se atrage atenția că blocarea asistenței financiare europene va pune în pericol parcursul pro-european, căci cetățenii vor fi nemulțumiți de anularea sau amânarea unor proiecte. Presa de la Chișinău a informat inițial că scrisoarea a fost semnată de 28 de președinți de raioane, dar la solicitarea Europei Libere președintele Uniunii Consiliilor Raionale din R. Moldova, Veaceslav Burlac, a confirmat că Alexandru Barbăroșie, de la Anenii Noi, nu a semnat în cele din urmă documentul.
16:30
Într-un stat slab, cu instituții captive, nimeni nu poate spune că trimisul lui Putin nu ar avea șanse de reușită. Mai mari azi, decât în 2003.
16:20
Comisia Europeană a anunțat că amendează compania Google cu suma-record de 4,34 de miliarde de euro pentru încălcarea regulilor UE în domeniul concurenței. Comisarul european pentru Concurență Margrethe Vestager a spus că firma americană a folosit sistemul de operare Android ca un „vehicul pentru cimentarea poziției dominante a motorului său de căutare”. Comisia Europeană a mai spus că practicile companiei Google au încălcat dreptul concurenților ei de a „inova și concura pe baza propriilor merite”, ca și dreptul consumatorilor europeni de a se bucura de „beneficiile concurenței eficiente în importantul domeniu al telefoniei mobile”. Amenda pentru Google este de două ori mai mare decât cea aplicată anul trecut firmei Alphabet în legătură cu sistemul ei de căutare pentru cumpărături online.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.