Maia Sandu a fost avertizată de procurori

Europa Libera, 12 octombrie 2017 19:20

Maia Sandu, lidera PAS, a fost avertizată de procurori că riscă dosar penal în cazul în care se va stabili că denunţul împotriva preşedintelui PD, Vlad Plahotniuc, este fals.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
06:00
Cum au fost respectate drepturile omului în R.Moldova pe parcursul anului 2017? Avocatul poporului, în dialog cu Valentina Ursu
Acum 2 ore
05:20
Taxa asta nu soluţionează o mare problemă, cea a curăţeniei.
05:00
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 8 ore
23:10
Mii de oameni au stat joi la coadă, la Palatul Regal din București, pentru a-i aduce un ultim omagiu regelui Mihai, în ciuda temperaturilor scăzute de afară. Într-un cort situat în zona Palatului Regal, Crucea Roşie Română a pus la dispoziţie ceai cald, relatează Agerpres.În lungul gardului Palatului Regal s-au depus  flori, drapele, portrete ale regelui şi candele aprinse.Sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui a sost miercuri în România. Primul popas a fost la Castelul Peleș de la Sinaia de unde, miercuri seară, sicriul a fost adus la București și depus în Sala Tronului din Palatul Regal. Accesul publicului la catafalc este posibil pînă vineri seară. Sâmbătă va avea loc slujba de înmormântare la Catredrala Patriarhală și înmormântarea la Curtea de Argeș.
Acum 12 ore
21:20
În vizita lui săptămânală la studioul din Chișinău al EL, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a discutat cu Vasile Botnaru despre ultimele evoluții în procesul reglementării transnistrene.  Gheorghe Cojocaru: „Recenta întâlnire de la Viena a participanților la formatul consacrat „5+2” al negocierilor în chestiunea transnistreană n-a fost o întâlnire de rutină. Reluarea acestui format al discuțiilor după o lungă întrerupere, timp în care doar președintele Dodon părea să fie un privilegiat al administrației de dincolo de Nistru, avea loc după ce prim-ministru Pavel Filip dădea mâna cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, la redeschiderea podului de peste Nistru din preajma satelor Gura Bîcului și Bîcioc, aruncat în aer în timpul războiului din 1992. Este de reținut că în fotografia istorică deja de la redeschiderea podului imaginea președintelui Dodon a fost lipsă.”Europa Liberă: Chiar dacă a lipsit, președintele a salutat, cum era și firesc, reluarea circulației pe podul care leagă cele două maluri ale Nistrului, cum a fost, probabil, de acord și cu agenda discuțiilor de la Viena. De altfel, v-aș ruga să o treceți în revistă.Gheorghe Cojocaru: „Agenda reuniunii de la Viena a rezultat din protocolul încheiat la Berlin anul trecut, în timpul președinției germane a OSCE, avându-se în vedere mai multe obiective, între care recunoașterea de către autoritățile Republicii Moldova a diplomelor Universității „Taras Șevcenko” de la Tiraspol, a numerelor auto transnistrene, restabilirea telecomunicațiilor, preocuparea pentru problemele de mediu în bazinul Nistrului ș.a. Toate aceste chestiuni s-au aflat în atenția întâlnirii de la Viena, unde s-au luat anumite decizii și s-au stabilit termenele pentru realizarea celor asumate și de autoritățile de la Chișinău, și de reprezentanții Tiraspolului.”Europa Liberă: Care este părerea Dvs., cine a avut de câștigat și cine a avut de pierdut în urma înțelegerilor obținute la Viena?Gheorghe Cojocaru: „Tiraspolul a obținut ca automobilele cu numere transnistrene să iasă legal în afara Republicii Moldova, ca diplomele de studii superioare ale Universității „Taras Șevcenko” să fie recunoscute, dar, se pare, fără sintagma „de stat” din denumirea instituției respective. Chișinăul a reușit să obțină asigurarea accesului liber al proprietarilor din satele aflate sub jurisdicția Republicii Moldova către terenurile agricole situate în zona autorităților transnistrene, precum și libera funcționare a școlilor de dincolo de Nistru cu predarea în limba română. Împreună, reprezentanții autorităților Republicii Moldova și ai Tiraspolului s-au obligat să stabilească legăturile telefonice între malul stâng și cel drept al Nistrului și să elimine restricțiile de circulație într-un sens sau altul pentru persoanele oficiale ale celor două părți. Până la urmă, și unii, și alții au obținut câte ceva, însă se pare că prețul pe care-l va plăti Chișinăul pentru aceste înțelegeri de compromis va fi mai mare decât ceea ce va trebui să suporte administrația de la Tiraspol.”Europa Liberă: Unii spun că e vorba de un preț politic, care se măsoară mai greu, cel puțin acum, întrucât efectele se vor vedea pe termen lung?Gheorghe Cojocaru: „Sigur, fără un compromis rezonabil nu se va putea ajunge la o reglementare durabilă a diferendului transnistrean, însă, indiscutabil, prețul în discuție nu ar trebui să aducă prejudicii intereselor naționale și statutului Republicii Moldova, ca subiect unic al dreptului internațional. Mai mult decât atât, plata ce va trebui achitată ar trebui să contribuie la crearea premiselor necesare unei reglementări conforme interesului național. În caz contrar, prețul acesta nu merită să fie plătit.”
21:01
Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de înțelegerea prealabilă la care s-a ajuns cu Marea Britanie pentru că problema cetăţenilor români care se află în Marea Britanie este bine rezolvată, după Brexit. În aceasta înțelegere prealabilă, au fost negociate trei puncta centrale: situația cetățenilor europeni în Marea Britanie și a britanicilor în UE după Brexit, datoria Marii Britanii față de UE și granița special între regiunea Irlanda de Nord și Irlanda.Aflat la Bruxelles, la summitul european, Iohannis a mai declarat că vineri, în premieră, va avea loc o reuniune a țărilor din zona euro împreună cu statele care nu au adoptat încă moneda unică. El a arătat că există o propunere a Comisiei Europene de a sprijini statele care nu sunt încă membre euro şi doresc să devină prin programe specific, relatează Agerpres.
21:01
Cancelarul german Angela Merkel a cerut joi mai multă „solidaritate” între ţările Uniunii Europene în chestiunea migraţiei, ea răspunzând astfel cererii preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, de a se renunţa la cotele obligatorii de refugiați. Cancelarul a declarat totodată că pentru a se reduce presiunea asupra țărilor „din prima linie a fluxului migrator” este necesară modificarea așa-numitului regulament de la Dublin. Acesta precizează că orice refugiat trebuie să ceară azil în prima țară din UE în care a ajuns. Problema migranților, dar și a Regulamentului, este discutată la summitul european de la Bruxelles, care a început joi seară.
21:01
Noul premier polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat joi că se aşteaptă ca Bruxellesul să lanseze săptămâna viitoare o procedură de sancţionare fără precedent împotriva Varşoviei, după luni de dispute privind statul de drept. Este vorba despre activarea articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prin care Consiliul European poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru. Vorbind înainte de primul său summit european, Mateusz Morawiecki, care a preluat funcţia de premier al Poloniei în această săptămână, a apărat schimbările în sistemul judiciar promovate de doi ani de Partidul de guvernământ „Lege şi Justiţie” naționalist-conservator, spunând că sunt necesare pentru a îmbunătăţi activitatea instanţelor. Partenerii occidentali din UE ai Poloniei şi Comisia Europeană spun că reformele subminează independenţa instanţelor prin faptul că acestea sunt puse sub un mai mare control politic.
20:30
Un pic de iniţiativă civică deseori poate compensa multe lipsuri
19:20
 În 2018, economia moldovenească ar putea crește cu doar 4 la sută, anticipează experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. Analiștii susțin că acest lucru s-ar baza pe creșterea producției agricole, continuarea suportului bugetar extern și sporirea consumului din partea populației. Experții leagă prognozele unei lente evoluții economice de faptul că anul viitor este un an electoral, lucru care ar putea afecta bunăoară deciziile de investiții ale mediului de afaceri. Republica Moldova ratează competiția regională pentru piețe externe de desfacere și investiții directe, lipsa acestei surse de creștere economică fiind în opinia analiștilor economici una din cele mai mari constrângi pentru anul 2018. Moldova se va confrunta cu o scădere în continuare a remitențelor și cu o creștere a numărului de persoane cu studii superioare care părăsesc țara. Printre riscuri, experții mai notează presiunile politice asupra bugetului și intervenții cu iz electoral în contextul apropierii alegerilor parlamentare. Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, notează că în condițiile unui buget dependent de finanțări externe, măsuri electorale precum beneficii sociale sau majorări salariale ar destabiliza sistemul finanțelor publice:„Bugetul de stat este planificat cu un deficit destul de înalt pentru anul viitor, circa 2,9 la sută din Produsul intern brut. Însă dacă am exclude suportul bugetar extern, acest deficit bugetar ar fi crescut, ar fi de 4,5 la sută, este un nivel foarte mare. Deci orice manipulări, orice încercări de a transforma bugetul în unul electoral pe parcursul anului 2018, va comporta riscuri majore.”Adrian Lupușor crede că finanțele publice trebuie administrate cu prudență și din considerentul că îmbătrânirea populației este în creștere, prin urmare și transferurile bugetare în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se vor majora în continuare.În opinia expertului, ameliorarea situației și chiar impulsionarea unei creșteri economice este posibilă doar prin realizarea unor reforme sistemice:„Și când vorbim de reforme sistemice, vorbim în primul rând de reformarea cadrului instituțional, care asigură respectarea principiului statului de drept și lupta împotriva corupției. Aceste instituții trebuie să fie mai transparente, mai independente. Reforma administrației publice care a fost inițiată recent trebuie să fie mai adâncă, pentru a moderniza și a eficientiza procesele interne din cadrul instituțiilor publice. Aceste eforturi trebuie complementate cu ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii.”Analiștii susțin că este puțin probabil ca în anul 2018, care este unul electoral, mediul de afaceri să se dezvolte considerabil, mai degrabă, inițiativele cu iz politic, de felul celei pentru decriminalizarea infracțiunilor economice, vor descuraja investitorii.Referindu-se la evoluțiile din sectorul bancar, experții notează că procesul de reformă care a demarat urmare a angajamentelor asumate de autorități în cadrul Memorandumului cu FMI continuă, cadrul legal fiind îmbunătățit cu instrumente  de supraveghere și responsabilizare pentru a preveni noi fraude bancare. Însă, deși se întreprind măsuri pentru accelerarea investigațiilor legate de devalizarea celor trei bănci, opinia publică nu cunoaște detalii, notează analistul economic Dumitru Pântea:„La trei ani distanță de la fraudele bancare, procesul de investigare decurge destul de lent, este lipsit de transparența necesară, iar recuperarea activelor fraudate are loc doar din contul lichidării celor trei bănci fraudate și comercializării activelor acestora.”Experții economici menționează în context că se lasă așteptat cel de-al doilea raport Kroll, care ar urma să prezinte mecanismul prin care un grup semnificativ de companii au pus la punct schema de fraudare prin intermediul contractării unor credite dubioase. După părerea economiștilor, singura strategie viabilă de dezvoltare economică, indiferent de ciclul electoral și culoarea politică a guvernului,  ține de îmbunătățirea guvernanței în cadrul instituțiilor financiar-bancare, punerea în aplicare a mecanismului de achiziții publice electronice și realizarea angajamentelor asumate în urma semnării Acordului de Asociere.
19:01
În premieră, sondajul a inclus şi o întrebare despre unirea cu România sau cu Federaţia Rusă
Acum 24 ore
17:31
Guvernul R. Moldova a avizat pozitiv proiectul privind modificarea denumirii limbii de stat în „limba română” în Constituția țării, care cuprinde în prezent denumirea „limba moldovenească”. În decizia guvernului se spune că schimbarea ar fi în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2013, care prevede că în cazul divergențelor între textul Declarației de Independență și cel al Constituției, prevalează cel din Declarația de Independență – unde este pomenită limba română. Avizul guvernamental a fost de îndată criticat de președintele Igor Dodon, un apărător cunoscut al moldovenismului. El a spus că executivul ar „diviza” societatea.Tot săptămâna aceasta ar urma să fie înaintat în parlament și proiectul de lege privind introducerea în Constituţie a integrării europene drept prioritate a Republicii Moldova. Anunțul în acest sens fost făcut luni, 11 decembrie, de speakerul parlamentului, Andrian Candu, după ce Curtea Constituțională a avizat pozitiv iniţiativa. Preşedintele Igor Dodon a criticat avizul Curții Constituționale, afirmând că o astfel de decizie, de stabilire prin constituție a priorităților de politică externă, ar trebui supusă unui referendum.
17:31
Majoritatea moldovenilor - 55% - ar vota la un referendum pentru unirea țării cu România sau Federația Rusă, arată ultimul Barometru al Opiniei Publice, prezentat joi de Institutul de Politici Publice. Același BOP arată că, în acest moment, mai mulţi ar favoriza o eventuală unire cu Federația rusă, decât cu România, relatează IPN, citând datele sondajului.La un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 21,8% din respondenți au declarat că ar vota pentru unire, 56,2% – împotrivă, 7% nu ar participa, iar 15% nu au o opțiune. Cât ține de unirea Republicii Moldova cu Federația Rusă la un eventual referendum, 33% că ar vota pentru unire, 40,3% împotrivă, 10% nu ar participa, iar peste 16% nu au o opțiune.La prezentarea sondajului, sociologului Vasile Cantarji, citat de IPN, a explicat că întrebarea despre unire a fost introdusă după ce președintele Igor Dodon a declarat că ar vrea să interzică „unionismul”. Însă cumulat, a comentat Carntarji, 55% din moldoveni sunt pentru unirea țării cu o altă țară.Mai mulți moldoveni susțin integrarea în Uniunea Europeană decât în Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia, arată Barometrul Opiniei Publice, prezentat joi de Institutul pentru Politici Publice.Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 47,2% dintre respondenții Barometrului de Opinie Publică ar vota „pro”, iar 25,8% ar vota „contra”. La un referendumul privind aderarea la Uniunea Eurasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan), 42,4% din intervievați ar vota pro, iar 30,4% ar vota contra.Dacă în cadrul unui referendum va trebui de ales între aderarea la Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Eurasiatică, prima a fost aleasă de către 38,1% din respondenți, iar a doua de către 32,6%. Alți 23% nu au oferit niciun răspuns.
17:31
Israelul a anunţat joi dimineaţă că închide punctele de trecere a frontierei cu Fâşia Gaza, ca răspuns la atacurile cotidiene cu rachete lansate dinspre enclava palestiniană după anunţul preşedintelui american Donald Trump că administrația sa recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului.Totodată, aviaţia israeliană a lovit joi dimineaţă trei obiective ale mişcării islamiste Hamas, care deţine controlul în Fâşia Gaza.
17:31
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a lansat joi un apel la „unitate” pentru depășirea diviziunilor care se manifestă, pe de o parte, între ţările din estul şi din vestul Uniunii Europene în chestiunea migraţiei şi, pe de altă parte, între ţările din nordul şi sudul blocului comunitar în problema viitorului Uniunii Economice şi Monetare. La o conferință de presă înainte de începerea summitului liderilor UE, Tusk a apreciat că următoarea etapă a negocierii Brexit-ului, cea care priveşte viitoarea relaţie dintre Marea Britanie şi UE, va fi „adevăratul test al unităţii” statelor din Uniunea Europeană.
17:31
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că la viitoarele alegeri prezidențiale va candida ca independent. El a respins din nou speculațiile că echipa de campanie a președintelui american Donald Trump ar fi colaborat cu Rusia și a acuzat Statele Unite că încalcă unul din acordurile importante privind dezarmarea nucleară. La o conferință de presă maraton, de o oră, la care au participat circa 1.600 de jurnaliști ruși și străini, Putin l-a criticat indirect și pe activistul anticorupție Alexei Navalnîi, că nu ar vrea decât să destabilizeze țara. Navalnîi și-a anunțat intenția de a candida și el în alegerile prezidențiale din martie 2018, dar este de așteptat să nu fie înscris în cursă din cauza unor condamnări, pe care el le contestă drept motivate strict politic.
13:31
Concernul energetic rusesc Gazprom a spus că de vină pentru explozia de săptămâna aceasta de la un centru de recepție și distribuire a gazelor din Austria au fost încălcările normelor de siguranță. „Consecințele exploziei au fost remediate, tranzitul a fost reluat. Nesocotirea regulilor de siguranță în timpul unor lucrări a dus la aceste urmări”, a spus șeful-adjunct al Gazprom-ului, Alexander Medvedev, citat de Interfax. În explozia petrecută la Baumgarten, la est de Viena, a murit un om, iar alți câțiva au fost răniți, fiind perturbată pomparea gazelor rusești spre nordul Italiei, Croația și Slovenia. Miercuri autoritățile austriece spuseseră că explozia și incendiul au fost provocate de căderea unui acoperiș în timpul montării unei instalații de filtrare.
13:30
Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent. „Va fi o autonumire, dar contez pe sprijinul unor forțe politice și organizații sociale care îmi împărtășesc vederile despre dezvoltarea țării… și al populației”, a spus Putin la conferința lui de presă anuală, de la Moscova. La puțin timp după această declarație, un lider al Partidului Rusia Unită, Andrei Turceak, a anunțat că formațiunea sa îl va sprijini pe Putin în campanie, inclusiv în strângerea de semnături în favoarea candidaturii. Putin se află la putere în Rusia în calitate de premier sau președinte de peste un deceniu și jumătate și are are șansele cele mai mari să mai câștige un mandat prezidențial la primăvară.
10:20
Curtea Supremă a Indoneziei a respins cererea inițiatorilor unei petiții de a scoate în afara legii sexul între persoane de același sex și sexul extraconjugal. Inițiativa a aparținut Alianței Iubirii Familiale, care consideră că Indonezia se scufundă în imoralitate grație internetului și rețelelor sociale. AP a relatat că membrii grupării au plâns când au ascultat hotărârea luată cu cinci voturi împotriva petiționarilor și patru în favoarea lor. Apărătorii drepturilor omului s-au temut că instanța supremă a celei mai populate țări predominant musulmane din lume va criminaliza milioane de persoane LGBT. Între timp în legislativul indonezian continuă să fie luată în considerare o inițiativă de scoatere în afara legii a homosexualității – o dezbatere pe această temă urmând să aibă loc la anul.
10:20
Grecii participă joi la o grevă națională de 24 de ore împotriva măsurilor de austeritate și a reformelor promovate de guvernul de stânga la cererea creditorilor internaționali care au salvat țara de la faliment. Protestul organizat de cele mai mari grupări sindicale elene afectează zborurile comerciale interne și transportul public de la Atena, transportul maritim și alte sectoare. Era programat, de asemenea, un marș înspre Parlamentul elen, unde deputații discută bugetul de stat pe 2018. Țintele fiscale au fost aprobate de creditorii din UE și de FMI. Ca parte din reforma legată de salvarea de la faliment, guvernul a căzut de acord să reducă și mai mult cheltuielile bugetare, să reducă unele beneficii pentru pensionari, să ducă la capăt evaluarea angajaților bugetari, să înăsprească regulile organizării grevelor și să privatizeze termocentralele pe cărbuni.
10:20
Un atentator sinucigaș cu bombă din gruparea teroristă islamistă al-Shabaab a ucis cel puțin 15 polițiști la o academie de poliție din capitala somaleză Mogadiscio. Alte cel puțin 17 persoane au fost rănite de atacatorul îmbrăcat în uniformă de polițist, sub care avea o vestă explozivă. Atentatorul s-a infiltrat printre polițiști când avea loc apelul de dimineață. Gruparea al-Shabaab și-a revendicat atacul și a dat un bilanț mai mare: 27 de morți și mulți răniți. Al-Shabaab efectuează frecvent asemenea atacuri la Mogadiscio și în alte orașe. Gruparea aliată cu al Qaeda luptă împotriva guvernului somalez sprijinit de ONU și de Organizația Unității Africane. Militanții au fost alungați din capitală în 2011 și de atunci au pierdut mereu teren în fața trupelor guvernamentale ajutate de pacificatorii Organizației Unității Africane.
10:01
09:20
„Moldovenii încep să privească spre Vest...” (Alexandru Vakulovski/deschide.md).
09:01
Liderii din Uniunea Europeană încep un summit de două zile la Bruxelles, urmând să discute printre altele progresele în negocierile privind ieșirea din organizație a Marii Britanii și planurile de apărare europene. În privința Brexit-ului, se așteaptă ca liderii europeni să anunțe că s-au făcut destule progrese pentru ca negocierile să intre în faza a doua, așa cum vrea Londra. Participanții urmează de asemenea să aprobe oficial pactul de apărare PESCO, convenit săptămâna aceasta de miniștrii apărării. Experții spun că progresul în acest domeniu a devenit posibil mai ales din cauza plecării britanicilor, care nu au privit niciodată cu ochi buni planurile europenilor de a consolida structurile proprii de apărare, nesubordonate direct Alianței Nord-Atlantice (NATO).
09:01
Președintele rus Vladimir Putin urmează să-și țină joi conferința de presă anuală cu jurnaliști ruși și străini, într-una din ultimele apariții publice importante înaintea alegerilor prezidențiale din martie. Putin va apărea în fața celor cam 1600 de jurnaliști într-un eveniment televizat care a devenit unul din simbolurile președinției sale, ajuns la a 13-a ediție, folosit adesea pentru a transmite semnale rușilor și comunității internaționale. Putin răspunde de obicei la un spectru larg de întrebări, de la cele referitoare la economie și relații internaționale și până la cele legate de gusturile și preferințele sale personale.
09:01
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat dur recenta recunoaștere de către președintele Statelor Unite, Donald Trump, a Ierusalimului drept capitala Israelului. „De acum înainte, Statele Unite, părtinitoare, nu mai pot fi mediator între Israel și Palestina”, a spus Erdogan la summit-ul extraordinar al Organizației Conferinței Islamice, ținut la Istanbul. La aceeași reuniune, președintele palestinian Mahmud Abbas a spus că medierea rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu trebuie încredințată Națiunilor Unite. El a cerut, de asemenea, tuturor țărilor care încă nu au recunoscut statul palestinian să-l recunoască în cel mai scurt timp. Palestinienii vor ca Ierusalimul de est să fie capitala lor, în eventualitatea rezolvării conflictului prin soluția celor două state – israelian și palestinian.
09:01
Procurorul anticorupție din cazul lui Dorin Chirtoacă se teme că primarul suspendat al capitalei va folosi permisiunea de a participa la funeraliile Regelui Mihai, primită de la magistrați, pentru a se refugia în România, a informat Unimedia.md. Miercuri procurorul Dumitru Robu a atras atenția că Dorin Chirtoacă are cetățenie română și ar putea profita de ocazie pentru a nu mai reveni în Moldova, unde este cercetat sub acuzații de corupție în cazul proiectului parcărilor cu plată din capitală. Dar Chirtoacă, aflat în România între 13-17 decembrie, a spus potrivit aceleiași surse că discuțiile despre „evadare și fugă” sunt absurde.
09:01
În România încep trei zile de doliu național în memoria Regelui Mihai, care a murit la 5 decembrie în Elveția la vârsta de 96 de ani. Sicriul a fost repatriat miercuri, fiind expus mai întâi la Sinaia, locul nașterii fostului suveran, iar apoi la Palatul Regal din București. Înmormântarea va avea loc sâmbătă la Curtea de Argeș. La funeralii participă mai mulți demnitari din R. Moldova, inclusiv o delegație parlamentară, ministrul de externe și un consilier al președintelui Igor Dodon. Ambasada României la Chișinău deschide o Carte de Condoleanțe care va sta astăzi la dispoziția oficialilor moldoveni și a ambasadorilor străini acreditați în R. Moldova, iar mâine și poimâine va fi accesibilă tuturor celor care doresc să transmită mesaje Familiei Regale.
09:01
Proiectul decriminalizării unor infracțiuni economice va fi amânat după ce a fost criticat de multe organizații neguvernamentale și de emisarul UE la Chișinău. Promotorul proiectului, Partidul Democrat, spunea că are menirea să-i ferească pe oamenii de afaceri de abuzurile unor structuri de control, îmbunătățind mediul de afaceri. Dar mai multe ONG-uri de la Chișinău au adresat o scrisoare guvernului, avertizând că schimbările preconizate ar împiedica lupta împotriva corupției. Miercuri, premierul Pavel Filip a discutat situația creată cu șeful delegației UE Peter Michalko și a spus că în urma „îngrijorării formulate”, proiectul se amână.
09:01
Guvernul R. Moldova a avizat pozitiv proiectul privind modificarea denumirii limbii de stat în „limba română” în Constituția țării, care cuprinde în prezent denumirea „limba moldovenească”. În decizia guvernului se spune că schimbarea ar fi în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2013, care prevede că în cazul divergențelor între textul Declarației de Independență și cel al Constituției, prevalează cel din Declarația de Independență – unde este pomenită limba română. Avizul guvernamental a fost de îndată criticat de președintele Igor Dodon, un apărător cunoscut al moldovenismului. El a spus că executivul ar „diviza” societatea.
Mai multe ştiri
©2004—2017 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.