Nicolae Andronic: „Dacă s-ar obține un sistem judiciar integru, atunci viața celor de la guvernare ar fi mai grea”

Europa Libera, 12 octombrie 2017 19:00

UE a anunțat că Moldova nu a întrunit condițiile pentru a primi ultima tranșă de asistență pentru reforma justiției.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
21:45
Rămășițele uraganului Ofelia din Atlanticul de nord-est au lovit luni Irlanda cu vânturi de până la 130 km/h, omorând cel puțin trei oameni. A fost oprit transportul aerian, școlile au fost închise și s-au înregistrat pene de curente pe arii întinse. Premierul irlandez Leo Varadkar a cerut populației să nu iasă din casă până ce trece furtuna, iar armata este în stare de alertă pentru a ajuta la înlăturarea urmărilor. „Este o furtună foarte periculoasă”, a spus Varadkar. „Ultima oară când am avut o furtună așa de gravă au murit 11 oameni”, a adăugat premierul, într-o referire la uraganul Debbie, din 1961. Avertizări de vânt puternic au fost emise pentru luni și pentru Irlanda de Nord, părți din Țara Galilor și din vestul Angliei. Furtuna se îndreaptă spre nord-est, astfel că măsuri de precauție au fost luate și în mai îndepărtata Scoție. 
21:45
21:19
Partidul Liberal din Moldova a deplâns amânarea unei decizii privind eventuala participare a primarului liberal suspendat Dorin Chirtoacă la campania dinaintea referendumului pentru demiterea sa, programat pentru luna viitoare. După ce majoritatea membrilor Consiliului Electoral de Circumscripție Chișinău au amânat luni luarea unei decizii, PL a spus că inițiatorii referendumului s-ar teme de o eventuală implicare în campanie a lui Chirtoacă, aflat de mai multe luni în arest la domiciliu din cauza unei anchete de corupție. Partidul Socialiștilor, cel care a inițiat referendumul, este singurul care face campanie, începând de săptămâna trecută. Partidul lui Chirtoacă, Partidul Liberal, a îndemnat cetățenii să boicoteze referendumul, iar celelalte partide importante, inclusiv PD, au anunțat că nu vor participa.
21:19
Un bărbat gay din Cecenia a devenit luni primul care a vorbit în public despre reținerea și torturarea sa de către autoritățile regiunii nord-caucaziene, informează AFP. Maxim Lapunov, etnic rus de 30 de ani care trăia în Cecenia de 2 ani, a spus la o conferință de presă la Moscova, luni, că a fost reținut de persoane în haine civile pe o stradă din Groznîi și dus la poliție, fiind apoi închis vreme de 12 zile într-o celulă și bătut de polițiști care l-au amenințat că îl vor ucide pentru că este gay. Lapunov a vorbit la sediul redacției ziarului „Novaia Gazeta”, care a relatat primul despre persecutarea persoanelor LGBT din Cecenia. Autoritățile de la Groznîi și Moscova au negat mereu că ar fi avut loc o asemenea campanie de reprimare. Liderul cecen pro-moscovit Ramzan Kadyrov a explicat că ea nu putea să aibă loc deoarece în Cecenia nu există persoane gay.    
20:55
  Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei: 10 familii tinere de la Tiraspol au primit credite municipale pentru cumpărarea unei locuințe. Ce soluții văd locuitorii regiunii transnistrene pentru a motiva tinerele familii să nu emigreze? Vladimir Putin spune la Soci, după întrevederea cu Igor Dodon, că Rusia va garanta orice posibil acord care ar duce la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean. Și un interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, care s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană, Kalman Mizsei. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.   *** Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute. La Soci a avut loc miercuri summitul Comunității Statelor Independente, găzduit de președintele rus Vladimir Putin, în ajunul căruia liderul de la Kremlin s-a întâlnit separat cu președintele tadjik Emomail Rahmon și cu cel moldovean Igor Dodon. În cadrul întrevederii cu Dodon, Vladimir Putin a spus că Rusia va garanta orice posibil acord care ar duce la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean. Potrivit lui, problema transnistreană trebuie rezolvată „odată și pentru totdeauna”, spre binele oamenilor care locuiesc acolo. Igor Dodon a declarat în discursul ținut la summitul CSI de la Soci că „nu doar dezvoltarea economică, dar şi însăşi statalitatea Moldovei depind de stabilitatea şi procesele pozitive din ţările CSI şi din Uniunea Economică Eurasiatică”. Totodată, el a anunțat că a „exprimat interesul Moldovei pentru preluarea preşedinţiei în cadrul CSI, în viitorul cel mai apropiat”. Dodon a mai anunțat, pe pagina sa de Facebook, că țările din Uniunea Economică Eurasiatică au salutat cererea R.Moldova de a primi statut de țară observatoare și s-au angajant să se uite le modul cum poate fi acomodată această cerere din punctul de vedere al statului Uniunii Eurasiatice. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon este un politician inconsecvent. „La început vorbea despre federație - și la întâlnirea cu mine, și la întâlnirea cu președintele Federaţiei Ruse. Apoi Igor Dodon a vorbit despre autonomie. Iar la recenta întâlnire cu Vladimir Putin acesta a vorbit despre un statut special pentru Transnistria. Adică timp de 8 luni ale acestui an prima persoană în stat și-a schimbat opinia de trei ori. Cum putem negocia în aceste condiții?”, s-a întrebat retoric Vadim Krasnoselski.  Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a solicitat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă presiuni asupra Moscovei în legătură cu „agresiunea Rusiei în Ucraina”, cerând organizației pan-europene să nu revină la relații „cu Rusia, ca mai înainte”. Vorbind în fața APCE, Poroșenko a spus că țara sa duce un război pe doua fronturi – unul pentru a riposta agresiunii militare și pentru a-și reface integritatea teritorială și celălalt pentru a pune în aplicare reforme democratice complexe și dificile. APCE a ridicat delegației Rusiei dreptul de vot, după ce Rusia a anexat Crimeea. Ministerul de Externe rus nu exclude posibilitatea de a-i ordona Washingtonului să-și reducă personalul diplomatic din Rusia la 300 de persoane, sau mai puțin, potrivit șefului Departamentului pentru America de Nord al ministerului, Gheorghi Borisenko. În iulie, Moscova a pretins Statelor Unite să-și reducă personalul tehnic și diplomatic din Rusia cu 60%, adică la 445 de persoane, ca măsură în cadrul disputei diplomatice ruso-americane. Autoritățile ruse ar fi folosit programul antivirus al companiei ruse Kaspersky, specializată în securitate cibernetică, pentru a accesa calculatoare din lumea întreagă și a obține informații secrete ale SUA, relatează cotidianul The Wall Street Journal. Potrivit unor surse oficiale, cu ajutorul unei versiuni modificate a programului antivirus au fost căutate documente clasificate, astfel că acest program ar fi devenit un instrument de spionaj al serviciilor secrete ruse. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relatarea drept „absurd” și a precizat că guvernul rus nu are nicio implicare în astfel de acțiuni. Administrația americană a cerut pe 13 septembrie tuturor agențiilor federale să dezinstaleze în maxim 90 de zile toate programele informatice produse de KasperskyLab din motive de securitate. Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org. *** ​Europa Liberă: 10 familii tinere de la Tiraspol au primit credite municipale pentru cumpărarea unei locuințe sau pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Mărimea creditului este de aproximativ 6250 de dolari, acesta este acordat pe un termen de 5 ani, cu 1% dobândă. S-a dat prioritate acelor cupluri unde ambii soți lucrează în sfera bugetară. Banii vor fi transferați pe contul unuia dintre soți. Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova transmite că familia Lobodiuk, care crește doi băieți, planifică să-și cumpere un apartament cu două camere. Alte familii vor folosi creditul pentru a cumpăra o locuință mai mare sau pentru a se muta din camera de la cămin unde stau acum într-o locuință proprie. Însă dincolo de aceste câteva exemple pozitive, cel puțin deocamdată sistemul de creditare ipotecară nu funcționează foarte bine în regiunea transnistreană. Băncile propun credite pentru cumpărarea locuințelor cu o dobândă de 14%. Însă pentru multe familii o astfel de dobândă este practic imposibil de achitat. Administrația orașului Tiraspol speră că în timp tot mai multe familii vor putea beneficia de credite imobiliare preferențiale cu 1% dobândă. Acest lucru va depinde de posibilitățile bugetului municipal. Deocamdată însă lucrurile rămân la nivel de bune intenții. Iar corespondenții noștri în regiunea transnistreană i-au întrebat pe oamenii întâlniți întâmplător pe stradă cum și cu ce ar putea susține administrația familiile tinere, astfel încât oamenii să nu mai vrea să plece din regiunea transnistreană: - Trebuie create noi locuri de muncă, trebuie tratați cu mai mult respect și oamenii în vârstă, și tinerii, și copiii. Dacă va fi mai multă atenție acordată sferei sociale, atunci oamenii nu vor pleca, dacă vor crește salariile, măcar câte un pic, treptat. - Pentru ca tinerii să nu plece evident că este nevoie de locuri de muncă și de locuințe. Și să fie și ceva distracții, evenimente culturale, sportive. Să fie medicina gratuită, pentru că fiecare familie tânără are copii. - Să fie oferite mai multe locuri de muncă, pentru ca după studii să ne putem găsi un rost. Eu de exemplu fac studii juridice și nu cred că îmi va fi ușor să găsesc un loc de muncă cu un salariu decent. - E nevoie de locuri de muncă. Dar și salariile sunt foarte mici. Din cauza lipsei de bani oamenii pleacă de aici. - E nevoie de locuri de muncă cu salarii demne, ca să fie un stimulent pentru a rămâne aici. Pentru că altfel este foarte greu de întreținut familia. Distracții pentru copii nu sunt. Copii noștri se dau în aceleași leagăne în care ne-am dat și noi când eram mici, acum 20-30 de ani. - Locuri de muncă și salarii ca lumea pentru tineri, măcar duble față de cum sunt acum. - Mai multe locuri de muncă. Eu am făcut facultatea de drept și nu-mi pot găsi de lucru. Sunt în concediu de maternitate și aștept, poate se va schimba ceva ca să mă pot și eu angaja. Nu m-am gândit să plec de aici, dar dacă aș găsi și un loc de muncă, aș fi cea mai fericită. Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană. *** Europa Liberă: În această săptămână, preşedintele Igor Dodon s-a întâlnit la Soci cu omologul său rus Vladimir Putin, a şasea întrevedere bilaterală din acest an. Dodon a mers la Soci pentru a participa la summitul Comunității Statelor Independente, găzduit de președintele rus. În cadrul întrevederii cu Dodon, Vladimir Putin a spus că Rusia va garanta orice posibil acord care ar duce la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean. Liderul de la Kremlin a mai declarat că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată „odată și pentru totdeauna”, spre binele oamenilor care locuiesc acolo. Igor Dodon, pe de altă parte, a declarat că autoritățile de la Chișinău au oferit deja soluții pentru o serie de probleme punctuale, cum ar fi recunoașterea diplomelor sau plăcuțele de înmatriculare, care ar putea fi soluționate, citez, „săptămânile viitoare”. O soluție de lungă durată, a mai declarat Igor Dodon, citat de Interfax, nu va putea fi găsită decât după alegerile generale de anul viitor. Totodată, Vladimir Putin a explicat, la o conferință de presă comună, că legalizarea situației imigranților moldoveni sau redeschiderea pieței rusești pentru anumite exporturi strategice moldovenești au fost gesturi gândite să sprijine eforturile președintelui Dodon și ale forțelor care doresc normalizarea relațiilor moldo-ruse. Președintele rus a ținut să sublinieze că aceste măsuri „nu au fost luate pentru a facilita, ci pentru a sprijini eforturile pe care le faceți pentru normalizarea relațiilor dintre Rusia și Moldova”. Putin și-a mai exprimat speranța că „lumea va aprecia și sprijini acele forțe care vor să îmbunătățească și să construiască relațiile Rusiei cu Moldova”. La rândul său, președintele Igor Dodon a salutat faptul că Rusia a reacționat „cu reținere” la ceea ce el a calificat drept „provocările” Guvernului de la Chișinău la adresa Federației Ruse. Mai mult, el a declarat că în ultimele luni „au fost tentative, din țară și din afară” de a provoca o confruntare între conducerile celor două țări. *** ​Europa Liberă: Redactorul-şef al portalului de limba rusă Newsmaker.md, Vladimir Soloviov, constată, într-un comentariu acordat Valentinei Basiul, că din întrevederea dintre Vladimir Putin și Igor Dodon s-au reţinut mai puţin temele abordate şi deciziile luate, în prim-plan ieşind „rolul lui Putin de agent electoral al lui Dodon”. Vladimir Soloviov: „Cei mai vocali analiști care au comentat vizita lui Dodon au fost membrii Partidului Socialiştilor. Iată că Bogdan Ţârdea a scris scurt şi clar, alb pe negru, o postare lungă pe Facebook, din care am să citez doar o mică parte: „Dar eu vă zic că puterea este în Putin. Cine îl are pe Putin, acela și este mai puternic”. Ei au recunoscut astfel că cea mai importantă resursă, dacă nu singura, deja și a politicii interne a lui Igor Dodon este Vladimir Putin. Adică nimeni nu vorbește despre conținutul acestei întâlniri, despre consecințele acesteia, despre deciziile adoptate. Însăși faptul că Dodon este primit de Putin – deocamdată este primit, subliniez – deja este pentru Igor Dodon și anturajul lui considerat drept lucrul cel mai important. Întâlnirea în sine a și fost cea mai mare realizare. Ce decizii au fost adoptate acolo – nici măcar nu-mi pot aminti.” „Investițiile” pe care le-a făcut Kremlinul în Dodon nu sunt filantropie, atenționează Vladimir Soloviov, Moscova va prezenta la un moment dat nota de plată și va cere ca aceasta să fie onorată. Preşedintele moldovean nu ar fi în stare însă să răspundă acestor așteptări, crede Vladimir Soloviov. Vladimir Soloviov: „Eu cred că este mai important să atragem atenția la ce a spus Putin lui Dodon. Iar el a spus, pentru prima dată, că tot ce a fost până acum – se are în vedere revenirea unor producători moldoveni de vinuri pe piața rusească, soluționarea problemei migranților moldoveni în Rusia și încă câteva gesturi ale Moscovei – nu neapărat sunt un avans, însă Moscova totuși așteaptă o anumită reciprocitate. Adică Moscova acum, după ce a investit în Dodon foarte mult – politic, informațional, nu știu dacă și financiar – așteaptă rezultate. Rezultate pe care Igor Dodon, așa cum știm cu toții foarte bine, nu este în stare să le livreze.” Dincolo de entuziasmul fostului lider socialist şi al apropiaţilor lui, atitudinea Kremlinului faţă de preşedintele moldovean este alta, spune redactorul-şef de la Newsmaker, iar reportajul ironic al jurnalistului rus Andrei Kolesnikov de la „Kommersant” ar reflecta cel mai bine starea de fapt. Kolesnikov, zice Soloviov, ar fi unul dintre cronicarii oficiali ai lui Vladimir Putin, care îl însoţeşte şi scrie despre liderul de la Kremlin de când acesta se află la putere. Conflictul lui Dodon cu Guvernul nu merge mai departe de Facebook, el nici nu a încercat să creeze careva probleme serioase Partidului Democrat, cu care ca și cum s-ar afla în conflict. Iată de ce cred că şi la Moscova se înțelege foarte bine acest lucru. ​Vladimir Soloviov: „Eu cred că exact reportajul lui Andrei Kolesnikov din Kommersant este cel mai reprezentativ. Da, presa rusă a vorbit despre această întâlnire, multe publicații și posturi de televiziune i-au acordat o mare atenție, ca de altfel tuturor evenimentelor cu participarea lui Vladimir Putin. Au fost citate și declarațiile lui Dodon, lucrurile erau prezentate în ideea că Dodon în interiorul țării se află într-o anumită contrapunere cu Guvernul. Dar aici, din interior, noi foarte bine înțelegem relaţia lui Dodon cu Partidul Democrat, care pot găsi limbaj comun atunci când e nevoie, aşa cum au procedat şi în cazul votului mixt. Conflictul lui Dodon cu Guvernul nu merge mai departe de Facebook, el nici nu a încercat să creeze careva probleme serioase Partidului Democrat, cu care ca și cum s-ar afla în conflict. Iată de ce cred că şi la Moscova se înțelege foarte bine acest lucru. Ironia lui Kolesnikov poate fi greu contrazisă. Ea este despre ceea ce noi știm cu toții: că în Moldova există un preşedinte care nu are atribuții să decidă ceva şi de aceea el poate, de exemplu, să roage Rusia să nu reacționeze la careva situații de conflict cu Chişinăul sau să-i mulțumească lui Putin pentru că acesta i-a mai îndeplinit, încă o dată, încă una din promisiunile lui electorale. Pentru că tot ce s-a făcut până acum s-a făcut de Putin, nu de Dodon.” Europa Liberă: Redactorul-şef al portalului de limba rusă Newsmaker.md, Vladimir Soloviov, într-un material realizat de Valentina Basiul. *** Europa Liberă: Rubrica Europei Libere „Dicționar European” de săptămâna aceasta a analizat fenomenul viabilității economice a regiunilor separatiste din Europa, dar și din Republica Moldova. Realizatorii acestei rubrici, colegii mei Dan Alexe, de la Bruxelles, și Alla Ceapai, de la Chişinău, au pornit de la cazul Cataloniei și s-au oprit și la situația din regiunea transnistreană. Dan: Odată trecut șocul referendumului pentru independență din Catalonia, experții și economiștii s-au repezit să sublinieze cum potențialul nou stat nu ar fi viabil economic, sau că, în orice caz, nivelul de trai al catalanilor în caz de independență ar scădea vertiginos. Într-adevăr, Catalonia este cea mai prosperă regiune a Spaniei, dar este asta și pentru că, făcând parte din Spania, în cele trei decenii care au trecut de la aderarea la UE, regiunea a știut să profite din plin de mana fondurilor europene. Catalonia nu este în situația Scoției, la rândul ei mânată de separatism și de ruperea de Marea Britanie, pentru că Scoția ar dispune de mana petrolului, mari zăcăminte de hidrocarburi fiind situate în apele sale teritoriale. Catalonia s-ar baza în primul rând pe turism și agricultură, ceea ce ar pune-o în situația Greciei. Toate statele mici nou-create, recunoscute sau nu internațional, depind de o structură mai mare, puternică, aflată în spate și care le asigură supraviețuirea economică. Astfel, Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul, Transnistria sau Donbasul, regiunea separatistă din estul Ucrainei, nu funcționează decât datorită fondurilor pompate în ele de Rusia, care le mai furnizează și energie și protecție. Până și Cecenia, în ale cărei afaceri interne Rusia practic nu se mai amestecă, depinde în totalitate de sprijinul financiar al Moscovei. La fel, Kosovo devenit independent nu funcționează decât grație fondurilor europene și SUA și banilor trimiși acasă de kosovarii din străinătate, ca să nu mai vorbim de traficul de tot felul. Kosovo folosește de altfel euro, moneda europeană pe care a adoptat-o unilateral, deși nu este membru al zonei euro (situație similară cu Muntenegru, de altfel). Politicienii separatiști, mânați de populism, nu au întotdeauna un plan economic pentru viitor. Unele regiuni separatiste ar putea, desigur fi viabile economic. Am dat exemplul Scoției, dar putem adăuga Flandra, Padania în nordul Italiei, sau chiar și Bavaria, dacă vechiul vis independentist al unora s-ar concretiza. La fel, chiar și un oraș ca Bruxelles ar fi, teoretic, capabil să supraviețuiască economic, în caz de scindare a Belgiei, datorită prezenței instituțiilor europene și euro-atlantice și masei de bani care circulă în servicii datorită zecilor de mii de funcționari internaționali cu venituri foarte ridicate. În schimb, regiuni care se bazează pe turism, precum Catalonia în Spania sau Corsica în Franța, au în față foarte mari incertitudini. Ele s-ar regăsi în afara UE și ar trebui să solicite aderarea ulterioară la UE și să facă față lungului proces de negocieri, care ia întotdeauna mulți ani, timp în care nivelul de trai al populației ar putea scădea vertiginos. Așa încât, independența unei regiuni bogate nu aduce neapărat o prosperitate sporită. Ea era bogată tocmai pentru că era parte dintr-o structură de cooperare transnațională, cum este Uniunea Europeană. *** Alla: După ce președintele Republicii Moldova Igor Dodon a reiterat marţi la Soci nevoia acordării unui statut special regiunii transnistrene şi a obținut garanții de la omologul său rus Vladimir Putin că Moscova va sprijini orice posibil acord care ar duce la soluționarea „definitivă” a conflictului transnistrean, la Tiraspol, liderul separatist Vadim Krasnoselski a apărat aşa-zisa „independență” a Transnistriei. El a amintit de referendumul nerecunoscut de autorităţile constituţionale care a avut loc în regiunea transnistreană în 2006 şi la care marea majoritate a locuitorilor au optat pentru independenţa regiunii şi o eventuală aderare la Rusia. Krasnoselski a respins orice model de reglementare politică a conflictului şi i-a reproşat lui Igor Dodon lipsa de consecvenţă spunând că acesta timp de opt luni şi-ar fi schimbat de trei ori poziţia, optând iniţial pentru federalizare, apoi pentru autonomie şi recent pentru un statut special al Transnistriei. „Recunoașterea e o chestiune tehnică, importantă este independența pe care noi am obținut-o istoric”, declara joi Vadim Krasnoselski. Tiraspolul şi-a revendicat mereu pretinsa şi nerecunoscută de nimeni independență față de Republica Moldova. În același timp însă profită de actualul status-quo, spune politologul Dionis Cenușă: Dionis Cenușă: „Este văzută ca parte componentă a Republicii Moldova, beneficiază de toate acordurile pe care le negociază Republica Moldova, inclusiv în raport cu UE.” Tiraspolul beneficiază inclusiv de prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Exporturile în UE din regiunea transnistreană ating cota de 64 la sută, arată statisticile oficiale. În raioanele din stânga Nistrului ajung fonduri europene și americane în cadrul diverselor programe de reabilitare a infrastructurii și de susținere a societății civile. Mai multe studii au demonstrat că regiunea reușește să supraviețuiască economic, în special datorită susținerii din partea Federație Ruse, precum gaze date pe gratis, fonduri pentru pensionari, proiecte de infrastructură socială, dar și datorită unor presupuse scheme obscure de contrabandă. Fără sprijinul rusesc acest regim separatist nu ar putea funcționa, spune politologul Dionis Cenușă: Regiunea transnistreană și oamenii de acolo care promovează independența sunt conștienți de faptul că nu au nicio șansă să supraviețuiască ca o entitate independentă decât numai în componența Rusiei. ​Dionis Cenușă: „În cazul în care prin absurd Rusia decide să-și schimbe strategia vizavi de Republica Moldova și această regiune și acceptă independența acestei regiuni, atunci foarte multe cheltuieli și facilități care acum sunt oferite prin intermediul statului Republica Moldova vor fi pierdute și Rusia va trebui să-și asume mult mai multe responsabilități față de soarta acestei regiuni și a populației de acolo. Regiunea transnistreană și oamenii de acolo care promovează independența sunt conștienți de faptul că nu au nicio șansă să supraviețuiască ca o entitate independentă decât numai în componența Rusiei.” Lucru greu de imaginat însă, spune expertul, din moment ce, spre deosebire de Abhazia și Osetia de Sud, Transnistria nu are frontieră comună cu Rusia. Prin urmare, conservarea actualei stări de lucruri pare să convină tuturor părților, chemate să identifice o soluţie durabilă pentru problema transnistreană. Europa Liberă: Alla Ceapai, de la Chişinău, și Dan Alexe, de la Bruxelles – realizatorii rubricii „Dicționar European”, rubrică care poate fi găsită și pe site-ul nostru, europalibera.org. *** Europa Liberă: Fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, care s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană, a declarat într-un interviu acordat postului nostru de radio că impresia sa este că nici măcar la Chişinău nu toată lumea este interesată de o reglementare a conflictului transnistrean și a avertizat asupra faptului că aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova de integrare europeană nu trebuie sacrificate pe altarul reglementării transnistrene. ​Europa Liberă: Dle Mizsei, v-ați ocupat multă vreme de reglementarea transnistreană. Mai mult de un an întâlniri în formatul 5+2 practic nu au loc. Ce se întâmplă? Este vorba despre o nouă înghețare a negocierilor privind reglementarea transnistreană? Kalman Mizsei: „Pentru mine acum este o întrebare dificilă pentru că nu mai sunt în mijlocul evenimentelor și știu din perioada în care eram că din exterior lucrurile întotdeauna se văd altfel. Eu cred că este în interesul Transnistriei să construiască relații reciproc avantajoase între cele două părți ale Moldovei. Și cred că Guvernul de la Chişinău trebuie să folosească acest lucru și să încerce să aprofundeze relațiile economice și să intensifice legăturile infrastructurale cu celălalt mal. Nu pot da calificative faptului că formatul 5+2 nu a avut loc, este una să vezi lucrurile in interior și altceva din afară. Evident că trebuie să fie o dinamică și trebuie în fiecare zi să fie construite relații bune pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să se lucreze la perspectiva de reglementare. Iată de ce și reuniunile în formatul 5+2 trebuie să aibă loc. Și nu doar să aibă loc, ci să se miște în direcția reglementării conflictului. Uneori aud vorbindu-se – și când eram aici simțeam și vedeam și eu același lucru – despre faptul că nu toată lumea în Republica Moldova vrea să integreze Transnistria. Eu știu și țin minte că procesul este foarte greu pentru că deși acest conflict este unul de mică intensitate, totuși la bază are puternice contradicții foarte complexe. Și bineînțeles că Rusia vrea să folosească Transnistria pentru a obține controlul asupra întregii Republici Moldova. Aceasta a fost tactica Moscovei întotdeauna. Dar din perspectiva noastră, a Occidentului și a Moldovei, rămâne principiul că cele două părți ale țării trebuie integrate de jos și în același timp trebuie depuse eforturi pentru intensificarea dialogului privind soluționarea conflictului prin procesul de negocieri. Uneori aud vorbindu-se – și când eram aici simțeam și vedeam și eu același lucru – despre faptul că nu toată lumea în Republica Moldova vrea să integreze Transnistria.” Europa Liberă: Aveți în vedere oamenii de rând sau politicienii? Kalman Mizsei: „Și pe unii, și pe alții. În cazul oamenilor de rând e clar, oamenii au grijile lor de zi cu zi cărora trebuie să le facă față. Dar în special politicienii sau demnitarii de rang înalt adesea fie ignoră necesitățile acestui proces de integrare a malului stâng, fie se opun discret acestuia. Deci, este o evidență că în Republica Moldova la acest nivel situația nu e așa cum era în Germania de Vest, unde toată lumea lucra pentru ca la un moment dat țara să se reunifice.” Europa Liberă: De ce există acest interes de a nu permite reunificarea celor două maluri ale Nistrului? Kalman Mizsei: „Cauzele sunt diferite. În primul rând, mulți au viziuni diferite decât cea europeană și americană asupra soluționării conflictului și reunificării. Aceștia nu vor o reunificare pentru că nu consideră că regiunea din stânga Nistrului e una suficient de moldovenească sau românească. Noi ținem minte cu toții că domnul Băsescu vorbea despre acest lucru în perioada în care eram și eu în funcție aici. Și dumnealui e un politician bun, populist, și a exprimat opinia multora. Pe de altă parte, există abordarea jocului fără câștigător. Adică unii gândesc așa: „Atunci când eu primesc ceva de la UE, dacă transmit cu generozitate o parte mai departe, atunci mie îmi va rămâne mai puțin”. Ei nu gândesc în termenii „sumei pozitive”, adică atunci când toată lumea ar avea avantaje și astfel ne-am simți cu toții mai bine. Iar în al treilea rând, uneori cei din Transnistria spun că în Republica Moldova nu doar autoritățile, dar și organizațiile neguvernamentale, atunci când este vorba despre asistență sau proiecte comune, vor să fie într-o poziție superioară. Și partenerii din Transnistria evident că simt acest lucru. Și nu este bine, pentru că dacă vine vorba despre valori europene, atunci și cei din Transnistria au dreptul să creadă că trebuie să fie la același nivel. Și sentimentul acestui avantaj de cele mai multe ori partenerii moldoveni nu-l oferă. Pentru că și în Republica Moldova mentalitatea este încă una post-sovietică, nu una europeană.” Europa Liberă: Dl Dodon spunea recent să el vede soluționarea problemei transnistrene ca fiind absolut reală după alegerile din Federaţia Rusă din 2018, probabil că și în perspectiva faptului că și partidul său, Partidul Socialiștilor, va lua la următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova o majoritate care să-i permită să controleze și Guvernul. La Chişinău această declarație a fost interpretată ca un risc de revenire la planul Kozak. Credeți că este posibilă revenirea la un astfel de scenariu? Kalman Mizsei: „Pe de o parte aș vrea să spun că înainte de alegerile prezidențiale am vorbit cu Igor Dodon în legătură cu reglementarea transnistreană și trebuie să spun că el înțelege bine această problemă, i-a studiat dosarul. De altfel, ca și prietenul meu, Vasili Șova, care este consilierul lui pe această problemă. Șova știe totul despre istoria acestei reglementări, istorie care trebuie cunoscută pentru a avea posibilitatea de a depăși barierele care au apărut în trecut. Pe de altă parte, cadrul general al politicii promovate de Dodon, în cazul în care el chiar ar vrea să realizeze aceste lucruri fiind la putere, nu permite ajungerea la o soluție sănătoasă pentru conflictul transnistrean. Și evident că oamenii au motive să se teamă că situația va reveni la ceea ce a fost în Planul Kozak. Și asta, pentru că politicienii ruși nu sunt foarte inovativi și revin mereu la același truc, la aceeași capcană pe care au creat-o atunci. Iată de ce sunt absolut convins că dacă s-ar ajunge la situația politică la care v-ați gândit mai devreme rușii ar încerca să revină la formula lui Kozak. Eu apropo știu sută la sută că Vasili Șova nu este adeptul acestui scenariu. Și eu cred, cu o doză mare de probabilitate, că nici Dodon nu dorește un astfel de scenariu. Dar dacă se va ajunge la asta, atunci va fi foarte greu de manevrat. Trebuie de la bun început de avut o poziție corectă și de spus ce se poate accepta și ce nu în raport cu interesele rusești aici. Pentru că altfel se poate ajunge la aceeași situație în care a fost Voronin – el a căzut de acord cu un plan foarte, foarte prost și apoi a fost nevoit să nu-l semneze, atunci când deja Putin era în drum spre Chişinău și situația a fost una foarte neplăcută.” Europa Liberă: Ați spus că Rusia este interesată să controleze prin intermediul Transnistriei toată Republica Moldova. Știm că în regiune sunt prezente și trupe rusești, iar în ultimul timp sunt tot mai multe aplicații comune cu forțele militare ale Transnistriei. Știm că Republica Moldova a ridicat problema în cadrul ONU. Credeți că acest lucru poate da careva pârghii reale pentru soluționarea problemei evacuării trupelor ruse din regiunea transnistreană? Sau sunt doar declarații de intenții? Kalman Mizsei: „Știu cu siguranță că este un joc de-a politica simbolică. Totuși, cred că nu este nimic rău în faptul că Moldova și-a mai reiterat o dată principiile în cadrul discursului ținut la ONU de premierul Pavel Filip.” Europa Liberă: Și regiunea transnistreană a declarat că ar vrea să ceară statut de observator la ONU, după modelul Palestinei. Cât de realistă este această solicitare și de ce ar avea nevoie Transnistria de asta? Kalman Mizsei: „Este doar un vis frumos de-al lor. Și nici măcar un vis, pentru că sunt convins că și ei înțeleg foarte bine că asta nu se va întâmpla. Deci, din nou, este vorba despre un joc de-a simbolurile.” Europa Liberă: În ceea ce privește controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, a fost deschis primul punct comun pe segmentul transnistrean. Tiraspolul se opune foarte mult acestui control și vorbește despre blocadă, iar Moscova susține această poziție. Din punctul Dumneavoastră de vedere, este nevoie de posturi comune de control la frontieră? Kalman Mizsei: „Din nou, mi-e greu să comentez în cunoștință de cauză, pentru că nu au fost în interiorul acestui proces. Dar din câte înțeleg, da, la frontiera moldo-ucraineană trebuie să fie control moldo-ucrainean.” Europa Liberă: Tiraspolul spune că este frontiera ucraino-transnistreană… Kalman Mizsei: „Ei pot spune asta, evident, dar acesta este un lucru principial. Da, am auzit mereu despre blocade, este retorică pură, pentru că întreprinderile transnistrene folosesc comerțul liber dintre Moldova și UE și nu există niciun fel de blocadă. Blocada o organizează cel care nu permite reglementarea acestui conflict deja de 25 de ani și asta este, evident, factorul rusesc, interesele politice de acolo.” Europa Liberă: Fiecare președinție nouă a OSCE sau diplomații occidentali care încep să se ocupe de această problemă spun la început să este un conflict ușor de soluționat. Totuși, vedem că lucrurile stau pe loc. Vedeți posibilități reale de soluționare a problemei transnistrene într-un format care nu ar distruge Republica Moldova ca stat sau nu ar face din Republica Moldova un protectorat rusesc? Adică într-un format care ar asigura dezvoltarea țării pe un vector european? Tragedia Moldovei în ultimii ani este că o politică proastă a fost promovată împreună cu sloganele pro-europene. ​Kalman Mizsei: „Cred că este o întrebare bună și eu mereu am fost de părere – e o chestiune principială – că este inacceptabil să fie sacrificat interesul cetățenilor moldoveni de a merge pe calea integrării europene pe altarul reglementării transnistrene. O soluționare proastă este mai rea decât dacă am mai aștepta și am încerca să găsim o soluție mai târziu. Este un adevăr incontestabil și acesta determină parametrii acestei reglementări. Planul Kozak în acest caz este un anti-exemplu. Esența Planului Kozak a fost de a include Republica Moldova în sfera intereselor rusești și de a nu-i mai permite să iasă de acolo niciodată. Apropo, același lucru este valabil și pentru Uniunea Eurasiatică. Arhitectura acesteia este de așa natură încât dacă ești deja în interior nu mai ai cum să ieși. Și aceasta ar fi, evident, o tragedie pentru oamenii din Republica Moldova, nu una abstractă, ci o tragedie foarte concretă. Pentru că aflarea, din nou, în interiorul Imperiului Rusesc nu ar permite o dezvoltare dinamică. Tragedia Moldovei în ultimii ani este că o politică proastă a fost promovată împreună cu sloganele pro-europene. Asta este foarte rău – acest cinism al celor care sunt la putere acum. Nu al tuturor – sunt și mulți oficiali care chiar cred în integrarea europeană, cum ar fi de exemplu premierul sau președintele Parlamentului. Dar cei care dețin puterea reală folosesc aceste slogane la modul foarte cinic, pentru că nimic nu se face pentru ca viitorul european al Republicii Moldova să fie realizat. Iată de ce nu există acum o susținere puternică din partea UE. Și desigur că eu regret foarte mult că o bună parte dintre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova văd o mai mare garanție în a fi un protectorat al lui Putin, decât în cea de a fi parte a unei comunități libere a țărilor europene. Eu sper foarte mult că acest lucru se va schimba. Dar acest lucru se va schimba numai dacă, și atunci când, practicile politice în Republica Moldova se vor schimba foarte mult.” Europa Liberă: Un interviu cu fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei. *** Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
Acum 6 ore
20:27
Şefii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Oficiului Naţional al Viei şi Vinului pun la îndoială cifrele cu privire la exporturile de fructe, legume şi vinuri pe piaţa rusă, prezentate de preşedintele Igor Dodon la Soci.
19:40
Într-o postare pe pagina de Facebook a PAS se spune că mecanismul concret de formare a listei va fi stabilit mai aproape de scrutin.
19:20
Forțele armate irakiene au intrat în orașul Kirkuk, preluând controlul asupra sediului administrației regionale, au informat martori oculari. Locuitorii au spus reporterului Reuters că forțele irakiene au înlăturat steagul kurd de pe clădire, care era arborat din aprilie alături de steagul irakian. Operațiunea trupelor guvernamentale a început în noaptea de duminică spre luni și vine ca răspuns la referendumul din septembrie prin care kurzii irakieni au ales independența, ca și la blocarea de către luptătorii kurzi Peshmerga a accesului la câmpurile petrolifere din preajma orașului Kirkuk. În cursul nopții au avut loc confruntări armate, dar nu există informații despre eventuale victime. 
19:20
Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău a amânat luni luarea unei decizii în privința cererii primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, de a fi înregistrat ca participant la referendumul privind demiterea sa, de la 19 noiembrie. Cinci din cei nouă membri prezenți la ședința consiliul au votat luni pentru amânarea hotărârii. Ion Cebanu, reprezentantul primarului suspendat al capitalei a spus la ședință că Dorin Chirtoacă, aflat în arest la domiciliu din cauza unor acuzații de corupție, a fost recunoscut de instanța de judecată ca parte interesată în acest plebiscit și ar trebui să-și poată apăra cauza. Partidul Socialiștilor, cel care a inițiat referendumul, este singurul care face campanie, începând de săptămâna trecută. Partidul lui Chirtoacă, Partidul Liberal, a îndemnat cetățenii să boicoteze referendumul, iar celelalte partide importante, inclusiv PD, au anunțat că nu vor participa.
19:20
Coaliția de guvernare de la Chișinău pregătește pedepsirea prin lege, inclusiv cu închisoarea, a nerespectării deciziilor Curții Constituționale, după ce președintele Igor Dodon a spus repetat că nu va numi pe ministrul apărării propus de PD și aliații lui, chiar dacă CC l-ar obliga să o facă. IPN relatează că partidul lui Iurie Leancă a depus la parlament un proiect de lege care prevede pentru neaplicarea intenționată a deciziilor CC amendă sau până la trei ani de închisoare și privarea pe cinci ani de dreptul de a deține o funcție publică. Luna aceasta Dodon a avertizat că judecătorii CC ar putea fi acuzați de uzurparea puterii în stat pentru că i-ar submina autoritatea, făcând jocul guvernării dominate de PD. Anterior, spicherul democrat Andrian Candu îl avertizase pe Dodon că „singur își sapă groapa și cade în capcane, atunci când refuză să îndeplinească prevederile constituționale”. Amenințarea lui Dodon la adresa CC a fost criticată mai recent chiar și de șeful Comisiei de la Veneția, organ consultativ din subordinea Consiliului Europei. 
18:55
Scurt bilanț la încheierea Tîrgului Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main.
18:55
Acum 8 ore
18:27
Miniștrii de externe din Uniunea Europeanî și-au reafirmat încrederea în acordul nuclear cu Iranul din 2015, avertizând că amenințarea președintelui Statelor Unite Donald Trump de a denunța înțelegerea pune în pericol și efortul de detensionare a situației din peninsula coreeană. Într-o declarație a miniștrilor de externe europeni întruniți astăzi la Luxemburg, acordul cu Iranul este numit „un pilon-cheie” al efortului internațional de neproliferare a armelor atomice. La Luxemburg s-a mai anunțat că șefa politicii externe europene Frederica Mogherini va merge luna viitoare la Washington să discute despre acordul cu Iranul. La reuniunea lor de luni, șefii diplomațiilor din UE au adoptat noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord ca pedeapsă pentru noile ei teste nucleare și cu rachete balistice. 
18:27
18:27
Invitata rubricii este jurnalista Victoria Dodon.
17:40
Bilanțul morților în atacul sinucigaș cu bombă de sâmbătă din capitala Somaliei a ajuns la 276. Alți 300 de oameni sunt răniți, iar zeci de oameni sunt dați dispăruți. Un camion a explodat la 15 octombrie pe o stradă aglomerată din Mogadiscio după ce fusese urmărit de forțele de ordine. Au fost avariate mai multe clădiri, inclusiv un hotel. Autoritățile spun că bilanțul morților ar putea crește în continuare, iar președintele somalez Mohamed Abdullahi Mohamed a numit atacul „o tragedie națională”. Atacul nu a fost revendicat, dar ministrul informațiilor, Abdirahman Yarisow, a spus că guvernul crede că a fost pus la cale de al-Shabab, o grupare militantă afiliată la Al Qaeda care urmărește să creeze un stat islamist în Somalia. Atacul a fost condamnat de comunitatea internațională. 
17:28
Organizatorii sărbătorii „Ziua Națională a Vinului” spun că fiecare dintre cei peste 100.000 de vizitatori ai noii ediții din 7-8 octombrie a băut cam jumătate de litru de vin, ceea ce ar demonstra că manifestarea promovează consumul moderat de băuturi alcoolice. Potrivit MOLDPRES, estimarea a fost comunicată presei luni de directorul Oficiului Naţional al Viei și Vinului (ONVV), Gheorghe Arpentin. El a lăudat și faptul că pentru prima dată la sărbătoare s-au folosit pahare reciclabile. Organizatorii „Zilei Naționale a Vinului” au mai spus la conferința de presă că la ediția 2017 au participat 44.500 de cetățeni străini și 47 de vinificatori care au oferit spre degustare peste 1000 de mărci de vin. 
16:58
  Guvernul Spaniei a spus luni că liderul separatist al Cataloniei nu a clarificat dacă a declarat sau nu independența regiunii și i-a cerut să dea un răspuns limpede cel mai târziu joi. „Guvernul regretă că președintele guvernului catalan a decis să nu dea curs solicitării făcute de guvern”, a spus vicepremierul Soraya Saenz de Santamaria luni, adăugând că liderul catalan Carles Puigdemont are răgaz pentru clarificarea intențiilor sale până joi la ora 10.00. Săptămâna trecută guvernul conservator al premierului Mariano Rajoy i-a dat lui Puigdemont răgaz până luni, 16 octombrie să spună dacă în discursul său din parlamentul regional, de marți, a proclamat sau nu secesiunea regiunii catalane. Presa spaniolă scrie că într-o scrisoare trimisă lui Rajoy liderul catalan nu a răspuns cu „da” sau „nu” la întrebarea guvernului, cerând în schimb două luni de dialog cu Madridul.
Acum 12 ore
16:26
  Papa Francisc s-a folosit de prilejul Zilei Mondiale a Hranei, marcată de ONU luni, ca să facă apel la guvernele lumii să lupte împreună împotriva foametei, conflictelor și schimbărilor climatice care toate ar provoca migrația în masă dinspre țările în curs de dezvoltare spre cele industrializate. Adresându-se forului global pentru agricultură și alimentație FAO la Roma, Papa a spus că la baza eforturilor internaționale de dezvoltare ar trebui să se afle dragostea, nu mila, și a cerut ONU să negocieze un acord global de migrație controlată și sigură. „Mila se oprește odată cu furnizarea ajutoarelor de urgență, în vreme ce dragostea inspiră justiția, și este esențial să creăm o ordine socială justă” – a spus Papa Francisc. Înaintea discursului, Papa a dezvelit statuia lui Alan Kurdi, un băiețaș sirian devenit simbolul crizei migranților după ce trupul său neînsuflețit a fost adus la țărmul turcesc de apele Mării Egee în 2015.
16:26
  Incendiile de vegetație din Portugalia au ucis cel puțin 27 de oameni, rănind câteva zeci în cea de-a doua tragedie de acest fel produsă în Portugalia în ultimele patru luni. În Spania învecinată au murit cel puțin 4 oameni. Decesele din Portugalia au avut loc într-o zonă împădurită din centrul și nordul țării. În Spania incendiile au lovit regiunea nord-vestică Galicia, iar autoritățile spun că majoritatea ar fi fost provocate intenționat. În iunie în Portugalia au murit în incendii de vegetație 64 de oameni iar o anchetă încheiată recent a stabilit că autoritățile nu au evacuat mai multe sate la timp. Noul val de incendii a fost încurajat de vremea neobișnuit de caldă din prima jumătate a lunii octombrie, cu temperaturi de peste 30 de grade.
13:27
Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că acceptă oferta Platformei DA de a participa cu o listă comună de candidați la alegerile parlamentare din 2018. Într-o postare pe pagina de Facebook a PAS se precizează că „mecanismul concret de formare a listei urmează a fi stabilit mai aproape de scrutin”. La alegerile prezidențiale din 2016, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, s-a retras din cursă și a sprijinit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, care a obținut locul doi. Cele două partide ale opoziției extraparlamentare critică noul sistem electoral mixt adoptat în mod intempestiv în luna iulie de coaliția de guvernământ condusă de Partidul Democrat și de deputații Partidului Socialist apropiați președintelui Igor Dodon. Opoziția spune că sistemul mixt, în care 50 de deputați sunt aleși în continuare pe liste de partid și 51 în circumscripții uninominale care mai trebuie elaborate, a fost introdus pentru a avantaja democrații și socialiștii în alegerile de anul viitor. Autorii sistemului spun că vor să aducă politicienii mai aproape de alegători. Modificarea sistemului electoral a fost criticat de Uniunea Europeană și Statele Unite.
12:56
Observatorii electorali sub egida OSCE, care au monitorizat alegerile prezidențiale din Kirghizstan, de duminică, au spus că au înregistrat „probleme procedurale numeroase și semnificative” în timpul numărării voturilor, dar au salutat transferul ordonat al puterii. Comisiei Electorală Centrală de la Bishkek l-a declarat învingător, cu peste 54 % din voturi, pe Sooronbai Jeenbekov, favoritul actualei guvernări cu vederi pro-ruse. Principalul său rival, magnatul petrolier Omurbek Babanov, a obținut aproape 34%, dar a spus că nu va recurge la proteste, chiar dacă ar fi existat fraude electorale. Aliat al președintelui actual Almazbek Atambaev, președintele ales a declarat că misiunea sa este să consolideze „marile realizări” pe care țara central asiatică cu șase milioane de locuitori le-ar fi obținut în ultimii șase ani.
12:56
Forțele irakiene au anunțat azi dimineață că au preluat fără lupte sediul companiei North Oil din provincia Kirkuk și rafinăriile din apropiere, care se aflau sub controlul milițiilor kurde Peshmerga. Un oficial militar irakian a declarat agenției Reuters că liderii kurzi au acceptat să cedeze controlul asupra companiei pentru că aceasta aparține statului și că există un acord ca producția de petrol trebuie să rămână în afara conflictului dintre guvernul central de la Bagdad și cel al regiunii autonome kurde. Armata irakiană a anunțat între timp că a preluat aeroportul și alte obiective de sub controlul kurd. Forțele kurde au ocupat în 2014 provincia Kirkuk care se află dincolo de granițele oficiale ale autonomiei lor, pentru a o proteja de militanții grupării Statul Islamic. Acum, provincia bogată în resurse petroliere s-a pomenit în mijlocul conflictului dintre guvernul central de la Bagdad și autoritățile kurde, care încearcă să obțină independența.
12:56
În Spania, ministrul Justiției, Rafael Catala, a spus că răspunsul președintelui catalan Carles Puigdemont la întrebarea Madridului dacă a proclamat sau nu independența Cataloniei este invalid, așa încât rămâne în vigoare amenințarea guvernului central că va retrage regiunii și statutul de autonomie. „Întrebarea a fost clară, dar răspunsul nu”, a declarat jurnaliștilor ministrul Catala. În urma controversatului referendum pentru independență, din 1 octombrie, Puigdemont a proclamat simbolic independența, pe 10 octombrie, dar a suspendat-o imediat, făcând apel la negocieri cu Madridul despre viitorul regiunii. Madridul i-a acordat răgaz până azi dimineață să facă precizări, dar Puigdemont a cerut din nou negocieri. Guvernul central a avertizat că vor trece la guvernarea directă a Cataloniei, în cazul în care liderii catalani nu renunță până joi la idea proclamării independenței regiunii.
12:56
Interviu dimineții despre noile circumscripții electorale pentru alegerile din 2018 cu un membru al Comisiei Speciale, vice-preşedintele Institutului de Cercetări Juridice şi Politicie al Academiei de Ştiinţe.
Acum 24 ore
10:14
1918 – 2018. Un Centenar văzut de pe ambele maluri ale Prutului, de istoricii Octavian Țicu de la Chișinău și Dorin Dobrincu de la Iași. Timp de mai bine de un an, cei doi istorici vor analiza, dezbate (poate și în contradictoriu) și comenta evenimentele anului 1918 si repercusiunile acestora până astăzi. Țelul acestui blog „în tandem” nu este numai de a arunca o nouă privire asupra anului 1918, dar și de a demistifica multe locuri comune ale istoriei contemporane, de a repune în contextul lor istoric „corect” fapte și persoane deseori manipulate de politicieni, de presă sau chiar de istorici. „… fenomenul Unirii de la 27 martie 1918 trebuie privit într-un context amplu al transformărilor la nivel european și regional, în care efectul cumulat al războiului mondial, al revoluției ruse, al pretențiilor teritoriale din partea Ucrainei independente exprimate față de Basarabia și al pericolului bolșevizării, a determinat opțiunea provinciei pentru revenirea în cadrul statului român întregit.” (Octavian Țîcu, Cercetător-Coordonator la Academia de Stiinte a Moldovei ) „Războiul și ceea ce a urmat nu reprezintă în România doar istorie, ci și memorie. Ambele sensibile. Ca și în alte locuri. Există o istorie oficială, patriotică, justificativă, care mai degrabă pune note la discursul oficial din epocă, după cum există și o istorie critică, care caută să înțeleagă și să explice.” (Dorin Dobrincu, istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași (din 1995).
09:08
Alegătorii din Tirol s-au pronunțat împotriva ideii ca această regiune austriacă să candideze la găzduirea Jocurilor Olimpice de Iarnă 2026, în orașul Innsbruck. Guvernul Austriei a spus că aproximativ 53% dintre participanți au respins intenția, iar procentul a fost și mai mare în Innsbruck. Oponenții sunt îngrijorați de impactul pe care îl poate avea asupra mediului organizarea Jocurilor Olimpice, care au mai avut loc în Innsbruck în 1964 și 1976. Referendumul din Tirol continuă o serie de decizii asemănătoare ale unor orașe europene, după ce Hamburgul și Budapesta au renunțat la ideea să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2024.
09:08
Azi dimineață, expiră termenul acordat de guvernul spaniol președintelui catalan Carles Puigdemont pentru a clarifica dacă a proclamat sau nu independența regiunii autonome, după recentul referendum. Pe 10 octombrie, Puigdemont a spus că a „acceptat” mandatul pentru independență pe care locuitorii Cataloniei i l-ar fi dat la referendumul din 1 octombrie, considerat ilegal de către Madrid și criticat de Uniunea Europeană. Dar liderul catalan a cerut Parlamentului regiunii să amâne „cu câteva săptămâni” implementarea independenței pentru a permite încă o încercare de negocieri cu Madridul. Guvernul central insistă ca Puigdemont să renunțe la ideea independenței, amenințând că în caz contrar va suspenda și statutul de autonomie al Cataloniei.
09:08
Forțele guvernului irakian și cele ale kurzilor s-au angajat într-un schimb de focuri de artilerie la sud de orașul Kirkuk, relatează AFP citând surse din ambele părți. Orașul este revendicat atât de guvernul central, cât și de liderii regiunii autonome kurde. Ciocnirile au avut loc la trei săptămâni de la referendumul de independență organizat de autoritățile regionale kurde, pe care Bagdadul îl consideră ilegal. Oficiali kurzi au spus că populația s-a pronunțat covârșitor pentru independență, iar forțele kurde și-au întărit pozițiile în afara teritoriului oficial al regiunii lor, inclusiv în apropiere de zăcămintele petroliere din provincia Kirkuk. Referendumul a fost criticat de Statele Unite și alte țări occidentale, care au spus că va crea instabilitate.
09:08
În Kirghizstan, autoritățile spun că Sooronbai Jeenbekov, favoritul actualei guvernări cu vederi pro-ruse, a câștigat alegerile prezidențiale de duminică, obținând peste 54 % din voturi. Principalul său rival, magnatul petrolier Omurbek Babanov, a obținut aproape 34%, a spus Comisia Electorală Centrală. Aliat al președintelui actual Almazbek Atambaev, Jeenbekov a spus după alegeri că misiunea sa este să consolideze „marile realizări” pe care țara central asiatică cu 6 milioane de locuitori le-ar fi obținut în ultimii șase ani. Kirghistanul este un aliat apropiat al Moscovei, găzduind și o bază militară rusească. Spre deosebire de vecinele ei conduse de lideri autoritari, Kirghistan este o democrație mai dinamică, având o istorie de proteste adesea violente.
Mai multe ştiri
©2004—2017 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.