Haosul de pe şosele faţă cu amenzile noi

Europa Libera, 21 martie 2017 05:17

Constat doar că indivizii debusolaţi, vitezomani, grobieni nu mai dispar de pe şoselele patriei.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 6 ore
19:27
Valentina Ursu în dialog cu locuitorii din Ciuciuleni, cu activista Nata Scobioală și cu sociologul Vasile Cantarji.
Acum 8 ore
18:47
Președintele Igor Dodon a informat că autoritățile ruse au decis vineri, 24 martie, să prelungească până pe 12 mai termenul în care își pot legaliza șederea în Federația Rusă cetățenii moldoveni care au regimul de ședere depășit, dar se află încă pe teritoriul rus. Într-un comunicat de presă al președinției se precizează că a devenit activă și  pagina electronică unde cetățenii din Republica Moldova, care au interdicții de a intra în Federația Rusă, pot verifica dacă au fost sau nu aministiați. În această situația ar fi , potrivit președinției, peste 17 mii de moldoveni. Tot potrivit comunicatului de presă al președinției, până la 20 martie, 10 mii de cetășeni moldoveni și-au plegalizat șederea în Rusia. Președinția estimează că în Rusia s-ar afla circa 250 de mii de moldoveni cu dreptul de ședere expirat. Prelungirea termneului de legalizare de la 20 martie la 12 mai fusese discutată pe 17 martie, când președintele Igor Dodon s-a întâlnit din noul la Moscova cu președintele Vladimir Putin, se mai arată în declarație de presă a președinției de la Chișinău. Inițial, amnistia a fost anunțată la începutul lumii martie de consilierii președintelui Igor Dodon, urma să dureze între 2 și 20 martie și era rezultatul unei înțelegeri verbale între președintele Igor Dodon și Vladimir Putin, la care se ajunsese în urma primei vizite, din ianuarie, a președintelui R.Moldova la Moscova. La o conferință de presă pe 7 maritie, Andrei Neguță, consilierul președintelui Dodon și potențial ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă preciza: „Liste nu vor fi, nu vor fi hotărâri publicare pe site-uri oficiale. Aceasta se face pentru cetățenii moldoveni. În cazul în care toate aceste decizii se vor publica, poate să apară alte probleme la reprezentanții altor etnii care sunt în Federația Rusă”.  Între timp, se pare că autoritățile ruse au revenit asupra acestei decizii.
17:47
În Belarus, poliția a reținut zeci de persoane și a descins la sediului uneia din cele mai cunoscute grupări pentru apărarea drepturilor omului, pe fundalul marșurilor anti-guvernamentale care au avut loc în toată țara. Gruparea „Vyasna” (Primăvara) a anunțat pe pagina sa de internet că poliția i-a blocat sediul și a făcut percheziții. În ultimele săptămâmi, „Vyasna” a documentat protestele din țară și arestările care au urmat. „57 de persoane au fost reținute și duse la sediul poliției, între care și observatori străini” a informat ONG-ul sâmbătă. Între timp, o parte din cei reținuți la sediul organizației au fost eliberați, a relatat o activistă pe pagina sa de Facebook. La Minsk, poliția interzisese de vineri manifestațiile în centrul orașului, precizînd că acestea sunt autorizate numai la periferie. Sute de persoane au participat sîmbătă la proteste într-o serie de orașe din Belarus, scandând „ Trăiască Belarus” și multe slogane antiguvernamentale. Unele manifestații cu ocazia Zilei Libertății fusesere autorizate, altele nu. De săptămâni, în Belarus au loc proteste împotriva așa-numitei „taxe pe parazitism” pe care președintele Lukașenka a suspendat-o între timp dar nu a anulat-o. Potrivit organizației „Vyasna”, circa 300 de activiști și simpatizanți ai opoziției au fost deja reținuți, unii au primit pedepse de până la 15 zile închisoare. Statele Unite și Uniunea Europeană au protestat deja împotriva măsurilor duse luate de autorități.
17:47
Consiliul de Securitate ONU a adoptat vineri, 24 martie, o rezoluție care condamnă distrugerea siturilor culturale în zone de conflict și avertizează că cei vinovați ar putea fi judecați pentru crime de război. Rezoluția a fost adoptată mai ales ca urmare a siturilor distruse de milițiile organizației teroriste a Statului Islamic în Siria și Irak . Rezoluții mai vechi pe această temă s-au ocupat în primul rând de obiecte culturale de valoare, furate și comercializate pentru a finanța terorismul internațional.
Acum 12 ore
14:17
La Roma are loc  summitul Uniunii Europene marcând 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, care stă la baza actualei Uniuni. Fiecare dintre cei 27 de șefi de stat și de guvern precum și liderii instituțiilor europene au parafat "Declarația de la Roma", în aceeași sala în care a fost semnat tratatul istoric la 25 martie 1957. În declarație, liderii UE se angajează să facă Uniunea Europeană "mai puternică și mai rezistentă" printr-o "și mai mare unitate și solidaritate" între statele membre. "Cel mai bun mod de a ne apăra interesele și valorile comune este de a fi împreună". Summitul de la Roma este o reuniune  ca stă însă și sub semnul Bextitului – pentru că Marea Britanie este absentă de la reuniune. Și care risca să fie subminat și de alte tensiuni interne, cum ar fi confruntarea cu guvernul ultra-conservator de la Varșovia, care s-a opus (fără succes) realegerii polonezului Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Sau cu Grecia, țară care după ani de zile supraviețuiește, financiar, numai datorită Uniunii Europene dar și sub controlul strict al Bruxelleului. Pe lângă Fondul  Monetar Internațional și Banca Mondială. Un punct central de controverse este acum și ideea unei Europei cu mai multe viteze, care a prins contur mult mai clar după după Brexit și este sprijinită de Germania, Franța și Italia . Dar criticată vehement de țările central și est europene din UE  care se tem că „vor fi lăsate” pe dinafară, indifferent de eforturile pe care le-ar face pentru a ține pasul cu restul țărilor care vor să ducă integrarea la un nou nivel, financiar și politic. Declarația de la Roma nu menționează o Europă cu "mai multe viteze", ci numai  cu "ritmuri diferite". "Vom acționa împreună, în ritmuri și cu intensitate diferite acolo unde este necesar", afirmă liderii europeni, adăugând că membrii UE vor continua să adere la tratate și să poată să se alăture eforturilor pentru o cooperare mai strânsă mai târziu.  
12:37
Uniunea Europeană marchează sâmbătă 60 de ani de semnarea Tratatului de la Roma care a pus bazele actualului bloc pan-european. La ceremonie nu participă Marea Britanie, țară care se pregătește să părăsească UE. Vorbind vineri la Vatican înaintea ceremoniei oficiale, Papa Francisc a avertizat că Europa riscă să moară dacă nu regăsește idealurile părinților săi fondatori, între care se află și solidaritatea.  Tot vineri, administrația Trump a felicitat Uniunea Europeană,  subliniind angajamentul comun al Stateor Unite și al EU pentru promovarea libertății, democrației și statului de drept.  În cursul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale de anul trecut din America, Donald Trump a criticat de multe ori UE, a sprijinit Brexit-ul, și a afirmat că multe alte țări vor urma exemplul Marii Britanii, iar după ce devenit președinte a ignorat Uniunea Europeană. 
12:37
Unul din liderii opoziției din Belarus și fost candidat la președinție a fost reținut când s-a întors la Minsk dintr-o vizită în Polonia. Vladimir Niaklaiev a fost implicat în recentul val de proteste provocat de așa-numita lege „împotriva parazitismului”, iar sâmbătă urma să conducă un marș de protest  alături de liderul social-democrat Nicolai Stankievic. La Minsk este programat un protest pentru a marca „Ziua libertății” la care Stankievic a anunțat că va participa deși există riscul să fie și el reținut. Marșurile anuale de „Ziua libertății” reamintesc de scurta existență a Republicii Populare Belarus în 1918.  Potrivit grupării pentru drepturile omului Viasna (Primăvara), aproximativ 130 de persoane care au participat la protestele împotriva taxei pe „parazitism” au fost reținute și condamnațite la pedepse cu închisoare de pînă la 15 zile așa că nu vor putea participa la marșul de sâmbătă. Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat regimul belarus pentru valul de arestări.
Acum 24 ore
12:17
La Roma are loc summitul Uniunii Europene marcând 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, care stă la baza actualei Uniuni. Un summit sub semnul Bextitului – pentru că Marea Britanie este absentă de la reuniune. Și care risca să fie subminat și de alte tensiuni interne, cum ar fi confruntarea cu guvernul ultra-conservator de la Varșovia, care s-a opus (fără succes) realegerii polonezului Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Sau cu Grecia, țară care după ani de zile supraviețuiește, financiar, numai datorită Uniunii Europene dar și sub controlul strict al Bruxelleului. Pe lângă Fondul  Monetar Internațional și Banca Mondială. Cu toate acestea, cele 27 de țări membre au căzut de acord asupra textului declarației finale de la Roma, care va proclama unitatea și "viitorul comun". O Uniune "care să țină cont de diversitatea sistemelor naționale și de rolul esențial al partenerilor sociali". Un punct central de controverse este ideea unei Europe cu mai multe viteze, care a prins contur mult mai clar după după Brexit și este sprijinită de Germania, Franța și Italia . Dart criticată vehement de țările central și est europene din UE  care se tem că „vor fi lăsate” pe dinafară, indifferent de eforturile pe care le-ar face pentru a ține pasul cu restul țărilor care vor să ducă integrarea la un nou nivel, financiar și politic. Declarația de la Roma nu menționează o Europă cu "mai multe viteze", ci numai  cu "ritmuri diferite".
11:27
Potrivit unui un sondaj de opinie în Franța, candidatul independent de centru Emmanuel Macron ar putea câștiga și primul tur al prezidențialelor din 23 aprilie în fața lui Marine Le Pen, lidera partidului de extremă-dreapta Frontul Național. Sondajul, care sugerează  că Macron ar oține 26% din voturi, iar Le Pen 25%, nu face pronosticuri pentru al doilea tur, din 7 mai. Pînă acum, cele mai multe dintre sondaje sugerau că Macron și candidatul conservator François Fillon ar câștiga detașat în fața lui Le Pen în al doilea tur. Vineri, Marine le Pen a fost la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, după care a declarat că în cazul unei victorii, ca președintă se va grăbi să ridice sancțiunile impuse Rusiei pentru amestecul în criza din Ucraina.
11:27
Directorul Biroul Național de Statistică de la Chișinău Vitalie Valcov a anunțat vineri 24 martie la o conferință de presă că datele recensământului populației din 2014 vor fi prezentate în 31 martie. El a explicat întîrzierea prin faptul că BNS nu a avut suficienți lucrători pentru a colecta și prelucra datele, dar și prin faptul că aceste date nu au fost totdeauna exacte, mai ales cele strânse în centrele urbane. Potrivit agenției IPN, 11.000 de recenzori au lucrat la strângerea datelor, care au fost prelucrate de 200 de operatori. Cheltuielile totale pentru recensământ au fost de 86 de milioane de lei.
10:47
Departamentul de de stat american a anunțat că secretarul de stat Rex Tillerson se va afla la sediul NATO în 31 martie, unde se va întâlni cu omologii săi din Alianță, relatează Reuter. Declarația, fără alte detalii, vine după ce inițial se anunțase că Tillerson nu va participa la reuniunea miniștrilor de externe NATO de la începutul lui aprilie, ceea ce a ridicat din nou semne de întrebare față de atitudunea noii administrații față de Alianța Nord-Atlantică, mai ales că tot în aprilie Tillerson va vizita și la Moscova. Secretarul genral al NATO Jens Stoltenberg a spus în 22 martie la Washington că prima întîlnire a lui Tillerson cu omologii din Alinața va fi reprogramată, și că pentru moment NATO nu a confirmat că noua dată ar fi 31 martie
10:17
Jurnalul săptămânal cu Victoria Colesnic.
07:37
07:17
Ieri
21:17
Ministerul de Interne din Ucraina a confirmat identitatea celui bănuit că l-a împușcat mortal joi, la Kiev, pe fostul deputat rus, Denis Voronenkov, care s-a refugiat anul trecut din Rusia în Ucraina. Bărbatul înfățișat în înregistrări video ale camerelor de securitate, trăgând focuri de armă asupra lui Voronenkov și unui bodigard în timp ce aceștia mergeau pe trotuar în centrul orașului este cetățeanul ucrainean născut în Crimeea, Pavlo Parșov, în vârstă de 28 de ani, a declarat Europei Libere un purtător de cuvânt al ministerului. Parșov a decedat la spital, după ce a fost împușcat de bodigardul rănit. Deputatul naționalist Anton Herașcenko, care este și consilier al ministrului de Interne, a afirmat într-o postare pe Facebook că suspectul ar fi agent secret al serviciilor de informații rusești. Kremlin a spus că afirmațiile ucrainene despre implicarea Rusiei ar fi „absurde”.
20:58
  Compania americană Frontera Resources a declarat, vineri, într-o conferință de presă la Chișinău, că licitația internațională pe care a câștigat-o pentru prospecțiuni în Republica Moldova respectă toate normele de transparență. Guvernul de la Chișinău a dat în concesiune companiei Frontiera Resources mai mult de o treime din teritoriul Republicii Moldova pentru lucrări de explorare, în vederea găsirii unor eventuale zăcăminte de gaze şi petrol, iar în presă s-a speculat că firma ar fi fost favorizată de executiv. Reprezentantul companiei americane a ținut să reamintească faptul că Frontera Resources și-a asumat riscul financiar al acestor prospecțiuni care ar putea aduce, odată, independența energetică a Republicii Moldova.   Pe durata anului 2017 vor avea loc lucrări de explorare ce presupun cercetări geologice, geodezice, seismice şi inginerești. În funcție de rezultatele prospecțiunilor, peste trei-patru ani ar putea începe forările. Dacă ipoteza geologilor de la Frontera Resources se confirmă şi în sudul Republicii Moldova vor fi găsite zăcăminte de hidrocarburi, va urma forarea a sute de puţuri şi extragerea ulterioară de gaze şi ţiţei, a împărtășit preşedintele întreprinderii-fiică, Zaza Mamulaishvili, din planurile companiei americane cu sediul în statul Texas. În cazul acestui scenariu, compania va injecta în economia moldoveană, în următorii 10-20 de ani, circa 500 de milioane de dolari. Nu va căuta însă gaze de şist, a ţinut el să precizeze. Zaza Mamulaishvili: „Deja de mai mulţi ani încercăm să obţinem informaţii şi cunoştinţe despre situaţia geologică din Moldova. Noi lucrăm în bazinul Mării Negre deja peste 20 de ani şi am avut succese nemaipomenite în descoperirea de rezerve de petrol şi gaze în regiune şi noi credem că ceea ce este în Moldova ne permite ca noi să riscăm cu capitalul nostru şi să începem lucrările de explorare”. Despre posibile zăcăminte de petrol şi gaze savanţii moldoveni vorbesc de mai mult timp. Lucrări de prospecțiune s-au făcut încă în perioada sovietică. De pe atunci au rămas peste trei mii de sonde capsate cu dopuri de ciment pe întreg teritoriul ţării, spune Valentin Bodişteanu, directorul companiei Valiexchimp, cea care deţine câteva sonde active din care extrage zăcăminte. La mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, a mai existat un contract de concesionare, doar că guvernarea comunistă a considerat că societatea câștigătoare nu şi-a respectat obligațiunile şi a anulat contractul. Anume Valiexchimp a preluat sondele şi mini-rafinăria de la compania americană Redeco. Valiexchimp extrage zăcăminte de la 700 de metri adâncime, iar Frontiera Resources îşi propune să ajungă şi până la 4.000 de metri. Potenţial există, dar trebuie făcute investiţii destul de serioase, rezumă Valentin Bodişteanu, motiv pentru care salută ideea noilor prospecțiuni. „Mulţi au început forările, dar nimeni nu le-a dus la bun sfârșit”, afirmă directorul Valiexchimp. Adică nu există deocamdată concluzii relevante. Totuşi, Valentin Bodişteanu nu este foarte sigur că o companie ar fi dispusă acum să facă investiții de ordinul sutelor de milioane de dolari. Anume astfel s-ar explica, după părerea sa, participarea la concurs a numai doi concurenți. Valentin Bodişteanu: „Acum este cam riscant să te ocupi cu prospecţiunile - nicio firmă prea bogată nu-şi permite asta. Preţurile la ţiţei sunt foarte joase, iar noi nu suntem o ţară plină…, unde nu ai săpa să iasă ţiţei, cum sunt Iranul, Irakul, Siria”. Reprezentantul Frontera Resources, Zaza Mamulaishvili, a mai spus că rezultatele concursului de concesionare au fost anunţate în noiembrie anul trecut şi a fost o coincidență cu vacanţa de iarnă, ce a făcut posibil ca documentația să fie semnată pe 2 ianuarie. La fel o întâmplare ar fi fost, potrivit lui, faptul că decizia guvernului moldovean a venit la câteva luni după o întrevedere pe care liderul PD Vladimir Plahotniuc ar fi avut-o în SUA cu preşedintele companei americane, Steve C. Nicandros. Zaza Mamulaishvili a precizat că Frontera Resources a început să colaboreze cu guvernul de la Chişinău cu cinci ani în urmă, pe când premier era Vlad Filat, şi că în acest răstimp a purtat discuţii cu toţi şefii de guvern. Explorarea şi exploatarea de zăcăminte va fi precedată de consultații publice cu localnicii, promite reprezentantul companiei americane, astfel încât transparența să remedieze zvonurile.
20:27
Invitata rubricii de astăzi este Lia Ciutac.
20:17
  În dialog cu politicianul originar din R.Moldova, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților de la București, aflat în vizită la Chișinău.   Constantin Codreanu: „În ziua în care reprezentanţii celor două guverne s-au întâlnit la Piatra-Neamţ, eu am avut o serie de întâlniri aici, la Chişinău, cu o parte dintre miniştri. Şi am vorbit punctual despre lucruri pe care le putem face. Şi ceea ce mi-am dorit eu dintotdeauna, să existe un pragmatism în relaţiile dintre cele două state româneşti, şi anume poduri fizice, infrastructură comună, chiar şi competiţii sportive comune. M-am întâlnit cu ministrul Tineretului şi Sportului, m-am întâlnit şi cu ministrul Transporturilor şi Dezvoltării Infrastructurii şi cu mesajul acesta am venit. Pentru că, dacă tot sunt din Republica Moldova, dacă tot reprezint cetăţenii români de aici în Parlamentul României şi mai mult decât atât, am şi o comisie pe care o prezidez, de ce să nu facem lucruri profitând de această nu doar tribună, ci de acest instrument parlamentar, care înseamnă inclusiv presiune pe miniştri şi de acolo, şi de aici.” Europa Liberă: Din anii ’90 tot se insistă pe ideea că de la podurile de flori trebuie de trecut la poduri adevărate, care nu numai să lege simbolic cele două state, dar cetăţenii să vadă că se întâmplă lucruri fireşti. Constantin Codreanu: „S-au schimbat, totuşi, nişte lucruri, pornind măcar şi de la faptul că s-a liberalizat circulaţia între cele două state. În acelaşi timp, dacă tot vorbim de lucruri pragmatice care să se întâmple în viitorul apropiat, plec de la ministrul Transporturilor de la Chişinău, de exemplu, cu necesitatea de a interpela partea română privind situaţia podului de la Fălciu, Cantemir. Mai plec cu o întrebare din partea ministrului Transporturilor de la Chişinău pentru cel de la Bucureşti legată de un acord care a existat între România şi Republica Moldova, dar care a fost denunţat de partea română în mod unilateral. Şi sunt multe alte lucruri pe care să le facem în mod pragmatic. Pentru că aceasta am făcut-o de la începutul mandatului meu, de aceasta suntem în Republica Moldova mai mulţi deputaţi, senatori şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ca să dăm acest mesaj. Sărbătorim când este de sărbătorit, dar să şi muncim când trebuie să muncim.” Europa Liberă: Implementarea proiectelor necesită costuri. Şi nu sunt bani puţini ca un proiect să prindă viaţă. E disponibilă România să sacrifice banii pentru a implementa aceste proiecte în energetică, infrastructură, mediu, cooperarea transfrontalieră? Constantin Codreanu: „România deja a început să doneze sume de bani pentru anumite proiecte de infrastructură, inclusiv în Republica Moldova. Dar, în primul rând, când vorbim despre colaborarea dintre cele două state, să nu uităm că trebuie să vorbim şi despre bani care vin din afara României, despre bani care vin de la Comisia Europeană, despre fonduri transfrontaliere care să fie aplicate şi la nivel local, nu doar la nivel naţional, ci şi între cele două comunităţi. Să nu uităm că există şi o hotărâre de guvern care permite consiliilor judeţene să asiste financiar consiliile raionale, acele acorduri de înfrăţiri care au pornit şi care trebuie să continue. În acest sens, de exemplu, am făcut o interpelare la Ministerul Afacerilor Externe, ca să ştiu situaţia exactă a acordurilor de înfrăţire dintre cele două state şi să putem impulsiona, ca să ajungem acolo unde ne dorim, de fapt – această relaţie pragmatică şi aducătoare de beneficii pentru ambele părţi.” Europa Liberă: Comisia Europeană sprijină darea în folosinţă a gazoductului Iaşi-Chişinău. Constantin Codreanu: „Exact.” Europa Liberă: Credeți că, aşa cum s-a promis chiar în cadrul acestei şedinţei a celor două executive, până la finele lui 2018 gazul românesc va ajunge la Chişinău? Constantin Codreanu: „Aşa am auzit şi eu această declaraţie, cum că acest proces va fi grăbit. Şi îmi doresc să fie grăbit. Și să ajungem să nu mai depindem de gazul rusesc, care se transformă în Republica Moldova într-un soi de presiune şi să avem gazul românesc care să vină în Republica Moldova. Sper că da, sunt optimist şi din partea Partidului Mişcarea Populară vom face presiuni ca aceste lucruri să se întâmple.” Europa Liberă: Numele lui Constantin Codreanu se identifică cu al unui unionist înflăcărat. Acum, când bateţi pe la uşile ministerelor, cum sunteţi primit? Constantin Codreanu: „Aveţi dreptate. Dar e important în activitatea aceasta politică să ştii cum să prezinţi mesajul, să ştii cum să-l ambalezi. Şi o dovadă a acestui fapt este şi votul care a permis ca în România să existe 27 martie zi naţională, pentru a sărbători unirea Basarabiei cu România. În rest, eu nu renunţ. Dacă nu mi se deschide uşa, intru pe geam. Şi atunci când m-am cerut, m-am autoinvitat la şedinţa comună a celor două guverne, dar premierul Grindeanu a spus că participă doar membrii guvernului, atunci am mers pe altă cale. Şi am venit, şi am avut întâlniri directe cu miniştrii. Astăzi am fost la o întâlnire cu cei de la APIA. Adică, lucrurile pot fi făcute uneori acolo unde unii nu cred că pot fi făcute.” Europa Liberă: Coaliţia majoritară din Parlamentul de la Chişinău are aceeaşi voce, când e vorba să ia o atitudine despre acest curent unionist? Constantin Codreanu: „Nu ştiu. Mai nou am văzut că premierul spune că suntem inimi gemene. Să vedem ce urmează.” Europa Liberă: Ce ar trebui să urmeze? Constantin Codreanu: „Să înţelegem foarte clar că fără România nu există niciun fel de viitor pentru Republica Moldova. Trebuie să mergem pe calea reunificării pentru a ajunge acolo unde ne dorim, în Uniunea Europeană şi NATO. În acelaşi timp, înţeleg că trebuie să-i ţinem aproape pe cei care se orientează doar pe vectorul european. Și împreună să prevenim o deraiere şi guvernamentală spre acel vector estic pe care, din păcate, l-a îmbrăţişat actualul preşedinte al Republicii Moldova, care face foarte mare tam-tam din această chestiune, dar fără niciun beneficiu pentru cetăţenii Republicii Moldova.” Europa Liberă: Atât socialiştii, cât şi comuniştii, insistă pe ideea că ar trebui relaţia moldo-română să se reducă la cunoscuta frază: „Frate, frate, dar brânza e cu bani”. Constantin Codreanu: „În cazul dat ar cam pierde fratele acestălalt. Pentru că România a ajuns să fie, în primul rând, şi donator, dar în al doilea rând, şi consumator de bunuri care ies din Republica Moldova. Şi România, şi celelalte state din Uniunea Europeană, să ne uităm pe cifre, pentru că vom vedea că cele mai multe exporturi acum merg în România din Republica Moldova şi nu doar din Republica Moldova, atenţie!, chiar şi din regiunea transnistreană. S-a inversat acel raport şi toate bunurile care se mai produc în Republica Moldova merg înspre Uniunea Europeană, spre Vest. Şi, dacă e să mergem pe principiul acesta, noi am avea doar de pierdut.” Europa Liberă: Dar această poziţie pe care o are astăzi preşedintele Igor Dodon poate să dăuneze unei cooperări mai strânse între Chişinău şi Bucureşti? Constantin Codreanu: „Nu. Igor Dodon trebuie ignorat.” Europa Liberă: Un şef de stat ignorat? Constantin Codreanu: „Da, cu siguranţă. Mai ales când vorbim de un şef de stat care nu dă decât nişte mesaje neacoperite din punct de vedere al acţiunilor. A promis foarte multe lucruri în campania electorală, este deficitar la a le și pune în practică. În rest, aceste mesaje belicoase nu ajută pe nimeni, nici măcar pe el nu îl ajută, decât poate să-şi menţină acel nucleu dur de oameni care îl votează. Este clar că Igor Dodon este în campanie electorală, se pregăteşte de parlamentarele din 2018. Este păcat că bazinul electoral al lui Igor Dodon se lărgeşte, dată fiind şi propaganda rusească, care este foarte activă în Republica Moldova. Şi să ştiţi că vorbesc despre acest lucru peste tot pe unde merg. Inclusiv într-o recentă vizită în Bosnia şi Herţegovina am spus oamenilor de acolo că situaţia din Bosnia se aseamănă celei din Republica Moldova. Europa dă bani, America dă bani, România dă bani, dar vine Rusia cu Sputnik şi cu Russia Today şi anulează orice efecte posibile.” Europa Liberă: Pe calea integrării europene Moldova cum ar mai putea fi ajutată de România mai mult decât este? Constantin Codreanu: „Complicat. Mai mult decât este ar însemna o implicare şi din partea Republicii Moldova tot mai activă în aceste proiecte. Pentru că uneori este mult mai important să vii cu propria iniţiativă şi să ceri bani, decât să vină cineva să bată cu pumnul în masă şi să-ţi spună: „Vino şi ia bani pentru aceasta, pentru aceasta, pentru aceasta”. Cu integrarea europeană, mai ales acum, în această perioadă în care vorbim şi despre Brexit, şi despre Europa cu două viteze, cu mai multe scenarii de evoluţii, este cam complicat. Mai ales că mai avem şi regiunea transnistreană, care a rămas la fel de îngheţată, iar din când în când vedem că se mai şi încălzeşte acest conflict. Deci, concluzia mea este foarte evidentă şi o spun fără a ezita: cred cu tărie în acest crez al meu mai vechi, şi anume faptul că nu există altă soluţie pentru Republica Moldova, decât reunificarea.” Europa Liberă: Aţi anunţat că aveţi promisiunea ca guvernul de la Bucureşti să dea o ordonanţă de urgenţă în ce priveşte dosarul „Cetăţenia română”. La ce v-aţi referit? Constantin Codreanu: „Da. Este un lucru cu care mi-am început activitatea de parlamentar. Am avut întâlniri cu toţi actorii care sunt implicaţi în acest dosar al cetăţeniei române şi care în acest moment, pe speţă aceasta a minorilor afectează sute şi deja mii de cetăţeni români. Am cerut foarte clar celor de la ANC să vină cu un punct de vedere pentru a modifica articolul 9 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române. Şi am obţinut ca, în acelaşi timp, a propos de opoziţie şi putere, acordul celor care sunt la guvernare în România să modificăm legea nu printr-un proiect de lege, aşa cum aş fi putut face eu, individual, ci printr-o ordonanţă de ordonanţă. Că nu am nicio problemă dacă dă PSD această ordonanţă de urgenţă, e important să fie rezolvată problema cetăţenilor. Şi mi s-a promis că în următoarea perioadă se va întâmpla acest lucru, va fi dată ordonanţa de urgenţă.” Europa Liberă: Ține strict de soarta minorilor? Constantin Codreanu: „Da. În acest caz se referă strict la soarta celor care sunt afectaţi de faptul că nu au fost incluşi în dosarele părinţilor. Dar, când vorbim de dosarul cetăţeniei române, cu siguranţă, nu este singura problemă. Avem şi acea problemă a transcrierii actelor de stare civilă. Am venit cu o propunere şi, dacă nu va merge iarăşi pe calea aceasta a ordonanţei de urgenţă, voi veni şi cu un proiect de lege, ca să existe posibilitatea ca cei din Republica Moldova, care îşi redobândesc cetăţenia română, să-şi transcrie actele oriunde într-un municipiu, care este şi reşedinţa de judeţ, plus oricare din sectoarele din Bucureşti pentru că acum toate lucrurile acestea se întâmplă la un singur sector. Şi am fost acolo, am văzut ce se întâmplă. E un lucru pe care nu mi-l doresc eu, ca român, în primul rând, pentru că are de suferit imaginea României inclusiv aici, în Republica Moldova. Deci, problemele le ştiu, le cunosc. Sunt foarte multe probleme, într-adevăr. Le mulţumesc celor care mi le semnalează. Şi fac tot ce pot eu şi cer, la rândul meu, atenţie din partea celor care sunt la guvernare să se aplece cu cât mai multă atenţie asupra acestor probleme.” Europa Liberă: Creşte numărul doritorilor să obţină cetăţenia României? Constantin Codreanu: „Am semnale că da. Mi-a prezentat şi nişte statistici domnul preşedinte al ANC. A fost o descreştere atunci când regimul vizelor a fost liberalizat în Republica Moldova. Atunci a fost o scădere, dar după această scădere numărul a crescut, pentru că oamenii vor în continuare nu doar să călătorească în Vest, ci să și muncească acolo, lucrul pe care îl oferă acest statut de cetăţean român.” Europa Liberă: Şi se pare că această experienţă a României a preluat-o Rusia. Pentru că a făcut o declaraţie şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a zis că toţi cetăţenii care s-au născut în URSS ar beneficia de dreptul să solicite cetăţenia rusă. Constantin Codreanu: „Eu cataloghez gestul respectiv al preşedintelui rus ca un efort de a-şi mai capitaliza politic simpatiile, de ce nu, şi ale viitorilor cetăţeni. Şi nu în ultimul rând, cei care şi-ar fi dorit până acum să aibă cetăţenia rusă, mă refer la cei din Republica Moldova, cu siguranţă, o au deja. Sau dacă nu o au, sunt deja în Federaţia Rusă şi o vor obţine acolo.” Europa Liberă: E un gest care poate fi comparat? Constantin Codreanu: „Cu siguranţă, nu. Nu are nicio legătură. Noi ne redobândim un drept pe care l-am avut, noi suntem cetăţeni de drept, de fapt, ai României. Acest drept ni s-a luat. Ori, aici vorbim despre lucruri diferite: URSS, Federaţia Rusă. Sunt lucruri total diferite.”
19:47
  Statutul de observator poate oferi avantaje, în sensul că este o școlire într-ale diplomației fără povara participării. La Națiunile Unite, ONU, printre entitățile care beneficiază de statutul de observator se numără, de pildă, Autoritatea Palestiniană sau Vaticanul. Prima pentru că puține entități sau structuri internaționale îi recunosc statutul de țară, cea de-a doua are statutul de observator în egală măsură cu Ordinul de Malta. Și Elveția a avut multă vreme doar statutul de observator la ONU, deși găzduiește dintotdeauna al doilea sediu al organizației, înainte de a deveni membru plin.  Multe alte agenții și structuri al Națiunilor Unite pot acorda statutul de observator. În schimb, Organizația Mondială a Sănătății, de pildă, nu asigură statutul de observator. Astfel, Organizația Mondială a Sănătății a refuzat toate cererile Taiwanului de a putea intra în organizație, sau de a primi cel puțin statutul de observator, în special din pricina obiecțiilor Chinei, care nu recunoaște independența Taiwanului, pe care îl consideră una din provinciile sale. De asemenea, unele organizații pot avea un statut consultativ. Un statut de observator al Moldovei pe lângă Uniunea Euroasiatică a lui Putin, compusă din Rusia, Bielorusia, Kazahstan, Kîrgîzstan și Armenia nu ar contraveni teoretic angajamentelor Moldovei în cadrul Acordurilor de Asociere cu UE, câtă vreme statutul rămâne exact asta: observator. În schimb, solicitarea statutului de observator la Uniunea Eurasiatică ar trimite partenerilor occidentali ai Chișinăului un semnal nedorit și îngrijorător. Un lucru este cert, însă: în cazul în care ar adera la Uniunea Eurasiatică, așa cum a făcut-o Armenia, Moldova nu doar că ar risca să piardă unele din avantajele actuale date de semnarea unui acord de asociere cu UE (așa cum au făcut-o ulterior Ucraina și Georgia), dar și-ar vedea spulberată orice speranță, cât de vagă, de a căpăta vreodată statutul de candidat la aderarea la UE, ca să nu mai vorbim de aderarea propriu-zisă, devenită imposibilă. Asta pentru că o țară nu poate participa simultan la structuri transnaționale cu dimensiuni economice și tarifare cum sunt atât Uniunea Europeană, cât și Uniunea Vamală a Rusiei. Asta ar însemna ca unele mărfuri să circule cu tarife diferite în ambele structuri, ba chiar ca Uniunea Europeană să devină permeabilă mărfurilor rusești. Simplul fapt că Rusia e supusă sancțiunilor europene ar dăuna Moldovei, care ar încălca astfel ceea ce este în continuare un embargo european solid respectat chiar și de țări care nu sunt în UE. *** Preşedintele Igor Dodon a solicitat Uniunii Economice Eurasiatice să acorde Republicii Moldova statut de observator, chiar dacă parlamentul nu s-a solidarizat cu această cerere. Şeful statului nu a oferit detalii despre efectele juridice ce le va produce acest demers, dar fără îndoială a contat pe faptul că, spun unii experţi, gestul sau pe contrasens cu voința majorității parlamentare, va fi perceput în societate ca un prim pas spre promisa şi inevitabila apropiere de spaţiul estic. Demersul trebuia sa fi fost coordonat cel puţin cu executivul, în general, şi cu Ministerul de Externe, în particular, instituţii cu rol de primă vioară în promovarea politicii externe. Ocolirea acestei proceduri, văduvește solicitarea președintelui Dodon de efecte juridice ulterioare, astfel si-a formulat atitudinea spicherul democrat Andrian Candu. Episodul care încă nu s-a consumat este văzut de mai mulţi observatori ca o continuare a strategiei democraţilor şi socialiştilor de partajare a feliilor politice pro-europeana şi respectiv pro-rasariteana, care este de fapt pro-Kremlin. Expertul Iulian Groza, fost viceministru de externe, vede în demersul preşedintelui un gest politic mai curând, decât o intenţie reală: „Ceea ce încearcă preşedintele să facă prin această scrisoare nu mi se pare una gândită la nivel de impact, la nivel de rezultate. Este o acţiune politică a preşedintelui care face parte din agenda politică a partidului său. Un astfel de statut nu are cum să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova din varii motive. Această Uniune la modul practic nu are cum să contribuie pentru dezvoltarea Moldovei măcar de aceea că la această Uniune participă ţări care îşi au propriile procese de implementare. Plus la toate, din punct de vedere economic Moldova este departe de acest spaţiu. Între noi şi uniunea economică Eurasiatică există Ucraina. Deci, din punct de vedere economic nu putem valorifica nici un fel de prevederi ai acestei Uniuni din perspectiva intereselor şi obiectivelor noastre naţionale şi internaţionale.” Iulian Groza spune că în general statutul de observator este solicitat atunci când ţara îşi doreşte o ulterioară apropiere sau chiar integrare într-o anumită structură. De altfel, Acordul privind Uniunea Economică Eurasiatică la care face referinţe preşedintele Igor Dodon prevede că „decizia de a acorda statutul de observator al Uniunii sau refuzul este luată de Consiliul Suprem în interesul integrării și realizarea obiectivelor prezentului tratat”. Un lucru greu de imaginat în cazul Republicii Moldova care este din 2014 ţară asociată la UE, iar politica oficială a statului este orientată către vectorul integrării europene. Prin urmare, observă Iulian Groza demersul preşedintelui pare a fi mai curând o momeală pentru electoratul său. Mai mulți experți notează că prin „momeli” similare au încercat să-şi ademenească susţinătorii si guvernările declarate pro-europene. E suficient să ne aducem aminte de mult pătimita promisiune că Moldova va depune cerere de aderare la UE şi va obţine statutul de ţară candidat. Mai întâi ex ministrul de externe Iurie leancă promitea în 2014 acest lucru, după care ex-premierul Valeriu Streleţ, iar de curând democratul Marian Lupu a avansat un nou termen – anul 2018 în care Moldova ar urma să ceară acest statut. Parada verbalizării, cum o numesc unii experți este mai curând dăunătoare  într-o societate în care populația are, potrivit sondajelor, atitudine șovăitoare faţă de vectorul politicii externe si poate fi lesne ademenit spre oricare dintre azimuturi.   
19:07
  Preşedintele Igor Dodon a cerut oficial Uniunii Economice Euroasiatice să acorde Republicii Moldova statutul de observator. Un comunicat al preşedinţiei de la Chişinău notează că cererea ar urma să fie discutată la sfârşitul lunii mai, cu ocaziua summitului Uniunii Euroasiatice. Cererea şefului statului a fost însă puţin comentată în presa de la Chişinău. Cum se poate explica această lipsă de interes?   Jurnalistul şi comentatorul Igor Volniţchi crede că cererea preşedintelui Igor Dodon cu siguranţă merita atenţia ziariştilor moldoveni. Doar că anunţul a fost făcut într-o perioadă în care agenda este monopolizată de subiecte geopolitice mai importante decât dorinţa şefului statului ca Republica Moldova să devină observator în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice, constată Igor Volniţchi: „În primul rând e vorba de preconizata modificare a sistemului electoral, în al doilea rând e vorba despre preconizatele proteste pe care le anunţă unele forţe de opoziţie, în al treilea rând e vorba de aceleaşi iniţiative prezidenţiale care vizează minimum două referendumuri ce ar urma să aibă loc până la finele anului curent sau cel puţin să fie declanşate până atunci. Sunt o mulţime de subiecte care prevalează, deşi, ca importanţă, iniţiativa prezidenţială ar fi trebuit în mod logic să suscite atenţia opiniei publice şi în special a presei, măcar din simplul motiv că, întâmplător sau nu, această iniţiativă prezidenţială a venit în preajma unei noi reuniuni a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană şi se cerea măcar un fel de contra-balanţă. Noi aici putem bănui că e vorba şi de o altă posibilă explicaţie: faptul că Dl Dodon, după cum singur a anunţat, se afla în preajma primului său raport de activitate, un raport care va viza primele o sută de zile de mandat. Atât presa cât şi opinia publică priveşte cu suspiciune tot felul de iniţiative considerând că ele au doar scopul de a completa acel preconizat raport al preşedintelui, şi aceasta e o posibilă explicaţie.” În schimb, vizita premierului Pavel Filip în ţara vecină şi întâlnirea cu omologul său român Sorin Grindeanu a fost pe larg oglindită în presa naţională. Mai ales că premierul moldovean a comparat cele două ţări cu „două inimi gemene care bat la unison”. Şedinţele de guvern comune între ţările vecine este un lucru obişnuit, constată jurnalistul Nicolae Negru de la „Ziarul Naţional”. Dincolo de declaraţiile sentimentale, însă, aceste întâlniri ar trebui să ofere şi rezultate palpabile, crede ziaristul: „Trebuie să acţioneze, inclusiv în domeniul interconectării în domeniul reţelelor energetice, în domeniul conductelor de gaze naturale, de exemplu, chiar şi în ce priveşte calea ferată noi rămânem pe şinele de stil rusesc, care nu sunt compatibile cu şinele din Uniunea Europeană şi din România în special. Lucrurile acestea trebuie făcute mai repede. La noi se vorbeşte foarte mult folosind tot felul de metafore sentimentale atunci când vine vorba să ne întâlnim lucruri practice. Atunci când ne întoarcem la Chişinău, mai uităm din ceea ce am vorbit. Asta trebuie: să ne ţinem de cuvânt şi să facem reformele pe care promitem că le facem.”
19:07
„O vacanță de 42 de zile este un lux pe care nu toți părinții și l-ar permite.”
19:07
Ministrul Educației, Corina Fusu, a criticat propunerea președintelui Dodon să fie anulată obligativitatea examenelor de bacalaureat, despre care șeful statului a spus că pune o „presiune draconică” pe umerii elevilor. Fusu a scris pe pagina sa de Facebook că propunerea lui Dodon reflectă o „gândire regresivă”, în vreme ce sistemul de învățământ trebuie să „pregătească copii pentru secolul 21”. În inițiativa legislativă anunțată joi, președintele a spus că toții elevii trebuie să primească certificate de încheiere a studiilor, iar BAC-ul trebuie să fie opțional. Rata promovabilității examenelor de bacalaureat a scăzut în ultimii ani, după ce fostul ministru a Educației, Maia Sandu, a introdus la BAC monitorizarea video pentru a descuraja copiatul.
18:47
O organizație pentru drepturile omului din Belarus a spus că aproximativ 130 de activiști care au protestat față de o taxă pentru șomaj au primit pedepse cu închisoarea, pe perioade de până la 15 zile. Organizația Vyasna a spus că activiștii pedepsiți nu vor putea participa la mitingul tradițional de Ziua Libertății, plănuit de opoziție la Minsk și alte orașe, sâmbătă, în cinstea Republicii Populare Belaruse din 1918. Protestele față de taxa pentru șomaj au izbucnit luna trecută și au continuat chiar dacă președintele Aliaksandr Lukașenka a suspendat plata a aproximativ 200 de dolari impusă șomerilor care nu se înregistrează la oficiul forței de muncă.
18:47
Naționaliștii bulgari au blocat un punct de trecere la granița cu Turcia pentru opri aducerea de cetățeni bulgari de etnie turcă să voteze în alegerile parlamentare de duminică pentru formațiunea minorității turce din Bulgaria, DOST. Simpatizanții formațiunii Patrioții Uniți au blocat trecerea de la Kapitan Andreevo-Kapikule, scandând „Nu turismului electoral!” și „Jos mâinile de pe Bulgaria!”. Sondajele de opinie sugerează că DOST riscă să nu depășească pragul electoral de patru procente. În timp ce Sofia acuză Ankara de interferență în alegeri, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că Bulgaria ar exercita presiuni asupra etnicilor turci, încălcând principiile democratice. Tensiunile survin pe fundalul scandalului diplomatic al Turciei cu Germania și Olanda, care au împiedicat guvernul turc să promoveze în diaspora adoptarea de puteri sporite pentru președintele Erdogan la un referendum constituțional din aprilie.
18:47
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că „este o chestiune de onoare” ca asasinarea fostului deputat rus refugiat la Kiev, Denis Voronenkov, să fie elucidată deplin. Poroșenko a făcut declarația la un centru de antrenament al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Voronenkov s-a mutat de la Moscova la Kiev anul trecut, criticând ulterior politica Kremlinului. La câteva ore după asasinatul de joi, președintele Poroșenko îl califica drept „act de terorism de stat din partea Rusiei”. Moscova a dezmințit orice implicare. Ambasada Statelor Unite la Kiev s-a pronunțat pentru „o investigație completă și imparțială”.
18:37
Un diplomat rus de rang înalt a respins afirmațiile că Rusia ar sprijini aprovizionarea militanților talibani din Afganistan, care participă la luptele contra forțelor americane și forțelor guvernamentale afgane sprijinite de Statele Unite. „Este o aserțiune totalmente mincinoasă”, a declarat Zamir Kabulov, șeful departamentului pentru Afganistan al ministerului rus de Externe, citat de agenția RIA. Joi, generalul american Curtis Scaparrotti, comandantul NATO în Europa, a declarat la audieri în Senatul Statelor Unite că există indicii ale unor eforturi rusești tot mai mari de a influența talibanii și „poate chiar a aproviziona” gruparea militantă. Kabulov a spus la rândul său că afirmațiile lui Scaparrotti are avea scopul să „justifice eșecul armatei americane și liderilor politici în campania afgană”.
18:27
Fostul președinte al Egiptului, Hosni Mubarak, a fost eliberat după șase ani petrecuți în detenție. Avocatul fostul președinte răsturnat de la putere în 2011 a spus că Mubarak a părăsit spitalul militar din Cairo, unde era internat, și se află acasă, în Heliopolis, o suburbie a capitalei egiptene. Luna aceasta, Mubarak a fost achitat într-un proces în care era acuzat de numeroase crime, de la corupție la omucidere. În vârstă de 88 de ani, Mubarak a condus Egiptul timp de trei decenii. Dar a fost alungat de la putere în timpul Primăverii Arabe.
18:27
Ambasadele și consulatele americane au primit indicații să verifice mai atent cererile de viză ale unor grupuri de solicitanți și să le examineze conturile din rețelele de socializare online, relatează agențiile Associated Press și Reuters. Noile măsuri care ar fi fost cerute de Secretarul de Stat, Rex Tillerson, nu numesc categoriile de solicitanți vizați, dar verificările pe rețelele de socializare ar avea scopul să stabilească dacă solicitantul are afilieri cu terorismul sau s-a aflat în zone controlate de gruparea Statul Islamic. AP precizează că Departamentul de Stat a refuzat să comenteze aceste relatări. 
16:07
Președintele rus Vladimir Putin a primit-o la Kremlin pe Marine Le Pen, șefa formațiunii de extremă-dreapta din Franța Frontul Național, care ocupă al doilea loc între favoriții la alegerile prezidențiale franceze din aprilie. În cadrul întrevederii, care nu a fost anunțată în prealabil, Putin a spus că își rezervă dreptul să se întâlnească cu orice politician francez și că nu are scopul să influențeze alegerile. „Partenerii noștri din Europa și Statele Unite” pot proceda la fel, a mai spus Putin, citat de Interfax. Ceva mai devreme, Le Pen s-a întâlnit cu deputați ruși și s-a pronunțat pentru relații mai strânse între cele două țări în fața a „două provocări monumentale, anume globalismul și fundamentalismul islamic”. Ea a mai spus că sancțiunile occidentale impuse Rusiei pentru amestecul în Ucraina trebuie ridicate.
16:07
A intrat în vigoare un amendament legislativ care prevede că agenții de circulație ai poliției vor primi un bonus salarial în funcție de amenzile aplicate participanților la trafic. Legea publicată vineri în Monitorul Oficial prevede că bonusul în mărime de 25 % din suma amenzilor le va fi acordat agenților de circulație o dată la trei luni. Reprezentanți ai Ministerului de Interne citați de Unimedia au spus că prima lună când va fi acordat bonusul va fi luna aprilie. Legea are scopul să prevină mita. Portalul bizlaw.md precizează că bonusul nu trebuie să depășească mărimea salariului agentului de circulație. On poliţist începător primește un salariu lunar de 5 mii de lei.,
Mai multe ştiri
©2004—2017 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.