Un ziar în fiecare seară: portalul Anticoruptie.md

Europa Libera, 20 martie 2017 23:07

Invitata de astăzi este Anastasia Nani.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Mai mult de 2 zile în urmă
18:07
Comisia Europeană și-a dat acordul pentru finanțarea a patru proiecte mari de infrastructură între România și Republica Moldova.
17:47
Parlamentul a adoptat vineri, în prima lectură, trecerea la sistemul electoral uninominal, propusă de Partidul Democrat. „Pentru” au votat 52 de parlamentari din 76 prezenți în sală. Cei 11 membri ai fracțiunii liberale au părăsit sala imediat după ce proiectul de lege fusese introdus, inopinat, pe ordinea de zi a ședinței. Pe ordinea de zi se află și proiectul socialiștilor privind votul mixt, introdus tot astăzi în dezbatera parlamentului. Joi, când în Biroul permanent s-a stabilit agenda ședinței de vineri, 5 mai, nimeni nu a pomenit discutarea schimbării sistemului electoral.   Mai mulți protestatari, reprezentanți ai societății cvile și ai unor partide, s-au adunat în fața Parlamentului pentru a protesta împotriva dezbaterii inopinate de astăzi a modificărilor la sistemul electoral. Potrivit Agora.md , ulteriorli s-au alăturat deputații comuniști și cei liberal democrați. Tot vineri, președintele Parlamentului Andrian Candu a anunțat că experți ai Comisiei de la Veneția vor fi între 9 și 11 mai o vizită în Republica Moldova pentru a adiscuta proiectele cu privire la modificarea sistemului electoral. Șeful legislativului a declarat că experții urmează aibă întrevederi cu fracțiunile parlamentare, cu reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, cu reprezentanții Ministerului Justiției, dar și ai altor structuri. Atât proiectul democraților, care prevede trecerea la sistemul electoral majoritar, cât și proiectul socialiștilor, înregistrat la propunerea șefului statului, privind sistemul mixt, au fost expediate pentru avizare Comisiei de la Veneția, precizează IPN.      
17:27
Un interviu cu directorul executiv al Organized Crime and Corruption Reporting Project si co-fondatorul Investigative Dashboard si RISE Project.
16:27
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că va discuta cu „procurorul general și ministrul de interne” despre „informațiile sau zvonurile” care circulă despre campania împotriva comunității gay din Cecenia. La o întâlnire la Kremlin cu Tatiana Moskalkova, comisara pentru drepturile omului, Putin a promis o investigație despre situația „persoanelor cu orientare sexuală netradițională” din Cecenia. La începutul lunii aprilie, Novaya Gazeta a relatat despre campania împotriva homosexualilor după care o serie de persoane gay au dat interviuri Europei Libere și altor medii, în care au povestit despre abuzurile la care au fost supuse. Între timp, au crescut și presiunile internaționale: Statele Unite s-au declarat „îngrijorate”, iar pe 2 mai, la o conferință de presă comună cu Vladimir Putin, cancelara Germaniei, Angela Merkel, declara că a auzit „rapoarte negative despre tratamentul la care sunt supuși homosexualii în Cecenia și i-a cerut președintelui Putin să se folosească de influența pe care o are pentru a garanta respectarea drepturilor minorităților în această regiune”. Liderul cecen, Ramzam Kadirov respinge acuzațiile că în Cecenia s-ar duce o campanie împotriva comunității gay.
15:47
Liderii opoziției din R. Moldova răspund întrebărilor Serviciului central de știri al Europei Libere/Radio Libertatea.
15:37
vineri, 5 mai 2017   Președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu a introdus, în mod surprinzător vineri, proiectul de lege privind trecerea la sistemul uninominal , pe ordinea de zi a legislativului.  Propunea a fost aprobată, în pofida criticilor opoziției socialiste și comuniste dar și a liberalilor care după vot au părăsit sala. Ulterior, după o discuție cu socialiștii, tot la propunerea lui Candu s-a introdus pe agendă și  proiectul privind votul mixt, înregistrat de PSRM la inițiativa șefului statului, transmite agenția IPN.  Joi, în Biroul permanent , s-a stabilit agenda ședinței de astăzi fară ca democrații să menționeze proiectul modificării sistemului electoral. Lidera PAS, Maia Sandu a declarat, citată de Agora, că „Cele mai sumbre așteptări s-au adeverit” și că Partidul Democrat , prin această mișcare, arată că îi este indiferentă părerea partenerilor externi și ignoră Comisia de la Veneția. Totodată, președintele Platformei DA, Andrei Năstase, a făcut apel la societate să se pregătească de eventuale proteste.    
13:57
Un diplomat rus a insistat că „zonele sigure” care vor înființate în Siria în baza unui acord convenit de Rusia, Turcia și Iran vor fi închise avioanelor coaliției conduse de Statele Unite. O declarație în acest sens a făcut vineri reprezentantul Rusiei la discuțiile despre Siria ținute la Astana. Campaniile separate de lovituri aeriene purtate în Siria de Rusia și Statele Unite, care sprijină în linii mari tabere separate în conflict, au mărit tensiunile dintre Moscova și Washington. Statele Unite au primit acordul de la Astana cu precauție, exprimându-și rezerve mai ales față de rolul Iranului.
13:57
Șeful poliției pariziene a convocat discuții urgente pe teme de securitate după ce activiștii organizației ecologiste Greenpeace au escaladat vineri în plină zi turnul Eiffel, desfășurând un banner uriaș împotriva candidatei ultranaționaliste la președinție Marine Le Pen. Reuters scrie că incidentul a scos la lumină neajunsurile de securitate de la Paris, în ciuda faptului că au fost luat măsuri sporite în domeniu înaintea turului al doilea al alegerilor, care va avea loc duminică. „Indiferent de motive, această acțiune publicitară arată lipsuri în aranjamentele de securitate de la turnul Eiffel”, a spus prefectul poliției, Michel Delpuech.
13:57
Ministerul agriculturii a anunțat într-un raport despre urmările vremii neprielnice asupra culturilor pomicole că cel mai mult au avut de suferit pomii de prun, vişin, alun, iar în unele livezi şi nucul. Specialiștii au mai constatat că anul acest sunt probleme și cu polenizarea livezilor, din cauza absenței insectelor. Constatările preluate de IPN vin la doar o zi după ce Banca Mondială a prezis accelerarea creșterii economice în Moldova în anul curent, invocând drept principal argument recolta bună care se așteaptă. Nu este limpede dacă autorii prognozei au apucat să ia în calcul și căderile masive de zăpadă din 20-21 aprilie.
12:57
11:17
Avioane de luptă americane au interceptat două bombardiere rusești TU-95 acompaniate de două avioane de vânătoare rusești SU-35 care zburau în preajma coastelor statului Alaska, a informat la 4 mai North American Aerospace Defense Command (NORAD). Aceiași oficiali au spus că a fost prima dată în ultimii ani când bombardierele rusești au fost însoțite de avioane de vânătoare într-o asemenea împrejurare. Ele au zburat la 2 mai la o distanță de coasta Statelor Unite care le-a situat în afara spațiului aerian american, dar totuși într-o zonă unde erau obligate să se identifice. Avioanele rusești au fost interceptate de două avioane americane de vânătoare F-22 Raptor. Un comandant militar american a descris interacțiunea cu avioanele rusești drept „profesională”, adăugând că așa au fost până acum toate contactele de acest fel din zona statului Alaska.
11:17
Presa rusă a relatat la 4 mai că biroul din Moscova al Ministerului de interne al Rusiei a deschis o anchetă penală a atacului care l-a lăsat aproape orb de un ochi pe liderul din opoziție Aleksei Navalnîi. Ziarul „Vedomosti”, care a relatat primul despre anchetă, a spus că polițiștii încearcă să-i identifice și rețină pe cei vinovați într-o serie de incidente de acest fel, avându-i ca țintă și pe foto-bloggerul Ilia Varlamov și activista din Yabloko Natalia Fedorova. Avocatul lui Navalnîi a spus că el nu a fost înștiințat oficial despre anchetă, aflând de ea din presă. Navalnîi ceruse autorităților să-l pedepsească pe agresorul care l-a stropit cu antiseptic verde pe față la 27 aprilie, afectându-i grav vederea cu ochiul drept.
10:17
Primul avion de pasageri de mare capacitate al Chinei, C919, a decolat astăzi de pe aeroportul din Șanhai într-un zbor inaugural amânat multă vreme, demonstrând ambițiile Beijingului de a juca un rol mai mare pe piața globală a aviației, transmite AP. Aeronava care își propune să concureze cu Boeing's 737 și Airbus A32 este un simbol al ambițiilor Chinei de a răzbi pe o piață aeronautică globală estimată la 2 trilioane de dolari pentru următorii 20 de ani. Produs de firma de stat Commercial Aircraft Corporation of China (COMAC), C919 și-a văzut zborul inaugural amânat cel puțin de două ori din 2014, din motive de producție. Avionul poate avea între 158 și 174 de locuri și ar putea intra în serviciu în 2019. COMAC spune că a primit deja comenzi pentru 570 de avioane
08:57
„Mass-media din Moldova este în cea mai mare parte controlată de clanuri politice” (jurnal.md).
08:37
Peste 2000 de persoane vor primi de Ziua Victoriei un ajutor material unic, a informat guvernul. Potrivit unui comunicat de presă citat de IPN, veteranii de război cu dizabilități vor primi câte 10.000 de lei, alți veterani câte 5000 de lei, iar soțiile, soții supraviețuitori, inapți de muncă, vor beneficia de un ajutor unic de câte 1000 de lei. În comunicatul Ministerului muncii se mai spune că beneficiarii din Chișinău își vor putea ridica banii la filialele „Moldindconbank”, iar cei din teritoriu de la Î.S. „Poşta Moldovei”.
08:37
R. Moldova a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climaterice, a relatat MOLDPRES, amintind că înțelegerea semnată la 12 decembrie 2015 are drept scop consolidarea reacției globale la amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile și eforturilor de eradicare a sărăciei, inclusiv prin limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. Moldova se obligă prin acordul ratificat de deputații ei joi să reducă până în anul 2030 emisiile totale naționale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 67%, comparativ cu nivelul anului 1990. Potrivit datelor ONU, până acum au ratificat Acordul de la Paris 144 de „părți”, adică țări, teritorii și grupări de state. Acordul a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016.
08:37
Prințul Principatului Monaco, Albert II, a promis ajutor pentru refacerea Grădinii Botanice din Chișinău, care a fost închisă după ce o mare parte din patrimoniul ei vegetal a fost distrus de zăpezile și viscolului de luna trecută. Potrivit MOLDPRES, prințul Albert a făcut promisiunea ieri la o întâlnire avută în capitală cu premierul Pavel Filip, spunând că ajutorul va ajunge prin intermediul Fundației pe care o conduce. Nu s-a dat publicității vreo cifră concretă legată de ajutorul din Monaco. Grădina Botanică a fost închisă după intemperiile din 20-21 aprilie, administratorii ei spunând că s-au distrus cam 80% din arbori și arbuști. Potrivit unor estimări ale Primăriei, întreaga capitală a pierdut în acele zile peste 10.000 de copaci.
08:37
Banca Mondială a îmbunătățit prognoza creșterii economice a Republicii Moldova, anticipând acum o extindere de 4,0 în 2017, față de 2,8% cât prevedea în octombrie anul trecut. Potrivit oficiului din Chișinău al Băncii Mondiale, motoarele creșterii economice peste așteptări vor fi „sporirea exporturilor, stimulată de recolta agricolă bună, împreună cu consumul, alimentat de salarii”. Potrivit prognozei prezentate joi la Chișinău, Banca Mondială anticipează că în 2018 creșterea economiei moldovene va fi de 3,7%, iar în 2019, de 3,5%. Cifrele au fost date publicității la scurt timp după ce și FMI a anticipat accelerarea creșterii economiei moldovene, lăudând unele măsuri de stabilizare luate de guvern.
08:37
Președintele Igor Dodon și-a exprimat speranța că numirea noului ambasador în Rusia în persoana lui Andrei Neguță va duce la relansarea relațiilor bilaterale. După ce a semnat joi decretul numirii noului ambasador, Dodon s-a declarat convins că el „va depune toate eforturile” pentru consolidarea parteneriatului strategic între Moldova și Rusia”, rezolvând problema exporturilor pe piața rusă și a migranților moldoveni de acolo. Neguță mai ocupat în 2008-2012 postul de ambasador la Moscova, pe care îl reia acum după rechemarea - deplânsă de partea rusă - a lui Dumitru Braghiș, în urmă cu două luni.
08:37
Însărcinatul interimar cu afaceri al Federației Ruse, Elena Kopnina, a fost convocată joi la Ministerul de Externe pentru a i se exprima îngrijorarea în legătură cu unele evoluții din regiunea transnistreană. Printre ele se numără intenția militarilor ruși de acolo de a participa la festivități de 9 mai la Tiraspol sau decizia separatiștilor de a legifera arborarea drapelului rusesc în regiune. Altă decizie transnistreană criticată în fața reprezentantei ruse a fost proclamarea drept „date marcante” a zilei de 2 martie – ca „ziua începutului respingerii agresiunii masive a Republicii Moldova împotriva republicii moldovenești nistrene” şi a zilei de 12 iunie ca „ziua Rusiei”. Tot ieri, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a condamnat declarația prin care CC critica săptămâna aceasta prezența trupelor rusești în stânga Nistrului. Potrivit agenției ruse TASS, Krasnoselski a spus că decizia Curții a fost mai degrabă un „slogan politic”.
08:27
Oficialitățile UE l-au primit joi la Bruxelles pe noul spicher al Parlamentului Macedoniei, etnicul albanez Talat Xhaferi, într-o demonstrație de sprijin pentru opoziție pe fondul crizei guvernamentale culminate cu recenta atacare a legislativului de către naționaliștii slavi. Șefa diplomației europene, Frederica Mogherini, a cerut ieri tuturor părților să dea dovadă de reținere, iar naționaliștilor, să permită formarea noii guvernări. Mai multe formațiuni dominate de macedonenii slavi, dar și președintele țării, se opun cooptării la guvernarea social-democrată a partidelor albaneze, de teamă că albaneza va fi declarată a doua limba oficială în stat. Recentul protest violent de la Skopje împotriva alegerii lui Xhaferi ca spicher parlamentar s-a soldat cu 100 de răniți și a fost condamnat pe plan internațional.
08:27
Donald Trump a anunțat joi că prima lui călătorie în străinătate în calitate de președinte al Statelor Unite va avea printre destinații Israelul, Vaticanul și Arabia Saudită. Casa Albă anunțase mai devreme că Trump va merge luna aceasta la o reuniune NATO la Bruxelles și la summitul G7 din Sicilia. Adăugând traseului noile destinații, președintele american a spus joi că în Arabia Saudită se va vedea cu „lideri din toată lumea musulmană”. Vaticanul a confirmat tot ieri că Papa Francisc îl va primi pe Trump la 24 mai.
08:27
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut apel la „discreție, moderație” și „respect reciproc” între UE și Marea Britanie joi, după ce premierul britanic Theresa May acuzase UE că vrea să influențeze rezultatul alegerilor anticipate din țara ei, programate pentru iunie. Miercuri, May spunea că unii oficiali europeni ar fi „amenințat” Marea Britanie și urmăresc ca negocierile ei pentru ieșirea din UE să eșueze. În replică, Tusk a spus joi că „negocierile oricum vor fi dificile – iar dacă ne apucăm să ne certăm înainte să înceapă, vor deveni imposibile”.
08:27
Astăzi este ultima zi în care își pot face publicitate electorală candidații la președinția Franței. Vineri la miezul nopții se vor încheia oficial campaniile centristului Emmanuel Macron și ultranaționalistei Marine Le Pen, care se vor confrunta duminică în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Sondajele de opinie prevăd victoria lui Macron la diferență de aproximativ 20 de puncte procentuale. Joi procurorii de la Paris au spus că au început o anchetă în baza plângerii candidatului centrist că rivala lui ar fi răspândit cu bună-știință știri false despre el, încercând să-l compromită. Plângerea s-a bazat pe afirmația lui Le Pen, făcută miercuri, că Macron ar putea avea un cont off shore în străinătate. Joi Macron a primit sprijinul fostului președinte american Barack Obama. „Pentru că alegerile franceze sunt așa de importante, vreau să știți că vreau ca Emmanuel Macron să vă conducă înainte. Trăiască Franța!”, a spus Obama într-o adresare către alegătorii francezi.
05:17
Vreo 35 de kilometri de șosea sovietică pînă la Otaci, pur şi simplu, te bagă în sperieţi...
02:17
Agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
4 mai 2017
22:57
Senatul american a aprobat un buget provizoriu, care asigură finanțarea administrației până în septembrie. Bugetul a fost adoptat cu voturile a 78 de senatori din ambele partide și va fi trimis președintelui Donald Trump pentru promulgare. Pentru următorul an fiscal, care în Statele Unite începe în octombrie, trebuie adoptat un nou buget. Pentru a obține sprijinul democraților, administrația Trump a renunțat la banii care ar fi urmat să finanțeze zidul de la granița cu Mexic și a acceptat o creștere mai mică decât cea dorită pentru bugetul apărării. Camera reprezentanților a aprobat, la limită, modificări substanțiale la legea asigurărilor de sănătate, așa-numita „Obamacare”. Pentru au votat 217 reprezentanți, cu unul mai mult decât minimul necesar de 216. În Senat însă, legea are nevoie de 60 de voturi pentru a fi adoptată iar republicanii președintelui Donald Trump au numai 52 de mandate. În martie, republicanii au abandonat prima încercare de a trece modificările, după ce a reieșit că nu vor avea voturile necesare. Totodată, o analiză a modificărilor, făcută atunci de Biroul pentru Buget al Congresului (o structură neutră politic), arată că până în 2026, 24 de milioane de americani și-ar putea pierde asigurările de boală iar costurile pentru cei trecuți de 55 de ani vor crește semnificativ.  
21:37
Invitata noastră de astăzi este Anastasia Nani.
21:37
  Legea Secretului de Stat a fost tema unei dezbateri găzduite de Centrul de Investigații Jurnalistice – unul din evenimentele săptămânii libertății presei. Jurnaliștii și activiștii care au participat s-au plâns că autoritățile ar folosi legea pentru a le refuza accesul la informație de interes public. Dar criticii nu au avut interlocutori pe potrivă...   Când informația de interes public este calificată drept secret de stat, au de suferit în primul rând cetățenii cărora li se îngrădește dreptul la informare, spun experții. Nemaivorbind de piedicile puse jurnaliștilor care investighează cazuri de corupție sau felul în care sunt cheltuiți banii publici. Citând un studiu realizat în domeniu, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice Cornelia Cozonac dă de înțeles că felul în care se aplică legea cu privire la secretul de stat e problematic. „În linii generale, legislația noastră corespunde cerințelor principiilor globale, doar că ele nu se respectă, chiar prevederile din legislația noastră nu se respectă.” Experții naționali confirmă aceste presupuneri. Pe parcursul ultimilor ani există o tendință de a se face abuz de secretizare a informațiilor deținute de autorități pe motive de securitate națională, secret comercial sau date cu caracter personal. Se pare că legislația actuală facilitează acest lucru și impune proceduri anevoioase pentru desecretizarea lor. Mai mulți membri ai societății civile insistă pe schimbări în legea cu privire la secretul de stat. După părerea expertei de la Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului Stela Pavlov asta va contribui la transparența activității instituțiilor de stat. Iată câteva recomandări: „Potrivit principiilor globale, trebuie să existe o decizie care să prevadă concret necesitatea secretizării informației respective, termenul de secretizare, să prevadă motivele secretizării. Atunci când această informație va cuprinde, va fi inclusă și această declarație, această declarație va servi ulterior ca justificare pentru solicitantul de informații, care este secretizată. Noi am propus să fie o listă detaliată a informațiilor care se secretizează. Prin hotărâre de Guvern de exemplu să fie publică această listă pe site-ul Comisiei interdepartamentale cu privire la secretul de stat ca noi să știm: da, această informație este secretizată și pe cât timp.” Printre alte sugestii se numără și introducerea răspunderii pentru persoanele cu funcții publice care au secretizat informații în mod neîntemeiat și formularea unei prevederi ce ține de furnizarea informațiilor de interes public în regim de urgență. Directorul Institutului de Politici Publice de la Chișinău Arcadie Barbăroșie afirmă că legislația națională, în mare parte, este conformă prevederilor globale, însă asta nu înseamnă că nu este nevoie de îmbunătățirea acesteia. „Să ne închipuim că există situații în care autoritățile sunt perfect conștiente că legislația nu se respectă sau că legislația este contradictorie și nu vor să schimbe legislația. Da, sunt și cazuri din astea, și aici trebuie presiune. Autoritățile pe de o parte vor, dar nu au când, dar pe de altă parte nu vor și nu o vor schimba, atâta timp cât nu va exista presiune enormă din partea societății asupra lor.” Arcadie Barbăroșie a adăugat că autoritățile publice ar putea fi deschise la schimbări asupra legii ce ține de secretul de stat, însă este nevoie de un proiect bine pus la punct cu prevederi clare în acest sens. Recomandările societății civile vor fi transmise instituțiilor de stat responsabile, asta fiindcă majoritatea funcționarilor publici nu au dat curs invitației la clubul de presă unde acestea au fost discutate.
21:17
  Banca Națională spune că rata inflației a crescut peste așteptări în primul trimestru al anului. Cauza principală a fost „majorarea neanticipată a tarifelor la serviciile medicale” din luna februarie, a spus la o conferință de presă guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea. Multe mărfuri și servicii se vor scumpi mai departe și în restul anului: rata inflației va trece în ultimul trimestru de 8%. Dar măcar nu există riscul unei noi crize bancare ca cea cauzată de furtul miliardului – guvernarea sistemului bancar a fost întărită iar sistemul este stabil, a dat asigurări Cioclea. Nu toți sunt însă de acord cu oficialul.      
Mai multe ştiri
©2004—2017 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.