În după-amiaza și seara zilei de luni, Moldelectrica a fost nevoită să ceară din nou energie electrică de avarie, anunță Ministerul Energiei. Potrivit instituției, aceste livrări nu au legătură cu achizițiile realizate de Energocom prin contracte comerciale sau pe bursele de energie — fiind vorba despre un mecanism separat, activat strict în situații critice și considerabil mai costisitor.Autoritățile nu pot deocamdată estima cât va costa această energie, factura finală urmând să fie calculată și anunțată la începutul lunii viitoare, după procesele de decontare.Solicitarea energiei de avarie a fost determinată de un dezechilibru în sistemul electroenergetic, cauzat de capacitatea limitată pe interconexiunea cu România, precum și de abateri semnificative față de prognozele de consum și producere pe piața energiei electrice.Pentru săptămâna curentă, capacitatea totală de transfer (NTC) pentru blocul de control Ucraina–Moldova este de 2150 MW, valoare stabilită săptămânal de Centrele Regionale de Coordonare ale operatorilor de transport. Autoritățile subliniază că, în condiții de solicitare ridicată și variații neprevăzute ale consumului, această limită poate afecta echilibrul rețelei și poate impune activarea procedurilor de urgență.

Președintele SUA, Donald Trump, consideră că Ucraina trebuie să organizeze alegeri cât mai curând. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Politico, unde liderul american a afirmat că „a trecut prea mult timp” de la ultimele alegeri din statul vecin.Întrebat direct dacă „a venit timpul ca Ucraina să organizeze alegeri”, Trump a răspuns afirmativ:„Da. Eu cred că da. A trecut mult timp… lucrurile nu au mers foarte bine. Da, cred că este timpul. Cred că este un moment important pentru a organiza alegeri.”Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, acuzând autoritățile de la Kiev că ar folosi războiul ca pretext pentru a amâna scrutinul.„Ei folosesc războiul pentru a nu organiza alegeri, dar eu cred că poporul ucrainean ar trebui să aibă această opțiune”, a spus Trump, adăugând că nu știe cine ar putea câștiga eventualul vot: „Poate că Zelenski ar câștiga. Nu știu. Dar nu au mai avut alegeri de mult timp. Vorbesc despre democrație, dar ajunge să nu mai fie democrație.”Declarațiile lui Donald Trump vin în contextul în care legislația ucraineană interzice desfășurarea alegerilor pe timp de război, iar conducerea de la Kiev a subliniat în repetate rânduri că organizarea unui scrutin în condițiile actuale ar fi imposibilă din motive logistice și de securitate.

Asociația Forța Fermierilor anunță pentru mâine, 10 decembrie 2025, un protest preventiv în fața Guvernului, pe strada Pușkin, începând cu ora 10:30, la inițiativa producătorilor agricoli din sudul țării grav afectați de secetele din ultimii ani. Potrivit comunicatului organizației, fermierii atrag atenția că agricultura se află într-o situație „dezastruoasă” la nivel național, iar noul Executiv ar demonstra „inerție” în adoptarea unor măsuri urgente. Forța Fermierilor critică și declarațiile recente ale ministrei Agriculturii, care ar fi sugerat că datoriile statului față de producători – 1,3 miliarde de lei doar din subvenții, cu potențial de depășire a 3 miliarde până la final de an, plus încă 2,4 miliarde de lei din TVA nerambursat – ar reprezenta un motiv de optimism. Organizația acuză că, spre deosebire de anii trecuți, în 2025 agricultorii afectați de secetă nu au beneficiat nici măcar de o scutire de impozite, în timp ce instituțiile financiare și furnizorii de inputuri ar fi redus semnificativ volumul creditării pentru zonele cu risc înalt. Totodată, importurile agroalimentare ar fi început să depășească exporturile, iar produsele autohtone ar ajunge „condamnate la dispariție” din supermarketuri, fiind expuse „doar pe rafturile de la podea”. Protestul este prezentat drept un semnal de alarmă înainte ca situația să degenereze. Fermierii formulează trei revendicări principale:  1. Moratoriu asupra executărilor silite pentru agricultorii aflați în faliment tehnic, până la aplicarea unor măsuri de redresare.  2. Mecanisme viabile de finanțare, inclusiv rambursarea reală a TVA, rambursarea accizei la motorină și alocarea celor 628 milioane de lei din fondul de subvenții sub formă de plată per hectar.  3. Anularea Legii Camerelor Agricole, pe care o consideră adoptată abuziv. Asociația face apel la fermieri, mass-media și cetățeni să participe la protestul de mâine, subliniind că agricultorii „merită să fie ascultați și sprijiniți”.

Doi copii au suferit  intoxicație cu monoxid de carbon în urma exploatării unei coloane alimentate cu gaz de tip propan-butan. Cazul a avut loc pe data de 08 decembrie 2025, într-o casă de locuit din satul Șoltoaia, raionul Fălești. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 20:45. Aici, doi minori cu vârstele de 2 și 6 ani s-au intoxicat cu monoxid de carbon emanat de la coloană pe gaz utilizat pentru încălzirea apei, instalat în odaia băii și conectat la o butelie de gaz propan–butan. La fața locului a intervenit un echipaj medical, care a preluat copiii și i-a transportat la spitalul raional pentru îngrijiri medicale de rigoare. Potrivit informațiilor, mama își spăla copii în cadă, iar la un moment dat aceștia au început să prezinte semne de intoxicație. Apa caldă era asigurată de o coloană pe gaz. În încăpere lipsea canalul de ventilare, iar geamul era închis, fapt ce a favorizat acumularea gazelor de ardere în baie. În urma cercetărilor efectuate de specialiștii IGSU, s-a stabilit prealabil că intoxicarea s-a produs din cauza nerespectării regulilor de exploatare a surselor de încălzit și a lipsei canalelor de ventilare. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă oamenii să respecte cu strictețe regulile de securitate la exploatarea aparatelor și surselor de  încălzit. Cetățenii sunt rugați să verifice cu atenție instalațiile pe gaz înainte de utilizare și să se asigure că canalele de ventilare sunt deschise și neobturate, pentru a preveni intoxicațiile cu monoxid de carbon. Potrivit IGSU în ultimele 24 de ore salvatorii și pompierii au intervenit în 27 situații de risc. În situații de urgență oamenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a anunțat la postul public de televiziune, că fracțiunea pe care o conduce a înregistrat în Parlament mai multe inițiative legislative menite să sprijine mediul de afaceri, tinerii și populația. Republicii Moldova. Printre proiecte se numără extinderea scutirii de TVA pentru agenții economici cu o cifră de afaceri de până la 3,2 milioane de lei, față de plafonul actual de 1,2 milioane de lei. ”Un alt proiect de lege care propune direcționarea a 5% din accizele pe alcool și tutun către un fond special pentru tineret și sport, care ar putea cumula peste 260 de milioane de lei începând cu 2026. Eu vreau ca în satele noastre, în orașe, să fie deschise secții sportive, pentru că cestea au dispărut, cu părere de rău”, a precizat Renato Usatîi.Totodată, Partidul Nostru a înregistrat inițiativa privind introducerea votului electronic, pentru a facilita participarea la alegeri a cetățenilor din țară și din diaspora: ”Un proiect la care a muncit mult deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, el este specialist în domeniu. Pentru noi este important ca o dată și pentru totdeauna să soluționăm această problemă, ca sistemul de vot electronic să fie folosit nu doar în ziua alegeri, dar ca și în multe țări dezvoltate precum în Elveția, să fie folosit la referendum”.De asemenea, Partidul Nostru va propune un proiect de lege care să permită nerezidenților fiscali, în special celor din diaspora, să achite în numerar bunuri mobile și imobile în valoare de până la 200.000 de euro. Un alt proiect, care urmează a fi înregistrat în această săptămână, vizează anularea TVA de 8% la gaze pentru consumatorii finali, persoane fizice, măsură care ar reprezenta un sprijin real pentru populație.În puțin peste o lună de activitate, fracțiunea Partidului Nostru în Parlament a înregistra patru inițiative legislative, iar în această săptămână înregistrează alte două.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) anunță finalizarea unui proiect-pilot prin care patru instituții de învățământ din Republica Moldova vor primi mobilier școlar modern până la sfârșitul acestui an. Inițiativa, intitulată „Mobilier școlar pentru unități de învățământ în Republica Moldova”, este finanțată integral de Guvernul României. Proiectul este realizat în coordonare cu Ministerul Educației și Cercetării și cu Biroul pentru politici de reintegrare al Republicii Moldova. Dotările includ bănci și scaune pentru elevi și profesori, dulapuri și table moderne, menite să îmbunătățească condițiile de studiu și calitatea actului educațional. Prima ceremonie de inaugurare va avea loc pe 10 decembrie 2025, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Corjova, raionul Dubăsari – o localitate situată în regiunea transnistreană. În ciuda infrastructurii modeste și a contextului complicat din zonă, instituția este frecventată anual de peste 300 de elevi și joacă un rol esențial în păstrarea și dezvoltarea educației în limba română pe malul stâng al Nistrului. În zilele următoare, pe 11 decembrie, vor fi inaugurate și celelalte unități incluse în proiect:  • Gimnaziul „Gheorghe Râșcanu” din Rîșcani,  • Gimnaziul nr. 10 din Bălți,  • Gimnaziul „A.I. Cuza” din Bălți. La evenimente sunt așteptați reprezentanți ai autorităților locale, directori, profesori și elevi. DRRM precizează că acest proiect-pilot marchează începutul unei acțiuni de durată, menite să contribuie la modernizarea infrastructurii educaționale și la susținerea școlilor cu predare în limba română, în special în zone defavorizate sau aflate în situații speciale.

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău și Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova organizează astăzi, 9 decembrie 2025, un exercițiu comun de simulare pentru gestionarea unei situații de urgență, potrivit unui comunicat emis de instituție. Evenimentul face parte din cooperarea periodică dintre Ambasada SUA și organele de aplicare a legii din Republica Moldova, continuând seria exercițiilor similare desfășurate cu succes în ultimii ani, cel mai recent având loc în 2022. Potrivit Ambasadei, exercițiul reprezintă o oportunitate de a testa rapiditatea și eficiența reacției instituțiilor responsabile și de a identifica elemente ce pot fi perfecționate în gestionarea unor scenarii de risc. În cadrul simulării, echipele ambasadei vor lucra îndeaproape cu mai multe subdiviziuni ale MAI. Exercițiul se desfășoară în perimetrul Ambasadei SUA din capitală și presupune inclusiv deplasarea vehiculelor speciale de intervenție ale IGSU pe strada Mateevici. Autoritățile recomandă locuitorilor din zonă să nu se alarmeze, întrucât este vorba strict despre un scenariu de instruire.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu procurorii municipiului Chișinău, desfășoară peste 30 de percheziții într-o cauză penală ce vizează corupția sistemică în procesul de obținere a permiselor de conducere în raionul Călărași. Acțiunile au loc în continuarea investigațiilor inițiate la 15 octombrie curent, când au fost efectuate 50 de percheziții și au fost reținute trei persoane pentru 72 de ore. Potrivit materialelor cauzei, 23 de persoane - 14 candidați la obținerea permisului de conducere și 9 examinatori din cadrul Direcției Examinare și Calificare a Conducătorilor Auto „Ungheni” - sunt cercetate pentru corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență. Schema presupunea pretinderea și primirea unor sume cuprinse între 500 și 700 de euro pentru a facilita promovarea examenelor teoretice și practice necesare obținerii permisului de conducere. În urma perchezițiilor, o persoană a fost reținută, iar alte 22 urmează să fie recunoscute și audiate în calitate de bănuit, fiind cercetate în stare de libertate. CNA și procurorii continuă acțiunile de urmărire penală pentru documentarea tuturor persoanelor implicate și pentru identificarea completă a lanțului infracțional.

Polițiștii Brigăzii de Patrulare și Reacționare Operativă (BPRO) au reținut în sectorul Botanica al Capitalei un tânăr de 18 ani, asupra căruia au fost găsite droguri cu o valoare estimată de peste 350.000 de lei.Echipajul aflat în misiune a observat tânărul având un comportament suspect. În timpul controlului, asupra lui au fost depistate două pachete — unul cu aproximativ 1 kilogram de marijuana hidroponică, iar celălalt cu o substanță cristalizată, asemănătoare drogurilor sintetice de tip PVP (sare) și MDMA.Investigațiile ulterioare ale polițiștilor de la Inspectoratul sectorului Botanica au arătat că tânărul ar fi activat în calitate de curier, fiind implicat în distribuirea drogurilor pe teritoriul municipiului Chișinău.Acesta a fost reținut pentru 72 de ore, iar dacă va fi găsit vinovat, riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare, conform legislației Republicii Moldova.Poliția anunță că acțiunile operative și investigative continuă pentru identificarea altor persoane implicate și pentru documentarea integrală a rețelei infracționale.

Un proces în cazul lui Vlad Plahotniuc pornit pe picior greșit, inechitabil și cu influențe politice va „face mult rău” Republicii Moldova în relațiile cu Uniunea Europeană. O spune juristul și politicianul Ștefan Gligor, fost oponent al lui Vlad Plahotniuc, care îndeamnă autoritățile judiciare să de-a dovadă de corectitudine și imparțialitate în această cauză de rezonanță, transmite Agenția de știri Telegraph.md. „Pe Plahotniuc l-am atacat continuu din momentul în care a uzurpat puterea. Cu toate acestea eu pledez pentru toate drepturile procesuale, că în momentul în care nu vom demonstra ca stat că avem un act al justiției imparțial și corect, care nu este condus de factorul politic, asta ne va face foarte mult rău, inclusiv în contextul integrării europene, or Comisia Europeană ne cere rezultate clare la capitolul investigarea marilor fraude”, a declarat Ștefan Gligor în cadrul unei emisiuni de la Pro TV Chișinău.De asemenea, juristul regretă faptul că instanța nu a dat curs demersului apărării lui Plahotniuc pentru ca ședințele de judecată cu participarea fostului lider al PDM să fie filmate integral.„Consider că toată societatea, instanțele, organul de urmărire, clasa politică și comunitatea internațională, ca să vadă că se poate avea încredere, cred că era bine, cu excepția unor ședințe unde ipotetic puteau fi examinate materiale secrete, ca ședințele să fie asistate de reprezentanții mass-media”, a mai adăugat Ștefan Gligor.

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a comentat astăzi, în cadrul ședinței serviciilor municipale, perchezițiile desfășurate săptămâna trecută în dosarul ce vizează Direcția generală locativ-comunală și amenajare. Edilul a cerut organelor de drept să își finalizeze corect munca și a criticat modul în care imaginile și informațiile au fost prezentate publicului. „Solicităm ca organele de drept să-și facă treaba până la capăt, iar justiția să nu se facă la televizor. Dacă cineva se va dovedi vinovat, să răspundă conform legii”, a declarat Ceban, subliniind că până în prezent nu există claritate privind proveniența banilor prezentați de CNA în fotografiile publicate. Potrivit lui Ceban, modul în care au fost difuzate imaginile creează impresia falsă că sumele ar fi fost ridicate chiar din biroul șefului direcției, Ion Burdiumov. „Din câte cunosc eu, nu corespunde realității. S-a arătat cu degetul într-o direcție sau alta”, a adăugat primarul. Edilul a sugerat că scandalul mediatic ar putea devia atenția societății de la problemele majore: „Se creează impresia că se acoperă subiecte importante precum creșterea datoriei publice, lipsirea oamenilor de compensații la energie, reducerea plafoanelor la căldură, creșterea tarifelor, deficitul bugetar enorm sau creșterea consumului de droguri.” Ceban a reiterat că nu apără pe nimeni, însă „în aceste circumstanțe, legea trebuie să fie în capul mesei”. În urma perchezițiilor, șeful Direcției locativ-comunale, Ion Burdiumov, și subalternul său Vasile Efros au primit câte 30 de zile de arest în penitenciar. Iurie Savițchi, șef de secție, a fost plasat în arest la domiciliu, iar Daniela Sîrbu, specialist principal, are interdicția de a părăsi țara. În același dosar, au fost arestați trei agenți economici, suspectați că ar fi oferit comisioane funcționarilor în schimbul aranjării unor licitații publice.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească luni, la Londra, cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, într-o încercare de a consolida sprijinul european în timp ce Statele Unite intensifică presiunile asupra Kievului pentru a accepta un proiect de acord de pace cu Rusia, transmite Reuters.  Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz — care călătoresc la Londra pentru consultări — și-au declarat ferm susținerea pentru poziția Ucrainei, pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea forța Kievul să accepte condiții favorabile Moscovei. Într-un mesaj video adresat duminică seară ucrainenilor, înregistrat din tren în timpul deplasării, Zelenski a anunțat începutul „unei noi săptămâni diplomatice”, axată pe discuții cu liderii europeni. „În primul rând, vom discuta despre probleme de securitate, sprijin pentru reziliența noastră și pachete de asistență pentru apărare — în special apărarea antiaeriană și finanțarea pe termen lung pentru Ucraina. Desigur, vom discuta și o viziune comună pentru negocieri”, a spus liderul ucrainean. Ucraina traversează una dintre cele mai dificile etape din aproape patru ani de război: trupele ruse înaintează lent în est, iar orașe și localități ucrainene sunt afectate de pene masive de curent, cauzate de intensificarea atacurilor Moscovei asupra infrastructurii energetice. În acest context, Washingtonul a înaintat luna trecută un plan de încetare a focului care respectă o parte importantă a cererilor formulate de Rusia. Drept urmare, aliații europeni ai Ucrainei au intervenit pentru a ajuta Kievul să obțină condiții mai avantajoase în eventualele negocieri. Trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, Steve Witkoff, alături de ginerele acestuia, Jared Kushner, au prezentat săptămâna trecută o versiune revizuită a planului la Moscova. Ulterior, au avut loc mai multe zile de discuții cu oficialii ucraineni la Miami, care s-au încheiat sâmbătă fără progrese semnificative. Trump a declarat duminică faptul că este „dezamăgit” de Zelenski, acuzându-l că nu ar fi citit cel mai recent proiect de acord susținut de Washington. Rustem Umerov, principalul negociator al Ucrainei, a anunțat că își va informa președintele cu privire la discuțiile purtate cu partea americană și că va primi toate documentele legate de planul de pace. „Sarcina principală a echipei ucrainene a fost să obțină de la partea americană informații complete despre discuțiile din Moscova și toate versiunile actuale ale propunerilor”, a precizat Umerov. Oficiali americani afirmă că se află în faza finală a conturării unui acord. Totuși, până acum nu există semne că Ucraina sau Rusia ar fi dispuse să semneze cadrul propus de echipa de negociatori ai lui Trump.

O explozie s-a produs în satul Curătura, raionul Șoldănești, după ce proprietarul a folosit benzină pentru a aprinde focul în sobă. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 12:36. Potrivit primelor informații, deflagrația s-a produs în interiorul locuinței în momentul în care bărbatul în vârstă de 46 de ani, a turnat benzină în sobă pentru a aprinde focul. În urma exploziei, acesta a suferit arsuri de gradul II la membrele superioare și coapse. Victima a fost preluată de echipajul medical și transportată la spitalul raional, starea acesteia fiind calificată ca medie–stabilă. Incendiu în locuință nu s-a produs. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că cel mai probabil cauza de producere a incidentului este nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei.  În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează populația despre importanța respectării regulilor de siguranță și antiincendiare. Specialiștii avertizează că utilizarea lichidelor ușor inflamabile, precum benzina, petrolul sau gazul lampant, pentru aprinderea focului în sobă este strict interzisă, întrucât poate provoca incendii sau explozii cu consecințe grave asupra sănătății și vieții. Potrivit IGSU, de la începutul anului 2025 au fost înregistrate 246 de incendii produse în urma utilizării sobelor. În ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 21 de situații de risc.

Ciprian Ciucu, candidatul Partidului Național Liberal, este noul primar general al municipiului București. Liberalul a fost votat de peste 211.000 de bucureșteni, ceea ce reprezintă 36,16% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă după centralizarea tuturor celor 1.289 de secții de votare. Ciucu s-a detașat clar în fața celorlalți candidați, obținând un avans de circa 14 puncte procentuale față de următoarea clasată, Anca Alexandrescu (Alianța „Dreptate pentru București”), care a acumulat 21,94%. Pe locul al treilea s-a situat social-democratul Daniel Băluță, cu 20,51%, urmat de liderul USR, Cătălin Drulă, cu 13,90%. Restul candidaților au obținut scoruri de sub 6%, între care:  • Ana Ciceală (SENS) – 5,85%  • Eugen Orlando Teodorovici (independent) – 0,28%  • George Valentin Burcea (POT) – 0,20%  • Gheorghe Nețoiu (independent) – 0,19%  • Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit) – 0,18%  • Angela Negrotă (independent) – 0,14%  • Dănuț-Angelo Trifu (independent) – 0,14%  • Vlad Gheorghe (independent) – 0,11%  • Constantin-Titian Filip (independent) – 0,11%  • Gheorghe Macovei (PRM) – 0,09%  • Mihai Ioan Lasca (Patrioții Poporului Român) – 0,08%  • Liviu Gheorghe Floarea (PNȚ Maniu-Mihalache) – 0,08%  • Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune) – 0,05%. Noul primar general a recunoscut că, deși scorul este unul câștigător, legitimitatea sa trebuie consolidată prin rezultate: „Acest vot nu-ţi oferă suficientă autoritate. Va trebui să muncesc foarte mult și îmi iau acest angajament ca să demonstrez și celor care nu m-au votat că merit să fiu primarul Bucureștiului.” El a transmis și un mesaj partidelor din Coaliția de guvernare: „O să avem mult de muncă împreună la Primăria Municipiului București.” După încheierea votului, sacii cu buletine au fost transportați la Biroul Electoral Central. Mandatul lui Ciprian Ciucu va dura mai puțin de patru ani, urmând să se încheie în vara anului 2028, conform noului calendar electoral.

Un uriaș scandal a izbucnit în Statele Unite după ce Netflix a anunțat intenția de a cumpăra compania Warner Bros., una dintre cele mai mari tranzacții din industria cinematografică din ultimii ani. Dimensiunea acordului a atras imediat atenția Departamentului de Justiție al SUA, care a demarat o amplă investigație antimonopol, estimată să dureze cel puțin 10 luni.Pe lângă presiunea autorităților, și Gilda Scenaristilor din America (WGA) a cerut oficial blocarea tranzacției. Sindicatul susține că preluarea ar crea o poziție monopolistă fără precedent în piața de streaming, reducând numărul de proiecte și afectând grav locurile de muncă din industrie.„Legislația antimonopol este menită să prevină absorbția de către cea mai mare companie de streaming din lume a unuia dintre cei mai mari competitori ai săi. Aceasta va duce la reducerea locurilor de muncă, scăderea salariilor, înrăutățirea condițiilor de lucru, creșterea prețurilor pentru consumatori și diminuarea diversității conținutului. Industria și publicul deja suferă din cauza faptului că doar câteva companii influente controlează strict ce pot vedea oamenii la TV, pe platformele de streaming și în cinematografe. Această fuziune trebuie oprită”, a transmis WGA.Warner Bros. este proprietarul HBO Max, al doilea cel mai popular serviciu de streaming din lume, și deține drepturile asupra unor francize și seriale de top, precum Game of Thrones, The Sopranos, Friends, The Big Bang Theory sau seria Harry Potter.Tranzacția, dacă va fi aprobată, ar remodela radical industria globală a divertismentului — însă, pentru moment, presiunea sindicatelor și suspiciunile de monopol pun sub semnul întrebării viitorul acordului.

România continuă și astăzi să exporte volume ridicate de energie electrică în Republica Moldova, în contextul perturbărilor din sistemul energetic ucrainean provocate de atacurile cu drone și rachete ale Rusiei din 5-6 decembrie. Potrivit datelor Transelectrica, la ora 8:30 fluxul de export către Chișinău depășea 1.300 MW, transmite Profit.ro. Cel mai mare transfer are loc prin linia de înaltă tensiune 400 kV Isaccea–Vulcănești, completat de liniile de 110 kV Huși–Cioara, Stânca–Costești și Țuțora–Ungheni. Capacitatea ridicată de export este susținută de producția puternică a hidrocentralelor și parcurilor eoliene din România, care însumează peste 50% din generarea națională — aproximativ 3.900 MW.În același timp, potrivit Moldelectrica, Republica Moldova exporta la aceeași oră circa 998 MW către Ucraina, menținând configurația de ieri: Chișinăul importă energie din România și o redirecționează mai departe peste graniță.Autoritatea sistemului energetic moldovenesc a explicat că situația este cauzată de deconectarea unui grup energetic important din zona aferentă Republicii Moldova, în urma atacurilor asupra rețelei ucrainene. În plus, liniile de interconexiune funcționează aproape de limita maximă, motiv pentru care Moldelectrica a solicitat României ajutor de avarie „preventiv, pe următoarele câteva ore”, pentru a evita suprasarcini și riscuri operaționale.Compania precizează că aceste ajutoare de avarie nu sunt gratuite — energia de urgență este livrată la prețuri mai mari decât cele ale pieței spot.Situația actuală readuce în atenție vulnerabilitatea energetică a regiunii. În noiembrie 2022, localități din Republica Moldova, inclusiv Chișinău, au rămas temporar fără curent din cauza unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene. Sistemele Moldovei și Ucrainei funcționează sincronizat cu Europa de Vest din martie 2022, o reconectare la rețelele Rusiei și Belarusului — planificată inițial — fiind abandonată după invazia rusă.

Zinaida Popa a declarat în acte două împrumuturi solide, în valoare totală de aproape 2 milioane de lei, ambele contractate de la soțul ei, Vasile Popa, fost director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Practic, în familia Popa, banii circulă cu dobândă, iar termenul de rambursare se întinde lejer până în 2030 și chiar 2044, după cum arată declarația de avere publicată de Unimedia.Primul credit: 400.000 de lei, scadent în 2030, cu dobândă de 9%.Al doilea: 1.589.000 de lei, scadent în 2044, dobândă 7,77%.La capitolul imobile, familia Popa nu duce lipsă de opțiuni. În declarație apar mai multe terenuri și locuințe, inclusiv două apartamente cumpărate recent, în 2024 și 2025, cu 145.000 de euro fiecare. Tot în venituri sunt trecuți și 150.000 de euro obținuți din vânzarea unor bunuri — 125.000 de euro pentru un apartament și 25.000 pentru un garaj.Demisionat între timp de la conducerea SPPS, Vasile Popa a părăsit instituția pe 11 noiembrie 2025. Soția sa, Zinaida Popa, a salutat plecarea într-un registru aproape poetic, numind-o „o binecuvântare”, pentru că soțul nu mai trebuie „să păzească onoarea și demnitatea cuiva”. Unicul motiv de întristare, după spusele ei: „viitorul sumbru al Moldovei”.

Guvernul condus de Friedrich Merz se confruntă cu cel mai scăzut nivel de susținere de la preluarea mandatului. Potrivit unui sondaj realizat de INSA pentru Bild, 70% dintre germani declară că sunt nemulțumiți de activitatea coaliției, acesta fiind cel mai ridicat procent înregistrat vreodată în evaluările institutului.La începutul mandatului, imediat după formarea cabinetului, doar sub jumătate dintre respondenți exprimau această nemulțumire.Aprobarea guvernului a coborât la doar 21%, un minim istoric.Nici cancelarul Friedrich Merz nu stă mai bine: peste două treimi dintre germani sunt nemulțumiți de activitatea sa, iar doar 23% au o opinie favorabilă.Directorul INSA, Hermann Binkert, a declarat că acestea sunt „cele mai slabe rezultate înregistrate vreodată pentru un cancelar în exercițiu și pentru guvernul său”.Coaliția CDU/CSU – SPD pierde majoritateaRatingul coaliției a scăzut la 40%, insuficient pentru a asigura majoritatea în Bundestag. Nemulțumirea crește inclusiv în rândul propriului electorat:• Merz mai este susținut de 52% dintre votanții CDU/CSU• Doar 35% dintre simpatizanții SPD își mai exprimă încrederea în cancelarul în exercițiu.

Scrutinul pentru funcția de primar general al Capitalei a început duminică dimineață la ora 07:00, iar bucureștenii sunt așteptați să voteze până la ora 21:00, în secțiile la care sunt arondați. Deși procesul electoral a început de cinci ore, prezența la urne se menține modestă.Până la ora 11:00, peste 113.000 de alegători și-au exprimat votul, ceea ce reprezintă o prezență de puțin peste 6%.Prezența pe sectoare• Sectorul 3 înregistrează cea mai scăzută prezență – 22.620 votanți• Sectorul 5 este în frunte – 24.206 votanțiÎn total, 17 candidați își dispută conducerea Primăriei București, considerată a doua cea mai importantă funcție publică din România, după cea de președinte.Ordinea candidaților pe buletinul de vot Cătălin Drulă (USR) – fost ministru al Transporturilor Daniel Băluță (PSD) – primar al Sectorului 4 George Valentin Burcea (POT) – actor Ciprian Ciucu (PNL) – primar al Sectorului 6 Ana Maria Ciceală (SENS) – fost consilier general, activist pentru mediu Liviu Gheorghe Floarea (PNȚMM) Gheorghe Macovei (PRM) Oana Crețu (PSDU) – avocat Mihai Ioan Lasca (PPR) Rareș Lazăr (PRA) Anca Nicoleta Alexandrescu (Alianța „Dreptate pentru București”) – jurnalistă Dănuț Angelo Trifu (independent) – activist ONG Eco-Civica Eugen Orlando Teodorovici (independent) – fost ministru al Finanțelor (candidat retras) Gheorghe Nețoiu (independent) Vlad Gheorghe (independent) – fost europarlamentar (candidat retras) Angela Negrotă (independent) – jurist Constantin Tițian Filip (independent) – medicSecțiile de votare rămân deschise până la ora 21:00, iar alegătorii care ajung după această oră nu vor mai putea intra, cu excepția situațiilor excepționale prevăzute de lege.

Elon Musk a stârnit un nou val de controverse după ce a repostat pe X (fostul Twitter) un mesaj în care se afirma că Europa este „Cel de-al Patrulea Reich”, exprimându-și astfel acordul cu această afirmație.Tensiunile dintre Musk și instituțiile europene au escaladat după ce Comisia Europeană a amendat platforma X cu 120 de milioane de dolari, acuzând-o de „inducerea în eroare a utilizatorilor” prin sistemul de verificare cu „bifa albastră”.După ce Musk a cumpărat rețeaua socială, X a introdus posibilitatea ca utilizatorii să cumpere bifa albastră, menită să certifice identitatea. Ulterior, autoritățile UE au constatat că în unele cazuri, bifa apărea și pe conturi false, ceea ce ar fi creat confuzie și riscuri pentru utilizatori.Decizia Bruxelles-ului a provocat reacții dure în rândul oficialilor americani. Secretarul de stat Rubio a catalogat amenda drept „un atac asupra tuturor platformelor tehnologice americane și asupra poporului american”, iar vicepreședintele Vance a declarat că „UE ar trebui să apere libertatea de exprimare, nu să sancționeze companiile pentru nimicuri”.În replică, Musk a publicat mai multe postări prin care critică UE, susținând că blocul comunitar ar trebui dizolvat, iar statele membre ar trebui să-și recapete suveranitatea:„Uniunea Europeană trebuie să fie desființată, iar suveranitatea trebuie returnată statelor, pentru ca guvernele lor să poată reprezenta cu adevărat poporul”, a scris miliardarul.

Autoritățile ucrainene au înghețat o parte din activele omului de afaceri Victor Gușan, coproprietar al holdingului „Șerif” din regiunea transnistreană, în urma unor investigații ce indică legături ale acestuia cu Ministerul Apărării al Federației Ruse, relatează Zona de Securitate.Potrivit sursei, în 2003, holdingul „Șerif” a preluat controlul asupra uzinei „Moldavizolit” de pe malul stâng al Nistrului. Reprezentanța moscovită a fabricii a devenit, în 2008, unul dintre cei doi furnizori de echipamente electrice pentru necesitățile Ministerului Apărării al Rusiei. Despre colaborarea cu instituția militară rusă a relatat anterior și postul de televiziune transnistrean „TSV”, deținut de Gușan.Deși în 2024 uzinei i-a fost practic interzis să livreze produse cu dublă utilizare în Federația Rusă, exporturile au continuat către țări terțe, de unde componentele ar fi putut ajunge ulterior în Rusia. Acestea ar fi fost utilizate inclusiv la dezvoltarea sistemelor de control pentru rachete purtătoare, precizează publicația.Autoritățile ucrainene nu au oferit deocamdată detalii suplimentare privind eventuale măsuri ulterioare.

Atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, produse în zona din apropierea Republicii Moldova, au afectat stabilitatea rețelei electroenergetice naționale. Un grup energetic important a fost deconectat, iar liniile de interconexiune funcționează la o capacitate aproape maximă, anunță autoritățile.Ca urmare a depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat sprijin de avarie din România pentru următoarele câteva ore, astfel încât rețeaua să poată funcționa în siguranță și să fie evitate eventualele suprasarcini.Instituția îndeamnă cetățenii Republicii Moldova să consume energia electrică în mod rațional, în special în intervalele orare de vârf, pentru a reduce presiunea pe sistem și a preveni posibile deconectări.Moldelectrica anunță că monitorizează continuu situația și va reveni cu informații suplimentare în funcție de evoluția evenimentelor.

Sarcofagul care acoperă reactorul avariat al blocului 4 de la Cernobîl nu mai poate garanta integral funcțiile de securitate nucleară după ce a fost deteriorat în urma unui atac cu dronă. Anunțul a fost făcut de directorul general al AIEA, Rafael Grossi, în urma unei inspecții la fața locului.Potrivit lui Grossi, „sarcofagul și-a pierdut unele funcții esențiale, inclusiv capacitatea de a menține materialele periculoase în interior”, însă elementele portante și sistemele de monitorizare nu au suferit daune ireversibile. Autoritățile au efectuat deja lucrări de reparație parțiale, însă intervențiile trebuie continuate pentru a asigura siguranța pe termen lung.Construcția actuală, instalată în 2019, a costat aproximativ 2,2 miliarde de euro și a fost proiectată să limiteze răspândirea particulelor radioactive timp de cel puțin 100 de ani.În februarie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunța că o dronă rusească a lovit sarcofagul, provocând daune semnificative, însă nivelul radiațiilor în zona înconjurătoare a rămas în limite normale, potrivit autorităților.Recent, oamenii de știință au raportat și descoperirea unei ciuperci neobișnuite în zona Cernobîl — Cladosporium sphaerospermum, capabilă să utilizeze radiația ca sursă de energie, într-un proces similar fotosintezei.AIEA urmează să prezinte un raport detaliat privind starea sarcofagului și eventualele riscuri.

Un incident a avut loc vineri seara, 5 decembrie, în zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră „Lopatnic”, din cadrul Direcției regionale Nord. Un angajat aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu a suferit o auto-rănire cu arma din dotare.Potrivit informațiilor preliminare, în jurul orei 21:30, polițistul s-a îndepărtat pentru scurt timp din spațiul destinat activității de serviciu. La scurt timp, colegii au auzit un foc de armă, iar în urma verificărilor l-au găsit rănit.Angajatul a fost transportat imediat la spital, unde primește îngrijiri medicale. Starea sa este stabilă, iar viața nu îi este în pericol.Poliția de Frontieră anunță că circumstanțele exacte ale incidentului sunt investigate și va reveni cu informații pe măsura derulării anchetei.

Procurorii cer o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru Dmitri Constantinov, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), judecat într-un dosar de amploare privind abuzul de putere și delapidarea unor sume considerabile de bani. Sentința urmează să fie pronunțată la sfârșitul lunii decembrie de magistrații Judecătoriei Comrat.Potrivit anchetei, în perioada 2017–2020, Constantinov, în calitate de director al unei companii din Comrat, ar fi autorizat împreună cu alte persoane transferuri nejustificate de fonduri către o altă entitate economică în care activa fiul său. Schema ar fi inclus semnarea unor contracte fictive, fapt care ar fi dus firma pe care o conducea în stare de insolvabilitate. Prejudiciul estimat depășește 46 de milioane de lei.Procuratura Generală a confirmat pentru presă că solicită o condamnare de 13 ani, având în vedere gravitatea faptelor imputate și impactul financiar asupra companiei administrate de Constantinov.Fostul președinte al APG a intrat în atenția publică și în noiembrie 2025, când și-a anunțat demisia din funcție, invocând motive de sănătate. Decizia a venit la scurt timp după o întrevedere cu șeful SIS, Alexandru Musteață, în cadrul unei vizite oficiale în autonomie. Constantinov a insistat însă că plecarea sa nu are legătură cu presiuni politice.Pe 22 martie 2026 urmează să aibă loc alegerile pentru noul legislativ local din Găgăuzia, cu eventual tur doi pe 5 aprilie.Dmitri Constantinov a condus Adunarea Populară din februarie 2022. În 2024, acesta a rămas temporar fără pașaport diplomatic, după o vizită în Rusia și o întrevedere cu politicianul condamnat penal Ilan Șor, la anunțarea blocului politic „Victoria”. În 2025, instanța a anulat decizia Ministerului Afacerilor Externe și i-a restituit documentul, după o hotărâre pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Statele Unite ar putea începe încă din 2027 un proces de retragere parțială din NATO, în cazul în care Europa nu preia o parte mai mare din responsabilitățile alianței, informează Reuters.Potrivit agenției, Washingtonul insistă ca statele europene să gestioneze o parte semnificativă din capacitățile de apărare convențională ale NATO – de la sisteme de rachete până la operațiuni de supraveghere și informații.Totuși, mai mulți oficiali europeni consideră că o astfel de tranziție este nerealistă într-un interval atât de scurt. Limitările de resurse, întârzierile de producție și dependența de tehnologiile americane fac aproape imposibilă înlocuirea anumitor capabilități esențiale până în 2027.SUA dețin în prezent sisteme unice și greu de substituit, în special în domenii precum culegerea de informații, recunoaștere și monitorizare.

Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Margarint, a prezentat în Parlament inițiativa prin care 5% din accizele colectate din alcool și tutun vor fi redirecționate direct către programe pentru sport și tineret – una dintre cele mai ample propuneri dezvoltarea sportului și tineretului.În cadrul conferinței de presă, Margarint a atras atenția că "Moldova a subfinanțat cronic aceste domenii", iar consecințele sunt evidente: doar 0,7% din buget este alocat sportului și tineretului; peste 40% dintre sălile de sport școlare sunt neconforme, iar jumătate dintre tineri nu au acces la infrastructură sportivă în localitățile lor.În același timp, consumul de alcool în rândul adolescenților rămâne îngrijorător.„Propunem o schimbare simplă și morală: banii proveniți din ceea ce dăunează sănătății să fie investiți în sănătatea națiunii”, a declarat deputatul.Potrivit proiectului, direcționarea celor 5% din accize ar genera circa 258 de milioane de lei anual, fonduri care ar fi folosite pentru: * modernizarea sălilor de sport din școli și comunități; * dezvoltarea sportului de masă și de performanță pentru copii; * proiecte educaționale, culturale și civice pentru tineri. Margarint a subliniat că inițiativa nu implică taxe noi, ci reprezintă „o corectare morală a priorităților”, fără impact asupra deficitului bugetar.Pe termen lung, investițiile în sport ar reduce costurile din sănătate – economisind 3–4 lei pentru fiecare leu investit. Totodată, elevii care practică activități fizice au rezultate academice cu până la 17% mai bune, iar comunitățile ar beneficia de infrastructură modernă și centre de tineret funcționale.„Nu putem ridica o țară doar prin drumuri și clădiri. O ridicăm prin oameni – prin copiii și tinerii ei”, a afirmat Margarint, încheind cu mesajul: „Transformăm accizele în sănătate. Transformăm problemele în oportunități.”Această inițiativă a fost anunțată în campania electorală din 28 septembrie și a fost promovată constant, timp de mai mulți ani, de către președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a pledat pentru crearea unui mecanism predictibil de finanțare a sportului și tineretului. 

Majoritatea parlamentară PAS a înregistrat un proiect amplu de modificare a Regulamentului Parlamentului, care ar putea schimba semnificativ modul de desfășurare a ședințelor plenare. Inițiativa introduce conceptul de „ora votului”, noi reguli privind înscrierea la cuvânt și limite clare pentru durata dezbaterilor – prevederi care au provocat critici dure din partea unor aleși locali și a opoziției extraparlamentare. „Ora votului” – toate proiectele vor fi votate într-un interval dedicat Potrivit documentului, toate proiectele incluse pe ordinea de zi vor fi supuse votului doar în intervalul stabilit ca „ora votului”. Dacă în acel moment nu este întrunit cvorumul, președintele ședinței va amâna procedura și va anunța data exactă la care va fi reluat votul, fără a depăși următoarea ședință plenară. Reguli noi pentru luările de cuvânt Proiectul prevede că deputații trebuie să se înscrie la cuvânt la începutul ședinței sau imediat după aprobarea ordinii de zi, indicând tema intervenției și timpul necesar. Durata alocată rămâne limitată:  • până la 7 minute pentru reprezentanții fracțiunilor parlamentare,  • până la 5 minute pentru deputații neafiliați. Președintele ședinței va putea limita perioada de înscriere la cuvânt, o modificare care, potrivit autorilor, urmărește disciplinarea dezbaterilor și optimizarea timpului. Durata dezbaterilor, stabilită prin vot O altă schimbare importantă se referă la limitarea timpului alocat discutării fiecărui subiect. La propunerea președintelui ședinței sau a unei fracțiuni, plenul va decide prin vot un interval clar, ce va include prezentarea proiectului, întrebările și răspunsurile, precum și intervențiile deputaților. Odată epuizat timpul, dezbaterea se încheie automat. Reacții critice: acuzații de „dictatură” și „cenzură” Proiectul a stârnit reacții vehemente în spațiul public. Primarul capitalei, Ion Ceban, acuză guvernarea de tendințe autoritare: „Este inadmisibil să ne transformăm într-un stat unde ni se închide gura. Parlamentul riscă să devină o mașinărie de vot, unde PAS va adopta legi pe bandă rulantă”, a declarat edilul, afirmând că guvernarea limitează libertatea de exprimare într-o țară candidată la UE. Critici vin și din partea deputatului Vasile Costiuc (Democrația Acasă), care susține că modificările reprezintă „introducerea prin lege a cenzurii”: „Facem apel la societate să nu permită limitarea libertății de exprimare. Urmează Telegramul, TikTok și Facebook”, a avertizat acesta. Proiectul urmează să fie examinat în comisiile parlamentare, după care va fi supus votului în plen. PAS, deocamdată, nu a prezentat o reacție oficială la acuzațiile opoziției.

„Viteza la care s-a recurs în examinarea dosarului Plahotniuc în instanță și constrângerile legate de studierea volumelor de către inculpat ar putea să coste Republica Moldova o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. De această părere este expertul anticorupție, fost șef adjunct al CNA, Cristina Ciubotaru, care critică, totodată, și abordarea duplicitară față de procesul fostului lider al PDM în raport cu alte dosare de rezonanță care trenează de ani de zile, transmite UNIMEDIA. „Acum nu este clar de ce diferite dosare de rezonanță au viteze diferite. De ce unele trenează, dar altele se mișcă repede. De ce dosarul lui Dodon trebuie reluat de la zero și nimeni nu-i deranjat de faptul că viteza a fost tocmai trei ani și acum începem de la zero, dar de ce nu trebuie viteză aici? Mai ales că el nu a pus problema, că nu a reușit să studieze materialele dosarului, iar aici dacă vorbim despre un dosar care are sute de volume și i se dă câteva zile la dispoziție să studieze, fizic, nu poți să citești, să înțelegi, să discuți, să construiești strategia de apărare”, a declarat Cristina Ciubotaru în cadrul emisiunii „Contrasens” de la Ziua. Experta anticorupție susține că implicarea politicului prin declarații „de laudă” că dosarul este examinat cu o viteză mare ar putea costa Republica Moldova o condamnare la CEDO. „După mine această laudă care vine din zona politică că avem o viteză mare, foarte bine, că se încurajează, de fapt, mai târziu poate să ne coste pe noi o condamnare la CEDO pentru faptul că omului nu i-au fost asigurate garanții de apărare. Eu zic mai bine să-i dea timp să se pregătească, dacă procurorii sunt foarte convinși de probele pe care le au. Să prespunem că sunt probe și el urmează să fie condamnat în baza probelor pe care le-a acumulat procuratorul. De ce să nu-i dai voie să le citească? Să se pregătească. Plus declarațiile politice care vin sigur că pentru CEDO cântăresc, fiindcă justiția nu o fac politicienii, justiția o fac instanțele de judecată și când se încurajează o anumită viteză într-un caz, iar în alt caz nu ne trebuie viteză. Ați văzut supărări pe motivul că, vai de mine, se ia de la zero dosarul „Kuliok”. Ați auzit undeva acele supărări? Nimeni nu-i supărat”, a mai adăugat Cristina Ciubotaru.  

Parcul de distracții OrheiLand își sistează activitatea, a anunțat primărița demisionară a municipiului Orhei, Tatiana Cociu. Potrivit acesteia, decizia ar fi legată de încetarea finanțării din partea lui Ilan Șor, pe fondul „presiunilor politice” exercitate, susține ea, de actuala guvernare. „Cunoașteți deja despre decizia dificilă pe care Ilan Șor a fost nevoit să o ia din cauza politicii antipopulare a regimului Sandu, a hărțuirii echipei noastre, a abuzurilor poliției și a atacurilor asupra tuturor celor pe care ne-am străduit să-i ajutăm. (…) Cu mare regret, este vorba și despre încetarea finanțării iubitului nostru parc național OrheiLand”, a declarat Cociu. Primărița afirmă că închiderea parcului este „o pierdere foarte mare” pentru vizitatori, dar susține că acesta ar putea fi redeschis „atunci când situația din țară se va schimba”, menționând că sponsorii ar fi gata să reia investițiile „într-o Moldovă fără Sandu și PAS”. Deocamdată, nu este clar dacă OrheiLand se va închide definitiv sau ce urmează să se întâmple cu terenul pe care funcționează parcul. Parcul OrheiLand a fost inaugurat în 2018, la inițiativa lui Ilan Șor, și a devenit una dintre principalele atracții din regiune. Anunțul vine în aceeași săptămână în care oligarhul fugar Ilan Șor a informat că își închide toate așa-numitele „proiecte sociale” din Republica Moldova și că își retrage sprijinul politic, iar aleșii locali afiliați formațiunilor sale vor demisiona. Ulterior, reprezentanți ai rețelei sale politice au anunțat zilnic suspendarea câte unui proiect sau renunțarea la mandate. Ilan Șor, condamnat definitiv în aprilie la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, a fugit din Republica Moldova înainte de pronunțarea sentinței. Totodată, bunurile sale, evaluate la peste cinci miliarde de lei, urmează să fie confiscate în favoarea statului.

Ofițerii Direcției investigații criminale a INI au reținut două persoane implicate în omorul unui bărbat de 58 de ani, comis în septembrie 2025 în localitatea Văsieni din raionul Telenești. Potrivit oamenilor legii, victima fusese dată dispărută la 5 octombrie, iar corpul său neînsuflețit a fost descoperit de fiul său, într-o zonă din extravilanul localității. Acesta prezenta semne de moarte violentă, cadavrul fiind carbonizat. Imediat după descoperire, la caz au fost implicate subdiviziunile specializate ale IGP pentru investigarea circumstanțelor.Ancheta a arătat că victima locuia singură și avea un conflict cu un bărbat din localitate. Cei doi suspecți, un tânăr de 26 de ani și un minor de 15 ani, aflați sub influența alcoolului și a drogurilor, au aflat despre conflict și s-au dus la domiciliul victimei „pentru a-i cere socoteală”. Aceștia au pătruns în casă, au agresat bǎrbatul, apoi l-au transportat cu o căruță pe un câmp, unde l-au incendiat.Datorită măsurilor speciale de investigație desfășurate de ofițerii Direcției investigații criminale a INI, în comun  cu polițiștii din Telenești și cu suportul Direcției investigații analitice a INI, suspecții au fost identificați, reținuți și audiați, recunoscându-și vina și colaborând cu ancheta.La solicitarea Procuraturii Orhei, minorului de 15 ani i s-a aplicat măsura preventivă de arest la domiciliu, iar tânărul de 26 de ani a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți. Ambii au fost recunoscuți în calitate de învinuiți.

Guvernul Republicii Moldova pregătește introducerea unor taxe pentru coletele comandate de moldoveni de pe platforme precum Temu, AliExpress și alte magazine online din afara țării. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că măsura este „necesară”, atât din motive economice, cât și pentru protecția consumatorilor. Potrivit șefului Executivului, Ministerul Finanțelor se află în etapa finală de elaborare a cadrului legal care va reglementa regimul coletelor internaționale. „Discutăm acum cu Ministerul Finanțelor să reglementăm această activitate și sunt multe întrebări, evident, legate și de siguranță – ce vine în acele colete. Dar este și partea economică, care trebuie reglementată. Deci, o să facem niște schimbări”, a precizat Munteanu. În prezent, coletele provenite de pe platformele internaționale nu sunt taxate la intrarea în Republica Moldova, ceea ce, potrivit premierului, creează o situație inechitabilă pentru comercianții locali, obligați să achite taxe și să respecte controale stricte. „Acum nu există niciun fel de taxe din partea R. Moldova. Aceste taxe sunt necesare”, a subliniat acesta. Ce urmăresc noile reguli: două obiective principale  • Siguranța consumatorilor – prevenirea introducerii în țară a unor produse riscante, neconforme sau falsificate.  • Echitate economică – reducerea avantajului competitiv al platformelor online față de comercianții autohtoni. Reglementările finale urmează să fie prezentate publicului imediat ce Ministerul Finanțelor finalizează cadrul normativ. Decizia vine pe fondul unei creșteri accelerate a comenzilor făcute de moldoveni pe platformele chinezești. Potrivit datelor Poștei Moldovei, numărul coletelor online a crescut de cel puțin trei ori în primele șase luni ale anului, iar 88% dintre acestea provin din China. Printre cele mai populare produse se numără hainele, încălțămintea, electronicele și electrocasnicele. Autoritățile afirmă că vor comunica transparent noile măsuri și termenele de aplicare. „Imediat ce facem lucrurile astea, sigur vă anunțăm și îi anunțăm pe toți consumatorii”, a promis premierul Munteanu.

The New York Times examinează scenariile care ar putea determina Rusia să renunțe la război, însă concluziile analiștilor arată că, în prezent, nici factorii economici, nici cei militari nu par suficient de puternici pentru a schimba cursul decis de Vladimir Putin.Potrivit publicației, prăbușirea veniturilor din petrol lovește bugetul Rusiei și riscă să devină o problemă structurală, afectând treptat capacitatea armatei. Totuși, pentru a provoca un șoc major Kremlinului ar fi nevoie de măsuri mult mai dure, precum blocarea exporturilor de petrol către China sau lovirea infrastructurii petroliere. Ambele scenarii sunt însă considerate nerealiste în acest moment.Un potențial declanșator ar putea fi o criză bancară, însă echipa economică a lui Putin reușește pentru moment să stabilizeze sistemul financiar, în pofida presiunilor.Cheltuielile uriașe pentru război alimentează inflația, iar Banca Centrală a crescut semnificativ rata dobânzii, lucru care lovește mediul de afaceri și populația. Între timp, mari companii rusești se confruntă cu dificultăți: Căile Ferate Ruse (RJD) se sufocă sub datorii, iar AvtoVAZ își reduce producția cu 40% și trece la program de lucru de patru zile.Chiar și așa, analiștii notează că problemele economice nu vor scoate populația rusă în stradă — societatea este obișnuită cu declinul și restricțiile.Pe front, Rusia avansează lent, cu pierderi enorme — zeci de mii de oameni lunar. Kremlinul compensează însă prin noi recrutări, atrase prin plăți considerabile. Deși nu are capacitatea unor ofensive majore, Putin este dispus să continue războiul de uzură, un format în care mizează pe epuizarea Ucrainei și pe slăbirea sprijinului occidental.NYT concluzionează că Putin și-a legat puterea direct de rezultatul războiului, ceea ce îl face puțin probabil să cedeze sau să arate slăbiciune, indiferent de costuri.

Ursula von der Leyen și oficialii Comisiei Europene resping ferm orice asociere cu scandalul de corupție care a lovit Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), după perchezițiile efectuate marți dimineața de autoritățile belgiene și reținerea a doi foști oficiali de top: Federica Mogherini și Stefano Sannino.Potrivit Politico, Comisia insistă că ancheta nu o vizează pe președinta instituției și nici activitatea executivului european. Trei funcționari ai Comisiei au subliniat că investigația – axată pe suspiciuni privind atribuirea frauduloasă a unei licitații pentru administrarea unei academii de formare a viitorilor diplomați ai UE, gestionată de Colegiul Europei din Bruges – privește exclusiv SEAE, o instituție separată.„Nu Comisia se distanțează de scandal, ci o altă instituție este anchetată”, a declarat un oficial european, respingând criticile la adresa Ursulei von der Leyen și considerându-le „nedrepte și nechibzuite”, mai ales într-un moment în care aceasta încearcă să obțină susținere suplimentară pentru Ucraina înaintea summitului UE din decembrie.Kaja Kallas: „Acuzațiile sunt șocante, dar anterioare mandatului meu”Actualul șef al SEAE, Kaja Kallas, a încercat la rândul său să se delimiteze de suspiciunile care planează asupra instituției. Într-o scrisoare adresată angajaților SEAE, Kallas a descris acuzațiile împotriva lui Mogherini și Sannino ca fiind „profund șocante”, subliniind că acestea vizează perioada anterioară preluării mandatului său, în decembrie 2024.Ea a precizat că, odată instalată în funcție, a inițiat reforme interne, inclusiv o strategie antifraudă și o cooperare mai strânsă cu OLAF și Parchetul European (EPPO).Suspiciuni privind eficiența justiției belgieneScandalul riscă să amplifice tensiunile dintre instituțiile europene și autoritățile belgiene. Potrivit Politico, doi oficiali europeni au pus sub semnul întrebării modul în care Belgia gestionează astfel de cazuri, amintind că investigații sonore precum „Qatargate” sau dosarele privind activitățile de lobby ale Huawei au avut începuturi spectaculoase, dar fără progrese majore ulterioare.Ancheta actuală rămâne în desfășurare, iar atenția se îndreaptă acum atât spre SEAE, cât și spre modul în care autoritățile belgiene vor continua cercetările într-un caz care riscă să adâncească tensiunile politice la Bruxelles.

Astăzi, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, împreună cu procurorii PCCOCS și mascații BPDS „Fulger”, au desfășurat peste 50 de percheziții în mai multe raioane ale țării, inclusiv în municipiul Chișinău. Operațiunea are legătură cu un dosar penal ce vizează pregătirea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă pe teritoriul Republicii Moldova.Potrivit informațiilor din comunicatul poliției, instruirile pentru aceste acțiuni ar fi avut loc anterior în Serbia. Din luna iulie, un grup organizat de persoane ar fi acționat cu intenție directă, în schimbul unor beneficii financiare, pentru a provoca tensiuni sociale, urmate de proteste violente menite să afecteze ordinea publică și siguranța cetățenilor.Instruirile s-ar fi desfășurat sub supravegherea unor instructori străini, într-o tabără din orașul Banja Koviljača, Serbia.În baza probelor acumulate, autoritățile au efectuat astăzi percheziții la 35 de persoane cu vârste între 21 și 54 de ani, domiciliate în Chișinău și în raioanele Ștefan Vodă, Șoldănești, Telenești, Soroca, Drochia, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Orhei și Ceadîr-Lunga.În urma descinderilor, au fost ridicate probe importante: telefoane mobile cu informații relevante anchetei; cartele SIM; carduri bancare, inclusiv emise de instituții financiare din Federația Rusă; valută străină, între care 3 350 dinari; peste 20 de pașapoarte biometrice cu ștampile de traversare a frontierei cu Serbia; stații radio; un binoclu; un mulaj de pistol-mitralieră tip AK; cartușe de diverse calibre; alte probe relevante dosarului.Investigațiile continuă, iar procurorii urmează să stabilească rolul fiecărui suspect și legăturile internaționale ale grupării. Autoritățile nu exclud efectuarea unor noi acțiuni procesuale în perioada următoare.

Neaprobarea bugetului capitalei pentru 2025 este rezultatul unei amânări intenționate din partea consilierilor PAS și PSRM, care folosesc ședințele în scopuri politice și mediatice. Declarația a fost făcută de către Denis Șova, consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Nostru, la emisiunea „Glavnoie” de la TVC21. Potrivit lui Șova, comportamentul acestor fracțiuni la ultima ședință a Consiliului Municipal a fost un alt exemplu de ignorare demonstrativă a propriilor obligații: „Din punctul meu de vedere, este doar o pierdere de timp, un alt spectacol pentru a obține like-uri pe Facebook, Instagram și VKontakte. Pentru că, dacă ați urmărit ședința, principala lor pretenție era că, chipurile, nu li se răspunde la întrebări, deși întrebările lor nu aveau nicio legătură cu punctele de pe ordinea de zi.” Consilierul a menționat că a încercat de mai multe ori să asigure buna desfășurare a ședinței, inclusiv prin încercări directe de a readuce consilierii PAS și PSRM în sală. „Ca președinte al ședinței, am oferit de mai multe ori posibilitatea Zinaidei Popa să formuleze personal întrebarea. A fost nu o dată, nu de două, nu de trei sau patru ori… Am mers personal în biroul fiecărei fracțiuni și am încercat să-i invit să se întoarcă în sală, dar, din păcate, nu a reușit.” Potrivit lui Șova, 20 de consilieri — 17 de la PAS și trei de la PSRM — s-au înregistrat pentru a participa, dar apoi au părăsit ședința, dând peste cap cvorumul. El a amintit că pentru fiecare ședință consilierii primesc câte 2.904 lei. Reprezentantul Partidului Nostru a subliniat, de asemenea, că tocmai aceste fracțiuni solicitau anterior să fie discutat bugetul, dar, odată ce subiectul a fost inclus pe ordinea de zi, au insistat să fie scos. „Reprezentanții fracțiunii PAS au propus scoaterea subiectului bugetului de pe ordinea de zi, iar reprezentanții partidului socialiștilor au susținut. Pentru mine, este un nonsens: când strigi că bugetul este necesar, dar având 26 de voturi, scoți subiectul în loc să aduci modificări și să aprobi bugetul.” Șova a adăugat că, având majoritatea, PAS și PSRM pot aproba orice versiune a bugetului — cu orice modificări. „Dacă aveți 26 de voturi ca să scoateți subiectul, aveți aceleași 26 de voturi pentru a aduce orice modificări în buget. Îl schimbați cum considerați necesar și municipiul primește bugetul. De ce nu se întâmplă acest lucru? Nu știu.” Potrivit lui, din cauza blocajelor și a întârzierilor ședințelor, se acumulează sute de probleme nerezolvate care afectează direct locuitorii capitalei.

Fostul premier Vlad Filat contestă dur declarațiile premierului Alexandru Munteanu privind Bugetul de Stat pentru 2026, după ce acesta a fost prezentat de Guvern drept un „buget inovator” și orientat spre investiții. Într-o postare, Filat afirmă că documentul nu reprezintă o reformă, ci „cel mai scump buget de supraviețuire din istoria Republicii Moldova”.Potrivit lui, cifra de 11,4 miliarde de lei numită în proiect „investiții” ar fi în mare parte datorii rămase din 2025 – lucrări executate, facturi neachitate și șantiere în derulare pentru care statul nu și-ar fi onorat obligațiile. „Nici măcar nu vorbim de investiții noi”, afirmă Filat.El mai acuză Guvernul că în 2025 ar fi redus deja cu 817 milioane de lei fondurile pentru dezvoltare, iar în fiecare an „cel puțin 3 miliarde de lei rămân neexecutate”, ceea ce înseamnă că zeci de proiecte aprobate în buget nu sunt realizate.„Plătim dublu dobânzi față de investițiile reale”Filat atrage atenția și asupra creșterii costurilor pentru datoria publică. Potrivit lui, dobânzile vor ajunge în 2026 la 6,17 miliarde de lei, sumă care depășește de două ori nivelul investițiilor capitale reale. El pune această evoluție pe seama împrumuturilor interne scumpe și a deteriorării relației cu Fondul Monetar Internațional.„Costul prostiei se plătește cash”, scrie fostul premier, adăugând că numirea bugetului drept „inovator” ar arăta „cât de repede un tehnocrat, odată intrat în PAS, pierde contactul cu realitatea”.Proiectul bugetului aprobat de Guvern prevede: Venituri: 79,67 miliarde lei Cheltuieli: 100,57 miliarde lei Deficit: 20,9 miliarde lei Investiții capitale: 3 miliarde lei (creștere de 55% față de anul precedent) Finanțare externă preconizată: 5,71 miliarde lei

Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, document prezentat drept „Bugetul investițiilor responsabile”. Autoritățile afirmă că prioritățile pentru anul viitor sunt infrastructura, modernizarea economiei și creșterea competitivității, însă proiectul include și un deficit bugetar semnificativ, de aproape 21 de miliarde de lei.Deficit de 20,9 miliarde de leiPotrivit proiectului, veniturile statului în 2026 sunt estimate la 79,67 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 100,57 miliarde de lei. Diferența, de 20,9 miliarde de lei, urmează să fie acoperită din împrumuturi și surse externe.Guvernul mizează pe finanțări externe de 5,71 miliarde de lei, sumă destinată derulării a aproximativ 112 proiecte.Investiții mai mari, majorări limitateÎn proiect este prevăzută o creștere cu 55% a investițiilor capitale – până la 3 miliarde de lei, cea mai mare alocare de acest gen din ultimii ani. Banii sunt orientați spre infrastructură, drumuri, creșe, grădinițe și programe de sprijin pentru antreprenori.Executivul anunță și câteva majorări: salariul minim va crește la 6.300 de lei; valoarea de referință utilizată în salarizare va fi majorată de la 2.200 la 2.400 de lei.Totuși, Guvernul menționează că majorări salariale mai consistente vor fi discutate abia după adoptarea noii legi a salarizării, planificată pentru anul viitor.Premierul Alexandru Munteanu a afirmat că Guvernul evită majorări salariale „rapide și mari”, pe motiv că acestea ar putea accentua deficitul și afecta economia. El a susținut că prioritizarea investițiilor este esențială pentru generarea unei creșteri economice sustenabile.Prognoze economice: creștere moderatăExecutivul estimează o creștere economică de 2,2% – 2,8% în 2026. În comunicat sunt menționate câteva date pozitive: creștere a producției industriale în octombrie (+6,4%) și creștere a lucrărilor de construcții în trimestrul III (+40,2%).Bugetele sociale și medicaleGuvernul a aprobat și proiectele pentru bugetul asigurărilor sociale și cel al fondurilor de asigurare medicală pentru anul 2026: Bugetul asigurărilor sociale: venituri și cheltuieli de 51,45 miliarde de lei; Fondurile de asigurare medicală: venituri de 18,83 miliarde de lei, cheltuieli de 19,22 miliarde de lei.

Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, reacționează ferm la propunerea Ministerului Educației care ar permite rectorilor instituțiilor reorganizate să obțină un al treilea mandat consecutiv. Într-o postare publică, Șarov sugerează că modificarea ar deschide calea pentru ca rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, să rămână în fruntea instituției timp de peste patru decenii.„Orice intenție de reorganizare care ar putea duce, în percepția publicului, la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru aproximativ 44 de ani contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație. Nu suntem Coreea de Nord”, a scris rectorul USM.Context: modificarea Codului Educației și absorbția Universității din CahulCriticile apar în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării propune o excepție în Codul Educației. Aceasta ar permite rectorilor universităților reorganizate prin absorbție să candideze pentru încă un mandat, chiar dacă legislația actuală permite doar două mandate consecutive.Proiectul se află în consultare publică, iar ministrul Dan Perciun a anunțat recent că UTM urmează să absoarbă Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Procesul ar urma să fie finalizat până în martie 2026.Potrivit MEC, absorbția este un proces complex, iar instituțiile au nevoie de „stabilitate managerială” pentru a evita blocaje. Ministerul susține că transformarea ar permite crearea unui centru universitar puternic la Cahul, care se confruntă cu probleme de finanțare, puțini studenți la zi și concurența universităților din România.Șarov afirmă că reorganizarea nu poate fi justificată prin „calcule administrative”, dacă aceasta pune în pericol autonomia universitară și încrederea publică:„Reforma universitară nu poate fi justificată dacă prețul ei este autonomia instituțiilor, echilibrul regional și încrederea publică.”În replică, MEC insistă că propunerea are un scop exclusiv administrativ și ține de necesitatea consolidării centrului universitar din sudul țării.Ministerul spune că Universitatea din Cahul are doar 879 de studenți la licență, dintre care doar 320 la zi, se confruntă cu dificultăți bugetare și are nevoie de sprijin pentru a rămâne funcțională.De asemenea, autoritățile subliniază că UTM este instituția cu cea mai stabilă situație financiară dintre opțiunile analizate și că absorbția ar permite dezvoltarea programelor inginerești, IT și agricole.MEC va continua consultările publice, următoarea rundă fiind programată pentru 11 decembrie.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) trage un semnal de alarmă: profesorii și ceilalți angajați din sistemul educațional riscă să piardă bani în 2026, dacă Guvernul nu renunță la planul de a îngheța valoarea de referință pentru salarizare la 2.500 de lei. Sindicaliștii spun că această decizie, anunțată în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor, ar fi deosebit de gravă într-un an cu o inflație prognozată la 7–9%. Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual ar însemna venituri mai mici în realitate pentru angajații din educație, în condițiile în care salariile lor sunt deja sub media pe economie – constituind doar 82% din aceasta. Sindicaliștii atenționează că diferențele tot mai mari dintre salariile profesorilor și cele din alte domenii ar putea accentua plecarea specialiștilor din sistem și chiar ar pune în pericol funcționarea școlilor. „O astfel de decizie lovește direct în profesori și îi descurajează. Nu poți cere performanță când salariile rămân blocate, iar promisiunile nu sunt urmate de fapte”, a declarat președintele FSEȘ, Ghenadie Donos. Mai mulți reprezentanți ai comunității educaționale au vorbit la conferință despre situația dificilă din școli, grădinițe și universități:  Silvia Chicu, conferențiar universitar, a avertizat că stagnarea salariilor afectează grav mediul academic și cercetarea. Rodica Tataru și Angela Dascăl au vorbit despre suprasolicitarea cadrelor didactice din învățământul preșcolar și general și despre salariile extrem de mici ale personalului nedidactic, care abia ajung la 5.000–6.000 de lei. Cristina Agache, profesoară de limba română, a menționat că salariul unui profesor debutant rămâne sub 8.000 de lei net pentru 18 ore pe săptămână – o sumă insuficientă pentru un trai decent. Federația solicită autorităților un set de măsuri urgente:  • Majorarea valorilor de referință cu 21,5%;  • Stabilirea valorii de referință generale la 2.670 lei, iar pentru cadrele didactice și științifice la 3.100 lei;  • Crearea unui mecanism permanent prin care salariile să fie ajustate în funcție de inflație și de evoluția salariului mediu pe economie. Federația anunță că va continua demersurile oficiale și va intensifica acțiunile între prima și a doua lectură a Legii bugetului în Parlament. Între timp, o petiție online lansată de sindicat a strâns deja mii de semnături ale profesorilor din toată țara.

Procurorii de caz în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc ar fi confirmat că miza cauzei penale „nu este elucidarea furtului miliardului”. Această afirmație a fost făcută de observatorul independent Fadei Nagacevschi, care se referă la o declarație făcută de acuzatori în timpul unei ședințe de judecată, scrie UNIMEDIA.„Nu am înțeles strategia organului de urmărire penală. În momentul în care justificau obiecțiile împotriva invitării martorilor apărării, a răsunat o frază interesantă din partea acuzatorului: că aici noi nu vizăm fenomenul furtului miliardului. Încerc să obțin înregistrarea audio din instanță pentru a confirma dacă a fost menționată această frază. Atunci asistăm la o manipulare crasă a opiniei publice că pe dosarul Plahotniuc se examinează furtul miliardului, dar dacă declarația acuzatorului este adevărată, reieșind din modul în care este format dosarul, apar dubii serioase cu privire la scopul acestuia. Se pare că scopul nu este elucidarea furtului miliardului, ci condamnarea rapidă a lui Plahotniuc, cu încălcarea standardelor statului de drept, ceea ce ar genera un grav deserviciu pentru Republica Moldova din perspectiva integrării europene”, a declarat Fadei Nagacevschi la emisiunea N4.La sfârșitul lunii septembrie, dosarul complex privind frauda bancară a fost separat de instanța de judecată, episodul în care este vizat Vlad Plahotniuc fiind disjuns de cealaltă cauză în care sunt inculpați foști conducători ai BNM și șefi ai băncilor implicate în devalizarea sistemului bancar.

Poliția anunță că astăzi, în localitatea Pepeni din raionul Sîngerei, a fost observată o dronă aflată la sol, inactivă și fără a se afla în zbor. La fața locului au intervenit oamenii legii pentru verificări și evaluarea situației.Potrivit comunicatului, a fost identificat bărbatul care descoperise drona încă de sâmbătă, pe un deal din apropierea satului. Acesta a decis însă să o transporte acasă pe cont propriu, fără a anunța autoritățile, fapt pentru care polițiștii au inițiat toate procedurile necesare.Drona urmează să fie examinată în condiții speciale de către specialiștii Secției Tehnico-Explozive, pentru stabilirea caracteristicilor tehnice și a eventualelor riscuri.Poliția reamintește populației: Nu atingeți și nu transportați drone căzute sau obiecte similare; Păstrați distanța până la sosirea autorităților; În cazul depistării unor astfel de obiecte, apelați imediat 112; Evitați manipularea obiectelor necunoscute pentru a preveni riscuri.Autoritățile continuă investigațiile.

„În spatele deciziei instanței de a aproba 27 de martori ai apărării lui Plahotniuc dintr-un total de peste 160 de persoane se ascund mai multe „tertipuri” și „mișcări” pentru a compromite procesul și construcția apărării”. Atenționările sunt făcute de avocatul Lucian Rogac și observatorul independent Fadei Nagacevschi, care susțin că „judecătorii au selectat intenționat un grup de martori despre care știu că, într-un număr mare, vor refuza să se prezintă în fața instanței”, scrie UNIMEDIA.„Apar suspiciuni cu privire la modul în care se selectează, în genere, martorii. De altfel, dacă o să observați, mulți dintre martorii selectați de către judecători, la propunerea apărării, sunt sub urmărire penală în alte dosare. Ceea ce le permite să refuze să se prezinte la mărturii, alții sunt plecați peste hotare. Probabil, asta a și fost miza – să nu ajungă în instanța de judecată. Iar persoanele care nu au discreția de a refuza să vină în calitate de martori în instanța de judecată au fost neglijați pentru a-i atrage în procesul de judecată”, a declarat Fadei Nagacevschi.Avocatul Lucian Rogac nu exclude că va primi refuz din partea instanței și atunci când va cere aducerea forțată a martorilor.„Va fi interesant dacă vom putea să-i administrăm pe toți. Mai bine zis, să-i putem invita pe toți. De aia noi am și dat, am prezentat o listă mai mare ca să avem de unde să alegem în caz că dintr-o instituție respectivă nu putem asigura prezența unui martor, să-l schimbăm pe celălalt. Dar instanța ne-a furat acest drept. Teoretic avem dreptul să-I aducem forțat, dar cred că în completul dat ne va fi refuzat, ca și multe alte cereri pe care le-am înaintat. Desigur, vom face uz de toate pârghiile de apărare. Este o misiune destul de dificilă pentru partea apărării pentru prezentarea martorilor în ședințele de judecată, or noi nu avem pârghiile pe care le au acuzatorii, în primul rând noi nu avem acces la registrul de date al populației și nu avem „organe de represalii”, fiindcă, din câte știm noi, la ședințele de judecată martorii au fost, așa-zis, invitați, dar mai degrabă au fost speriați prin readucere înapoi în calitate de bănuit”, a adăugat Lucian Rogac.Apărătorul și observatorul independent în cadrul procesului au reamintit că „reducerea” listei inițiale de martori cu peste 80 la sută reprezintă o „abatere crasă”, din ea fiind excluși exponenți importanți ai structurilor financiare și ai instituțiilor de stat din perioada 2013 – 2015, care au avut tangențe directe cu situația bancară de atunci.„Apărarea consideră drept o încălcare gravă a tuturor principiilor și garanțiilor consfințite de legislația națională și de Constituție, cât și de legislația internațională. După studierea mai amănunțită a materialelor cauzei, am prezentat o listă de 163 de martori și instanța ne-a limitat la doar 27 de martori, indicând expres care sunt aceștia. Considerăm acest lucru o ilegalitate crasă. Lipsesc persoane cu funcții-cheie din acea perioadă, mai ales persoane responsabile de monitorizarea sau reglementarea sistemului financiar-bancar la acea dată”, a declarat Lucian Rogac.„Pentru un observator independent este destul de straniu de a înțelege opunerea, cu atâta obstinență, de a invita toți demnitarii din acea perioadă, care au participat la acest proces decizional, care s-a finalizat cu furtul miliardului. Astăzi apărarea a prezentat documente, diferite hotărâri ale CC, anumite hotărâri de angajare a răspunderii Guvernului, acele garanții bancare.Dar toate lucrurile astea au fost aprobate de către anumiți demnitari și toate astea reprezintă un complex al acestei operațiuni care s-a finalizat cu furtul miliardului. La fiecare etapă a furtului miliardului au fost anumite intervenții și în condițiile în care se invoc aceste elemente, este imperios să fie invitate toate persoanele pentru a explica. Au votat de bună credință, pentru motive individuale sau au fost forțate de către cineva, șantajate, presate”, a mai adăugat Fadei Nagacevschi.

Guvernul a aprobat noile reguli de acordare a compensațiilor pentru perioada rece a anului 2025–2026. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, sprijinul financiar va varia între 500 și 1.000 de lei, în funcție de nivelul de vulnerabilitate energetică, veniturile familiei și tipul sistemului de încălzire utilizat. Compensațiile nu vor mai fi acordate prin reducere directă în factură, ci vor fi achitate exclusiv în numerar, prin transfer pe card sau ridicare de la orice oficiu poștal cu buletinul de identitate. Valoarea compensațiilor  • 500 de lei – suma minimă, neschimbată față de anul trecut;  • 1.000 de lei – suma maximă, ajustată la tarifele actuale și consumul mediu. „Este un sprijin stabil, un mecanism care protejează familiile vulnerabile și le oferă previzibilitate”, a declarat ministra Natalia Plugaru. Criterii de eligibilitate actualizate Un element nou introdus este analiza veniturilor din dobânzi bancare, care nu trebuie să depășească 4.000 de lei anual per gospodărie. Gradul de vulnerabilitate energetică este calculat automat de Sistemul Informațional „Vulnerabilitate Energetică”, pe baza datelor de la instituțiile fiscale, sociale, bancare și furnizorii de energie. Câte cereri au fost depuse până acum Până în prezent, platforma compensatii.gov.md a înregistrat aproximativ 780.000 de cereri. Reguli de aplicare:  • cererile depuse după 28 noiembrie sunt valabile din luna următoare;  • dacă sunt depuse după data de 25 a lunii, compensația se calculează din luna ce urmează. Pentru suport este disponibil Call Center-ul 0 8000 5000, de luni până vineri, între orele 08:00–18:00.

În anul 2026, moldovenii nu vor mai beneficia de compensații la energia electrică direct în factură. Anunțul a fost făcut de ministra Muncii, Natalia Plugaru, după ședința de Guvern din 3 decembrie. Potrivit acesteia, mecanismul aplicat în 2025 – prin care statul, cu sprijinul Uniunii Europene, a acoperit automat o parte din costuri – nu va mai fi extins anul viitor. „Această compensație în factură se va aplica doar pentru anul curent. Anul viitor nu prevedem această compensație. Ne vom centra pe compensații monetare pentru căldură, pentru a ținti doar familiile vulnerabile. Ultima plată în factură va fi pentru factura din luna decembrie”, a declarat Plugaru. Tarifele au crescut semnificativ la începutul anului 2025:  • +75% pentru consumatorii Premier Energy (de la 2,34 lei/kWh la 4,1 lei/kWh);  • +65% pentru FEE Nord (de la 2,84 lei/kWh la 4,68 lei/kWh). În august, tarifele au scăzut ușor, dar continuă să fie mai mari decât înainte de criză:  • 3,59 lei/kWh pentru Premier Energy;  • 4,00 lei/kWh pentru FEE Nord. Măsura eliminării compensațiilor în factură înseamnă că, începând cu ianuarie 2026, consumatorii vor achita integral costul energiei electrice, indiferent de nivelul venitului. Guvernul afirmă că resursele vor fi concentrate pe sprijinirea gospodăriilor cu adevărat vulnerabile prin plăți directe, nu prin subvenționarea facturilor tuturor consumatorilor.

Partidul Nostru a înregistrat în Legislativ un proiect de Hotărâre pentru instituirea Comisiei parlamentare de anchetă care să verifice toate achizițiile și cheltuielile publice efectuate de către ministere și instituții în perioada stării de urgență din 2022–2023. Astfel, deputații Fracțiunii Partidului Nostru cer să fie făcută lumină în ceea ce privește eventualele supraprețuri și conflicte de interese, dar și firmele selectate la achiziții. „Astăzi prezentăm un proiect care nu este despre politică. Este despre adevăr, dreptate și respect față de oameni. În perioada stării de urgență, statul a cheltuit sume uriașe din bugetul public prin proceduri rapide, netransparente și, uneori, fără explicații clare. S-au făcut achiziții directe, s-au dat contracte în câteva ore, s-au plătit prețuri de multe ori mai mari decât cele din piață. Iar oamenii au rămas doar cu facturi mai mari, cu datorii și cu întrebări fără răspuns. Oamenii merită să știe adevărul: unde s-au dus banii lor? Cine a profitat de criză? Și câți bani s-au scurs din buzunarul statului în buzunare private?”, a declarat vicepreședinta Fracțiunii Partidului Nostru, Elena Grițco. Astfel, Comisia parlamentară de anchetă va verifica toate achizițiile făcute în anii 2022–2023, inclusiv dacă s-au plătit supraprețuri, dacă firmele au fost alese corect, dacă au existat conflicte de interese, dacă cineva a folosit frica oamenilor pentru a umple conturi private. „Nu urmărim răzbunare. Urmărim responsabilitate. Cei care au gestionat banii publici trebuie să dea explicațiile de rigoare. Moldova nu mai poate trăi în suspiciuni!”, a declarat Grițco. Fracțiunea Partidului Nostru menționează că instituirea Comisiei de anchetă privind gestionarea banilor publici în perioada stării de urgență este primul pas pentru a reda încrederea cetățenilor în instituțiile statului: „Banul public nu aparține politicienilor, dar cetățenilor Republicii Moldova!”. 

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se confruntă cu o criză majoră a credibilității UE, după ce doi oficiali de rang înalt au fost reținuți într-o anchetă de fraudă, arată o analiză Politico.Federica Mogherini, fostă vicepreședintă a Comisiei și șefă a serviciului de politică externă al UE (EEAS), și Stefano Sannino, fost secretar-general al EEAS și acum oficial în Comisia von der Leyen, fac obiectul unei anchete. Aceștia sunt suspectați că au comis fraude și conflicte de interese în cadrul unei licitații pentru înființarea Academiei Diplomatice a Uniunii Europene, legată de College of Europe.În plan politic, situația pune o presiune extraordinară asupra Președintei Comisiei Ursula von der Leyen, criticii acesteia cerând o nouă moțiune de cenzură. Deși unii oficiali apără pe von der Leyen, argumentând că serviciul extern (EEAS) este autonom. Scandalul a inflamat relațiile interne și a provocat îngrijorări serioase cu privire la reputația și credibilitatea instituțiilor europene.„Știu că cei care nu o plac pe von der Leyen vor folosi acest lucru împotriva ei, dar ei folosesc orice împotriva ei”, a declarat un oficial european citat de Politico. „Deoarece președinta von der Leyen este liderul cel mai vizibil din Bruxelles, îi atribuim toate responsabilitățile”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să fie supusă unei moțiuni de cenzură pentru ceva ce ar fi făcut Serviciul de Acțiune Externă. Ea nu este responsabilă pentru toate instituțiile”, a concluzionat acesta.De asemenea, incidentul este folosit de adversarii externi și partidele eurosceptice pentru a ataca standardele Uniunii privind statul de drept, mai ales în contextul unor scandaluri anterioare, precum Qatargate. Gheorghe Piperea, eurodeputatul român care a fost în spatele unui vot de neîncredere eșuat împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru Politico faptul că ia în considerare posibilitatea de a iniția o nouă moțiune.Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat pentru mass-media de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce le dau constant lecții tuturor celorlalți”.UE se luptă să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. Raidurile de marți vin în urma scandalului „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută marți, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE, a declarat pentru AFP o sursă apropiată cazului.Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, iar ancheta se referă la presupuse fraude legate de formarea tinerilor diplomați, finanțată de UE.Alte două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marți dimineață în legătură cu ancheta, potrivit aceleiași surse.Parchetul European (EPPO) a anunțat marți percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din Bruxelles.La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucție, Poliția Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziții în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acțiune Externă din Bruxelles și la locuințele suspecților. Perchezițiile au beneficiat și de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).În discuție este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene - un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acțiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitație.Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei și/sau reprezentanții acestuia au fost informați în prealabil cu privire la criteriile de selecție ale procedurii de licitație și au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunțului de licitație.Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitație pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurența loială și că informații confidențiale legate de achizițiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidații care participau la licitație.Înainte de percheziții, EPPO a solicitat ridicarea imunității mai multor suspecți, care a fost acordată.Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate inițial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achizițiilor publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfășurare pentru a clarifica faptele și a stabili dacă au avut loc infracțiuni.

O echipă de asistență medicală urgentă din cadrul SAMU Ungheni a fost amenințată cu arma în timpul unei intervenții, în dimineața zilei de 2 decembrie 2025. Incidentul a avut loc după ce medicii au fost chemați să acorde ajutor unei femei de 47 de ani, care suferise o sincopă. Potrivit comunicatului Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), apelul la 112 a fost înregistrat la ora 09:24, iar echipa medicală a ajuns la fața locului în numai patru minute. Acolo, salvatorii au găsit trei persoane aflate în stare de ebrietate. În timpul intervenției, soțul pacientei, în vârstă de aproximativ 50 de ani, a devenit violent și a scos un pistol din buzunar, amenințând personalul medical. Deși se aflau într-o situație cu risc major, medicii și paramedicii au continuat acordarea asistenței, reușind să stabilizeze pacienta și să o transporte în siguranță la spital pentru îngrijiri specializate. Poliția, sosită la fața locului, urmează să clarifice circumstanțele acestui caz șocant. CNAMUP condamnă cu fermitate orice formă de agresiune asupra personalului medical, menționând că astfel de incidente pun în pericol atât viața echipelor de intervenție, cât și a pacienților. În primele șase luni ale anului 2025 au fost raportate 195 de cazuri de agresiuni împotriva echipelor AMU – 169 verbale și 26 fizice –, iar numărul lor este în creștere.

Instanța a respins aprobarea listei integrale a martorilor apărării în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. Din cei peste 160 de persoane propuse să fie chemate la audieri în fața completului, judecătorii au acceptat doar 27. Avocatul Lucian Rogac califică încheierea magistraților drept o „discriminare și o nouă tentativă de dezavantajare a lui Vlad Plahotniuc în construcția apărării”. Magistrații au lăsat fără reacție mențiunea avocaților, scrie UNIMEDIA.Astfel printre cei acceptați să vină în calitate de martori se numără fostul premier Iurie Leancă, foștii deputați Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu, foștii președinți de Parlament, Marian Lupu și Andrian Candu, precum și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, și fosta viceguvernatoare a Băncii Centrale, Emma Tăbîrță.Lista propusă de apărătorii lui Vlad Plahotniuc este însă mult mai mare în care figurează și alți factori de decizie din perioada 2013 – 2015 din Guvern și Parlament, precum și foști șefi ai celor mai importante structuri financiare.Avocatul Lucian Rogac a denunțat că instanța tratează discriminatoriu această cauză și că acuzarea a fost favorizată în acest proces, în special prin audierea celor aproximativ 50 de martori propuși de procurori.„Am solicitat adăugirea sau completarea martorilor pe care i-am solicitat inițial cu o listă mai extinsă. În instanță am motivat pe deplin necesitatea audierii acestor martori în instanță, or primul capăt de acuzare și cel mai grav adus clientului meu este crearea și conducerea unei organizații criminale. Iar în acest sens, acuzarea nu a adus niciun martor care să demonstreze acest fapt. Nu a fost prezentată nici o probă care să demonstreze acest fapt. Iar în vederea susținerii apărării și demontării acuzațiilor înaintate, am și solicitat audierea anumitor factori de decizie din acea perioadă, 2013-2015, membri ai Parlamentului, Guvernului, CNPF-ului, Băncii Naționale și reprezentanți, factori de decizie din anumite bănci”, a declarat anterior Lucian Rogac.Apărarea a subliniat anterior că „o abordare discriminatorie în cazul stabilirii listei de martori reprezintă o încălcare a principiului unui proces echitabil, cel al transparenței și ridică suspiciuni privind integritatea examinării”.Magistrații nu au comentat până acum afirmațiile avocaților.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu Procuratura municipiului Bălți, efectuează mai multe percheziții la persoane din conducerea Penitenciarului nr. 6 Soroca, precum și la un deținut din aceeași instituție. Operațiunea se desfășoară în cadrul unui dosar penal deschis pe fapte de corupere pasivă și corupere activă. Potrivit materialelor cauzei, un șef de secție din penitenciar este bănuit că ar fi solicitat și primit, în repetate rânduri, bani de la soția unui deținut, în schimbul facilitării transmiterii unor obiecte interzise către persoane aflate în detenție. Perchezițiile din această dimineață au loc la în birourile conducerii și în unele celule din cadrul penitenciarului, la domiciliile și automobilele persoanelor vizate, dar și la unele persoane terțe. În urma acțiunilor de urmărire penală, un șef de secție a fost reținut și urmează să fie  plasat în izolator pentru 72 de ore, conform procedurilor legale.