Vlad Bilețchi, dezvăluiri despre o clădire importantă din Chișinău: Filat și Plahotniuc au bătut palma

InfoPrut, 14 ianuarie 2022 22:20

Președintele AUR Republica Moldova, Vlad Bilețchi, a prezentat dovezi care demonstrează că Filat și Plahotniuc au bătut palma, făcând mai multe ilegalități în privința clădirii IPTEH din centrul orașului Chișinău. Potrivit lui Bilețchi, în 2017, atunci când clădirea se afla sub sechestru, aceasta a fost scoasă la vânzare, fapt care contravine legii. „În loc să ajungă înapoi în bugetul statului, clădirea IPTEH a ajuns înapoi la Filat și apropiații lui. La 11 noiembrie 2016, în cazul lui Filat s-au aplicat mai multe sechestre, statul sechestrând mai multe bunuri infracționale care aparțineau lui Filat și care au fost dobândite ilegal. Pe clădirea IPTEH s-a pus sechestru în anul 2016. Curios este faptul că astăzi, această clădire nu mai este a statului și nu mai este sechestrată pentru că prin niște decizii de instanță judecătorești s-a încălcat legea. Știți cui aparține astăzi această clădire? Aparține fostei soții a lui Vladimir Filat – Sanda Diviricean, care după ce a divorțat de Filat, s-a căsătorit cu un consilier de-a lui Plahotniuc. Aceștia bani fac bani pe spatele nostru, întrucât de mai bine de 5 ani, aici se dau în chirie cele mai scumpe spații de oficiu din Chișinău”, a declarat liderul AUR, Vlad Bilețchi, într-un live pe Facebook. Totul s-ar fi făcut cu ajutorul Sandei Filat, actuala Diviricean, spune Vlad Bilețchi. „În 2012, Sanda Filat și Vlad Filat au divorțat. Atunci, Sanda Filat a declarat că nu dorește partajarea averii, pentru ca peste 5 ani, când s-a pus sechestru pe această clădire, aceasta să se trezească și să-și amintească faptul că sunt proprietăți pe care ar vrea să le aibă și ea. Apoi, a venit în instanță cu o cerere pentru a fi revizuit dosarul de divorț, ceea ce este ilegal, întrucât termenul de revizuire este de 3 ani. În momentul în care au văzut că pierd banii, Vlad și Sanda Filat s-au mobilizat. Mai mult, unul dintre acționarii IPTEH era chiar fiul lui Vlad Filat – Luca. Apoi, acționar principal devine finul lui Vlad Filat. Ulterior, decid împreună să vândă această clădire și acțiuni puse sub sechestru. Acest lucru s-a făcut în 2017, atunci când instanțele erau a lui Plahotniuc”, a punctat Bilețchi. În context, liderul AUR a expediat o sesizare oficială în adresa Centrului Național Anticorupție și Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale prin care solicită efectuarea investigațiilor financiare în acest sens, dar și întreprinderea măsurilor necesare pentru  a recupera bunurile infracționale. Societatea pe acţiuni IPTEH administrează una dintre cele mai mari clădiri din Chișinău, având o suprafaţă de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, destinați pentru chirie. Articolul Vlad Bilețchi, dezvăluiri despre o clădire importantă din Chișinău: Filat și Plahotniuc au bătut palma apare prima dată în InfoPrut.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de InfoPrut

Acum 4 ore
23:00
Laboratorul de televiziune al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova a fost inaugurat marți, în prezența mai multor oficiali din România și Republica Moldova.  În studiourile de televiziune dotate de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, studenții au toate condițiile pentru realizarea de emisiuni informative, iar primul material jurnalistic a avut loc cu ocazia inaugurării, pentru postul TV „Unda liberă” al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din Chișinău. Spațiul destinat studenților a fost dotat, la finalul anului trecut, cu sprijinul financiar al DRRM, cu echipamente necesare pentru formarea viitorilor jurnaliști (aparate de fotografiat de ultimă generație, camere web, drone, microfoane, promptere, ecrane LED, lumini de studio, softuri de montaj audio și video). Acestea vor asigura suport logistic celor peste 600 de studenți ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, pentru formarea unor competențe practice. La eveniment au fost prezenți șeful Cancelariei prim-ministrului României, Abrudean Mircea, secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Adrian Dupu, E.S., ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ionita, consilierul Secretariatului General al Guvernului României, Tudor Rareș Cătăniciu, iar din partea Universităţii de Stat din Moldova, rectorul Igor Șarov. Articolul Oficiali din România și R. Moldova, prezenți la inaugurarea unui laborator de jurnalism din Chișinău apare prima dată în InfoPrut.
22:10
Autoritățile din UTA Găgăuzia ar urma să trimită o delegație la Moscova pentru a discuta despre „situația dificilă din autonomie", care ar fi fost cauzată de creșterea prețurilor la gazele furnizate Republicii Moldova. Potrivit presei ruse, o decizie în acest sens a fost luată marți, 25 ianuarie, de Adunarea Populară din UTA Găgăuzia. „În cadrul ședinței, unii deputați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tarifelor la gazele naturale, care, în opinia lor, va duce la creșterea costului utilităților, alimentelor și va complica semnificativ viața multor locuitori ai autonomiei. În acest sens, s-a decis crearea și delegarea unui grup de trei deputați la Moscova, unde vor purta discuții pentru a rezolva situația dificilă”, scrie TASS cu referire la un comunicat de presă al Adunării Populare din UTA Găgăuzia. Sursa citată a mai notat că una dintre măsuri se referă la aprovizionarea regiunii direct, prin conducta transbalcanică, care străbate teritoriul UTA Găgăuzia. Ulterior și presa de la Chișinău a scris despre respectivul subiect. Mai multe detalii în acest sens au fost oferite de Andrei Vedutenco, consilierul bașcanului UTA Găgăuzia pentru Ziarul de Gardă. „Este vorba despre trei deputați, ei au hotărât și au format o comisie. Această comisie este formată din trei deputați Victor Petrov, Leonid Chiosea și Elena Iurcenco. Este adevărat că ei au hotărât să meargă în Rusia. Noi nu putem comenta ce decizie a luat Adunarea Populară, este competența lor. Ei au vorbit despre Găgăuzia, ei consideră că pot negocia pentru a încheia un contract direct cu Rusia privind livrarea gazelor naturale. Este părerea lor. Noi credem că așa ceva nu este posibil din punct de vedere tehnic, pentru că Moldovagaz este un subiect în relațiile bilaterale”, a precizat Andrei Vedutenco. Totodată, consilierul bașcanului a mai specificat că nu se știe când cei trei reprezentanți ai autonomiei ar putea merge la Moscova, deoarece deocamdată nu a fost aleasă conducerea Adunării Populare a UTA Găgăuzia și respectiv „apare întrebarea: cine va delega oficial această comisie pentru negocierile cu Federația Rusă”. Amintim că, la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, Republica Moldova și Gazprom au ajuns la un acord principial privind prelungirea contractului de furnizare de gaze cu 5 ani. Cu toate acestea, la sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul a fost nevoit să instituie stare de urgență în sectorul energetic în Republica Moldova pe o perioadă de 60 de zile. Propunerea a venit din partea Guvernului de la Chișinău pe fondul anunțului Gazprom privind sistarea livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova în cazul neachitării integrale a consumului curent până în 20 ianuarie. La scurt timp după aceasta, Moldovagaz a reușit, grație acțiunilor întreprinse de Guvern, să transfere în întregime către Gazprom banii pentru gazele naturale furnizate în prima jumătate a lunii ianuarie 2022. Articolul UTA Găgăuzia vrea separat de Chișinău. Deputați de la Comrat merg la Moscova să negocieze apare prima dată în InfoPrut.
Acum 6 ore
21:00
În recenta vizită oficială avută la Kiev, lui Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, i-a fost prezentată o hartă etnică a Ucrainei care cuprinde, pe lângă teritoriile românești din afara granițelor, și teritorii care astăzi aparțin României, notează BucPress. Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, i-a arătat secretarului de stat al SUA Antony Blinken, când acesta a efectuat o vizită la Kiev în data de 20 ianuarie, o hartă a Ucrainei cu frontiere istorico-etnografice, și nu cu cele politice actuale. Potrivit postului ucrainean de televiziune Kanal 24, pe hartă sunt reprezentate și unele regiuni, care nu aparțin Ucrainei, dar care erau populate în trecut de ucraineni. Pe harta istorico-etnografică a Ucrainei sunt incluse regiunile Kuban, Taganrog și Starobușcina și altele din componența Rusiei, unde potrivit sursei „puterea rusă a avut o politică de asimilare”. Harta include o parte din Polesia și Beresteișcina, care acum sunt teritorii ale Belarusului. De asemenea, Ucraina istorico-etnografică include pământuri poloneze ca Lemkivșcina, Holm și Nadsiannia. Pe harta demonstrată de Dmytro Kuleba lui Antony Blinken a mai intrat sudul Bucovinei, cu o importantă comunitate ucraineană, din componența României. Postul ucrainean de televiziune TSN, l-a citat pe Antony Blinken, care a scris pe Twitter despre întâlnirea cu Kuleba. Potrivit jurnaliștilor de la Kiev, spre deosebire de harta politică a Ucrainei actuale, harta istorico-etnografică nu include Ținutul Herța, pentru că este locuit de români. „Cu mult mai mică, în comparație cu teritoriul actual al Ucrainei este Sudul Basarabiei din Ucraina (sudul regiunii Odesa)”. Presa de la Kiev adaugă că în cadrul unui briefing comun Kuleba și Blinken au chemat liderii Ucrainei să lasă la o parte divergențele și să pună pe primul loc interesele naționale. Articolul Palmă peste obrazul României: Ucraina prezintă hărți cu teritoriu aflat între granițele statului român apare prima dată în InfoPrut.
Acum 8 ore
18:50
Zdob și Zdub, în colaborare cu Frații Advahov, se numără printre artiștii care au șansa să reprezinte Republica Moldova la „Eurovision 2022”. În perioada 25-28 ianuarie vor fi examinate dosarele candidaţilor, iar pe 29 ianuarie vor avea loc audiţiile live. Piesa „Trenulețul”, lansată acum mai bine de o lună de celebrii Zdob și Zdub și Frații Advahov, ar putea răsuna pe scena Eurovision din Torino, Italia. Artiștii s-au înscris la preselecții, alături de alți 29 de artiști, și așteaptă rezultatele finale. Procedurile de desemnare a reprezentantului Republicii Moldova au fost stabilite de către Comitetul de Organizare, care a elaborat Regulamentul cu privire la desfăşurarea selecţiei naţionale 2022. Ulterior, se va decide organizarea finalei naţionale, preconizată pentru 5 martie. Republica Moldova participă la Eurovision din anul 2005. În acel an, reprezentată de formaţia „Zdob şi Zdub”, R. Moldova s-a plasat pe locul şase, iar trupa „SunStroke Project” a obţinut, în 2017, cel mai bun rezultat – locul trei. Concursul Muzical Eurovision 2022 se va desfășura în acest an la Torino, Italia, pe 10, 12 și 14 mai 2022, după ce Italia a câștigat ediția din 2021 cu piesa „Zitti E Buoni” interpretată de trupa rock Måneskin. Reprezentantul sau reprezentanta Republicii Moldova va cânta în prima semifinală la Eurovision 2022. https://www.youtube.com/watch?v=bGNT5Uh-WKw Articolul „Trenulețul” celor de la Zdob și Zdub s-ar putea auzi pe scenele Eurovision 2022 apare prima dată în InfoPrut.
18:40
Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București, a avut o întrevedere cu vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii al României.  În cadrul discuției, interlocutorii au abordat proiectele bilaterale în domeniul transporturilor și infrastructurii. Astfel, părțile au agreat extinderea cadrului juridic bilateral în domeniu, în perioada imediat următoare, vorbind inclusiv despre acordurile privind reabilitarea podului rutier Giurgiulești - Galați și construcția podului rutier de frontieră, între localitățile Ungheni din Republica Moldova și Ungheni din România. Articolul Construcția podurilor care vor conecta R. Moldova de România, subiect de discuție la București apare prima dată în InfoPrut.
18:20
Ambasada României la Chișinău a informat că secția consulară va fi închisă miercuri, 26 ianuarie, ca urmare a suspiciunii că un angajat din cadrul instituției ar putea fi infectat cu noul coronavirus. „Având în vedere faptul că, la nivelul Secției consulare a Ambasadei României la Chișinău, există suspiciunea că un angajat ar putea fi infectat cu noul coronavirus, șeful misiunii diplomatice a dispus testarea întregului personal al Secției consulare și dezinfectarea spațiilor de lucru cu publicul. Rezultatele testelor sunt așteptate în cursul după-amiezii de miercuri, 26 ianuarie 2022, situație în care activitatea cu publicul va fi suspendată la această dată” se arată într-un anunț. Totodată, Ambasada României la Chișinău a dat asigurări că serviciile vor fi reprogramate, cu prioritate, la o dată ulterioară. Potrivit sursei citate, „măsura suspendării activității Secției consulare este luată pentru a preveni o posibilă răspândire a virusului în rândul solicitanților de servicii consulare și al personalului”. Articolul Secția consulară a Ambasadei României la Chișinău și-a suspendat activitatea apare prima dată în InfoPrut.
18:10
Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud a oficiat luni, 24 ianuarie, o slujbă de Te Deum la împlinirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române. Ierarhul a subliniat că se cuvine să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care le-a revărsat asupra poporului român de-a lungul secolelor. „Unul dintre marile daruri este darul unității pentru care noi ne rugăm la fiecare slujbă și care a fost foarte mult râvnit de-a lungul secolelor de strămoșii noștri”, a spus PS Veniamin. Preasfinția Sa a evocat momentul Unirii Principatelor, dar a amintit apoi și de Mihai Viteazul și de Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare care s-au luptat pentru păstrearea credinței, a integrității și unității românilor. Slujba a fost oficiată în Paraclisul de la Sediul Episcopiei Basarabiei de Sud, aflat în Cahul. La eveniment a participat și Anca Corfu, Consulul General al României la Cahul. Articolul Te Deum la Cahul de Ziua Unirii Principatelor: La fiecare slujbă ne rugăm pentru darul unității mult râvnit de strămoși apare prima dată în InfoPrut.
18:00
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a sprijinit marți ideea exprimată în ajun de șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, de a organiza o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene la Kiev, ca expresie a solidarității blocului comunitar european cu Ucraina, în momente de tensiune sporită cu Rusia ca urmare a desfășurării a mii de militari ruși la frontiera ruso-ucraineană.  Astfel, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter, Kuleba i-a mulțumit ministrului de Externe al României, care a vorbit despre această posibilitate la reuniunea de luni a șefilor diplomațiilor europene. „Vă mulțumesc pentru această idee excelentă. La începutul lui decembrie (anul trecut n. r.), le-am cerut partenerilor Ucrainei să facă exact asta: vizite la nivel înalt în Ucraina în ianuarie-februarie. Suntem pregătiţi să le urăm bun venit la Kiev miniştrilor de externe ai UE pentru o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE", a scris ministrul de Externe de la Kiev, transmite Agerpres. Amintim că Bogdan Aurescu a participat luni, 24 ianuarie, la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles, prilej cu care a propus examinarea posibilității organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, ca expresie a solidarității UE cu Ucraina. Articolul Ministrul de Externe al Ucrainei mulțumește șefului diplomației române în contextul tensiunilor dintre Kiev și Moscova apare prima dată în InfoPrut.
Acum 12 ore
16:50
În seara zilei de 24 ianuarie la Soroca, în biserica Patriarhiei Ortodoxe Române „Sfinții martiri Brâncoveni”, ridicată în anul 2012 cu sprijinul statului român, s-a desfășurat o manifestare patriotică dedicată Unirii din 1859, transmite Radio Chișinău. Potrivit sursei citate, după o scurtă slujbă oficiată de preotul paroh Sorin Huluță, au luat cuvânt istorici, profesori, reprezentanți ai Primăriei Soroca, care au evocat în mica biserică, devenită neîncăpătoare, evenimentele istorice din anii Unirii, au fost recitate poezii și au fost interpretate cântece patriotice. Articolul Eveniment dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat și la Soroca apare prima dată în InfoPrut.
16:30
Igor Dodon, președintele de onoare al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a fost citat din nou la Procuratura Generală pentru a fi audiat în cauza penală privind procurarea energiei electrice în perioada 2008-2009. „Domnia sa nu își recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii de care este bănuit. În cadrul audierilor de astăzi a făcut declarații aferente circumstanțelor cazului de care este bănuit, în cadrul cărora și-a prezentat poziția”, a precizat procurorul Mariana Cherpec, responsabilă de comunicarea Procuraturii Generale cu reprezentanții mass-media, transmite presa de la Chișinău. Potrivit sursei citate, urmărirea penală pe caz continuă. Procurorii urmează să administreze și alte probe, după car vor lua o decizie pe acest caz. Igor Dodon a are statutul procesual de bănuit în dosarul penal „Energocom”. Bănuiala ține de „depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat” și vizează activitatea acestuia din perioada anilor 2008-2009, când a deținut funcția de prim-vicepremier, ministru al economiei și comerțului. Procuratura Generală precizează că Igor Dodon, din poziția pe care o avea atunci, a eliberat avizul în baza căruia, în mai 2008, a fost semnat contractul privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, în condițiile în care SA „Energocom” avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai mic cu 29%. Urmare a acțiunilor în cauză, statului, prin  SA ,,Energocom”, i-au fost aduse daune estimate la 11,9 milioane de de dolari SUA, echivalentul a 123,9 milioane de lei, mijloace bănești care au fost transferate ulterior pe conturile unor companii offshore. Concomitent, aceste acțiuni au dus la majorarea tarifelor la energia electrică, afectând drepturile consumatorilor finali, cetățeni ai Republicii Moldova. După audieri, Igor Dodon a declarat că în 2008 Republica Moldova a reușit să procure energie electrică la cel mai avantajos preț din regiune. „Sunt sigur că nu port nicio vină. Nici bănuit nu pot fi în acest dosar. Vreau să reitereze ce am spus în mai 2008: atunci Republica Moldova a obținut cel mai avantajos preț din regiune la livrarea energiei electrice”, a subliniat politicianul. Articolul Igor Dodon, chemat din nou la Procuratură apare prima dată în InfoPrut.
15:30
La 24 ianuarie 2022, de Ziua Unirii Principatelor Române, a fost adoptată o declarație de înfrățire între municipiul Piatra-Neamț din România și sectorul Ciocana al municipiului Chișinău din Republica Moldova.  O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul local al municipiului Piatra-Neamț în cadrul ședinței solemne dedicate împlinirii a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române. „Consiliul local al municipiului Piatra-Neamț, întrunit în ședință solemnă, omagiază astăzi Unirea Principatelor Române înfăptuită în 24 Ianuarie 1859, un act de voință politică al celor două principate românești, Moldova și Țara Românească, primul pas important în crearea statului unitar român modern. (...) Urmând exemplul înaintașilor noștri, mereu cu gândul și sufletul la frații noștri de același neam și sânge, în această zi semnăm jurământul înfrățirii municipiului Piatra-Neamț, România cu sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, Republica Moldova. Încrezători în faptul că răspundem celor mai adânci aspirații și nevoi ale concetățenilor noștri, convinși de importanța înfrățirii ca instrument ce facilitează schimburile în diferite domenii, dăm o declarație solemnă că vom menține legături permanente între localitățile noastre, că vom realiza proiecte comune care să contribuie la dezvoltarea comunităților noastre și ne vom uni forțele pentru a asigura succesul demersului nostru de înfrățire“, se arată în declarația de înfrățire. Documentul a fost semnat de Andrei Crabelea, primarul de Piatra-Neamț, dar și de toți consilierii locali prezenți la ședință. În același context, edilul municipiului Piatra-Neamț și-a exprimat dorința ca acest acord să nu rămână doar pe hârtie, dar să se concretizeze în proiecte de care să beneficieze ambele comunități. La ședința solemnă a Consiliul local al municipiului Piatra-Neamț au asistat online și reprezentanți ai administrației publice de la Chișinău. „Mă copleșesc emoții până la lacrimi pentru că în această zi solemnă ați decis să veniți cu acest mesaj către noi pentru a semna Acordul de înfrățire. Sunt onorată să reprezint cetățenii sectorului Ciocana. (...) Sunt convinsă că acest acord nu va fi doar pe hârtie, dar vom face mai multe proiecte”, a declarat Sinilga Școlnic, pretorul sectorului Ciocana din Chișinău. Printre prioritățile stabilite în Acord se înscrie susținerea inițiativelor orientate în scopul consolidării relațiilor economice, atragerea fondurilor europene de dezvoltare, precum și facilitarea schimbului de experiență și de bune practici între grupuri de funcționari publici, primari, consilieri și personalul de specialitate din cadrul celor două primării. Acordul de înfrățire urmează a fi aprobat și de Consiliul municipal Chișinău. Articolul Un sector din Chișinău se va înfrăți cu municipiul Piatra-Neamț apare prima dată în InfoPrut.
14:40
Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită iubitorii de artă să viziteze expoziția de documente cu genericul „ION LUCA CARAGIALE - „...un om cât o lume”, prilejuită aniversării de 170 de ani de la nașterea prozatorului, dramaturgului, poetului, publicistului I.L.Caragiale. Scopul expoziției este de a reflecta asupra operei scriitorului, care a surprins secvențe din viața oamenilor obișnuiți, cu defecte, calități și slăbiciuni, dar și a epocii în care s-a născut și a creat Ion Luca Caragiale, reflectată în documentele din colecțiile BNRM. Expoziția are 10 compartimente: Epoca Caragiale: de vorbă cu trecutul...   Caragiale - ctitorul teatrului românesc; Caragiale, un geniu al satirei; Caragiale pe scena basarabeană; Publicistica lui Caragiale;  Caragiale povestind copiilor; Caragiale necunoscut; Caragiale în alte limbi; Caragiale după Caragiale; „Caragiale este cartea noastră de vizită și așa trebuie să rămână”  Printre exponate se regăsesc: „Momente, Schițe, Amintiri”, opere complete semnate de I.L.Caragiale, editate la București în 1908; Calendarul literar și artistic „Dacia” pentru anul 1898 editat sub îngrijirea lui I.L. Caragiale la editura Tipografiei „Dacia”; „Reminiscențe” de I.L. Caragiale, editată la București în 1915; „Teatru”, volumul I, apărut în 1922;  versuri, proză, dramaturgie, cărți pentru copii, semnate de către I.L. Caragiale și editate în diferite timpuri, inclusiv în alte limbi; amintiri ale contemporanilor protagonistului ș.a. La fel, în expoziție au fost expuse din spectacolul „D’ale carnavalului...”, jucat la Teatrul Național „Satiricus. Ion Luca Caragiale” costumul bărbătesc, mantia și masca purtate personajul regretatului Mihai Curagău, Artist al Poporului  și rochia de damă a actriței Elena Oleinic, Artistă Emerită. Pe 30 ianuarie 1852 se năștea Ion Luca Caragiale, dramaturg și prozator; membru post-mortem al Academiei Române (1948). Ion Luca Caragiale (n. Haimanale, judetul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, judetul Dâmbovița, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde teatru (opt comedii și o drama), nuvele și povestiri, momente și schițe, publicistică, parodii, poezii. Caragiale nu este numai intemeietorul teatrului comic din România, ci și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național. Operele sale, în special comediile, sunt exemple excelente ale realismului critic românesc. Primul volum al lui Caragiale, „Teatru“, prefațat de Titu Maiorescu, prin studiul său din 1885, „Comediile d-lui I. L. Caragiale“, a apărut în cursul anului 1889. Creator al schiței în literatura română, a scris numeroase „Momente“ și „Schițe, asemănătoare teatrului, prin fondul lor dramatic și comic: „Domnul Goe“, „Vizita“, „Bubico“, „Tren de plăcere“, „Caldura mare“, „Un pedagog de școală nouă“, „Ultima oră“, „Inspecțiune“, „High-life“, „Telegrame“, „Justiție“ etc. Ca nuvelist, Caragiale a cultivat proza de observație psihologică și naturalista („O făclie de Paști“, „Păcat“, „Două loturi“, „În vreme de război“) și fantastică („La hanul lui Manjoala“, „Kir Ianulea“). A tradus din M. Twain, Ch. Baudelaire, E.A. Poe s.a., iar opera sa a fost, la rândul ei, tradusî în numeroase limbi. La 9/22 iunie 1912, I.L. Caragiale a încetat din viață la Berlin. Trupul său neînsuflețit a fost depus la capela cimitirului Erster Schoneberger Friedhof, în cavoul familiei. După cinci luni de zile, la data de 18 noiembrie 1912, sicriul cu rămășitele scriitorului au fost aduse la București, acesta fiind înmormântat patru zile mai târziu la cimitirul Serban Vodă – Bellu. Articolul Biblioteca Națională a Republicii Moldova îl omagiază pe dramaturgul I.L. Caragiale apare prima dată în InfoPrut.
13:20
Ziua Unirii Principatelor Române, eveniment care a avut loc la 24 ianuarie 1859, a fost sărbătorită și în orașul Bălți din Republica Moldova.  Astfel, de Ziua Unirii Principatelor Române, PS Antonie, Episcop de Bălți, a oficiat, împreună cu un sobor de preoți, la Biserica „Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos” din Bălți, un Te Deum de mulțumire pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu asupra poporului român. „PS Antonie a adresat, celor prezenți, un cuvânt de felicitare cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la marele eveniment din istoria românilor, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza, după ce la 5 ianuarie 1859 a fost ales în scaunul de domn în Moldova, la 24 ianuarie 1859 a fost ales domn al Țării Românești. PS Antonie a amintit și de ziua de 24 ianuarie 1918, când Sfatul Țării a declarat, la Chișinău, independentă Republica Democratică Moldovenească, pas important spre declararea Unirii în ziua de 27 martie 1918”, se arată într-un comunicat de presă. Ulterior și Petrișor Dumitrescu, Consulul General al României la Bălți, a adresat un mesaj de felicitare de Ziua Unirii Principatelor Române. După slujba de Te Deum, PS Antonie, împreună cu soborul de preoți și reprezentanții Consulatului General al României la Bălți, au mers la statuia Sfântului Voievod Ștefan cel Mare din centrul orașului, unde au rostit rugăciuni și au depus flori. Articolul Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită și la Bălți apare prima dată în InfoPrut.
Acum 24 ore
12:20
Municipiul Petroșani din România s-a înfrățit, luni, 24 ianuarie 2022, de Ziua Unirii Principatelor Române, cu sectorul Buiucani al municipiului Chișinău din Republica Moldova.  Astfel, un acord de colaborare între Primăria municipiului Petroșani și Pretura sectorului Buiucani din Chișinău, a fost semnat ieri de către primarul Tiberiu Iacob-Ridzi și pretorul Vadim Brînzaniuc. „În această zi cu însemnătate istorică deosebită pentru toți cei care simțim, gândim și vorbim românește, am semnat la Chișinău acordul de înfrățire dintre Municipiul Petroșani și Sectorul Buiucani din capitala Moldovei. (...) Semnarea acestui acord de înfrățire și cooperare între municipiul Petroșani și Pretura sectorului Buiucani reprezintă o consfințire a relațiilor atât de speciale pe care le avem cu frații noștri de peste Prut, de care ne leagă intrinsec limba, istoria, cultura și tradițiile. Înfrățirea perfectată astăzi este, în esență, o unire de suflet a noastră cu Basarabia și îmi exprim deplina bucurie că, în acest fel, putem crea și dezvolta noi punți de colaborare dintre noi, în deplină concordanță cu valorile românești și europene”, a anunțat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroșani. La rândul său, Vadim Brînzaniuc, pretorul sectorului Buiucani al municipiului Chișinău, a dat de înțeles că respectivul acord reprezintă începutul unor colaborări frumoase în diverse domenii. „Marcăm astăzi 163 de ani de la un eveniment important. Este un început spre o colaborare extrem de frumoasă și de normală între două autorități locale. Deschidem ușa unor viitoare colaborări atât din punct de vedere economic și, nu în ultimul rând, culturale, dar și alte domenii”, a declarat pretorul Vadim Brînzaniuc. Documentul semnat prevede consolidarea relațiilor de colaborare și stipulează schimburi de experiență în domeniile cultural, educaţional şi al administraţiei locale dintre municipiul Petroșani și sectorul Buiucani al municipiului Chișinău. Articolul O nouă înfrățire pe harta România-Republica Moldova, de Ziua Unirii Principatelor Române apare prima dată în InfoPrut.
11:40
Aproape şase mii de gospodării din Cahul şi zonele învecinate beneficiază de servicii moderne de colectare şi transportare a deşeurilor menajere. Acest lucru a devenit posibil graţie unei autospeciale, în valoare de 64 de mii de euro, oferită de Uniunea Europeană prin programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie. Noua autospecială asigură un grad sporit de compactare a deşeurilor şi are condiţii mari pentru securitatea şi confortul operatorilor, relatează Moldpres. Viceprimarul municipiului Cahul, Stela Badin, susţine că pentru primărie locală este o prioritate conlucrarea cu primăriile din regiune. „Ne dorim ca acest serviciu să ajungă la uşile tuturor cetăţenilor”, a afirmat aceasta. Potrivit lui Iurie Arnaut, directorul Gospodăriei Comunal Locative Cahul, în afară de municipiu, servicii de colectare a deşeurilor menajere sunt acordate în localităţile Crihana Veche, Roşu, Focşa şi Cotihana. „Oferim, în total, servicii pentru 5500 de gospodării, iar acoperirea în municipiul Cahul este de 85%”, a spus Arnaut. UE a oferit în cadrul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie" o autospecială similară şi regiunii Ungheni. Articolul Regiunea Cahul, servicii moderne de salubrizare cu sprijinul Uniunii Europene apare prima dată în InfoPrut.
11:40
Luni, 24 ianuarie 2022, la Iași, a fost semnat primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă în Republica Moldova. Investiţiile vor fi realizate din bugetul unui operator regional al serviciilor de apă și canalizare din județul Iași, ca urmare a încheierii, la data de 20 mai 2021, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte. „Mă bucur că reușim să facem un nou pas în relațiile dintre România și Republica Moldova, că ne implicăm la un nou nivel de dezvoltare durabilă a acestora, în beneficiul direct al oamenilor. Astfel, astăzi, când sărbătorim 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, cred că startul conectării României și Republicii Moldova prin apeducte este, de asemenea, un capitol important. Vă urez să duceți la bun sfârșit acest proiect!”, a declarat secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, invitat la eveniment. În prima etapă a lucrărilor se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) - Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori. După semararea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin patru oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000 de persoane. La eveniment au participat Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, consilierul Prim-Ministrului, deputatul Alexandru Muraru, iar din partea Guvernului Republicii Moldova viceprim-ministrul și minsitrul al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spânu, și secretarul de stat în Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Ana Mardare. Articolul Pas important pentru conectarea României și R. Moldova: A fost semnat contractul pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă apare prima dată în InfoPrut.
Ieri
22:00
Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihail Popșoi, a fost ales, în unanimitate, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), pentru perioada anului 2022. Evenimentul a avut loc, astăzi, în cadrul sesiunii de iarnă a APCE, care se desfășoară în perioada 24-28 ianuarie, în format mixt. Potrivit unui comunicat de presă, titlul de vicepreședinte al APCE îi oferă lui Mihail Popșoi, membru al Delegației Parlamentului Republicii Moldova la APCE, dreptul de a face parte din Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Tot astăzi, a fost ales și președintele APCE pe durata unui an – Tiny Kox, membru al Senatului din Regatul Țărilor de Jos. Articolul Cine va fi noul vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei apare prima dată în InfoPrut.
21:10
Sâmbătă, 23 ianuarie 2022, s-au împlinit 19 ani de la reactivarea jurisdicției Bisericii Ortodoxe Române în Valea Timocului.  „Se împlinesc 19 ani de când am fost pentru prima data la Episcopie la Vârșeț și m-am întâlnit cu PS Daniil. Atunci am primit o HARTIE de primire în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române și binecuvântare pentru înființarea unui Consiliu Parohial, precum și o Evanghelie. După aproape 200 de ani s-a reactivat jurisdicția Bisericii Neamului nostru în Serbia de Răsărit și era numai un credincios, iar Dumnezeu m-a învrednicit ca eu să fiu acela. Biserica Ortodoxă Română avea un credincios și în proprietate o HARTIE și o EVANHGHELIE”, își amintește părintele Boian Alexandrovici. Ulterior, părintele a făcut și un bilanț al acestor ani. „Acuma după exact 19 ani, Biserica Ortodoxă Română are: Vicariat, 3 Protopopiate cu sedii administrative, mănăstire, 11 biserici și paraclise, 8 preoți, 26 de parohii, mai multe troițe, mulți credincioși și alte proprietăți mobile și imobile... Mulțumim Domnului pentru toate îl rugăm sa ne întărească și să ne ajute sa rezistăm, noi urmașii daco-romanilor SUD DUNARENI, care au întemeiat Biserica Creștină în primele veacuri, pe acest teritoriu!”, a mai scris părintele Boian Alexandrovici pe Facebook. Articolul 19 ani de la reactivarea jurisdicției Bisericii Ortodoxe Române în Valea Timocului apare prima dată în InfoPrut.
18:00
Pe 28 iunie 1940, urmare a Pactului Molotov – Ribbentrop, încheiat la 23 august 1939 între Hitler şi Stalin, Basarabia este ocupată de Uniunea Sovietică. Moscova interzice activitatea Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române, şi trece biserica sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse, contrar tuturor canoanelor. În primele ore ale ocupaţiei sovietice din 28 iunie 1940, mii de români basarabeni au decis să se refugieze în România de teama ocupantului sovietic. Preoţii nu au făcut excepţie. „Chiar cunosc câteva cazuri din memoriile părintelui Paul Mihail, când se refugia în România. Zicea că foarte mulţi preoţi erau opriţi la frontieră, chiar dacă mai era posibil în jur de 7 – 8 ore să poţi trece, era trecere liberă, totuşi, ostaşii sovietici îi opreau la frontieră, îi deposedau de tot ce aveau preoţii, îi lăsau cu nimic şi îi aruncau peste pod, să plece singuri, fără nimic. Din alt punct de vedere, el a fost martorul când un preot, Burjakovski, din Basarabia, într-o polemică cu ostaşii sovietici, pur şi simplu, l-au împuşcat pe loc”, povestește preotul din biserica Sfinţii Apostoli „Petru şi Pavel” din Chişinău, Viorel Cojocaru. În perioada primei ocupaţii sovietice, din 1940 până în 1941, sute de preoţi au fost omorâţi, alţii au fost deportaţi. „Episcopul Melchisedec, care revine în funcţia de mitropolit în ultimii ani ai Mitropoliei Basarabiei, a făcut un martiriu, o listă de preoţi care au fost împuşcaţi în această perioadă scurtă. Şi el zice că au fost împuşcaţi peste 250 de preoţi”, mai spune preotul Viorel. Până în iulie 1941, un preot din localitatea Volintiri, Ştefan Vodă, vânat de sovietici, s-a ascuns în pădurea din preajma satului. Însă, după ce armata română a trecut Prutul şi a început eliberarea Basarabiei, un  localnic l-a anunţat că armata sovietică s-ar fi retras deja peste Nistru. „Cineva îi spune: „Au plecat ruşii. Poţi veni în sat”. Şi numai ajunge acasă, în sat, la casa parohială, îi bate la uşă şi îl iau ostaşii sovietici. Îl iau pe el, preoteasa şi copila de 12 ani. Îi duc în marginea satului şi îi împuşcă pe toţi trei”, mai povestește preotul. Armata română era la doar câţiva kilometri de localitatea unde s-a produs tragedia. Continuarea articolului TVR Moldova despre drama bisericii româneşti în perioada ocupaţiei sovietice AICI. Articolul Drama unei biserici româneşti din Basarabia în perioada ocupaţiei sovietice apare prima dată în InfoPrut.
18:00
În după amiaza zilei de 24 ianuarie un echipaj aero-medical SMURD Iaşi a efectuat o misiune de transportare a unui tânăr în vârstă de 39 de ani din oraşul Ştefan-Vodă spre municipiul Chişinău. Potrivit datelor înregistrate la IGSU, bărbatul a suferit un politraumatism sever în urma unui accident rutier şi avea nevoie de transportare urgentă la Chişinău pentru îngrijiri specializate. Echipajul SMURD a preluat pacientul din spitalul raional Ştefan-Vodă şi l-a adus în siguranţă pe calea aeriană spre capitală. Pe parcursul zborului acesta nu a suferit complicaţii, fiind monitorizat constant de medicii şi paramedicii din România. Elicopterul a aterizat pe stadionul Dinamo, de unde tânărul a fost preluat de o echipă de medici din cadrul Serviciului Republican Aviasan şi transportat la Institutul de Medicină Urgentă pentru ulterioare intervenţii necesare. Conform IGSU, de la începutul anului aceasta este a cincea intervenţie aero-medicală realizată pentru cetăţenii Republicii Moldova. Articolul O nouă intervenţie SMURD: Un bărbat, transportat de la Ștefan-Vodă la Chișinău apare prima dată în InfoPrut.
16:40
Deputat în primul Parlament şi unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, Ion Mărgineanu, a lansat două cărţi de excepţie – jurnalul de călătorie „Traseul Centenarului Marii Uniri” şi romanul „O mireasă pentru tata”. În 2018, Ion Mărgineanu, la 78 ani, a mers timp de o lună pe jos, 520 de kilometri, de la Bălţi la Alba Iulia, pentru a celebra Centenarului Marii Uniri. A ţinut un jurnal de călătorie, iar însemnările lui au văzut acum lumina tiparului și pot fi citite de toată lumea. „Ceea ce am făcut am făcut cu suflet, am depus vrere şi multă voinţă. Mie mi se pare că ceea ce s-a realizat astăzi a fost o încununare, o parte din încunuare şi ca răsplată spirituală că s-a realizat şi că lumea îmi mulţumeşte pentru ceea ce am făcut”, a subliniat acesta pentru TVR Moldova. Fiul lui, regizorul Virgil Mărgineau, i-a fost alături şi l-a ajutat să scoată de sub tipar cele două cărţi - „O mireasă pentru tata” şi „Traseul Centenarului Marii Uniri”. „În fiecare zi se oprea şi scria agenda sau istoricul acestui parcurs, este un fel de registru, o poveste al acestui drum de 520 de km, traseu pe care l-a făcut timp de o lună”, a precizat Virgil Mărgineanu. Ion Mărgineau este însufleţit în tot ce face de dragostea pe care o are pentru tot ce e românesc. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă. Articolul „Traseul Centenarului Marii Uniri”: A fost lansată cartea despre marșul pe jos de la Bălți la Alba Iulia al lui Ion Mărgineanu apare prima dată în InfoPrut.
16:40
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a transmis un mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române. Potrivit oficialului, pe 24 ianuarie 1859 a fost nevoie de voința, de ambiția și de creativitatea liderilor români din acele vremuri pentru a ajunge la Unirea Principatelor. „Mica Unire este piedestalul pe care vom continua să construim un destin național și o voință națională. Cu atât mai mult, în astfel de momente complicate, trebuie să fim mai solidari, trebuie să ne reamintim că unitatea este, cu adevărat, puterea. La mulți ani, România!”, a scris Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, pe pagina sa de Facebook. Amintim că astăzi se împlinesc 163 de ani de la Unirea celor două Principate Române din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. Articolul Secretarul general adjunct al NATO: Mica Unire este piedestalul pe care vom continua să construim un destin național și o voință națională apare prima dată în InfoPrut.
16:20
Deputat în primul Parlament şi unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, Ion Mărgineanu, a lansat două cărţi de excepţie – jurnalul de călătorie „Traseul Centenarului Marii Uniri” şi romanul „O mireasă pentru tata”. În 2018, Ion Mărgineanu, la 78 ani, a mers timp de o lună pe jos, 520 de kilometri, de la Bălţi la Alba Iulia, pentru a celebra Centenarului Marii Uniri. A ţinut un jurnal de călătorie, iar însemnările lui au văzut acum lumina tiparului și pot fi citite de toată lumea. „Ceea ce am făcut am făcut cu suflet, am depus vrere şi multă voinţă. Mie mi se pare că ceea ce s-a realizat astăzi a fost o încununare, o parte din încunuare şi ca răsplată spirituală că s-a realizat şi că lumea îmi mulţumeşte pentru ceea ce am făcut”, a subliniat acesta pentru TVR Moldova. Fiul lui, regizorul Virgil Mărgineau, i-a fost alături şi l-a ajutat să scoată de sub tipar cele două cărţi - „O mireasă pentru tata” şi „Traseul Centenarului Marii Uniri”. „În fiecare zi se oprea şi scria agenda sau istoricul acestui parcurs, este un fel de registru, o poveste al acestui drum de 520 de km, traseu pe care l-a făcut timp de o lună”, a precizat Virgil Mărgineanu. Ion Mărgineau este însufleţit în tot ce face de dragostea pe care o are pentru tot ce e românesc. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă. Articolul „Traseul Centenarului Marii Uniri”: A apărut cartea despre marșul pe jos de la Bălți la Alba Iulia al lui Ion Mărgineanu apare prima dată în InfoPrut.
16:10
Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, s-a întâlnit astăzi, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și cu adjunctul acestuia, Mircea Geoană. Astfel, șeful diplomației de la Chișinău a anunțat că, în cadrul discuției cu secretarul general al NATO, s-a accentuat „importanța dezescaladării situației de securitate regională, promovării dialogului, identificării soluțiilor politice și evitarea acțiunilor de ordin militar în contextul actualei crize de securitate de pe continentul european”. „Am mulțumit pentru reconfirmarea sistematică a angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova în conformitate cu necesitățile și solicitările autorităților noastre și pentru exprimarea sprijinului organizației pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul nostru de neutralitate” a menționat ministrul de Externe de la Chișinău. Tot astăzi, Nicu Popescu a avut o întrevedere și cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, întâlnirea survenind la scurt timp după întrevederea comună de la reuniunea ministerială a OSCE din decembrie anul trecut. Cei doi oficiali au discutat despre implementarea obiectivelor Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022 – 2023 pentru a moderniza sectorul național de apărare și securitate. De asemenea, ministrul de Externe de la Chișinău a mulțumit NATO pentru ajutorul oferit în pandemie și a conchis că „Republica Moldova va rămâne un partener credibil la consolidarea securității în Europa prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo”. Amintim că, în perioada 24 – 25 ianuarie, vicepremierul Nicu Popescu, ministru de Externe de la Chișinău, se află într-o vizită de lucru la Bruxelles. Articolul Ministrul de Externe al R. Moldova și oficiali NATO, discuții la Bruxelles apare prima dată în InfoPrut.
15:50
Exportul de fructe din Republica Moldova către Uniunea Europeană a crescut cu 30 la sută în 2021. Perioada de recoltare prielnică, dar şi respectarea standardelor de calitate a favorizat extinderea pieţelor de desfacere. Fermierii basarabeni au exportat cel mai mult caise şi prune, iar fructele au ajuns în state ca Germania, Franţa, Austria sau Italia, notează TVR Moldova. Gustul autentic şi calitatea fructelor din Republica Moldova, dar mai ales respectarea bunelor practici europene, le-au permis pomicultorilor să exporte fructe chiar şi în pieţe neaccesibile până acum. Adrian Căldare, din satul Mândreşti, raionul Teleneşti, a reusit să exporte caise în Germania. „Nu e nimic ieşit din comun, pur şi simplu trebuie mai multe certificări comparativ cu alte pieţe europene. Nicio piaţă nu poţi spune că e promiţătoare, totul depinde de la an la an, de condiţiile climaterice, de producţia internă, dar e de perspectivă”, a subliniat bărbatul. Potrivit datelor din proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova, în 2021 a crescut cantitatea de fructe exportate. Dacă în 2016 Republica Moldova a exportat aproape 8 mii de tone de prune şi caise în UE, anul trecut s-au exportat aproape 28 de mii de tone. Succesul a fost asigurat în special de certificatele de calitate europene obţinute de agricultorii basarabeni, mai ales în ultimii ani. „Perioada de recoltare este una propice, cererea în Uniunea Europeană este în creştere. Prunele locale şi din ţările vecine se termină, iar noi intrăm în plin sezon şi putem valorifica o fereastră destul de bună, ceea ce s-a realizat la prune şi caise”, a declarat directorul Moldova-Fruct, Iurie Fală. Aşa se face că, de la an la an, Republica Moldova câştigă tot mai mult teren în UE, diversificându-se piaţa de desfacere. Exporturile către Uniunea Europeană au loc în baza unor condiţii preferenţiale datorită Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, care este parte a Acordului European de Asociere şi presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii. UE este primul partener comercial şi primul investitor în Republica Moldova. Articolul Republica Moldova, exporturi către Uniunea Europeană cu 30% mai mari în 2021 apare prima dată în InfoPrut.
15:10
De-a lungul timpului, din Vaslui la Soroca şi de la Iaşi la Hînceşti, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a dezvoltat proiecte comune cu Republica Moldova, unul din punctele culminante urmând a fi atinse în 2023, când se preconizează implementatarea „Planului de Actiune 2023-2027 al zonei pilot pentru dezvoltarea turismului cultural circular pe tema rutei culturale Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt în România şi în Republica Moldova”. Unul dintre proiectele interesante pe care le derulează în prezent cu Republica Moldova este proiectul BECULTOUR prin care la nivel european s-au selectat 6 zone turistice cu potenţial major de dezvoltare a unor rute transfrontaliere care vor fi promovate prin prisma aspectelor de inovare şi economie circulară. ADR Nord-Est va elabora împreună cu un grup de specialişti şi părţi interesate de pe ambele maluri ale Prutului a unui studiu specializat „Planul de Acţiune 2023-2027 al zonei pilot pentru dezvoltarea turismului cultural circular pe tema rutei culturale Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt în România şi în Republica Moldova“. „Suntem onoraţi să colaborăm cu specialiştii în turism din Republica Moldova care şi-au exprimat intenţia de a contribui şi de a face parte din această comunitate de dezvoltare şi promovare a turismului transfrontalier, de a alocă timp preţios pentru aceste iniţiative. (...) Gastronomia şi turismul rural, turismul viticol, precum şi turismul cultural se caracterizează prin unicitate şi identitate specifică Regiunii Nord-Est România şi Republicii Moldova. Turiştii sunt încântaţi să descopere aceste trăsături specifice comune. Nu ne rămâne decât să le punem în valoare”, a declarat Roxana Slemco, director Executiv ADR Nord-Est. Câteva exemple de proiecte comune: Ştefan cel Mare – istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui - Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric al raionului Soroca şi al judeţului Vaslui este obiectivul unui proiect implementat de Consiliul Raional Soroca din Republica Moldova în parteneriat cu judeţul Vaslui şi Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui, România. În cadrul proiectului vor fi restaurate monumente reprezentative din cele două regiuni şi organizate evenimente transfrontaliere menite să consolideze identitatea culturală locală specifică şi dialogul cultural. De asemenea, urmează a fi finalizate lucrările de restaurare a Cetăţii Soroca şi restaurea Ansamblul Monumental „Statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare”, situat în satul Băcăoani, judeţul Vaslui. Călător pe meridiane culturale - În cadrul proiectului, ce are drept scop promovarea culturii locale şi păstrarea patrimoniului, va fi reparat capital un drum unic din Republica Moldova, din pavaj de granit şi care are o vechime de aproape 100 de ani - strada centrală Ştefan cel Mare din oraşul Făleşti. De asemenea, va fi reconstruit şi Muzeul Raional de Istorie şi Etnografie „Lazăr Dubinovschi”. De partea cealaltă a Prutului va fi reconstruit Muzeul „Ion Creangă” (Casa Bojdeucă – clădire de patrimoniu, curtea interioară şi clădirea-muzeu). Proiectul este realizat de Primăria oraşului Făleşti şi Consiliul Ra- ional Făleşti din Republica Moldova în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi. Valoarea totală a proiectului este de 1.721.162,59 Euro, din care 1.500.000 Euro sunt fonduri europene. În ceea ce priveşte colaborarea cu Republica Moldova, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a încheiat parteneriate cu instituţii publice şi organizaţii private din ţară, cu care a început să lucreze încă din 2010, derulând schimburi de bune practici şi know-how, cursuri de formare profesională, proiecte de dezvoltare a capacităţii instituţionale pe teme de dezvoltare regională. Articolul România și Republica Moldova, unire prin turism. Rolul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est apare prima dată în InfoPrut.
14:30
Patriarhul Daniel a oficiat luni, în Catedrala Patriarhală, o slujbă de Te Deum cu ocazia împlinirii a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, transmite Basilica.ro. La finalul slujbei, Patriarhul a amintit că la 24 ianuarie 1859, lucrările Adunării Elective a Munteniei, care a ales pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și Domnitor al Țării Românești, s-au desfășurat pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, într-o clădire a Mitropoliei Țării Românești. „Înainte de alegere, membrii Adunării Elective au jurat pe Sfânta Evanghelie și pe Sfânta Cruce, înaintea icoanei Sfintei Treimi că vor vota pentru Unirea Principatelor Române”, a spus Patriarhul României. „Astăzi, la slujba de Te Deum din Catedrala Patriarhală și noi ne-am rugat Preasfintei Treimi, Izvorul etern al unității și al comuniunii, să ne ajute să păstrăm și să cultivăm permanent unitatea națională, conviețuirea pașnică și cooperarea demnă cu alte popoare, spre binele poporului român și al României”, a spus Preafericirea Sa. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților de stat, civili și militari, între care Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, și Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte. În cuvântul său, Patriarhul României a subliniat contribuția esențială a Bisericii în procesul care a culminat cu Unirea Principatelor Române: „Prin ierarhii, preoții de mir, monahi și teologi mireni, Biserica Ortodoxă Română a contribuit deopotrivă în Moldova și în Țara Românească la acest act fundamental al istoriei noastre”. Contemporanii evenimentului au numit data de 24 ianuarie 1859 „Ziua cea mare a veacului”, a amintit Părintele Patriarh, argumentând că aceștia au înțeles că Unirea Principatelor Române constituie piatra de temelie a noului stat unitar român. „Am afirmat adesea că unirea de la 24 ianuarie 1859 trebuie considerată ca fiind ‹Unirea de Bază›, nu ‹Unirea cea Mică›, deoarece ea a constituit baza pentru formarea statului unitar român în anul 1862, numit ‹România›”. „Această sărbătoare este o zi în care aducem mulțumire lui Dumnezeu și comemorăm cu recunoștință pe toți cei care au contribuit la Unirea Principatelor Române, arătând astfel importanța unității și a demnității noastre naționale, în contextul cooperării internaționale prezente și viitoare”. După oficierea slujbei de Te Deum, au urmat depuneri de coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale. În ziua de 24 ianuarie 2022 a fost oficiată slujba de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, iar la sfârșitul acestei slujbe au fost trase clopotele timp de un minut. Articolul Slujbă de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române apare prima dată în InfoPrut.
14:00
Ziua Unirii Principatelor Române, eveniment care a avut loc la 24 ianuarie 1859, a fost marcată și la Baku, în Azerbaidjan.  Cu acest prilej, Vasile Soare, ambasadorul României în Azerbaidjan, a ținut o prelegere pentru studenții azeri de la Universitatea de Limbi Străine din Baku. „Astăzi, de la orele 10.00, m-am deplasat la Universitatea de Limbi Străine din Baku, la Lectoratul de limba română, susținând pentru studenții azeri care ne învață limba o prelegere având ca tema Unirea de la 24 ianuarie 1859. Pentru că tinerii azeri să înțeleagă însemnătatea acestui moment istoric pentru români, am făcut un parcurs detaliat al istoriei noastre de la începuturi, punctând principalele etape și momente ale evoluției și formării conștiinței naționale, dezideratul de veacuri de unire a românilor într-un stat național al lor. Am explicat conjunctura geopolitică a vremii din această regiune a Europei și modul cum românii din Moldova și cei din Tara Românească au transpus în practică ideea genială de alegere a unui singur Domn in ambele Principate - pe Alexandru Ioan Cuza -, punând în acest fel Marile Puteri în fața unui fapt împlinit - Unirea Principatelor Române, care a devenit România și a trebuit ulterior sa fie recunoscută internațional. Am insistat asupra reformelor extraordinare, de modernizare a Țării și societății românești, implementate în cei doar 7 ani de domnie de către Marele Alexandru-Ioan Cuza, apoi asupra continuării acestora de către Regele Carol I, dobândirii Independenței de sub Imperiul Otoman și am încheiat cu momentul Marii Uniri a Românilor din toate provinciile istorice de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, care a devenit posibilă în urma Primului Război Mondial, când marile imperii din vecinătatea noastră au dispărut”, a anunțat ambasadorul Vasile Soare.  Diplomatul a susținut respectiva prelegere în limba engleză, dar și în limba rusă, pentru două grupe reunite de studenți, iar aplauzele de la final i-au întărit convingerea că „lecția despre momentele importante din istoria românilor a fost bine primită și pe înțelesul tinerilor azeri”. „În a doua parte a cursului, lectorul de limbă română, Dna Iosefina Batto, a prezentat un proiect de carte audio, având invitați on-line din diverse țări, ce cuprinde traduceri și recitări în mai multe limbi ale poeziilor marelui poet Mihai Eminescu, dedicând acest produs ingenios Zilei Culturii Naționale care tocmai a trecut/15 ianuarie. La mulți ani, România! La mulți ani, români! Să fim demni urmași ai celor care ne-au creat și lăsat moștenire această țară minunată!”, a mai transmis Vasile Soare, ambasadorul României la Baku. Amintim că astăzi se împlinesc 163 de ani de la Unirea celor două Principate Române din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. Articolul Ziua Unirii Principatelor Române, marcată la Baku, în Azerbaidjan apare prima dată în InfoPrut.
13:40
Povestea cusută a iei româneşti este promovată şi de diplomaţii din Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene găzduieşte expoziţia „MăiestrIA – povestea cusută a iei” a cărei autori sunt şi diplomaţii de la Chișinău. Vernisajul are scopul de a promova ia şi a arată adevărata valoare şi semnificaţie a acestei piese de referinţă a costumului popular românesc, inclusiv ca parte a dosarului transnaţional UNESCO, „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în Republica Moldova şi România”. Expoziţia prezintă peste 60 de cămăşi tradiţionale cusute în zilele noastre şi expuse în ultimii ani în Muzee etnografice din România, precum: Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Sibiu (2019) și Muzeul Național al Țăranului Român din București (2020). În 2021 Expoziția „MăiestrIA” a fost vernisată în sediul Senatului Spaniol din Madrid și la Palatul Academiei de Studii Economice din București. Articolul Expoziție de cămăși tradiționale românești, găzduită de Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău apare prima dată în InfoPrut.
13:10
Daniel Ioniță, ambasadorul României în Republica Moldova, a depus astăzi, 24 ianuarie 2022, un buchet de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Chișinău, cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române. În cadrul evenimentului, diplomatul a transmis și un mesaj de felicitare pentru toți cei care simt românește. „După cum știm, acum 163 de ani printr-o decizie înțeleaptă a legislativelor de atunci, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei și totodată al Țării Românești, punând bazele astfel României moderne. Totodată, anul acesta este un an extrem de important pentru că chiar astăzi sărbătorim 160 de ani de la data la care primul guvern condus de Barbu Catargiu și-a intrat în funcțiune. Deci avem 160 de guvernare a României și 160 de ani de diplomație a României. Este un excelent prilej pentru a-i felicita pe absolut toți cei care simt românește, oriunde s-ar afla ei, este un prilej pentru a spune că vom crede în continuare în România noastră cea dragă, Românie modernă, Românie democratică, Românie care în momentul de față este membru UE și al NATO și o Românie care a fost, este și va fi întotdeauna alături de Republica Moldova, pe care o dorim, de asemenea, alături de noi în marea familie europeană”, a declarat Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău. La finalul ceremoniei membrii Ambasadei României la Chișinău s-au prins într-o simbolică horă a Unirii. Articolul Ambasadorul României la Chișinău, de Ziua Unirii Principatelor Române: Îi felicităm pe toți cei care simt românește, oriunde s-ar afla ei apare prima dată în InfoPrut.
12:30
Partidul Liberal din Republica Moldova a venit cu un mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române, prin intermediul căruia a reamintit despre importanța acestui eveniment istoric și a remarcat că „doar întoarcerea la românism și reunirea cu Patria ne poate aduce salvarea ca neam”.  „Pe 24 ianuarie, sărbătorim Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, care a avut loc la 1859 prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Este primul pas care dus spre Unirea de la 1918. Vitregiile aduse de cel de al doilea Război Mondial ne-a separat din nou de Țara noastră , România. Doar întoarcerea la românism și reunirea cu Patria ne poate aduce salvarea ca Neam și ca individualitate, aparte. În asta își vede rostul Partidul Liberal și fiecare dintre noi. Îl omagiem astăzi pe Alexandru Ioan Cuza Vodă și curajul, previziunea sa de a pune începutul Marii Uniri de la 1918!”, a subliniat Partidul Liberal. Amintim că astăzi se împlinesc 163 de ani de la Unirea celor două Principate Române din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. Articolul Partid din R. Moldova, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Doar întoarcerea la românism și reunirea cu Patria ne poate aduce salvarea ca neam apare prima dată în InfoPrut.
12:00
Un echipaj aero-medicală SMURD Iaşi a efectuat sâmbătă după amiază o misiune de transportare din oraşul Vulcăneşti spre municipiul Chişinău a unui bărbat în vârstă de 59 de ani. Potrivit datelor înregistrate de IGSU, acesta avea nevoie de îngrijiri urgente de rigoare în urma agravării unei afecţiuni cardiace. Pacientul a fost preluat de la spitalul raional şi transportat pe calea aerului în siguranţă la Chişinău, fiind strict monitorizat pe parcursul zborului. Elicopterul a aterizat pe stadionul Dinamo din Chişinău, de unde pacientul a fost preluat de Serviciul Republican Aviasan şi transportat la Institutul de Cardiologie. Conform IGSU, de la începutul anului 2022 aceasta este a patra intervenţie aero-medicală pentu cetăţenii R. Moldova. Proiectul SMURD a fost demarat în Republica Moldova în anul 2014, când a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale, care a contribuit la îmbunătățirea serviciilor de urgență publică în zona transfrontalieră, inclusiv crearea unei infrastructuri de frontieră pentru intervențiile transfrontaliere aero-medicale. Articolul Salvatorii de la SMURD Iași, misiune pentru un pacient din Republica Moldova apare prima dată în InfoPrut.
11:50
În fiecare an, la 24 ianuarie, este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn și al Țării Românești, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. Mai jos redăm proclamația lui Alexandru Ioan Cuza, după alegerea sa ca Domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1859). „Noi, Alexandru Ioan I. Cu mila lui Dumnezeu și voința națională domn al Moldovei. La toți de față și viitori sănătate. Voința nației, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivă, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-se pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintâi datorie a noastră este de a ne adresa către voi, iubiților compatrioți, de a vă dori pace și fericire și de a vă spune cari sunt cugetările și țintirile noastre.  Înainte de a ne sui pe tronul la care ne-a chemat încrederea nației, noi, în fața Adunării, am făcut următorul jurământ: „Jur, în numele Prea Sfintei Treimi și în fața țărei mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele patriei, că voi fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că în toată domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind deopotrivă și pe cei ce m-au iubit și pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române. Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie întru ajutor!”.  Acest jurământ arată linia de purtare ce avem a păzi în domnia noastră. Guvernământul nostru va fi, în toată puterea cuvântului, guvernământul precum îl vream, precum îl statornicește Convenția încheiată în 7(19) august 1858 între Înalta Poartă otomană și puterile garante drepturilor patriei noastre.  Vom fi domn constituțional. Vom respecta toate drepturile Adunării elective și toate stăruințele noastre vor avea țel dezvoltarea noilor instituții ce ne-au recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor cerute de citata convenție. Îndată după alegerea fratelui nostru, domnul din Valahia, vom păși la înființarea Comisiei centrale din Focșani, menită de a restrânge legăturile dintre două ramuri, ale aceleiași nații. Cu concursul acestei comisii și al Adunării elective, guvernământul nostru se va grăbi de a face legiuirile organice cerute de Convenție și cari sunt menite de a introduce în societatea noastră marele principii ale staturilor modere.  Pentru ca aceste mari reforme să aibă drept rezultat fericirea obștească, noi sfătuim și îndemnăm pe toți compatrioții noștri de orice stare și condiție ca să uite dezbinările și urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea dintre fiii aceleiași țări și aceleiași nații, numai o deplină armonie între toate clasele societății, întrunind așa toate puterile, poate să ne întărască; și așa, și guvernământul și poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.  Misia noastră, deși frumoasă, este mare și foarte grea! Nu vom putea-o împlini decât dacă vom avea îmbrățișarea sinceră și sprijinul puternic al compatrioților noștri. Toate zilele noastre vor fi întrebuințate în chip de a le merita și dobândi. Noi facem un apel la patriotismul, râvna și activitatea funcționarilor publici cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-și redobândească toată autoritatea.  Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalităței cele mai stricte, trebuie dar ca să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor fiecare cetățean fără osebire să fie apărat în onorul și viața și în averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotirei autorităților publice. Precum vom avea bucurie a căuta și a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcționarilor mari și mici, pre atât guvernământul nostru este nestrămutat hotărât de a pedepsi fără cruțare și cu toată asprimea legilor tot abuzul și toată călcarea de lege.  Tuturor compatrioților noștri le trimitem domneasca și frățeasca noastră urare și Dumnezeu să binecuvânteze Principatele unite”. Alexandru Ioan I. (contrasemnat) V. Alecsandri, Ministrul secretar de stat Articolul Alexandru Ioan Cuza, la alegerea sa ca Domn al Moldovei: „Dumnezeu să binecuvânteze Principatele unite!” apare prima dată în InfoPrut.
11:30
Luni, 24 ianuarie 2022, angajaţii feroviari din România, alături de toţi românii de pretutindeni, sărbătoresc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, primul pas spre înfăptuirea statului naţional unitar român. CFR Călători va numi simbolic „Trenul Unirii” – trenurile care duc simbolul naţional din Bucureşti către Iaşi şi retur, anunţă CFR. „Trenul Unirii” va pleca din București Gara de Nord la ora 06:24 și va fi remorcat de o locomotivă „îmbrăcată” în culorile steagului național. Acesta va putea fi întâmpinat de localnici în stațiile: Ploieşti Sud (~07:01), Buzău (~08:06), Focşani (~09:04), Tecuci (~09:44), Bârlad (~10:34), Vaslui (~11:16), Bârnova (~11:56), Iaşi (~12:19). Articolul 24 ianuarie: „Trenul Unirii” leagă Bucureştiul de Iaşi apare prima dată în InfoPrut.
09:10
Astăzi, 24 ianuarie, se împlinesc 163 de ani de la Unirea celor două Principate Române din anul 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire, a reprezentat o primă etapă importantă în procesul de înfăptuire a statului naţional unitar român. La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar la 24 ianuarie domnitor al Ţării Româneşti, act politic care a fundamentat înfăptuirea Unirii. Mica Unire a reprezentat un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două țări, iar Cuza a avut un rol important de asemenea în acest proces, influenţând desfăşurarea lucrurilor. Marele merit al lui Cuza a fost că a reuşit să aducă recunoaşterea internaţională a Unirii Principatelor Române şi, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Articolul 163 de ani de la Unirea Principatelor Române apare prima dată în InfoPrut.
Mai mult de 2 zile în urmă
23:40
Sergiu Gaibu, ministrul Economiei de la Chișinău, a avut o întrevedere cu un grup de investitori polonezi din diferite domenii, care evaluează posibilitatea de a-și extinde afacerile în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat de presă, la întrevedere au participat președintele FASING Group din Polonia, unul din liderii mondiali în producerea lanțurilor și echipamentelor utilizate în diferite industrii, în special în cea a mineritului și VOLTA, interesată de dezvoltarea aplicațiilor informatice și componente pentru construcția parcurilor fotovoltaice. Delegația poloneză este condusă de Consulul Onorific al Republicii Moldova în Polonia, Pavel Scura. Reprezentanții polonezi și-au manifestat interesul sporit pentru a investi în Republica Moldova, menționând că exemplul lor ar putea fi urmat și de alți potențiali parteneri polonezi. Aceștia urmează, cu sprijinul Agenției de Investiții, să identifice locații potrivite activităților ce urmează a fi desfășurate. Ministrul Sergiu Gaibu a reiterat deschiderea Guvernului de la Chișinău de a oferi tot sprijinul necesar pentru ca investitorii să se bucure de condiții echitabile pe piața Republicii Moldova, care vor spori relațiile comerciale și diplomatice cu Polonia. În Republica Moldova activează 92 de întreprinderi cu capital polon, investițiile însumând peste 227 milioane de lei. După volumul capitalului investit, Polonia se află pe locul 15 printre principalii investitori ai Republicii Moldova. Articolul Republica Moldova, punct de interes pentru investitorii polonezi apare prima dată în InfoPrut.
23:00
Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova este un subiect pe care Chișinăul îl abordează la toate forurile internaționale pentru a obține sprijin de la comunitatea internațională în acest sens. Declarația a fost făcută de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova.   Potrivit șefei statului, autoritățile nu dețin informații exacte și oficiale privind numărul trupelor din regiunea transnistreană, pentru că instituțiile constituționale nu au acces la acest teritoriu din stânga Nistrului. „În general, prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova sunt în contradicție cu constituția și cu prevederea de neutralitate a Republicii Moldova. Acest subiect, aspectul retragerii trupelor ruse, este un aspect permanent pe agenda bilaterală cu Federația Rusă, dar este și un subiect pe care îl abordăm la toate forurile internaționale pentru a obține sprijin de la comunitatea internațională pentru retragerea trupelor de pe teritoriul nostru”, a explicat Maia Sandu în cadrul unui interviu pentru ProTV. În același context, președintele Republicii Moldova a dat asigurări că „noi optăm și vom continua să optăm pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova”. Comentând informația serviciilor secrete din Ucraina precum că în această zonă se pregătesc anumite provocări, Maia Sandu a spus că instituțiile din Republica Moldova monitorizează situația inclusiv în regiunea transnistreană și că în acest moment nu există informații care să demonstreze că acolo se întâmplă alte lucruri decât se întâmplau în trecut. „Noi monitorizăm foarte serios situația acolo și pentru moment nu există motive de îngrijorare. Ele există, însă, generate de prezența acestei armate, dar nu s-a observat nimic în aceste zile și săptămâni, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot schimba, de aceea noi rămânem vigilenți în continuare”, a mai concretizat șefa statului. De asemenea, în cadrul aceluiași interviu, Maia Sandu a menționat că „războiul din Transnistria a fost o tentativă de a opri procesul de obținere a independenței Republicii Moldova”. „Forțele care și-au dorit ca noi să devenim independenți de Uniunea Sovietică au încercat să oprească acest proces și, din păcate, existența acestui conflict transnistrean reprezintă impedimente serioase în dezvoltarea Republicii Moldova, reprezintă impedimente pe drumul nostru european. Bineînțeles, este o sarcină importantă pentru noi să găsim o soluție, dar această soluție trebuie să fie pașnică, diplomatică, trebuie să fie o soluție care respectă integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și reintegrarea trebuie să rezulte într-un stat funcțional. Aceste trei elemente sunt extrem de importante”, a spus președintele R. Moldova Astfel, fiind întrebată care sunt acele „anumite forțe” la care s-a referit, Maia Sandu a concretizat că „este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova”. Articolul Maia Sandu: „Vom continua să optăm pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova” apare prima dată în InfoPrut.
22:30
Episcopia Canadei organizează duminică, 23 ianuarie, o seară culturală online intitulată „Uniți în Credință și Cultură – seară de poezie și reflecție”. Evenimentul se desfășoară începând de la ora 06,00 (Eastern Time) pe platforma Zoom. „Ziua de 24 ianuarie este o dată semnificativă în istoria României. Este ziua în care se face primul pas spre făurirea României Mari”, transmit reprezentanții Episcopiei Canadei. În deschidere, Părintele George Bâzgan va vorbi despre Unirea Principatelor Române ca temelie a statului român modern (1862) și ca bază pentru recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885). Evenimentul va continua cu recitări din poezia românească: versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Nichifor Crainic, Zorica Lațcu, Vasile Militaru, Nichita Stănescu, Ion Minulescu și alții. Cei care doresc să participe sunt invitați să se înscrie pe email, la adresa: education@episcopia.ca. Articolul Episcopia Canadei, seară culturală online dedicată Unirii Principatelor Române apare prima dată în InfoPrut.
21:50
România și Republica Moldova se află în mijlocul focarului conflictului dintre Rusia și Ucraina. Declarații în acest sens a fost făcute de Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, care a mai remarcat că „odată ce este amenințat, și Chișinăul, și Bucureștiul trebuie să intre într-o stare de alertă”. „Federația Rusă, în acest moment, așa cum rezultă din ceea ce se comunică public, a trecut la desfășurări militare cu caracter ofensiv, inclusiv prin exerciții în Belarus orientate spre Polonia și Lituania. Au apărut afirmații din zona americană în ceea ce privește posibile acțiuni sub steag fals în Ucraina, acel tip de provocare ce ar legitima la un moment dat o intervenție militară directă, inclusiv ideea unui tip de microb informatic extrem de coroziv și periculos privind instituțiile din Ucraina. Se vorbește mult, rezultatele sunt destul de reduse, iar în mijlocul focarului se află România și Republica Moldova. Aici nu este vorba numai de Ucraina, atenție! Sigur Ucraina, din perspectiva limitelor de demarcație a intenției Alianței Nord-Atlantice, preocupă Federația Rusă, dar spațiul de securitate, într-o formă sau alta, în condiții de escaladare, pe de o parte ne cuprinde și pe noi, pe de altă parte evident că, odată ce este amenințat, și Chișinăul, și Bucureștiul trebuie să intre într-o stare de alertă, după părerea mea, foarte serioasă”, a declarat Cristian Diaconescu în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă. De asemenea, fostul ministru a explicat și anterioarele sale declarații prin care a sugerat că regiunea Mării Negre va fi testată în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu Alianța Nord-Atlantică, iar România, dacă vrea să conteze, ar trebui să se implice mai mult decât simpla exprimare diplomatică a preocupării față de comportamentul Kremlinului. În acest context, politicianul a adăugat că s-a referit la „solidaritate” și la un parteneriat între Republica Moldova și România. „Da, este adevărat, constituțional Republica Moldova a ales calea europeană, dar acum discutăm despre alte subiecte. Și din această perspectivă, situația strategică în care ne aflăm ambele state presupune un plan comun de răspuns pe mai multe variante. Și aici nu mă refer la cele de natură militară, să fie foarte clar, dar sunt elemente de război hibrid, pot apărea la un moment dat accidente care să intre în spirală și escaladări care, odată neprevenite sau necontrolate, să nu mai poată fi oprite. Deci de această dată discutăm de securitatea națională a statelor noastre. În al doilea rând, în această zonă, fie în proximitatea Alianței, mă refer la Republica Moldova, fie chiar înăuntrul Alianței, și aici mă refer la România, vor exista elemente de testare, așa cum se întâmplă în Belarus, sunt exerciții militare sau urmează să desfășoare exerciții militare, care testează solidaritatea alianței privind Polonia și Lituania, și acest lucru se poate întâmpla sau pe alt tip de scenariu fie în Republica Moldova, fie la Gurile Dunării. Deci, toate aceste elemente trebuie avute în vedere, eu sper că acest lucru se întâmplă, și procedat de așa manieră încât reacțiile în caz de o astfel de evoluție să nu fie unele pe moment, ci să fie pregătite pe variante în funcție de tipul de amenințare care la un moment dat s-ar produce. Deci, repet, sper să nu se întâmple așa ceva, dar noi avem obligația, și mai ales în fața opiniei publice, de a spune exact la ce ne putem aștepta, pentru că lumea trebuie să fie pregătită, indiferent din ce perspective, așa că dialogul între Chișinău și București sper că este în acest moment unul 7 cu 24, cum se spune, iar pe de altă parte, în mod evident, și eforturile României în a genera răspunsuri care arată solidaritatea și coeziunea în Alianța Nord-Atlantică sunt în egală măsură utile și României, și Republicii Moldova”, a remarcat Cristian Diaconescu. Totodată, fostul ministru a vorbit în cadrul aceluiași interviu și despre anunțul serviciile de informație ucrainene, care au spus săptămâna trecută că serviciile speciale rusești „pregătesc” provocări împotriva militarilor ruși din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, intenționând să dea vina pe Ucraina. „Sunt acțiunile sub steag fals. Auzim astfel de semnale din gura președintelui Statelor Unite, din luările de poziție ale unor miniștri din Europa. Deci nu putem să nu ținem seama de astfel de elemente de alertă, sigur pot avea și o valoare de semnal, dar pot reprezenta chiar și gesturi cu un anume tip de coeficient de certitudine. Federația Rusă și-a retras personalul diplomatic neesențial, cum se spune, din Ucraina, inclusiv soțiile și copiii diplomaților, ceea ce în egală măsură, repet, poate avea valoare ca și transmiterea unui tip de atitudine, dar poate fi și într-adevăr o chestiune de protecție a respectivului personal din perspectiva unei confruntări directe”, a mai spus Diaconescu.   Articolul Fost ministru de Externe de la București: România și R. Moldova, în mijlocul focarului conflictului Rusia – Ucraina apare prima dată în InfoPrut.
19:20
Republica Moldova va putea achiziționa energie electrică din cel puțin două surse. Pentru crearea cadrului normativ necesar în acest sens, Parlamentul a aprobat, astăzi, un proiect de modificare a Legii cu privire la energia electrică, în prima lectură. Vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, a explicat că în anii precedenți Republica Moldova procura energie electrică de la un singur furnizor. Participanții la următoarele licitații vor fi obligați să achiziționeze energia electrică din cel puțin două surse, ca măsură de creștere a siguranței aprovizionării R. Moldova cu energie. Urmează a fi modificate și condițiile de depunere a garanțiilor financiare de către participanții la licitațiile pentru energie electrică: mărimea garanției va fi stabilită într-o măsură rezonabilă de Agenția Națională de Reglementare în Energetică de la Chișinău. Astfel, se propune completarea atribuțiilor ANRE; modificarea și stabilirea modelelor aplicabile pentru asigurarea independenței operatorului sistemului de transport; stabilirea cerințelor privind desemnarea operatorului de sistem independent, a procedurilor aplicate la desemnarea acestuia, atribuțiilor și obligațiilor de bază. Proiectul de modificare a Legii cu privire la energia electrică urmează a fi votat în lectură finală. Articolul Republica Moldova va putea cumpăra energie electrică din cel puțin două surse apare prima dată în InfoPrut.
18:30
Diplomele, certificatele și titlurile științifice, eliberate de instituțiile de învățământ de pe ambele maluri ale Prutului, vor fi recunoscute reciproc, după ce Parlamentul a aprobat în două lecturi ratificarea acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României. Documentul stabilește tipurile actelor de studii, de la toate nivelurile de învățământ, care se recunosc reciproc — de la actele de studii din învățământul general până la titlurile științifice. Acordul include și reglementări pentru recunoașterea reciprocă a actelor de studii obținute până la aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna. Astfel, noul Acord determină recunoașterea și echivalarea actelor de studii, eliberate după absolvirea unei instituții de învățământ general cu durata studiilor de 10 sau 11 ani, precum era până la introducerea învățământului liceal de 12 ani. Noile prevederi oferă deținătorilor acestor acte de studii acces direct la învățământul superior din România. De asemenea, Tratatul stabilește prevederi speciale ce reglementează recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar eliberate în ambele state. Prezentul Acord se încheie pentru o perioadă de cinci ani și se prelungește automat, pe perioade de câte un an. Acesta are drept scop dezvoltarea și consolidarea relațiilor în domeniul educației dintre Republica Moldova și România. Articolul Veste bună pentru ambele maluri de Prut: R. Moldova și România își recunosc reciproc diplomele de studii apare prima dată în InfoPrut.
16:40
Ambasada României în Republica Moldova a informat că, în conformitate cu prevederile legale, Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău nu va avea program de lucru cu publicul, luni, 24 ianuarie 2022, Ziua Unirii Principatelor Române. Astfel, potrivit anunțului respectiv, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență (accidente cu victime, decese, calamități și alte situații de pericol sau cu caracter extraordinar), au la dispoziție numărul de telefon pentru situații de urgență +373 68 33 63 63. Articolul Secția consulară a Ambasadei României la Chișinău nu va lucra de Ziua Unirii Principatelor Române apare prima dată în InfoPrut.
16:20
Administrația Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanțiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele și echipamentele militare inclusiv din România și Bulgaria. „Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, conform agenţiei Tass, informează Mediafax. Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi „nu se consideră adversare” şi prin care erau definite „mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune”. Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Potrivit sursei citate, administrația Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul. Administraţia Vladimir Putin cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse. De asemenea, Rusia se opune extinderii NATO spre est. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună și lipsită de fundament poziţia Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, "mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia", potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. "Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv", arată MAE. „Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, subliniază MAE. Ministerul Afacerilor Externe menționează că, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța consolidării flancului estic al NATO. „În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, potrivit MAE. Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, în contextul situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre. Pe ordinea de zi a ședinței CSAT de miercuri, sunt incluse subiecte referitoare la situația de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO. Articolul Vrabia mălai visează: Rusia vrea revenirea la configurația de dinaintea intrării României în NATO apare prima dată în InfoPrut.
15:40
„Nu există niciun fel de modalitate” pentru o negociere care să prevadă retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, așa cum a cerut Moscova. Declarații în acest sens au fost făcute Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, care a subliniat că „este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO”.  „Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, transmite digi24.ro. Potrivit sursei citate, reacția adjunctului șefului NATO vine după ce Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a spus că Rusia vrea să obțină de la Occident  prevederi care presupun plecarea forțelor NATO din România și Bulgaria. Moscova a cerut garanții din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă și va reveni la granițele sale din 1997. Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România și Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova dorește ca toate trupele străine, armamentul și alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două țări. „Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov. Articolul Rusia cere retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria. Reacția secretarului general adjunct al NATO apare prima dată în InfoPrut.
14:20
Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România a aprobat, vineri, 21 ianuarie, noua listă a statelor și teritoriilor cu risc epidemiologic. Potrivit acesteia, Republica Moldova a intrat pe lista statelor din zona roșie.  Pentru UE, Spațiul Economic European sau Elveția, cei care vin din zona verde sau galbenă sunt scutiți de carantină dacă au schemă completă de vaccinare, au trecut prin boală în ultimele 180 de zile sau au un test PCR făcut cu cel mult 72 de ore înainte. Pentru cei din zona roșie, este valabil doar vaccinul sau trecerea prin boală. De asemenea, sunt scutiți ce carantină cei care au test negativ și stau mai puțin de 3 zile pe teritoriul României. Copiii sub 12 ani nu au niciun fel de restricții, iar cei cu vârste între 12 și 16 ani trebuie să aibă test PCR negativ. De asemenea, carantina nu se aplică mai multor categorii de angajați. Pentru cei care vin din afara UE, sunt scutiți de carantină cei care au schemă completă de vaccinare sau au trecut prin boală în ultimele 180 de zile și care au un test PCR făcut cu cel mult 48 de ore înainte. Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată intra în vigoare la data de 23.01.2022, ora 00,00. Lista statelor, în ordine alfabetică: ZONA ROȘIE: Albania, Andorra, Anguilla, Antigua și Barbuda, Argentina, Aruba, Australia, Austria, Bahamas, Bahrain, Barbados, Belgia, Belize, Bermuda, Bolivia, Bonaire, Saint Eustatius și Saba, Bosnia și Herțegovina, Botswana, Brazilia, Bulgaria, Canada, Capul Verde, Cehia, Chile, Cipru, Columbia, Costa Rica, Croația, Cuba, Curaçao, Danemarca, Dominica, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Fiji, Filipine, Finlanda, Franța, Gabon, Georgia, Germania, Gibraltar, Grecia, Grenada, Groenlanda, Guam, Guernsey, Guyana, Insula Man, Insulele Cayman, Insulele Feroe, Insulele Mariane de Nord, Insulele Turks și Caicos, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Insulele Virgine Britanice, Iordania, Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Jamaica, Jersey, Kazahstan, Kuweit, Letonia, Liban, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Maldive, Malta, Marea Britanie, Mexic, Monaco, Mongolia, Montserrat, Muntenegru, Norvegia, Noua Caledonie, Olanda, Palau, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Puerto Rico, Qatar, Republica Dominicană, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, San Marino, Serbia, Seychelles, Sint Maarten, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Suriname, Trinidad și Tobago, Tunisia, Turcia, Ungaria, Uruguay. ZONĂ GALBENĂ: Arabia Saudită, Belarus, Ecuador, Federația Rusă, India, Kosovo, Laos, Maroc, Mauritania, Namibia, Polinezia Franceză, Sao Tome și Principe, Singapore, Ucraina, Vietnam, Zambia. ZONA VERDE: Afghanistan, Africa de Sud, Algeria, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Bangladesh, Benin, Bhutan, Brunei Darussalam, Burkina Faso, Burundi, Cambodgia, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeș, Comore, Congo, Coreea de Sud, Djibouti, Egipt, El Salvador, Eritreea, Eswatini, Etiopia, Gambia, Ghana, Guatemala, Guineea, Guineea Bissau, Guineea Ecuatorială, Haiti, Honduras, Indonezia, Insulele Falkland (Malvine), Insulele Marshall, Insulele Solomon, Irak, Iran, Japonia, Kârgâzstan, Kenia, Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Malaysia, Mali, Mauritius, Micronezia, Mozambic, Myanmar, Nepal, Nicaragua, Niger, Nigeria, Noua Zeelandă, Oman, Pakistan, Palestina, Papua Noua Guinee, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Republica Populară Chineză, Rwanda, Sahara de Vest, Samoa, Senegal, Sierra Leone, Siria, Somalia, Sri Lanka, Sudan, Sudanul de Sud, Tadjikistan, Taiwan, Tanzania, Thailanda, Timorul de Est, Togo, Tonga, Uganda, Uzbekistan, Vanuatu, Vatican, Venezuela, Wallis și Futuna, Yemen, Zimbabwe. Articolul România a inclus Republica Moldova în zona roșie apare prima dată în InfoPrut.
13:20
Cetățenii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din buletin ar putea rămâne fără actul de identitate, prevede un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de către Ministerul Afacerilor Interne de la București. Același proiect interzice și înscrierea la aceeași adresă a mai mult de zece persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie. Cei mai afectați de propunerea MAI ar putea fi românii care locuiesc cu chirie sau în gazdă și cetățenii Republicii Moldova cu buletine românești. Cei ce vor să-și stabilească domiciliu sau reședința, adică să fie luați în spațiu sau să obțină viză de flotant, la o adresă nu vor mai putea face asta dacă acolo sunt deja înregistrate peste zece persoane, potrivit unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere publică la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Astfel, autoritățile vor să reducă și chiar să elimine situațiile în care, pentru a obține anumite avantaje, de cele mai multe ori, posibilitatea de a-și înscrie copiii la o anumită școală, multe persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o altă adresă decât cea la care locuiesc de fapt. Practic, conform proiectului de OG de la MAI, nu va mai fi posibilă „înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului sau, după caz, a reşedinţei” la o anumită adresă dacă acolo apar înregistrate, în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), mai mult de zece persoane. Adică, în cazul adreselor unde sunt înregistrate multe persoane nu se va mai putea face luarea în spațiu sau obținerea vizei de flotant. Regula nu se va aplica proprietarului imobilului situat la adresa respectivă sau membrilor familiei extinse ale acestuia. Prin familie extinsă se înţelege soțul/ soția, rudele în linie dreaptă, precum şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv ale deținătorului locuinței. Suplimentar, proiectul prevede că personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor va putea face verificări în teren, pentru a stabili dacă cei ce vor să-și schimbe buletinul locuiesc, în realitate, în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului. Apoi, se mai stabilește și „abilitarea personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de a anula actul de identitate în care este înscrisă mențiunea privind domiciliul ce nu corespunde realității și actualizarea RNEP cu mențiunea corespunzătoare", după cum scrie în nota de fundamentare ce-nsoțește proiectul. Măsura e propusă în condițiile în care, potrivit inițiatorilor, „în ultimii ani, se înregistrează tot mai multe situaţii cu privire la stabilirea sau schimbarea domiciliului de către cetăţenii români fără intenţia de a avea locuinţa principală la adresa declarată, astfel cum prevăd dispoziţiile legale în vigoare, beneficiind în demersul privind obţinerea actului de identitate la noua adresă şi de suportul interesat al deţinătorilor de spaţii locative (găzduitori), care dau declaraţia de primire în spaţiu, în faţa lucrătorilor de evidenţă a persoanelor, deşi solicitanţii nu locuiesc în mod efectiv la adresa declarată ca domiciliu”. Articolul Cetățenii R. Moldova riscă să rămână fără buletine românești apare prima dată în InfoPrut.
12:40
Primăria municipiului Chișinău a decis să depună candidatura orașului Chișinău pentru obținerea titlului de Capitala Europeană a Tineretului 2025. Direcția generală educație, tineret și sport, împreună cu Centrul municipal de tineret, vor elabora până pe 21 februarie un nou concept de activități care urmează a fi înaintat Forumului European al Tineretului pentru a obține titlul ,,Chișinău - Capitala Europeană a Tineretului 2025”. Potrivit lui Andrei Pavaloi, șeful interimar al direcției sus-numite, participarea capitalei la acest concurs este una meritată, căci în 2021 municipiul Chișinău a fost inclus în topul celor 4 orașe finaliste, alături de Ghent (Belgia), Lviv (Ucraina) și Veszprem (Ungaria). „În cadrul bilanțului concursului, juriul a remarcat dorința municipiului Chișinău de a obține acest titlu cât și inițiativele bune planificate în programul Capitalei Europene a Tineretului 2024”, a menționat Pavaloi. Titlul ,,Capitala Europeană a Tineretului” este oferit în cadrul concursului organizat de către Forumul European al Tineretului unui oraș câștigător pe parcursul unui an, iar în Capitala europeană a tineretului urmează a fi organizate mai multe activități și programe pentru tineret. Articolul Chișinăul visează la titlul de Capitală Europeană a Tineretului apare prima dată în InfoPrut.
11:30
Sportivi din România și Republica Moldova vor participa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, care se vor desfășura în perioada 4-20 februarie. Republica Moldova va fi reprezentată de patru biatlonişti: Mihail Usov, Maxim Makarov, Alina Stremous şi Alla Ghilenko, sportivi naturalizaţi de R. Moldova în ultimii ani. Primii trei sunt născuţi în Federaţia Rusă, iar Alla Ghilenko este originară din Ucraina. Toţi patru, vor participa în premieră la Olimpiadă. Republica Moldova are până acum cinci sportivi calificaţi la competiţia de la Beijing. Doina Descalui va evolua în proba de sanie. Natalia Levcenkova este biatlonista care a obţinut cel mai bun rezultat pentru Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă. La ediţia din 2006 de la Torino, sportiva originară din Rusia s-a clasat pe locul 8 în cursa de 15 kilometri individual. Anume în acel an, Republica Moldova avut ultima dată patru biatlonişti calificaţi la Jocurile Olimpice. Pe de altă parte, delegația României pentru Jocurile Olimpice de iarnă din China urmează să fie compusă din 19 sportivi, însă  în această săptămână este posibil ca România să mai primească din partea federaţiilor internaţionale alte patru locuri prin redistribuire, a declarat şeful delegaţiei tricolore, Florin Mişcă, citat de Agenția de presă Rador. Numele sportivilor vor fi aprobate ulterior de către Comitetul Executiv al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pe baza propunerilor făcute de către federaţiile naţionale. Articolul Sportivi din România și R. Moldova, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing apare prima dată în InfoPrut.
11:10
Ultima etapă din planul de pregătire şi schimb de experienţă dintre carabinierii din Republica Moldova si jandarmii din România s-a încheiat. Pe lângă antrenamente şi achiziţia de tehnică modernă de luptă, proiectul transfrontalier va avea şi un ghid de bune practici, notează TVR Moldova. Finanţarea de 330 de mii de euro a acțiunii a fost asigurată de Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020. Scenariul exerciţiului de pregătire a presupus anihilarea atacatorilor unui transport de valori din Republica Moldova spre România. După respingerea primului asalt, atacatorii s-au retras într-o clădire, iar forţele de ordine venite în ajutor au reuşit să-i captureze. Prin derularea acestui proiect transfrontalier s-a urmărit standardizarea şi îmbunătăţirea pregătirii personalului din cele două structuri e şi creşterea capacităţii de intervenţie prin achiziţia de tehnică specifică. Exercitii asemănătoare au mai fost la Iaşi în luna septembrie şi în iulie în Republica Moldova. Echipele de intervenţie au simulat atunci intervenţii pentru aplanarea unor scandaluri provocate în stradă de grupuri numeroase de nemulţumiţi.   Articolul Carabinierii din Republica Moldova și jandarmii din România, pregătiți împreună apare prima dată în InfoPrut.
20 ianuarie 2022
23:00
România și Republica Moldova vor intensifica dialogul în domeniul afacerilor interne și vor lansa inițiative și proiecte în beneficiul cetățenilor. Discuții în acest sens au avut loc între Serghei Diaconu, secretarul general al MAI din Republica Moldova și partenerii de la Ministerul Afacerilor Interne din România. Astfel, a fost convenită crearea grupului de lucru interministerial pe domeniul afacerilor interne, la nivel de secretari de stat, cu organizarea întrunirilor o dată în an, în baza principiului de rotație. De asemenea, a fost trecută în revistă realizarea celor 29 de acțiuni în domeniul afacerilor interne incluse în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare Republica Moldova-România, semnată la 23 noiembrie 2021. Articolul România și Republica Moldova, grup de lucru interministerial în domeniul afacerilor interne apare prima dată în InfoPrut.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.