UE a investit peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari pentru consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului

Europa Libera, 16 mai 2021 12:10

În ultimii 12 ani peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari au fost alocate pentru activități de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de Uniunea Europeană, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.Datele au fost publicate de Biroul de Reintegrare de la Chişinău, care anunță că din 2009 au fost realizate cinci etape ale Programului de consolidare a măsurilor de încredere, cu implicarea actorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. UE este observator în formatul de negocieri „5+2” începând cu anul 2005 și este principalul donator extern pentru proiecte care vizează regiunea transnistreană.Un comunicat al Biroului de reintegrare arată că mai multe aspecte conținute în Acordul de Asociere cu UE au făcut Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii ei din regiunea separatistă din stânga Nistrului. Printre acestea, regimul liberalizat de vize de care beneficiază și locuitorii regiunea transnistreană, Acordul de Liber Schimb care deschide noi piețe de desfacere în UE și oportunități disponibile inclusiv pentru agenții economici din raioanele de est ale țării.Iar după ce Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni, un număr important de locuitori ai regiunii transnistrene „și-au formalizat raporturile juridice în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova”. „Dacă în 2013 în Registrul de stat al populației erau luaţi la evidenţă 285 947 locuitori din stânga Nistrului și municipiul Bender, atunci la 01 aprilie 2021 acest număr a ajuns la 340 682”, se spune în comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.În plus, oferirea de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE a permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. „Până la 31 martie 2021 la evidența Agenției Servicii Publice erau 2190 antreprenori, dintre care 1694 – la evidență provizorie, iar 496 au înregistrare permanentă. Totodată, UE a devenit principala destinație pentru exporturile de mărfuri din raioanele de est ale țării. În ultimii 7 ani peste jumătate din exporturile din regiune merg în UE, iar în 2020 aceste tranzacții au reprezentat 56,60%”, mai arată comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.Comunicatul mai salută rolul pe care l-a avut Uniunea Europeană în perioada pandemiei de Covid-19 în dotarea sistemului medical cu medicamente și echipamente necesare sistemului medical, dar și cu vaccin anticovid. „O parte din aceste donații au fost direcționate unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender”, se mai spune în comunicat.În ultimii 12 ani peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari au fost alocate pentru activități de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de Uniunea Europeană, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.Datele au fost publicate de Biroul de Reintegrare de la Chişinău, care anunță că din 2009 au fost realizate cinci etape ale Programului de consolidare a măsurilor de încredere, cu implicarea actorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. UE este observator în formatul de negocieri „5+2” începând cu anul 2005 și este principalul donator extern pentru proiecte care vizează regiunea transnistreană.Un comunicat al Biroului de reintegrare arată că mai multe aspecte conținute în Acordul de Asociere cu UE au făcut Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii ei din regiunea separatistă din stânga Nistrului. Printre acestea, regimul liberalizat de vize de care beneficiază și locuitorii regiunea transnistreană, Acordul de Liber Schimb care deschide noi piețe de desfacere în UE și oportunități disponibile inclusiv pentru agenții economici din raioanele de est ale țării.Iar după ce Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni, un număr important de locuitori ai regiunii transnistrene „și-au formalizat raporturile juridice în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova”. „Dacă în 2013 în Registrul de stat al populației erau luaţi la evidenţă 285 947 locuitori din stânga Nistrului și municipiul Bender, atunci la 01 aprilie 2021 acest număr a ajuns la 340 682”, se spune în comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.În plus, oferirea de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE a permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. „Până la 31 martie 2021 la evidența Agenției Servicii Publice erau 2190 antreprenori, dintre care 1694 – la evidență provizorie, iar 496 au înregistrare permanentă. Totodată, UE a devenit principala destinație pentru exporturile de mărfuri din raioanele de est ale țării. În ultimii 7 ani peste jumătate din exporturile din regiune merg în UE, iar în 2020 aceste tranzacții au reprezentat 56,60%”, mai arată comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.Comunicatul mai salută rolul pe care l-a avut Uniunea Europeană în perioada pandemiei de Covid-19 în dotarea sistemului medical cu medicamente și echipamente necesare sistemului medical, dar și cu vaccin anticovid. „O parte din aceste donații au fost direcționate unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender”, se mai spune în comunicat. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Mai mult de 2 zile în urmă
06:50
06:20
Aşadar, semne bune anul are, vaccinarea ia amploare! Se pare că autorităţile din RM au suficiente doze de vaccinuri (fapt pentru care le mulţumim) şi acum problema e ca oamenii să dorească să se vaccineze. Am avut deja un maraton al vaccinării, la Universitatea de Medicină, în cadrul căruia şi-au făcut vaccin peste 4 mii de oameni, iar un alt maraton stă să înceapă în weekend. Mai mult decât atât, miercuri au apărut un troleibuz şi un autobuz în municipiul Chişinău în care oamenii pot să se vaccineze.Chestia cu centrul mobil de vaccinare ridică nişte semne de întrebare. În live-ul făcut de colegul Alexandru Bordian, o doamnă era indignată de condiţiile nu prea prielnice vaccinării din troleibuz. Nu ştiu cum e în realitate, dar pesemne că într-o încăpere din Universitate igiena e mai sigură decât într-un troleibuz. Şi mai erau nişte oameni nedumeriţi, care întrebau dacă vin pentru rapel tot la troleibuz. De aceea, am impresia că maratoanele universitare sunt mai OK decât centrele mobile de vaccinare. Dar asta e doar o părere.Întrebarea care se impune de pe acum e următoarea: dar ce viitor au aici oamenii care refuză vaccinul? Pe măsură ce numărul vaccinaţilor va creşte, e posibil să crească şi problemele celor care nu vor vaccinul. Aceştia pesemne nu vor putea pleca în străinătate şi nu numai. Fireşte, libertatea individului e sfântă, dar numai până în clipa în care nu afectează sănătatea altora. E de presupus că mulţi patroni le vor cere angajaţilor să se vaccineze, iar cel care nu va dori să-şi facă vaccin îşi va înrăutăţi situaţia la locul de muncă. Da, există oameni care nu pot să se vaccineze din motive de sănătate, dar există unii care n-o fac din cauza prejudecăţilor. De aceea, toţi cei care se uită chiorâş la vaccin, ar trebui să cugete adânc la viitorul lor.
06:20
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a criticat lipsa de progrese în politica „ușilor deschise” a NATO privind aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, și că nu poate înțelege de ce țara sa nu a fost invitată la summitul blocului militar, de luna viitoare.Liderii NATO se întâlnesc pe 14 iunie la Bruxelles pentru întărirea relațiilor transatlantice, cu o nouă administrație americană, a președintelui Joe Biden, și pe fundalul tensiunilor tot mai mari cu Rusia.„Înțelegem dorința aliaților de a organiza un summit închis (...), dar nu înțelegem cum este posibil să nu se găsească un format pentru participarea Ucrainei”, a declarat ministrul ucrainean de externe, miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid.Kuleba a spus că Ucraina este recunoscătoare NATO pentru „uşa deschisă”, în 2008,  fostelor republici sovietice, când Ucraina și-a exprimat dorința de a adera la Alianță, dar că de atunci „nu s-a făcut nimic” pentru punerea în aplicare a acelei decizii.La începutul acestei luni, președintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, a solicitat NATO să-și consolideze prezența în regiunea Mării Negre și a cerut Washingtonului să susțină oferta Ucrainei pentru un plan de acțiune al NATO, în cadrul summitului. Pledoaria lui Zelenski a venit după ce Rusia a desfășurat peste 100.000 de militari lângă granița sa cu Ucraina și în Crimeea anexată.Concentrarea de forțe a provocat îngrijorări în capitalele occidentale cu privire la intențiile Moscovei, pe fondul intensificării luptelor din estul Ucrainei între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși sprijiniți de la Kremlin.
04:50
Guvernul Slovaciei a aprobat, miercuri, folosirea vaccinului rusesc Sputnik V împotriva Covid-19. Potrivit presei slovace, imunizarea cu vaccinul rusesc va începe în luna iunie. Decizia survine după luni de controverse în legătură cu acest subiect, care au dus la demisia premierului de la Bratislava și a unor miniștri, inclusiv a celui de la Sănătate. Slovacia a importat, în luna martie, 200 de mii de doze de vaccin Sputnik V, care au rămas însă în depozit.Guvernul de la Budapesta și-a motivat decizia prin faptul că există încă un număr „care nu este neglijabil” de cetăţeni care spun că nu se vor vaccina decât cu Sputnik V.Slovacia va deveni astfel a doua țară din Uniunea Europeană, după Ungaria, care a aprobat utilizarea vaccinului rusesc Sputnik V, deși acesta nu are aprobarea Agenţiei Europene pentru Medicamente.Rusia a elaborat și a înregistrat până acum patru vaccinuri împotriva Covid-19 – Sputnik V, EpivacCorona, CoviVac și, ultimul, Sputnik Lite.
04:20
Maximele zilei vor fi cuprinse astăzi între +18 grade în extremitatea nordică a R. Moldova, de pildă la Briceni sau Soroca, și 23 grade în sud, la Cahul sau Ceadâr-Lunga. La Chișinău se anunță o maximă de 22 grade. Vremea se anunță instabilă mai ales în jumătatea nordică a țării, unde pot cădea ploi însoțite de descărcări electrice. Alte valori maxime pe continent: 23 de grade la Moscova, 20 la Minsk, 21 la Belgrad, 34 în Cipru la Nicosia, 22 de grade la Roma, 28 la Madrid, 20 de grade la Londra și tot atâtea la Paris.Să răsfoim acum agenda internă a zilei (Privesc.eu):Are loc lansarea celui de-al doilea raport al Asociașiei Promo-LEX de monitorizare a pregătirilor pentru alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie; se desfășoară online manifestarea Moldova Tourism Forum 2021; Consilierii PAS din Consiliul Municipal Chișinău explică de ce vor anularea majorării impozitelor pentru bunurile imobiliare;Are loc ședința Consiliului Coordonator al Audiovizualului;În cadrul Zilelor Europei, se proiectează online filmul „Mergând prea repede”, oferit de ambasada Cehiei.Din evenimentele externe (AFP):Consiliul ONU pentru drepturile omului ține o ședință de urgență pe tema conflictului din Gaza; miniștrii de externe din UE discută la Lisabona despre deturnarea de către Belarus a avionului Ryanair, duminică – subiectul urmând să fie discutat la Montreal de către agenția ONU pentru aviație, ICAO;La Bruxelles are loc prin video summitul UE-Japonia; la București are loc vânzarea la licitație a avionului prezidențial al lui Nicolae Ceaușescu;La Vatican, Papa Francisc primește în vizită pe președinții Bulgariei și Macedoniei de Nord; Președintele american Joe Biden ține un discurs pe teme economice în timpul unei vizite în statul Ohio;La Beijing începe procesul de spionaj al scriitorului australian Yan Jun;Președintele francez Emmanuel Macron vizitează Ruanda și Africa de Sud.
26 mai 2021
22:50
Uniunea Europeană și România sunt alături de cetățenii Republicii Moldova. La Chișinău este nevoie de un guvern care va implementa reforme. Scrutinul parlamentar din 11 iulie poate mobiliza cetăţenii de acasă, dar și pe cei din diaspora şi migranţii din Republica Moldova, a declarat Europei Libere Viorel Badea deputatul PNL din Parlamentul României.Europa Liberă: Ce miză credeți că au aceste alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie?Viorel Badea: „Fundamentală, au o miză fundamentală. Eu cred că este o oportunitate care apare o dată la 100 de ani.”Europa Liberă: De ce?Viorel Badea: „Pentru că, în momentul acesta, chiar toate astrele sunt aliniate, există posibilitatea ca partidele proeuropene să facă o figură frumoasă.”Europa Liberă: Dar ele sunt răzlețite...Viorel Badea: „Din păcate, da. N-am înțeles niciodată cum de cuvântul „unire” poate să însemne același lucru cu cuvântul „despărțire”. Deci, nu are și asta nu apare nici în dicționarele limbii românești, dar am totuși speranța că partidele care privesc înspre Europa vor avea o șansă frumoasă de a-și atinge scopul politic pe care și l-au propus, și anume acela de a oferi Republicii Moldova o nouă perspectivă, o perspectivă pe care o merită și pe care și-o dorește de cel puțin trei decenii.”Europa Liberă: Luați în calcul că totuși jucătorii politici de pe stânga, care nu vor să risipească niciun vot, îi vor lăsa în pace pe cei care, eventual, ar putea să ia guvernarea, cei cu viziuni proeuropene? Viorel Badea: „Este totul posibil în politică. Mai mult decât atât, de multe ori acesta este scopul unora dintre partide, tocmai de a face imposibilă misiunea contracandidaților.Eu sper totuși ca populația, cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă că, acum mai mult ca niciodată, au posibilitatea să îi facă pe oamenii politici să-i aprecieze la adevărata lor valoare. Este un moment excepțional, eu până acum, sincer, nu am mai trecut printr-o asemenea perioadă care să dea efectiv posibilitatea populației să își spună cuvântul și să stabilească o nouă agendă publică și politică pentru Republica Moldova.”Europa Liberă: Curentul unionist nu se poate uni. Cel puțin, acum există două tabere – tabăra Partidului Unității Naționale și AUR. Ce i-ar fi putut uni și ce îi dezbină?Viorel Badea: „I-ar fi putut uni un crez, îi dezbină o ambiție, dar eu sper ca toate partidele care reprezintă cu adevărat voința cetățenilor să reușească să formeze o majoritate în Parlamentul Republicii Moldova și să creeze o nouă agendă publică atât de necesară cetățenilor din Republica Moldova.”Europa Liberă: AUR a ajuns în Parlamentul din România. AUR-ul de la București și AUR-ul de la Chișinău e unul și același?Viorel Badea: „Nu. Eu din câte am văzut, nu se pare că ar fi unul și același, pentru că sunt alte personaje pe listele politice de aici. Este o încercare a unui partid recent înscris în Republica Moldova de a face o figură frumoasă, rămâne la latitudinea cetățenilor să le demonstreze că au înțeles foarte bine ce înseamnă un partid și ce înseamnă o ambiție a unor oameni politici.” Europa Liberă: Să vorbim despre votul din diasporă. Cel mai bine ați putea să ne vorbiți despre cetățenii care și-au găsit un rost departe de casă. Care e și miza acestui vot din diasporă?Viorel Badea: „Miza este întoarcerea acasă, miza este dezvoltarea constantă a Republicii Moldova, miza este transformarea dorinței în realitate, pentru că eu în toate preumblările mele vorbind cu foarte mulți basarabeni care trăiesc în afară, principala lor dorință era să revină acasă, să aibă o țară ca afară, cum se spune, și să poată să contribuie și la perspectivele bunăstării în Republica Moldova. Miza asta ar fi: reîntoarcerea acasă.”Europa Liberă: Dar cunoașteți că nu toți politicienii văd cu ochi buni acest vot din străinătate? În Republica Moldova chiar s-au făcut și declarații de felul că cei din străinătate ar fi un „electorat paralel” și nu ar trebui ei să decidă viitorul Republicii Moldova.Viorel Badea: „Nimeni, dar absolut nimeni nu poate să distrugă ceea ce a făcut Dumnezeu. Dumnezeu a făcut o națiune, Dumnezeu a făcut un neam, toți suntem parte a aceluiași neam. Că suntem în țară, că suntem în afară – suntem toți parte a aceluiași neam. Mai mult decât atât, întorcându-mă la Biblie, aș da exemplul acesta cu pericopa evanghelică a oii rătăcite: „Și-a lăsat păstorul oile sale și s-a dus s-o caute pe cea rătăcită”. Ce spune aceasta? Aceasta spune că un întreg nu poate exista fără o părticică, acela nu mai este întreg. Și atunci, eu cred că oamenii politici atât din Republica Moldova, cât și din România ar trebui să înțeleagă că acei oameni care au plecat nu pentru că și-au dorit să plece, ci pentru că au fost nevoiți să plece, acelor oameni noi trebuie să le acordăm tot respectul și trebuie să facem tot ceea ce este posibil să le facilităm întoarcerea acasă, pentru că ei asta își doresc și sunt parte a neamului nostru.”Europa Liberă: Mulți dintre ei s-au integrat în societățile unde au găsit de cuviință să se stabilească și spun că nu ar mai reveni acasă.Viorel Badea: „Unii nu vor mai reveni, asta este evident, sunt mulți care nu vor reveni, dar în mare parte eu cred că, dacă ar simți că la ei acasă se schimbă ceva, din mult dor și din multă dragoste pentru pământul lor s-ar întoarce, sunt sigur.” Europa Liberă: Dar în ce ar consta schimbarea, pentru că alegătorul e agentul schimbării atunci când e cu buletinul de vot în mână?Viorel Badea: „Oamenii vor să vadă că sunt respectați. În Occident, cel mai important aspect politic este respectul față de cetățean. În Occident, cetățeanul este deasupra instituției. În Occident, cetățeanul este centrul Universului, nimeni nu se poate atinge de un cetățean nici cu un deget. Bineînțeles, dacă el își respectă obligațiile pe care le are și dacă este, într-adevăr, în consonanță cu legile și cu regulile țării în care trăiește. Asta caută și românii din afară, fie că sunt basarabeni, fie că sunt orice altceva, moldoveni, olteni ș.a.m.d. Ei privesc către țară și se gândesc cu speranță că se vor întoarce atunci când, într-adevăr, acest stat îi va respecta și-i va pune în centrul Universului.”Europa Liberă: Dar politicienii vânează voturile doar în campania electorală, ca după asta să uite de diasporă sau cum e?Viorel Badea: „De multe ori, da. De multe ori așa se întâmplă. Din păcate, campania electorală este ca un fel de serbare gratuită, un fel de discotecă, toată lumea este fericită și a doua zi, când s-a terminat discoteca, vezi sticle aruncate pe jos, pereți distruși și intri în realitatea crudă, dar aici contează foarte mult și modul în care cetățeanul poate să-l înțeleagă, să-l analizeze și să îl identifice pe omul politic. Din păcate, însă, mulți dintre noi nu ne informăm cu exactitate asupra celor pe care îi votăm și ne trezim cu o mare dezamăgire, o dezamăgire care durează patru ani și care se poate prelungi la opt.”Europa Liberă: Ați avut inițiative în Parlamentul de la București. Ați reușit să faceți tot ceea ce v-au cerut cei din diasporă?Viorel Badea: „Nu, din păcate, nu reușim tot timpul să facem lucrurile...”Europa Liberă: Dar ce ați reușit? Viorel Badea: „Foarte multe lucruri. De exemplu, am reușit să schimbăm modul în care sunt tratați românii care vin să lucreze în România în cazul în care și-au pierdut jobul în străinătate, modul în care companiile îi angajează pe acești oameni și, bineînțeles, au anumite subvenții de la stat. Acum, de exemplu, lucrăm la un proiect de lege care sper să treacă, prin care vom încerca să reconectăm primăriile din România direct cu primăriile din Republica Moldova pentru a putea să aibă acces la un fond pe care noi vrem să-l creăm acum printr-o inițiativă legislativă. Cât de cât se pot face lucruri, dar poți, într-adevăr, să izbândești sută la sută în momentul în care toți oamenii politici vor înțelege ce înseamnă cu adevărat diaspora, ce înseamnă românii care sunt plecați în străinătate sau ce înseamnă românii care trăiesc în jurul acelor frontiere ale țării.”Europa Liberă: Cum s-ar dezvolta relația dintre Chișinău și București în cazul când la putere vin partidele de dreapta, proeuropene, și în cazul când vin partidele proruse, cu viziuni de stânga?Viorel Badea: „Atâta timp cât partidele politice din Republica Moldova respectă întocmai regulile care sunt recomandate de Bruxelles, bineînțeles că pot fi partenerii noștri. Dacă nu respectă aceste reguli, normal că România nu poate trece peste recomandările care se fac în capitalele europene și nu poate ea singură să stabilească cu cine joacă aici, în Republica Moldova, și pe cine evită.”Europa Liberă: Promisiunea reunificării celor două state românești, promisiune electorală, cât cântărește ea?Viorel Badea: „Ea cântărește foarte mult, dacă înțelegem exact momentul și modalitatea în care se poate întâmpla acest lucru.” Europa Liberă: Cum trebuie a fi înțeles acest moment?Viorel Badea: „Practic, eu zic că, dacă este să privim cu corectitudine și cu realism, este mult mai fezabilă crearea unor spații comune. Acesta, din punctul meu de vedere, ar fi un soi de premergător al reunificării – să creăm spații comune în cultură, să creăm spații comune în media, spații comune în educație, să avem – de ce nu? – poate chiar o echipă olimpică comună. Deci, să începem să pregătim, cum ar veni, Unirea care, cu siguranță, este inevitabilă, dar, în același timp, diplomația de la București, cât și diplomația de la Chișinău trebuie să își asume total rolul acesta al promovării necesității reunirii acestui neam, promovării în toate cancelariile străine, pentru că Unirea nu mai este un proces pe care îl controlăm numai noi, este un proces care se controlează la nivel global. Nu suntem singuri pe lume, să hotărâm noi între noi ce facem. Și bineînțeles, dacă pe cele două maluri ale Prutului se va ajunge la acel moment în care vom decide cu toții că ne dorim din tot sufletul acest lucru, diplomația noastră va trebui să-și pună ca principal scop acest ideal al reunificării.” Europa Liberă: Foarte mult se spune că de la „podurile de flori” trebuie să se treacă la podurile de infrastructură - infrastructură terestră, energetică și economică, investiții, în primul rând.Viorel Badea: „Investiții, în primul rând... O să fie o conferință importantă a Asociației Investitorilor Români din Republica Moldova, unde o să se spună foarte multe lucruri interesante. O să particip și eu. Eu cred că aceasta este miezul – necesitatea de a încuraja companiile românești, și nu numai, și europene de a fi prezente în Republica Moldova, de a angaja oameni, de a crea piețe, de a promova produsele din Republica Moldova în întreaga Europă. Practic, eu cred că acesta este miezul de la care putem să repornim o relație frumoasă între Basarabia și România și restul Europei.”Europa Liberă: De ce a fost atât de timid procesul de a aduce investiții în Republica Moldova?Viorel Badea: „Pentru că nu au fost condițiile cele mai bune, de multe ori au fost piedici, de multe ori au fost intimidări, de multe ori cei care au venit și au avut intenția să dezvolte un business aici s-au împiedicat de tot felul de obstacole, iar oamenii de afaceri vorbesc între ei. Vă dați seama, dacă un om de afaceri a avut probleme cu autoritățile, a fost obiectul unor abuzuri, automat acest lucru s-a aflat în tot mediul de afaceri și, bineînțeles, sunt mulți care au zis: decât să merg acolo să am probleme, mai bine mă duc și investesc în alte părți, unde am posibilitatea să mă dezvolt, pentru că adevărata religie a unui om de afaceri este profitul. Ceea ce mă îngrijorează pe mine în momentul acesta, însă, este faptul că sunt foarte multe companii, mă îngrijorează pentru Basarabia, nu pentru România, pentru România îmi face plăcere, dar sunt foarte multe companii din Republica Moldova care își mută businessurile în România. Și asta este o mare problemă – depopularea mediului de afaceri în Republica Moldova este problema la care trebuie să ne gândim cu toții.” Europa Liberă: Foarte mulți au trecut Prutul, ducându-și acolo businessul.Viorel Badea: „Pentru că acolo sunt în siguranță, spun ei. Asta îmi spuneau ei, că acolo au siguranța profitului și au siguranța investițiilor, aici, însă, nu au.”Europa Liberă: Și cum vedeți Republica Moldova post-electorală?Viorel Badea: „Nu am de unde să știu. Asta știu numai alegătorii, de asta eu îmi doresc ca ei să iasă în număr cât mai mare la vot și să înțeleagă că trebuie își facă simțită prezența, pentru că adevărații stăpâni (deși nu pare), adevărații stăpâni sunt cei care votează.” 
21:30
Astăzi, la Chișinău, au fost lansate două puncte de vaccinare mobile – un troleibuz și un autobuz, dotate și asigurate cu personal calificat. Troleibuzul circulă în toate sectoarele capitalei, iar autobuzul este destinat suburbiilor. Unele persoane care așteptau dimineața să se vaccineze s-au plâns de lipsa de informații sau, ceea ce păreau să fie, condiții sanitare mai precare decât într-o policlinică ori centru de vaccinare. Iată ce au declarant câțiva doritori de vaccin corespondentului nostru, Sergiu Culeac:- „Cum să ne organizăm, dacă aici nu-i regulă. Nu-i ca lumea. Am mers la medicul de familie, dar nu este vaccinul pe care îl vreau eu – Pfizer. Toți vor Pfizer, dar aici nimeni nu spune dacă este sau nu.”Europa Liberă: Vă imaginați cum veți fi vaccinat?- „Nu, este nevoie de un mediu steril.”- „Cam mi-e frică. Am venit din Europa alaltăieri. Cerul și Pământul - organizarea. Cum aduci în autobuzul ăsta atâta praf, atâta lume intră…”Europa Liberă: Și atunci de ce ați venit aici?- „Nu avem altă ieșire, domnule. În Moldova altă ieșire nu-i. Ne place, nu ne place, noi suntem nevoiți să ne supunem organizării astea proaste.”- „Înăuntru poate că e steril, dar afară nu este organizat. Au pus o umbrelă… Noi suntem atât de mulți. Unde o să păstrăm distanța socială?”Europa Liberă: Aveți vreun vaccin preferat?- „Da, Pfizer. Mă încadrez în timpul în care trebuie să plec peste hotare.”Au fost voci ale celor care se vaccinează în cele două puncte mobile de vaccinare.***Europa Liberă: De ce unii dintre doritori au fost atât de circumspecți cu această metodă de vaccinare care este răspândită în lume? Au fost organizate centre de vaccinare în catedrale, în gări, în parcări…Sergiu Culeac: Oamenii doresc să se vaccineze, dar lansarea primelor centre de vaccinare anticovid a fost marcată de nemulțumiri și chiar de o întrerupere a declarațiilor pe care le făcea primarul capitalei în fața presei. Oamenii, printre care mulți veniți chiar de la 8 dimineața – cu trei ore mai devreme – ne-au spus că nemulțumirile lor au fost alimentate de faptul că, atâta timp cât așteptau ora 11:00, organizatorii nu le-au oferit informații despre tipurile de vaccin cu care vor fi imunizați, unde vor fi așteptați pentru rapel și cum va decurge procedura de vaccinare – în timp ce troleibuzul sau autobuzul se va mișca sau în timp ce vehiculele vor staționa?Europa Liberă: Înțeleg că oamenii erau nemulțumiți de organizare, nu de faptul că s-a organizat acest lucru într-un autobuz și un troleibuz. Problema era cum s-a organizat și nu dacă s-a organizat.Sergiu Culeac: Într-adevăr, lipsa informației. Mulți ne spuneau că ar fi fost suficient să afișeze pe troleibuz sau autobuz toate informațiile. Din această cauză, în timp ce primarul făcea declarații pentru presă, un grup de oameni nemulțumiți au dat buzna, au întrerupt discursul și l-au acuzat că organizează un show politic, pentru că în Chișinău ar fi suficiente clădiri care să găzduiască asemenea centre de vaccinare, dar nu în unități de transport în care, spuneau oamenii, nu se simt în siguranță, din punct de vedere al igienei. Autoritățile au dat asigurări că s-au luat toate măsurile de protecție.Europa Liberă: Cum s-a încheiat acest conflict între primar și cei care erau nemulțumiți?Sergiu Culeac: Primarul a invitat grupul de nemulțumiți la Primărie pentru discuții, după care și-a continuat declarațiile în fața presei. Grupul respectiv și-a ocupat locul la coada de așteptare. În timp ce primarul își continua declarațiile pentru presă a început și procesul de imunizare.Europa Liberă: Până la urmă, această acțiune ar putea avea rezultate, dacă ne luăm după numărul de oameni care vroiau să fie vaccinați astăzi...Sergiu Culeac: Da! În plus, autoritățile locale plănuiesc să organizeze pentru vineri, 28 mai, un maraton al vaccinării în incinta Palatului Republicii din Chișinău. Maratonul va dura trei zile – vineri, sâmbătă și duminică. Într-un fel, primarul i-a invitat pe cei nemulțumiți - și care nu s-ar simți în siguranță, din punct de vedere al igienei, în centrele mobile din troleibuz și autobuz - să vină la acest maraton. 
21:20
Partidele și organizațiile social-politice care doresc să participle la alegerile parlamentare anticipate mai au timp până la 11 iunie să depună la Autoritatea Electorală setul de acte necesare pentru a participa la scrutin. Până în acest moment 8 concurenți au reușit să depună dosarele. Ei pot începe agitația electorală. Despre startul campaniei electorale o convorbire cu Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București.Europa Liberă: Cincizeci și trei de partide se pot înscrie în cursa electorală, CEC a înregistrat până în acest moment șapte concurenți electorali. Cum vi se pare începutul campaniei electorale, pentru că cei care s-au înregistrat la CEC pot deja să înceapă și campania electorală? Angela Grămadă: „Este o campanie care nu a adus nimic nou față de ceea ce am avut anterior, atât în anul 2019, cât și în anul 2020. Este o campanie electorală destul de agresivă, dar partea cea mai tristă a acestei campanii electorale este faptul că se merge în continuare pe acuzații reciproce, se merge pe acuzații reciproce, se merge pe o luptă artificială între Est și Vest și nu discutăm despre proiecte electorale, despre platforme electorale. Mai mult decât atât, fiecare partid susține că nu este importantă platforma electorală, fiindcă puțină lume se uită în conținutul acestora și încearcă să mizeze mai mult pe listele electorale, pe locul unor personalități pe care le-ar aduce în formațiunea politică pentru a susține, practic, mesajul pe care-l adresează liderii acestor formațiuni, însă fără a veni cu proiecte electorale concrete.”Europa Liberă: Care ar trebui, totuși, să fie oferta electorală a celor care vor să obțină mandatul de deputat? Pentru că și dintr-o tabără, și din alta, deocamdată, se fac acuzații și se aduc critici referitor la vectorul politicii externe. De exemplu, unii spun că forțele occidentale încearcă să instituie o guvernare externă la Chișinău, asta o spun cei din tabăra pro-estică, și din cealaltă tabără, pro-occidentală, se aud tot mai multe voci, că ar plana un pericol real ca după alegerile parlamentare anticipate să revină la guvernare regimul oligarhic care a existat până în 2019.Angela Grămadă: „Platformele electorale, în mod normal, trebuie să conțină priorități atât de dezvoltare internă, cât și priorități de dezvoltare a unor parteneriate externe, pentru că politica internă servește unor interese de politică internă, servește unacestor obiective, și nu putem să ne izolăm regional și să nu avem discuții cu partenerii externi sau cu vecinii, în cazul nostru este România, este Ucraina, dar este, într-adevăr, și Federația Rusă, un partener destul de important pentru R.Moldova, și acest lucru trebuie să fie inclus în toate platformele electorale. Și trebuie să fie arătată și traiectoria clară după care aceste parteneriate se vor dezvolta ulterior, dacă aceste parteneriate vor fi eficiente, dacă vor genera beneficii pentru R.Moldova sau nu.Pentru că vedem că din partea vestică vine o anumită ofertă, această ofertă se referă mai mult la reforme, la justiție, la transparența în procesul decizional, la modul în care funcționează instituțiile publice. De cealaltă parte, miza este mai mult pe presiune sau pe instrumentarul pe care-l poate folosi un anumit actor politic, pentru a controla procese decizionale la Chișinău. Și aici vorbim chiar despre mesajul pe care l-a transmis dl Igor Dodon, ca să nu ocolim, l-a transmis alegătorilor săi că, dacă nu votează formațiunea politică pe care o reprezintă, atunci nu vor vedea nici piață pentru produsele din R.Moldova, nu vor putea nici să meargă la muncă în Federația Rusă sau chiar în alte state membre ale CSI, adică e, de fapt o presiune: dacă nu mă votați pe mine, atunci aceste lucruri nu le veți obține. Sau condiționează votarea formațiunii sale cu un parteneriat mai bun cu Federația Rusă.” Europa Liberă: Dar ce poate face Igor Dodon și Blocul PSRM - PCRM mai mult decât au făcut până acum, în relația cu Federația Rusă?Angela Grămadă: „Asta e problema, nu cred că pot să facă mai mult decât au făcut până acum, pentru că, dacă își doreau cu adevărat să schimbe ceva și să transforme acest dialog într-o relație calitativă, în sensul de a accepta faptul că R.Moldova are și ea interese de politică externă, are interese de securitate națională, atunci dialogul ar fi fost orientat puțin diferit, prin reamintirea, partenerilor de la Moscova, faptul că Transnistria este o problemă și trebuie să fie soluționat acest conflict, că există o datorie pentru resursele energetice pe care le-a livrat Federația Rusă către R.Moldova, dar această datorie este a „Moldova-Gaz” și să nu pună presiune pe guvernarea de la Chișinău, în condițiile în care aceste datorii nu pot fi recuperate de la agenții economici.”Europa Liberă: R.Moldova nu are datorii către importul de resurse energetice, doar regiunea transnistreană.Angela Grămadă: „Exact! Dar în presa și, în general, în spațiul informațional al R.Moldova apar titluri de știri prin presa afiliată unor interese politice că R.Moldova are datorii la acestea și că „Gazprom” a înaintat anumite procese la anumite curți internaționale împotriva R.Moldova, fără a specifica prea mult că, de fapt, este datoria unui agent economic din Transnistria, pentru aceste resurse energetice. Este vorba despre cum traduc aceste mesaje actorii politici din R.Moldova către publicul lor, adică potențialul alegător. Or, alegătorul devine foarte confuz atunci când cineva citește asemenea titluri, care sunt folosite anume pentru a-l speria și mai mult, pentru a-l băga, practic, într-un colț și a nu-i lăsa alte opțiuni de a gândi la strategii, la proiecte electorale, la proiecte care ar trebui să i le pună pe masă politicienii sau cei care încearcă să obțină susținerea pentru o anumită formațiune politică în această campanie electorală.” Europa Liberă: Dar ce beneficii a obținut până astăzi R.Moldova din cooperarea din Federația Rusă?Angela Grămadă: „Beneficiile ar putea să fie multiple, dar trebuie să mizăm pentru un parteneriat echitabil. Adică nu putem să vorbim doar în termeni de embargo-uri, constrângeri: Dacă vă îndreptați spre UE, atunci nu veți reuși să beneficiați de tratatele sau de documentele pe care le-ați semnat anterior sau vă oprim livrarea de resurse energetice către R.Moldova. Adică, acest dialog nu trebuie să fie condiționat, nu trebuie să ne fie frică de faptul că Federația Rusă poate să folosească toate aceste instrumente de politică externă, pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău. Parteneriatul trebuie să fie echitabil și să fie respectate acele condiții în tratatele pe care le avem, acele principii și acele norme ale dreptului internațional, pe care ni le-am asumat atât noi, cât și Federația Rusă. Și aici accentul trebuie să fie pus de actorii politici de la Chișinău, că există un cadru internațional în care se dezvoltă aceste relații de bună cooperare.” Europa Liberă: Observatorii scenei politice spun că pe segmentul de stânga se observă o consolidare a forțelor politice, iar pe eșichierul de dreapta, din contra, e dezbinare, fărâmițare. Această situație îl ajută în ce măsură pe cetățean să știe cui să-i dea votul?Angela Grămadă: „Îl ajută destul de puțin, la o primă vedere, dar dacă cetățeanul a devenit mai conștient de votul său și de responsabilitatea pe care o are, atunci acesta va încerca să vadă și dincolo de coeziunea pe care o avem acuma, aparent, între Igor Dodon și Vladimir Voronin, ca și capi de listă ai Blocului PSRM - PCRM. Mai există forțe de stânga, care își vor face loc pe scena politică și care, cu siguranță, vor deveni competitori destul de serioși pentru cei doi lideri care au format acest bloc. Și aici mă refer și la formațiunea politică pe care a creat-o acum câțiva ani dl Mark Tkaciuk împreună cu Iurie Munteanu, mă refer și la Renato Usatîi. Problema pe stânga e că noi nu știm dacă această coeziune va merge dincolo de blocul deja creat de socialiști și comuniști și, în cazul că trec mai multe formațiuni pragul electoral, dacă aceste fracțiuni se vor alătura sau nu. Pentru că în această situație chiar devine complicată posibilitatea de a avea o guvernare care să aibă o susținere suficient de mare în următorul legislativ și atunci iarăși ne vom confrunta cu o criză. Același lucru se întâmplă și pe dreapta, doar că aici accentele sunt puse un pic altfel. Sunt mai puține mesaje de a speria alegătorul de dreapta. Mă refer la faptul că se vorbește despre reforme, despre justiție, despre instrumente de luptă împotriva corupției. Aici confuzia o generează faptul că aceste formațiuni politice nu reușesc să-și combine aceste interese aparent comune, căci au, aparent același vector european, și să dea dovadă de o solidarizare încă mai mare în vederea obiectivului ce și l-au pus în anii precedenți, acela de a lupta împotriva unor forțe economice care controlează procese politice și aici avem încă o dilemă mare pentru alegător. Dar miza este un pic diferită de ceea ce avem pe stânga.”Europa Liberă: Dar această divizare despre care vorbesc și politicienii, și experții, ai segmentului de dreapta, ar periclita parcursul european al R.Moldova, așa cum încearcă unii să acrediteze ideea? Angela Grămadă: „Nu cred că periclitează parcursul european, pentru că orice concurență e sănătoasă și faptul că avem atât de multe formațiuni politice generează competiție. În mod normal, ar trebui să genereze nu doar o competiție pentru votul alegătorului, dar ar trebui să genereze și o competiție de idei, o competiție de proiecte, o competiție de propuneri relevante pentru a îmbunătăți situația cetățeanului. Deci, faptul că avem atâtea formațiuni politice este de bine. De rău este faptul că cultura politică pe care o avem în R.Moldova nu e la nivelul pe care ni-l dorim noi, ca să înțelegem nu doar noi, cetățenii, cei cu drept de vot, dar să înțeleagă și actori politici că în anumite situații ar trebui să lași punți de legătură, punți de comunicare între diferite formațiuni politice, pentru a putea negocia viitoarele coaliții guvernamentale sau parlamentare. Adică să poți să susții un guvern, chiar dacă va fi un guvern provizoriu sau dacă va avea un mandat limitat, el să fie unul funcțional și să poată să-și îndeplinească atribuțiile conform legislației în vigoare.” Europa Liberă: Și despre unioniști și dezbinarea lor: s-a făcut a doua ofertă a formațiunii AUR pentru PUN, spunându-se că cei din AUR sunt gata pentru a bloc electoral comun, dar liderul PUN, Octavian Țîcu, a refuzat a doua oară oferta aur. Cum comentați acest lucru?Angela Grămadă: „Bănuiesc că cei de la PUN au destul de multe argumente să refuze această ofertă. Am auzit intervențiile dlui Octavian Țîcu și multe dintre argumentele pe care le-a adus el par să aibă dreptul la existență, pentru că, probabil, a contat pentru ei și modul în care au fost purtate aceste discuții. Faptul că ei nu au refuzat să se întâlnească cu cei de la AUR, să afle care este punctul lor de vedere, să vadă și să înțeleagă de ce nu au acceptat din prima să creeze acel bloc al unioniștilor, pare să fi contat destul de mult în decizia finală, aceea de a merge singuri în această campanie electorală. Pentru mine contează să văd foarte mult să văd ce vor avea comun și ce vor avea diferit, pentru că, aparent, există un obiectiv comun pentru cei doi actori politici, care au decis să intre cu același slogan în campania electorală, mă refer la unirea cu România, dar contează să văd cum își propun ei să-și atingă acest obiectiv din platforma electorală și cu ce ofertă mai vin pe lângă acest obiectiv de reunificare a celor două state românești, așa cum le numesc ei. Deci, pentru mine contează să văd și ce vine, dincolo de acest obiectiv mare, unul nobil, idealist, în această campanie electorală, în oferta celor două forțe politice.”Europa Liberă: Și despre votul din străinătate: 24 mai a fost ultima zi în care diaspora s-a putut înregistra prealabil pentru a putea vota la alegerile anticipate. Aproape 100 de mii de cetățeni ai R.Moldova s-au înregistrat până acum, dacă e să comparăm cu cifra prezenței la vot în alegerile prezidențiale, când s-au prezentat 253 de mii. Unii spun că votul din diaspora a r putea să fie decisiv pentru viitoare guvernare, cum vedeți Dvs. mobilizarea celor de peste hotare? Angela Grămadă: „Diaspora a încercat întotdeauna să demonstreze că ea contează. Poate că anterior informarea și capacitățile de informare a autorităților a fost mai mică sau nu au avut interesul să comunice aceste opțiuni de a mări numărul de secții deschis în afara țării, dar ceea ce s-a întâmplat în februarie 2019, cu accent, aici, pe alegerile parlamentare de atunci și mobilizarea extrem de consistentă din octombrie și noiembrie 2020, a demonstrat tuturor actorilor politici că trebuie să existe o comunicare constantă și această comunicare trebuie să ia în considerare faptul că această diasporă contează nu doar din punct de vedere al votului pe care-l pot aduce într-o anumită campanie electorală, dar această mobilizare contează și în procesul decizional, pentru că am văzut că foarte mulți actori politici au inclus în listele lor reprezentanți ai diasporei. Oamenii așa se pot întoarce acasă și acele lipsuri de expertiză pe care le putem vedea în diferite liste electorale se pot compensa cu ceea ce avem în afară. Deci, diaspora poate să fie atât actor politic, cât și votant politic, adică un personaj care să-și cedeze o parte din suveranitatea sa pentru ca să delege o persoană sau o formațiune politică în parlament, pentru a lua anumite decizii. Diaspora contează și ar putea, într-adevăr, să facă o diferență destul de mare sau să dea, pur și simplu, câteva mandate în această campanie electorală, prin prezența masivă la vot, pe care o va avea.” 
21:10
Ministerul Sănătății a spus miercuri că 25 610 dozele de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, un număr record de la începutul campaniei de vaccinare pe 2 martie. Până la 26 mai, au fost administrate în total 351 843 de doze de vaccin. În perioada 28 – 30 mai, va fi organizat un maraton al vaccinării, la Palatul Republicii din capitală, unde imunizarea va fi posibilă fără o programare prealabilă, doar cu buletinul de identitate. Vor fi disponibile mai multe tipuri de vaccin, inclusiv AstraZeneca, Pfizer, Sinopharm, CoronaVac. În timpul primului asemenea maraton, care a avut loc în perioada 21 – 23 mai, cel mai solicitat a fost vaccinul Pfizer.
20:50
Cea mai reprezentativă asociație a primarilor şi aleşilor locali din R. Moldova - Congresul Autorităților Locale – solicită tuturor concurenților electorali în cursa pentru anticipatele din iulie să-şi asume drept prioritate descentralizarea şi să includă în programele lor măsuri concrete în sprijinul autonomiei locale. Partidele, deja înscrie în cursă şi cele care urmează, nu şi-au publicat deocamdată programele electorale. O bună parte dintre ele s-au pronunțat deja în favoarea eficientizării administrației locale, dar nu neapărat printr-o veritabilă reformă administrativ-teritorială. Despre această reformă şi despre lărgirea autonomiei, inclusiv financiare, a localităților se discută de ani de zi, s-au făcut mai multe promisiuni, dar rezultatele se mai las așteptate. Revendicările pe care reprezentanții Congresului Autorităților Locale speră să le vadă nu doar în programele electorale, dar şi în faptele celor care vor ajunge în funcția de deputat țintesc soluționarea unor probleme cu barbă. Autoritățile locale revendică de ani de zile o descentralizare administrativă veritabilă şi mai multă autonomie, mai ales financiară, reușind să obțină până acum, cu țârâita, unele compromisuri de la centru cum ar fi încasarea în bugetele locale a taxei pentru drumuri sau a unei părţi, ce-i drept infime, din impozitele pe venit achitate de contribuabili.Lista actualizată a solicitărilor înaintată de CALM partidelor care îşi doresc să acceadă în Parlament după scrutinul anticipat din iulie, include, între altele, anularea scutirilor de la plata mai multor impozite, depolitizarea fondurilor naționale de investiții şi repartizarea lor după criterii obiective, nu după afilierea politică a edilului, precum şi alocarea directă în bugetele locale a unei cote din impozitele pe venit achitate de antreprenori, dar şi majorarea celei plătite de persoanele fizice, adică de locuitori.„Astăzi, când un agent economic mă întreabă de ce nu se face asta sau cealaltă, că noi plătim impozite, este foarte greu să explici, pentru că oamenii, agenţii economici cu adevărat plătesc impozite, doar că în bugetul municipiului Chişinău rămâne zero din aceste impozite”, explică primarul general al capitalei Ion Ceban.„În decurs de 6-7 ani am dezvoltat un parc industrial, cu investiţii de peste jumătate de miliard de lei. Aceste investiţii, care ar fi logic să se întoarcă la comunitatea mea, vin doar ceea ce se strecoară printre degete. În rest, totul pleacă după principiul centralizării în alte bugete. Este foarte greu să lămurești oamenilor de ce nu ai drum, lumină, în condiţiile în care banul respectiv pleacă în altă parte”, afirmă un alt edil, cel din Edineţ, Constantin Cojocaru.În ce măsură revendicările aleșilor locali se vor regăsi printre prioritățile concurenților în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate nu e limpede deocamdată. Formațiunile deja înscrise în cursă şi cele care urmează încă nu şi-au publicat platformele electorale, remarcă analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă. El observă însă că unii potențiali concurenți electorali s-au pronunţat deja în favoarea descentralizării şi lărgirii autonomiei locale:„Renato Usatîi a venit cu ideea eliminării verigii consiliilor raionale, care doar consumă bani. Este o propunere interesantă, pentru că există exemplul ţărilor baltice. Domnul Chicu, fiind premier, a creat un modul care s-a ocupat de problemele reformei administraţiei locale, eficientizării acesteia. Platforma DA s-a exprimat pe marginea necesităţii lărgirii autonomiei locale, inclusiv a celei financiare. Pe de altă parte, PSRM a spus foarte ferm că nu va susţine niciun fel de reformare a structurii administrativ-teritoriale, dar nu cred că socialiştii ar fi împotriva eficientizării administraţiei locale.”Un alt analist politic, Veaceslav Berbeca, de la Institutul „Viitorul”, consideră că partidele politice care mizează mult pe primari pentru a acumula voturi în teritoriu vor include neapărat în platformele lor electorale angajamente ambiţioase legate de autonomia locală. Analistul exclude însă că vreo formaţiune îşi va asuma la modul serios promovarea reformei administrativ-teritoriale despre care se discută ani de zile:„Când vorbim despre reforma administrativ-teritorială asta înseamnă şi reducerea numărului de primării, a raioanelor, chiar lichidarea lor. Este un subiect sensibil şi puţine partide îşi doresc în campanie să promoveze astfel de mesaje.”  Dezbaterile din jurul reformei administrativ-teritoriale, care presupune reducerea numărului de primării şi de raioane, au fost lansate cu regularitate de guvernările care s-au perindat în ultimii ani, dar abandonate în prag de alegeri, fie ele parlamentare, locale sau prezidențiale. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut cu reforma administrativă iniţiată cu câteva luni înainte de prezidențiale de fostul premier Ion Chicu şi abandonată sub presiunea ex-preşedintelui Igor Dodon şi a fracţiunii sale socialiste din parlament.
20:20
Invitata este Victoria Borodin de la Ziarul de Gardă.
19:40
Un avion de pasageri al companiei belaruse de stat Belavia, care zbura de la Minsk la Barcelona, s-a întors înapoi, miercuri, după ce a fost avertizat de Polonia că ar putea să nu fie lăsat să intre în spațiul aerian al Franței.Liderii Uniunii Europene au cerut luni oficialilor europeni să elaboreze noi sancțiuni împotriva Minskului și să găsească soluții pentru a bloca accesul companiilor aeriene belaruse în spațiul aerian european, după ce un avion al companiei Ryanair având la bord un jurnalist disident a fost forțat să aterizeze la Minsk, duminică, jurnalistul fiind arestat.Datele portalului Flightradar24 arată cum avionul belarus a făcut cale întoarsă înainte să intre în spațiul aerian polonez. Polonia nu i-a interzis survolul, dar l-a avertizat că poate avea probleme în Franța, a spus un purtător de cuvânt al Agenției poloneze a controlorilor de trafic. Franța a spus luni că retrage autorizația pentru zborurile Belavia.Agenția Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației a cerut, miercuri, tuturor companiilor aeriene să evite, din rațiuni de securitate, spațiul aerian al Republicii Belarus, cu excepția situațiilor de urgență. Duminică, autoritățile belaruse au interceptat avionul Ryanair, care traversa spațiul aerian belarus în timpul unui zbor între membrele Uniunii Europene, Grecia și Lituania. După aterizarea forțată la Minsk, jurnalistul Roman Protesevici a fost arestat împreună cu prietena sa.Incidentul a reînnoit presiunile occidentale asupra liderului autoritar belarus Aleksandr Lukașenka, după sancțiunile impuse deja Minskului pentru reprimarea protestelor opoziției declanșate de alegerile prezidențiale controversate, din august 2020.
19:40
Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit, miercuri, în Iordania, ultima etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu având ca scop întărirea unui armistițiu mediat de Egipt, care a pus capăt recentelor atacuri aeriene de 11 zile între Israel și militanții palestinieni din Gaza. Blinken s-a întâlnit mai devreme, la Cairo, cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, pe care l-a lăudat pentru că a contribuit la încetarea „relativ rapidă” a violențelor. În Iordania, diplomatul american poartă convorbiri cu regele Abdullah II. Egiptul a jucat un rol esențial în intermedierea armistițiului, care a intrat în vigoare pe 21 mai, oprind cele mai grave lupte de după 2014 între Israel și militanții palestinieni din Fâșia Gaza. După întâlnirea cu Sisi, Blinken a declarat că ambii „cred cu tărie că palestinienii și israelienii merită în egală măsură să trăiască în siguranță și securitate” și că „Egiptul are o importanță vitală pentru aceste aspirații”. Principalul diplomat american s-a întâlnit deja, pe 25 mai, cu liderii israelieni și palestinieni, exprimând sprijinul Washingtonului pentru încetarea focului. După discuții cu președintele palestinian Mahmud Abbas la sediul acestuia din Ramallah, capitala Cisiordaniei ocupate de Israel, Blinken a promis să refacă relațiile Statelor Unite cu palestinienii prin redeschiderea unui consulat la Ierusalim, precum și acordarea de ajutoare de milioane de dolari pentru Fâșia Gaza, care a suferit în urma războiului.
19:20
Dreptul la egalitate, la o justiție echitabilă sau dreptul la ocrotirea sănătății sunt cel mai des încălcate din cauza corupției. Constatarea aparține experților Centrului pentru drepturi civile și politice, de la Geneva, și PNUD Moldova. Aceștia au analizat, în premieră, ce impact are corupția asupra respectării drepturilor omului. În ultimii zece ani, drepturile persoanelor ce fac parte din numitele „grupuri vulnerabile” sunt încălcate constant, iar progresele înregistrate sunt prea mici pentru ca aceste persoane să le sesizeze. Constatarea aparține expertului Dumitru Rusu de la Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare, și care evidențiază în special infracțiunile motivate de ură, prejudecată sau dispreț.Juristul a adus și un exemplu: o familie de romi constant este lăsată, cu rea intenție, fără lumină în locuință. S-a plâns la poliție și a fost pornit un dosar penal, însă la scurt timp membrii familiei s-au pomenit intimidați ca să-și retragă plângerea: „Este extrem de dăunător pe termen mediu și lung din considerentul că în acest fel mesajul care ajunge la comunitate, inclusiv cea a romilor, e să nu interacționeze cu autoritățile. Adică ei sunt descurajați, acesta e mesajul pentru ei.”Deseori, abuzurile din partea funcționarilor publici sunt posibile din cauza legislației imperfecte, ce lasă loc de interpretări, constată experta Cristina Țărnă, co-autoare a studiului despre „Impactul corupției asupra realizării drepturilor omului în R. Moldova”. Alături de colegii săi, Cristina Țărnă a analizat peste o mie de cazuri de încălcare a diverselor drepturi: la sănătate, la informație, la egalitate, la proprietate etc. Fosta directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție mai spune că, la modul practic, legea parcă favorizează ilegalitățile.Corupția are și costuri, inclusiv financiare, afirmă expertul național PNUD Moldova, Sergiu Ostaf. O treime din situațiile analizate în cadrul cercetării sunt cazuri individuale de încălcare a drepturilor omului. Corupția a păgubit statul cu peste 20 de milioane de lei în aceste situații.Cum se estimează costurile? De exemplu, pentru un caz de violență în familie ce este tărăgănat pentru că agresorul mituiește polițistul societatea plătește cam 45 de mii de lei. E vorba de îngrijirea medicală pentru victimă, asistența psihologică, concediul medicale sau oferirea de servicii juridice. Mai trist e că aceste cazuri generează și victime colaterale, spune Sergiu Ostaf: „Grupurile cele mai vulnerabile sigur că sunt victimele violenței domestice. Încălcarea drepturilor lor au ca ricoșeu și încălcarea altor persoane, cum sunt cele dependente de ele, de victimele supuse violenței domestice. Deci, efectul „de cascadă” este și asupra altor persoane, deci, vorbim nu doar încălcare directă, dar și indirectă asupra drepturilor omului.”Concluzia generală a studiului realizat de PNUD Moldova e că din cauza corupției pierde atât statul în general, cât și cetățenii în particular. În prima situație resursele sunt irosite din cauza mitei și impozitelor ratate. În cea de-a doua situație cetățenii pierd șansele de creștere personală și încrederea în instituțiile statului. 
19:20
Premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că guvernul său face „tot posibilul” pentru a distribui beneficiarilor motorina donată de România, cerând Agenției Rezerve Materiale să prezinte aceste eforturi „în cele mai mici detalii”, într-o conferință de presă, joi. Ciocoi a vorbit miercuri, în ședința guvernului, în urma criticilor formulate de deputatul Platformei DA, Alexandr Slusari. Acesta a scris pe Facebook că cele șase mii de tone de motorină oferite de România ca ajutoare umanitare pentru fermierii moldoveni afectați de seceta și alte intemperii de anul trecut nu ajung la destinatari, iar funcționari guvernamentali ar răspândi „bârfe” despre faptul că motorina nu este calitativă. Premierul Ciocoi a spus că acuzațiile fac parte din „febra” campaniei electorale.
19:20
Președinta Maia Sandu i-a spus miercuri ambasadorului Statelor Unite la Chișinău, Dereck J. Hogan, că își dorește ca toți cetățenii moldoveni să „aibă posibilitatea de a-și exprima alegerea liber, corect și transparent, indiferent de locul unde se află”, la scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. În timpul unei întrevederi la Președinție, Sandu i-a transmis lui Hogan mulțumiri pentru sprijinul oferit de Statele Unite în lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv prin contribuția la platforma COVAX de facilitare a accesului la vaccinuri pentru țări ca R. Moldova, se spune într-un comunicat moldovean. Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, fiind ajutată de o prezență masivă la urne a alegătorilor moldoveni din diaspora occidentală. Fostul său partid, PAS, speră să obțină performanțe asemănătoare la parlamentarele din iulie.
18:50
Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat ambasadorii occidentali, fără a numi vreunul însă, de implicare în procesele electorale de la Chișinău, spunând că ar face listele pentru PAS și că ar merita să fie expulzat măcar vreo unul, așa cum s-a întâmplat în 2009 cu un ambasador român declarat indezirabil de liderul comunist de atunci, Vladimir Voronin.Declarațiile vin după ce socialiștii și comuniștii au creat un bloc electoral comun pentru participarea la alegerile din 11 iulie, iar mesajul celor două formațiuni s-a radicalizat, așa cum observă analiștii. Dar care este miza?Blocul comuniștilor și socialiștilor a pășit în campanie cu mesajul “să nu cedăm țara străinilor”, iar pretextul pe care îl invocă e o pretinsă armată de consilieri, plătiți de o fundație germană să stea în președinție. Într-un vlog de săptămâna trecută, Igor Dodon a continuat ideea, spunând că victoria dreptei ar însemna control extern asupra întregii țări, ca la președinție, iar miercuri (25 mai) a adăugat, la o altă apariție mediatică, că ambasadori occidentali s-ar implica în conflicte interne din PAS, căruia i-ar dicta până și cine să apară pe liste, lucru pentru care ar merita expulzarea. Alte alegații, lansate deja de Voronin, sunt că dreapta înseamnă NATO, “copii de culoare” și „jandarmi români”, iar Igor Dodon a adăugat că victoria acesteia în alegeri ar aduce “război” ca în Ucraina.Cu toate că acest gen de mesaje au fost un loc comun în retorica de-a lungul istoriei celor două partide, cel legat de pretinsa lipsă de loialitate imputată președintei, dar și de amestec direct al ambasadorilor în procese electorale sunt totuși mai noi, cel din urmă având se pare la bază un recent și neelucidat incident, când un edil – se pare că cel de la Strășeni - ar fi fost împiedicat să se lanseze în competiție, pentru a nu spori dispersarea pe dreapta.Radicalizarea, în actualul context electoral, ar avea totuși legătură mai mare cu imaginea surprinsă, momentan, de sondaje, explică pe de altă parte Ion Jigău, director al CBS-AXA – cunoscută companie de cercetări sociologice de la Chișinău:“Are loc polarizarea spre două mari partide – sau mai exact un bloc și un partid – și puțin-puțin spre altele două formațiuni mai mici – ale lui Șor și Usatîi, restul Astfel, prin astfel de mesaje, care prind la cei care sunt “homo sovieticus”, adică oamenii total anti-occidentali și care se fac tot mai puțini, ei (PSRM-PCRM) încearcă să nu permită plecarea acestui electorat către Șor și Usatîi,. Deci, ei știu că sunt în pierdere - au sondaje interne , care sunt destul de bine făcute - și atunci încearcă să consolideze electoratul în jurul lor.”În R. Moldova, sondajele publice se bucură, tradițional deja, de mult mai puțină încredere ca cele interne, comandate și plătite de partide pentru a-și ajusta la ele strategiile. Două cercetări de acest fel, tocmai invocate într-un articol al newsmaker.md, ar arăta întâietatea PAS-ului, urmat de blocul comunist-socialist, apoi, la distanță mare, de formațiunea lui Usatîi și, pe ultima poziție peste prag, de partidul “Șor”. Alte două formațiuni care apar în acele cercetări ar fi AUR și DA, dar ambele cu scoruri mai mici decât cel ce poate să-i califice.Problema pe care și-o pune, pe acest fundal, Igor Boțan, analist politic al Asociației de democrației participativă ADEPT, e care sunt intențiile pro-europenilor, care, continuând să lupte între ei, determină absenteismul și divizarea:“Nișa politică a socialiștilor și comuniștilor este doar aceasta – de contrapunere a integrării europene a R. Moldova cu celălalt vector. Deci, ei adâncesc clivajele, spre obținerea beneficiilor de ordin electoral. Ceea ce fac euro-asiaticii e logic și e singurul lucru pe care îl pot face ei conștient pentru a-și majora scorul, dar oportunitățile pentru a fi învingători le sunt create de pro-europeni și unioniști, care se bat între ei și dispersează electoratul, dezgustând oamenii și inducând comportament de absenteism”.Clonele și spoilerii sunt alte două probleme cu care vor avea, cel mai probabil, de-a face în actuala campanie partidele tradițional de pe dreapta porfo-europeană, dar, fiind jos de tot în sondaje, cele câteva apariții electorale nu vor reuși să se constituie în amenințări reale pentru principalii actori de pe terenul de joc, apreciază sociologii.    
18:00
53 de partide și organizații social-politice au dreptul să participe la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Până în prezent, CEC a înregistrat opt concurenți electorali. Este vorba despre Partidul Acasă Construim Europa, Partidul „Congresul Civic”, Blocul electoral „Renato Usatîi”, Partidul Politic „ȘOR”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” și Partidul Democrat din Moldova. Autoritatea electorală spune că acestea pot începe campania electorală. Editorialistul Nicolae Negru este de părere că nu numărul partidelor contează, dar calitatea lor.Nicolae Negru: „Nu cred că ar trebui să ne deranjeze numărul lor, problema e în calitatea partidelor, ce fel de partide avem noi, că majoritatea partidelor sunt un fel de SRL-uri sau această migrațiune de deputați. Desigur că nu l-am prins pe nimeni luând bani, dar putem să ne imaginăm că ceva-ceva li s-a dat, când, bunăoară, un deputat azi votează într-un fel, iar mâine votează complet în alt fel. Drept exemplu – deputații PD, când, fiind la guvernare, au votat una și acum cu Dodon, cu Șor au votat complet altceva. Mă refer la miliardul furat, la vârsta de pensionare ș.a.m.d.”Europa Liberă: Dvs. care cunoașteți foarte bine activitatea partidelor, ce ne puteți spune despre doctrinele lor, despre ideologia pe care o promovează?Nicolae Negru: „În politică funcționează acest principiu: cerere și ofertă. Orice partid propune ceea ce crede el că se întreabă, ceea ce crede el că va avea rezonanță în mediul electoral și, în felul acesta, unii, într-adevăr, cad în populism, că dacă mă aduceți pe mine la putere, eu vă rezolv totul, de exemplu, aduc miliardul înapoi sau dobor balaurul corupției etc. Despre doctrine, din păcate, la noi nu se discută la modul serios, nu se discută chiar, bunăoară, despre perspectiva geopolitică a Republicii Moldova, se merge la simțurile, la frustrările, la nostalgiile oamenilor, dar nu se așază două echipe, de exemplu, și să vedem care este avantajul integrării în Uniunea Europeană și care este avantajul integrării în Uniunea Euroasiatică, de ce unii se țin cu dinții de Uniunea Euroasiatică din punct de vedere economic, din punct de vedere social, cultural ș.a.m.d. Lucrurile acestea nu se fac.”Europa Liberă: Dar de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu este nicio formațiune politică, care s-ar dezice de acest acord politic pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană? Nicolae Negru: „Cum nu sunt? Nu zicea Dodon în fosta campanie că va anula Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană?”Europa Liberă: Nu a fost denunțat de nicio formațiune politică. Nicolae Negru: „Nu, nu a fost denunțat de nicio formațiune politică, fiindcă nu a ajuns să-l denunțe, dar așa cum acționa Partidul Socialiștilor spre asta mergea, fiindcă dacă nu îndeplinești condițiile Acordului de Asociere, unde ajungi până la urmă? Ajungi că acest acord nu mai funcționează și este reziliat.”Europa Liberă: Bine, dar acum, când s-a produs acest mariaj politic dintre PSRM și PCRM, mulți dintre simpatizanții acestui bloc au să spună că Vladimir Voronin a fost cel care a îmbunătățit relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?Nicolae Negru: „Păi, iată un exemplu: țineți minte cu ce lozinci a venit Voronin la putere? Că Partidul Comuniștilor transformă Republica Moldova în Cuba Europei, de exemplu, că intrăm în Uniunea Rusia-Belarus... Și când s-a lovit de problemele reale ale Republicii Moldova, a schimbat macazul, a văzut că, de fapt, pentru ca să rămâi pe linia de plutire, trebuie să ai și niște bani, trebuie să ai și niște investiții, trebuie să ai și niște relații cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială, întrucât, dacă nu ai relațiile respective, nu investește nimeni în economia Republicii Moldova.” Europa Liberă: Cum ar fi arătat Republica Moldova, dacă nu ar fi fost asistența din partea Occidentului și în linii mari a Uniunii Europene?Nicolae Negru: „Păi lasă fiecare să-și imagineze, de exemplu, că nu ar primi pensiile la timp. Despre lucrurile acestea nu se spune, dar Republica Moldova, dacă nu ar fi existat granturile din partea Uniunii Europene, nu ar fi primit salariile și pensiile la timp sau le-ar fi primit mult mai micșorate. Sau să vorbim de sfera socială, să vorbim de educație, să vorbim de irigație, să vorbim de apeducte, drumuri, canalizare ș.a.m.d., eu îmi imaginez ce dezastru ar fi dacă partenerii noștri occidentali nu ar fi investit în drumurile noastre. Iată chiar drumul de la Chișinău încolo spre Bălți, de la Sărăteni dinspre Soroca americanii ni l-au dăruit, practic, și au făcut un drum de bună calitate, care rezistă. Eu cred că fiecare cetățean dacă ar vota rațional, atunci totul ar fi bine, atunci n-am avea această problemă, dar, din păcate, nu numai în Republica Moldova, trebuie să spunem, oamenii nu votează rațional.”Europa Liberă: La trei decenii de la proclamarea independenței Republicii Moldova, politicienii mai merg la alegători cu problema limbii, problema identității, problema statalității, problema neutralității. Acest amalgam de promisiuni electorale cum îl ajută pe alegător să ia o decizie corectă? Nicolae Negru: „Nu îl ajută în niciun fel, dar e și vina alegătorului, fiindcă el înghite tot ce i se dă, înghite această momeală. Iată acum, de exemplu, socialiștii strigă că statul Republica Moldova e în pericol, că cineva o să conducă din afară Republica Moldova, deși, dacă ne referim la Partidul Socialiștilor, am văzut că veneau multe indicații sau multe lucruri din afară, de la Moscova. D-apoi când s-au dus 35 de deputați ai Partidului Socialiștilor la Moscova, unde s-a mai văzut așa ceva? E pur și simplu o lipsă completă de demnitate, în cazul de față.”Europa Liberă: Da, merge la Moscova, dar tot dă din deget că dușmanul este Occidentul, că se vinde interesul statului Vestului?Nicolae Negru: „Fiindcă mesajul acesta îl transmite și Putin și o parte din alegătorii noștri acceptă acest mesaj, le place acest mesaj, cred în acest mesaj și acest mesaj este transmis și prin mass-media care vine din Rusia. S-a pus o anumită stavilă, dar ei au înlăturat-o. Apropo, vorbim de Dodon, vorbim de Partidul Socialiștilor.”Europa Liberă: Ceea ce mai aud de la omul de la firul ierbii e că de această dată vor lua în calcul calitatea listei electorale a partidelor.Nicolae Negru: „E bine, într-un fel, dar e cam târzior, fiindcă pe parcursul acestor 30 de ani s-au perindat cam aceleași fețe, dacă stăm să ne uităm mai bine. Și m-am uitat prin unele liste, politicienii noi cam sunt cei vechi, reciclați din alte partide. Pe de altă parte, e și o explicație obiectivă a acestui fenomen, o bună parte din cetățenii Republicii Moldova sunt plecați peste hotare, partea cea mai activă, cea care se implică și aici rămân cei care n-au avut posibilitate să plece și dintre cei care au rămas nu toți sunt activi.”Europa Liberă: Remitențele de la cei plecați sunt în creștere, asta arată și datele statistice, iar pe de altă parte, am auzit și voci din mediul experților care spun că, pentru prima dată în 30 de ani de independență, diaspora ar putea decide cine să guverneze Republica Moldova. Dvs. ce ziceți?Nicolae Negru: „Da, lucrurile spre asta merg, dar totuși majoritatea populației se află aici. Ei ar putea înclina balanța într-o parte sau în alta, dar ca număr nu sunt mai mulți decât numărul alegătorilor de aici.”Europa Liberă: Peste 90 de mii din cetățenii cu drept de vot din străinătate s-au înregistrat deja în prealabil pe liste... Nicolae Negru: „E adevărat, las’ să voteze 200 de mii și 250 de mii sau chiar 300 de mii...”Europa Liberă: 253 de mii au votat la prezidențiale.Nicolae Negru: „Da, e o cifră impunătoare, dar oricum nu e mai mare decât numărul cetățenilor care se află acasă, să spunem așa. Și dacă acești 200 și ceva sau 300 de mii de oameni vor vota pentru un singur candidat, desigur atunci vom putea spune că ei au hotărât, ei au înclinat balanța spre un candidat sau spre altul.” Europa Liberă: Despre numărul mare al celor nehotărâți, ce ne puteți spune, pentru că și astăzi, dacă discuți cu mulți oameni, încă nu sunt deciși pentru cine să-și dea votul sau spun că n-au să mai meargă la scrutin, pentru că nu au încredere în nimeni?Nicolae Negru: „Aici e rezultatul activității partidelor, a politicienilor noștri, deși iarăși trebuie să fim obiectivi și să spunem că e un fenomen care se mai observă și prin alte părți această scădere a activității cetățenilor, dar în anumite momente critice, atunci când pe cântar se află foarte mult, atunci când destinul lor depinde de aceste alegeri, eu cred că ei se vor mobiliza și vor veni în număr mai mare la vot. Dar la o parte li s-a făcut lehamite de aceleași mesaje din partea unor politicieni, aceleași fețe, desigur că ei vor fețe noi, fețe mai tinere, oneste, cinstite, integre, necorupte.”Europa Liberă: Cu excepția vectorului politicii externe, care ar fi direcția corectă pe care să se îndrepte Republica Moldova, ca să se recâștige încrederea pierdută în clasa politică, în instituțiile statului?Nicolae Negru: „Din păcate, noi nu putem face abstracție de geopolitică, fiindcă geopolitica se manifestă nu numai în ceea ce vedem, direcția spre Est sau direcția spre Vest, geopolitica se manifestă și în calitatea politicienilor, în numele politicienilor care sunt susținuți de o anumită categorie de mass-media, de exemplu, sunt mituiți, sunt finanțați de anumite partide și se fac investiții în anumite persoane.Și toate lucrurile acestea dezechilibrează climatul politic din Republica Moldova și eu cred că, atâta timp cât nu va exista soluționarea acestei probleme geopolitice, nu va fi echilibru în Republica Moldova. Și lupta cu corupția nu este posibilă fără o clarificare a vectorului geopolitic, fiindcă se investesc foarte mulți bani din afara Republicii Moldova, același exemplu cu „kuliokul” e puțin. Dar ce spunea Dodon înainte de asta? Că el primește până la un milion de euro. E o sumă imensă lunar pentru întreținerea partidului. Unde se duc banii aceștia? Pentru coruperea anumitor cetățeni, pentru coruperea anumitor persoane și dacă nu rezolvăm lucrul acesta, nu cred că reușim în celelalte. Adică vom alege oameni noi, completamente noi, dar unde e garanția că mâine ei nu vor fi corupți? Eu, de exemplu, cred că principala problemă este această orientare și cetățenii noștri trebuie să conștientizeze acest lucru.”Europa Liberă: Cât de justificată este critica care li se aduce forțelor de pe segmentul de centru-dreapta că nu au reușit să se unească și că doar pe stânga se observă deocamdată că se încearcă să nu fie risipit niciun vot?Nicolae Negru: „Dacă acolo s-au unit și dincolo nu s-au unit, înseamnă că cineva are nevoie de asta. Această lozincă a unității, a consolidării a răsunat și de partea dreaptă...” Europa Liberă: Doar la nivel declarativ, dar mai mult nu s-a făcut aproape nimic.Nicolae Negru: „La nivel declarativ, da. E irațional, dar mă gândesc că poate că scopul acestor partide nu e participarea, ci simularea participării la alegeri, cineva poate este interesat ca ele să nu participe, dar numai să simuleze, în așa fel încât voturile pe segmentul proeuropean, unionist al Republicii Moldova să fie irosite, risipite, consumate în van. Probabil acesta e interesul cuiva, fiindcă eu cred că s-ar găsi modalități de a-i uni, dacă ar fi interesat cineva.”Europa Liberă: Până la 11 iulie la anumite surprize ne mai putem aștepta?Nicolae Negru: „Ne mai putem aștepta la surprize în funcție de cum va decurge campania electorală și ce vor arăta sondajele. Au apărut niște jucători relativ noi sau chiar noi, e adevărat, unele cu lideri mai vechi. Să vedem dacă ei vor reuși prin mesajele lor să rupă din turta partidelor mai mari și dacă vor reuși, atunci desigur se vor schimba și unele mesaje, vom vedea poate și unele regrupări de forțe.” Europa Liberă: Atacul la persoană și discursul de ură cât de păgubos este pentru ca această campanie electorală să decurgă în albia normalității?Nicolae Negru: „Atacul la persoană și compromiterea adversarului e o practică generală. Știrile de acest fel se citesc mult mai bine decât știrile care vorbesc despre ceva concret realizat și pe urmă patimile, emoțiile, resentimentele sunt foarte puternice și unii pur și simplu nu se pot abține, iar alte partide tocmai acest rol și l-au asumat. Ele sunt intrate în politică nu pentru a obține o victorie, nu pentru a intra în parlament, dar pentru a-i împiedica pe alții să intre în parlament.”Europa Liberă: Dar asta nu face ca să se ateste și o degradare mai mare în societate, și nu o ridicare a culturii politice?Nicolae Negru: „Evident că asta degradează climatul, asta murdărește totul, nu mai putem vorbi despre o cultură politică.”Europa Liberă: Dar la 30 de ani de independență Republica Moldova are nevoie de o clasă politică care ar câștiga încrederea cetățenilor.Nicolae Negru: „Demult avea nevoie, de la bun început avea nevoie, dar atâta timp cât nu vom fixa și nu vom stabili care este vectorul nostru politic, nu vom avea o asemenea clasă politică. Să luăm exemplu de la alte state. Hai să luăm exemplu de la Țările Baltice, atunci când au hotărât, și ele au hotărât de la bun început, lucrurile lor au mers bine. Hai să ne uităm chiar în România, ce era până în 2007, până la intrarea României în Uniunea Europeană.” Europa Liberă: A existat acea înțelegere de la Snagov, unde toate forțele politice au căzut de acord ca România urmează să se îndrepte pe o singură cale.Nicolae Negru: „Dar uitați-vă chiar, desigur că nu-i strălucit, dar creșterea PIB-ului măcar să luăm în România de la 40 și ceva de miliarde la sub 300 de miliarde de euro. E o creștere spectaculoasă, chiar dacă, desigur, cetățenii României nu sunt mulțumiți și în mod justificat au pretenții față de clasa politică de acolo, dar noi, nu știu de ce, nu luăm aceste exemple, ne lăsăm foarte ușor înșelați de niște sirene din altă parte și eu cred că atâta timp cât noi nu vom vota rațional, să vedem unde este, într-adevăr, viitorul Republicii Moldova, dacă există acest viitor, să nu ne lăsăm ademeniți de niște mușchi sau de niște chemări mai vechi, care răsună de 30 de ani și care nu ne-au adus acolo unde trebuia să ne ducă, ne duc înapoi. Adică, ce fel de viitor poate să aibă Republica Moldova, dacă noi vom merge uitându-ne tot timpul înapoi? Ne vom împiedica și vom cădea, asta se întâmplă cu noi.” 
17:50
Partidul Unității Naționale (PUN) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) cererea de înregistrare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, respingând invitația altui partid unionist, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de a participa la scrutin cu o listă comună de candidați. Pe lista PUN condusă de liderul formațiunii, Octavian Țîcu, se mai află, între alții, Ana Guțu, fosta secretară de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu R. Moldova în Guvernul României. PUN este al zecelea partid care depune cerere de înregistrare în calitate de concurent electoral. Până la 26 mai, CEC a înregistrat în cursă opt blocuri electorale și partide.
17:40
Președintele iranian care își încheie mandatul, Hassan Rohani, spune că i-a cerut liderului religios suprem al Iranului să permită înregistrarea mai multor candidați la alegerile prezidențiale de pe 18 iunie. Rohani a făcut declarația pe 26 mai, la o zi după ce au fost admiși la alegeri numai șapte candidați, în timp ce câțiva aliați ai președintelui au fost respinși. Vorbind la o ședință de guvern, el a mai spus că inima alegerilor este competiția, iar fără ea alegerile sunt „un cadavru”. Consiliul Gardian în frunte cu ayatolahul Ali Khamenei nu și-a explicat decizia. Ea face ca Ebrahim Raisi, un cleric conservator care conduce justiția iraniană, să devină principalul pretendent la funcția de președinte.
17:40
Talibanii din Afganistan au avertizat țări vecine să nu permită pe teritoriul lor baze militare ale Statelor Unite. Avertismentul a fost transmis de gruparea militantă pe 26 mai, în urma relatărilor de presă despre faptul că Pakistanul a ajuns la o asemenea înțelegere cu Washingtonul. Pentagonul ar pregăti noi baze în regiune pentru a le folosi împotriva insurgenților în urma retragerii militarilor americani din Afganistan, care urmează să se încheie pe 11 septembrie. Un purtător de cuvânt al armatei americane în Afganistan, Sonny Leggett, a spus că speculațiile despre faptul că Statele Unite ar încerca să amplaseze baze militare în Pakistan sunt „false”. Pe 25 mai, ministrul de externe pakistanez, Mahmood Qureshi, a spus în senatul pakistanez că guvernul nu va permite baze americane în Pakistan.
17:40
Azerbaidjanul și Armenia s-au acuzat reciproc în legătură cu un schimb de focuri la graniță. Ministerul armean al apărării a spus că un militar al său a fost ucis pe 25 mai în raionul Gegharkunik, unde forțele azere au deschis focul, dară că situația a revenit la calm, după incident. Ministerul azer al apărării a spus că focul a fost deschis de forțele armene, că cele azere nu au răspuns și că nu există victime. Incidentul are loc la șase luni de la luptele de toamna trecută, care s-au soldat cu 6 000 de morți, încheindu-se, în noiembrie, cu un armistițiu mediat de Rusia.
15:30
Jumătate din populația adultă a Statelor Unite a fost vaccinată complet împotriva COVID-19, iar 62% dintre americani au primit cel puțin o doză de vaccin. Anunțul survine pe fundalul știrilor despre scăderea numărului de infectări noi și numărului deceselor. Președintele Joe Biden a stabilit ca țintă administrarea a cel puțin unei doze de vaccin pentru 70% din americani până pe 4 iulie, ziua Națională a Statelor Unite. Încă un producător american de vaccinuri, Moderna, a spus că serul său a fost testat pe adolescenți, dovedindu-se sigur și eficace, așa încât va cere luna viitoare autorizarea lui pentru copii de peste 12 ani. Statele Unite și Canada au dat deja o asemenea aprobare în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech. Campania de vaccinare ia turații și în Uniunea Europeană, în ciuda unui start lent. Uniunea Europeană are ca obiectiv vaccinarea a 70% din populație până la sfârșitul verii.
15:30
Duma de Stat de la Moscova a votat în lectură finală, miercuri, pentru a le interzice să candideze la funcții elective activiștii organizațiilor pe care tribunalele ruse le declară extremiste. Proiectul este adoptat în timp ce procurorii cer justiției ruse să aplice eticheta de „extremistă” Fundației Anticorupție a opozantului Aleksei Navalnîi, aflat în detenție. Liderii de organizații declarate extremiste sau teroriste nu vor putea candida la funcții elective timp de cinci ani, iar membrii acestora – timp de trei ani. Următoarele alegeri parlamentare ruse sunt planificate pentru luna septembrie. Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a spus că interdicțiile, care mai trebuie promulgate de președintele rus, reprezintă o tentativă a „regimului Putin de a „elimina pe deplin vocile critice din spațiul civic” al Rusiei.
15:20
Un eveniment recent, care a stupefiat Lumea liberă – și anume: deturnarea unui avion de pasageri și arestarea unui jurnalist opozant de către forțele de securitate ale regimului Lukașenka – ne-a îndepărtat puțin de agitația politică moldovenească, aflată la faza depunerii listelor electorale la CEC și la o nouă etapă a epopeii numite (dez)unirea dreptei unioniste.Regimul Lukașenka și-a făcut o faimă sinistră pentru felul în care a înăbușit mișcarea protestatară de după alegerile prezidențiale falsificate din 9 august 2020. Represiunea din Belarus, actele de violență extremă ale poliției au fost comparate de presă cu atrocitățile comise de naziști în această țară în timpul celui de-al doilea război mondial.Episodul cu arestarea jurnalistului Roman Protasevici, calificat deja drept o manifestare a „terorismului de stat”, demonstrează că răul întruchipat de regimul din Belarus răbufnește, iată, și peste hotarele țării, devine o problemă europeană. Nesancționat la timp, așa cum s-ar fi cuvenit, delirul dictatorului de la Minsk pune în pericol nu doar viața cetățenilor care i se opun, ci și siguranța unor oameni care nu au nicio legătură cu Belarus decât faptul că potrivit uzanțelor și acordurilor de trafic aerian pot traversa spațiul aerian al acestei țări.De-acum încolo acest lucru devine problematic. Ca urmare a celor întâmplate, Bruxelles-ul a interzis zborurile avioanelor din Belarus deasupra teritoriului UE și găzduirea lor în aeroporturile comunitare. De asemenea, a recomandat companiilor aeriene din țările-membre să evite survolarea „feudei” lui Lukașenka.Dictatorul din Belarus este un personaj incontrolabil, imprevizibil și violent – acele imagini emblematice, din timpul protestelor din vară, în care bat’ka apare cu kalașnikovul în mână, alături de fiul său de 15 ani, înarmat și el – sunt foarte grăitoare ca profil psihologic. Tupeul lui Lukașenka n-ar fi luat o asemenea înfățișare monstruoasă dacă nu ar fi avut de partea sa Rusia, care a susținut și justificat reprimarea protestatarilor din Belarus.Episodul coșmaresc de duminică, 23 mai, cu interceptarea avionului de pasageri care efectua cursa Atena-Vilnius și arestarea lui Roman Protasevici și a prietenei sale, aflați la bord, este un prilej să privim o dată în plus la clasa politică, dar și la societatea din Republica Moldova. Nu este un secret faptul că pentru partidele pro-ruse – PSRM și PCRM – regimul din Belarus reprezintă un model de urmat.Ex-prezidentul Dodon este un admirator declarat al lui Lukașenka. Ultima vizită a lui Dodon la Minsk, din 5 mai curent, pe care a făcut-o într-o delegație parlamentară împreună cu Greceanîi, spicherul legislativului dizolvat, a pus în valoare această „înfrățire” condamnabilă.Dodon l-a felicitat pe Lukașenka pentru felul în care „a rezistat” presiunilor interne și externe după alegeri, salvând „stabilitatea” Belarusului, i-a vorbit despre admirația moldovenilor pentru bat’ka. A mai remarcat Dodon în dialogul său prietenos cu președintele sangvinar al Belarusului care apare în imaginile video difuzate ca un uncheș sfătos și jovial, că Republica Moldova ar putea trece și ea prin confruntări și provocări de aceeași anvergură în contextul alegerilor anticipate din 11 iulie.Laudele și felicitările adresate unui dictator care-și măcelărește propriul popor vor atârna greu în biografia politică a lui Dodon. Nu sunt doar elucubrațiile unui ex-prezident, azi șef al partidului majoritar în fostul parlament, este direcția pe care Dodon ar dori să o imprime Republicii Moldova după alegeri.Din păcate, această atitudine de simpatie pentru „omul-forte” de la Minsk, se regăsește încă în largi segmente ale populației din RM – victimă a propagandei TV-urilor rusești, care îl înfățișează pe Lukașenka drept un lider popular, urcat pe tractor, un gospodar care conduce o țară fără oligarhi și cu orașe curate.Cetățenii de rând din Moldova, simpatizanții naivi ai lui Lukașenka, nu știu nimic (nu sunt lăsați să afle!) despre metodele sale de guvernare, despre înfricoșare, cenzură și tortură, nu știu nimic despre asasinate: sunt zeci de persoane – cazuri relevate de investigațiile independente –, oameni care au avut curajul să-l concureze în alegeri pe Lukașenka și au dispărut fără urmă.Unii zic că laudele lui Dodon pentru dictatorul de la Minsk reprezintă un fetișism infantil, pentru că socialistul de Sadova nu are stofă de tiran – s-a văzut și în mandatul său, când s-a lăsat suspendat de câteva ori, „pentru 5 minute”, fără să crâcnească, ci doar burzuluindu-se butaforic, întrucât pentru Dodon era mult mai important să nu deranjeze schemele de îmbogățire de care profita și interesele lui Plahotniuc.Însă lunecarea spre dictatură vine treptat, se acumulează în urma unor cedări și complicități vinovate, alimentate de o imensă poftă de parvenire. Să ne amintim de expulzarea celor 7 profesori turci de la liceele „Orizont” din Chișinău – un episod oribil care s-a produs în mandatul prezidențial al lui Dodon. A fost o răpire, am spune, în stil Lukașenka: oamenii au fost înșfăcați în stradă, smulși din sânul familiei, arestați în sala de clasă și îmbarcați într-un avion cu destinația: închisorile turcești.Adevărații comanditari ai acestei crime au scăpat nepedepsiți, cazul a fost mușamalizat în justiție. Se știe doar că Dodon, în urma răpirii profesorilor turci, a beneficiat de un sediu al președinției reparat din banii regimului de la Ankara, iar Plahotniuc, fugit în străinătate, s-ar afla – după unele surse – sub protecția lui Erdogan.O coaliție de guvernare condusă de Dodon după alegeri, date fiind simpatiile sale pentru Lukașenka și Putin, va aduce aceeași „stabilitate” și în Republica Moldova în care teroarea, expulzarea ambasadorilor occidentali (Dodon a și amenințat recent, într-o emisiune TV, că o va face, urmând exemplul lui Voronin din aprilie 2009, „că prea se amestecă unii dintre ei în treburile noastre interne, să expulzăm măcar unul și restul se vor liniști” (sic!)), în care reprimarea drepturilor omului va deveni o practică obișnuită.Actul de terorism comis de regimul Lukașenka împotriva unui jurnalist, a unui cetățean liber al Belarusului, reprezintă un avertisment înaintea scrutinului din 11 iulie. Pentru că dincolo de intrigi interpartinice sau polemici electorale, moldovenii vor opta între modele de guvernare și existențiale antagonice: dictatură sau democrație. Este o alegere de civilizație, de apartenență valorică.Poate fi deturnat parcursul european al Republicii Moldova?... Alegerile nu sunt o operațiune specială, în care un avion de linie, cu securiști infiltrați printre pasageri pentru a provoca panică și cu MiG-uri semnalându-ți din exterior să-ți schimbi direcția, este forțat să aterizeze. Alegerile reprezintă voința liber exprimată a cetățenilor. Însă consecințele unei opțiuni greșite sau ale absenteismului, ale neimplicării civice, pot fi la fel de catastrofale. Destinul european al Republicii Moldova poate fi deturnat dacă moldovenii nu se vor mobiliza în ziua de 11 iulie.Dar chiar și atunci nu va fi o alegere definitivă. Pentru libertate și democrație trebuie să lupți zilnic. Răul, așa cum se știe, se întinde până unde îi permite indiferența oamenilor cumsecade. 
15:20
Miercuri, 26 mai, expiră perioada în care alegătorii moldoveni din străinătate sau din stânga Nistrului își pot exprima intenția de a vota la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Înregistrarea prealabilă în regim online sau în scris ajută Comisia Electorală Centrală (CEC) să stabilească numărul și locul secțiilor de votare care urmează a fi deschise în străinătate, dar și pentru alegătorii domiciliați în regiunea transnistreană. Ziarul de Gardă relatează că s-au înregistrat deja 97 de mii de cetățeni în regim online, iar peste 2 800 au depus cereri în scris. Marți, premierul interimar Aureliu Ciocoi a propus ca în străinătate să fie deschise cel puțin tot atâtea secții de votare câte au existat la recentele alegeri prezidențiale, adică minim 139. Decizia finală urmează a fi luată de CEC până la 5 iunie. Votul masiv al diasporei pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 a ajutat-o să obțină o victorie categorică, iar fostul său partid, PAS, speră să repete performanța la parlamentarele din iulie.
15:20
Agenția Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA) a cerut, miercuri, tuturor companiilor aeriene să evite, din rațiuni de securitate, spațiul aerian al Republicii Belarus, cu excepția situațiilor de urgență. Duminică, autoritățile belaruse au interceptat un avion de pasageri european, forțându-l să aterizeze la Minsk, unde au arestat un jurnalist incomod, Roman Protesevici, și pe prietena acestuia, Sofia Sapega. Deturnarea avionului companiei irlandeze Ryanair, care traversa spațiul aerian belarus în timpul unui zbor între membrele Uniunii Europene Grecia și Lituania, a fost numită de unii lideri europeni „piraterie de stat”. Dar liderul autoritar belarus Aleksandr Lukașanka a apărat, miercuri, decizia de interceptare a avionului, spunând că Minskul a acționat în mod legitim pentru că primise o alertă cu bombă la bordul avionului. Aceasta s-a dovedit însă falsă. Incidentul a reînnoit presiunile occidentale asupra lui Lukașenka după sancțiunile impuse deja Minskului pentru reprimarea protestelor opoziției declanșate de alegerile prezidențiale controversate, din august 2020.
13:20
Partidul Democrat este ultimul partid parlamentar care a fost înscris de CEC în cursa pentru alegerile anticipate din 11 iulie. Lista de 103 candidați este condusă de liderul partidului, fostul premier Pavel Filip, urmat de Alexandru Jizdan, Monica Babuc, Ghenadie Buza.Filip a preluat conducerea PD în septembrie 2019, după plecarea din țară a oligarhului Vlad Plahotniuc. În ultimul Parlament, fracțiunea Partidului Democrat avea 10 deputați, după ce până în 2019 fusese cel mai puternic partid din legislativ, prin migrația unor deputați. 
08:50
Autoritățile sanitare încearcă să accelereze campania de vaccinare, care lansată la 2 martie, a trenat, parțial din cauza lipsei de vaccinuri, parțial din cauza reticenței oamenilor. Între timp, vaccinarea este deschisă pentru toată lumea. Săptămâna trecută a fost lansat la Chișinău primul maraton al vaccinării, la Universitatea de Medicină,  care potrivit prorectorului Marcel Abraș a fost un succes și a dovedit că „oamenii vor să se vaccineze”.Miercuri 26 mai , la Chișinău, se lansează 2 puncte de vaccinare mobile: un troleibuz şi un autobuz, dotate şi asigurate cu personal calificat. Troleibuzul va circula în toate sectoarele capitalei, relatează TVR Moldova, iar autobuzul este destinat suburbiilorConform ultimei hotărâri a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chişinău, în capitală se permite imunizarea anti-COVID-19 a tuturor locuitorilor, de la vârsta de 18 ani, la orice punct de vaccinare, indiferent de viza de reşedinţă şi locul de trai. De vineri 28 mai, va fi organizat în capitală și al doilea maraton al vaccinării, la Palatul Republcii.Ministerul Sănătății a precizat marți că vaccinarea va fi posibilă fără o programare prealabilă, doar cu buletinul de identitate și că vor fi disponibile mai multe tipuri de vaccin împotriva COVID-19, inclusiv AstraZeneca, Pfizer, Sinopharm, CoronaVac.De la ambele maratonuri ale vaccinării lipsește vaccinul rusesc Sputnik V, autorizat și el în R. Moldova. În ultimele şapte zile a fost administrat un număr record de doze, și anume 60 de mii, inclusiv peste 4 mii în cadrul primului maraton.Cu peste 300 de mii de vaccinați, R. Moldova a atins o rată de imunizare de circa 8 la sută. Doar puţin peste un procent din populaţie a fost vaccinată cu ambele doze.Nu există încă o centralizare a datelor care să arată câți moldoveni s-au vaccinat peste hotare, în primul rând în România.Pentru a atinge ţinta de 70 la sută populație adultă vaccinată– care potrivit experților asigură imunitatea în masă- și asta până la finele anului, R. Moldova ar trebui să vaccineze săptămânal în jur de 70 de mii de persoane.
08:10
Președintele american Joe Biden, a explicat că a renunțat la sancțiunile împotriva firmelor care lucrează la  gazoductul Nord Stream 2, deoarece proiectul este aproape finalizat, iar sancțiunile ar fi afectat relațiile cu aliații europeni.„Este aproape terminat", a spus Biden despre gazoductul care va aduce gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, evitând tranzitul terestru prin Ucraina."Nu sunt în poziția să pot dicta Germaniei ce poate și ce nu poate face....Ar fi contraproductiv să continuăm cu sancțiunile pentru relațiile noastre cu Europa” a declarat Biden reporterilor, reamintind că de la bun început a fost împotriva proiectului. Administrația americană a anunțat săptămâna trecută că renunță la sancțiuni împotriva firmei rusești care construiește gazoductul și a președintelui acestei companii, germanul Matthias Warnig, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.La Washington, derogările de la sancțiuni au fost criticate de legislatorii republicani dar și de o parte din democrați.Conducta este construită în proporție de 95% și ar putea fi terminată până în septembrie. Nord Stream 2 s-a aflat în centrul unei confruntări politice între Berlin și Washington, în timpul administrației fostului președinte american Donald Trump.De când a preluat președinția, Biden a încercat să repare relațiile cu aliații europeni, subminate constant de predecesorul său.Oficialii americani au avertizat că Nord Stream 2 va face Europa și mai dependentă de gazele din Rusia. Totodată va priva Ucraina de venituri importante din taxele pe tranzit.Guvernul german a refuzat mereu să oprească proiectul, argumentând că este o afacere comercială și o decizie suverană.Biden, care se va întâlni separat cu cancelara germană Angela Merkel și cu președintele rus Vladimir Putin în timpul unei călătorii în Europa în iunie, a declarat că germanii sunt conștienți de temerile și preocupările Statelor Unite.
06:30
Alegerile libere și corecte sunt prima condiție pentru o relație strânsă între R. Moldova şi Uniunea Europeană, declară europarlamentarul român Siegfried Mureşan citat de deschide.md. „R. Moldova are nevoie de o guvernare stabilă și legitimă, susținută de o majoritate parlamentară credibilă și transparentă, o guvernare dispusă să continue implementarea reformelor… De îndată ce vom avea la Chișinău un guvern care va implementa reforme în mod ambițios, vom crește și mai mult sprijinul european pentru Moldova”, a afirmat Siegfried Mureşan l-a încheierea unei vizite de lucru la Chişinău. El a mai precizat că UE va monitoriza îndeaproape scrutinul parlamentar anticipat din iulie. „Solicităm guvernului interimar și Comisiei Electorale Centrale organizarea alegerilor astfel încât fiecare cetățean al R. Moldova să poată vota nestingherit, atât în țară, cât și în diasporă. Numărul cetățenilor Republicii Moldova care se află în diasporă este acum mai mare decât oricând. La alegerile prezidențiale numărul de secții de votare a fost insuficient. Acum este necesară creșterea numărului secțiilor de votare”, a mai spus Siegfried Mureşan.Numărul secțiilor de votare pentru alegătorii moldoveni din diaspora ar putea fi majorat, informează realitatea.md care rezumă declaraţiile președintelui CEC, Dorin Cimil, făcute la o emisiune de la postul public de televiziune Moldova 1. „Vom analiza cifra parvenită de la Ministerul de Externe de aproximativ 190 de secții de votare faţă de 139 câte au fost deschise la scrutinul precedent. Este viziunea Ministerului. Propunerile parvin de la ambasadori, dar și din partea societății civile. Le vom cumula pe toate și vom veni cu o Hotărâre în acest sens”, a precizat Dorin Cimil. El a mai afirmat că se va lua în calcul şi experienţa precedentului scrutin, cel prezidențial, prin urmare în unele țări numărul de secţii va fi majorat, iar în alte țări – micșorat. „În localitățile unde anterior s-au epuizat numărul de buletine de vot, vor fi deschise mai multe secții de votare”, a declarat Dorin Cimil precizând că o decizie finală va fi luată pe 5 iunie.Rusia nu este interesată de victoria forțelor de stânga la alegerile anticipate din R. Moldova, consideră analistul politic occidental Vladimir Socor de la Fundația Jamestown, citat de Radio Chişinău. „Blocul electoral al comuniștilor și al socialiștilor nu poate câștiga alegerile. Nici socialiștii, nici Moscova nu vor acest lucru. Socialiștii se descurcă foarte prost, așa că Dodon și-a convins curatorii de la Moscova de necesitatea creării unui bloc cu comuniștii. Acest lucru i-ar putea oferi încă 3 la sută din voturi și a decis să se agațe chiar și de asta. Moscova a susținut. Dar nici Rusia nu este interesată de victoria forțelor pro-ruse”, explică Socor. El mai afirmă că Rusia este interesată să aibă o minoritate în Parlamentul moldovean, capabilă să blocheze decizii importante. „Acest lucru este necesar pentru a împiedica Moldova să se ducă spre vest, pentru a o menține în zona gri”, precizează Vladimir Socor.Editorialistul şi comentatorul politic Nicolae Negru observă într-un interviu pentru Radio Chişinău că în R. Moldova, în perioada alegerilor, apar mai multe instituții care prezintă diverse sondaje de opinie de cele mai multe ori puțin credibile și scrise la comandă. „Este în mod evident o încercare de a manipula opinia publică, de a-i manipula pe alegători în preajma alegerilor… Unii alegători se conduc de sondaje atunci când merg la alegeri, la secția de votare, … deși în mod normal, alegătorul nu ar trebui să fie preocupat de sondaje, să meargă la alegeri și să voteze candidatul sau partidul pe care crede el că-l reprezintă... Dar la noi lucrurile acestea nu se întâmplă fin cauza sondajelor, a culturii politice care se află în stare incipientă și din cauza faptului că cetățenii nu sunt pregătiți să citească aceste sondaje așa cum trebuie”, consideră Nicolae Negru. Comentatorul mai afirmă că mass-media este cea care ar trebui să vadă dacă sondajele care apar merită luate în considerare sau pur şi simplu ignorate. „Jurnaliștii ar trebui să se convingă în primul rând dacă sondajul care este prezentat a avut loc într-adevăr, cine efectuează acest sondaj, cine îl finanțează? Cineva e interesat de anumite cifre, vrea să manipuleze alegătorii și plătește un sondaj… Din păcate la noi, mass-media nu face lucrul acesta, jurnaliștii se lasă și ei amăgiți de voie sau de nevoie”, concluzionează editorialistul Nicolae Negru.
06:10
      Când discutăm despre societatea moldovenească dezagregată, despre absenţa unei idei naţionale, despre indiferenţa moldovenilor, despre incapacitatea diferitelor partide de a munci pentru ţară, e bine să înţelegem că RM seamănă cu un bloc de locuinţe.     Eu am trăit mulţi ani într-un bloc brejnevist din sectorul Râşcani al capitalei în care existau două mari probleme: la parter se înfundau toaletele, iar locatarii de la etajul cel mai de sus sufereau din cauza acoperişului fisurat. Ei bine, pe cei de jos îi durea-n cot de acoperiş, nu era chipurile problema lor, pe când cei de sus ignorau cu desăvârşire problema celor de la parter. Aşa am trăit toţi acolo ani de zile.     Aţi văzut cât de hidoase sunt multe din blocurile de locuinţe din Chişinău? Unele au anexe slute, balcoane vopsite în toate culorile, scări pline de murdărie. Eu am luptat până la epuizare cu un vecin care fuma în scara blocului. Îl durea-n cot pe omul acela că fumul mi se strecoară în apartament. Nu era problema lui. Discuţiile cu acel individ îmi apar acum în minte în chip de coşmar, de mare suferinţă.    Dar cât de greu e să aduni nişte bani pentru a face ceva într-un bloc de locuinţe. Cei de la etajul întâi nu sunt interesaţi de reparaţia liftului, căci ei nu intră în lift. Unii nu vor să dea bani pentru amenajarea terenului de joc deoarece nu au copii, deci nu-i priveşte. Alţii n-au bani pentru becurile din scară. Nu e problema lor. Sunt vecini care discută numai despre cum ar trebui parcate maşinile în curte şi nu prea se înţeleg. Sunt oameni care vor ca cineva de sus să le rezolve toate problemele. Mai pe scurt, câtă solidaritate şi conlucrare există într-un bloc de locuinţe, atâta e şi în ţară. De aceea, şi lucrurile în RM vor intra în albia normalităţii doar atunci când lumea va trăi altfel în blocuri.
05:50
La Chișinău astăzi va fi o zi cu cer schimbător, cu o maximă de 24 de grade. O zi obișnuită meteorologic pentru această perioada a anului. La Kiev se anunța ploaie și 21 de grade, la Moscova – la fel că la Chișinău. La București – ploaie ca la Kiev, dar ceva mai cald, maxima e prognozată la 27 de grade. Aici la Praga- averse de ploaie și doar 15 grade.Să răsfoim acum agenda internă a zilei:La Chișinău vor fi deschise astăzi primele două puncte de vaccinare mobile -într-un autobuz și într-un troilebuz. La acest sfîrșit de săptămînă primăria capitalei va organiza și ea un maraton al vaccinarilor...Partidul Socialiștilor din Moldova anunță pentru astăzi un briefing de presă.Agenția de prea IPN contijua dezbaterile sale on line – astăzi va fi vorba despre ” Specificul campaniei electorale din 2021- tradiții și tendințe noi”.Mai este anunțata la agenția IPN și o conferință de poresa despre disciminarea și limitarea accesului romilor la justiție …În cadrul zilelor Europei, ambasada Austriei în Republica Moldova va oferi spre vizionare on line filmul Cazuri de frontieră …Din agenda internațională să notăm:Georgia își sărbatorește astăzi independența – adică câștigarea independenței după căderea imperului țarist rus, în 26 mai 1918 și crearea primului stat georgian independent modern. El nu a rezistat însă atacurilor Armatei Roșii și s-a prăbușit devenind republică sovietică în 25 februarie 1921 – adică acum 100 de ani…Banca Mondială va prezenta astăzi la Moscova raportul despre economia Rusiei.Ministrul rus de externe Serghei Lavrov are anunțate convorbiri cu omologul său din Yemen, la Soci.La Yerevan se va află astăzi ministrul iranian de externe Javad Zarif.Secretarul de stat American Antony Blinken își continuă turneul în Orientul Mijlociu - fiind la Cairo și Aman.Și în Siria, țară răvășită de peste 10 ani de un război civil care a făcut peste 400 de mii de victime și peste trei milioane de refugiați – au loc astăzi alegeri prezidențiale și probabil că nimeni nu se îndoiește că, după ani de război cumplit, ele nu vor fi câștigate de actualul președinte Bashar Al Assad.
25 mai 2021
23:00
Într-un interviu realizat în cadrul Zilelor Europei, Kęstutis Kudzmanas, ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, vorbește despre reacția Uniunii Europene după ce aeronava care efectua cursa Grecia – Lituania a fost interceptată de un avion militar și redirecționată către Minsk; despre experiența Lituaniei de stat membru UE și NATO; despre relațiile de cooperare bilaterală moldo- lituaniene, ajutorul și susținerea oferită de Lituania în implementarea reformelor în Republica Moldova; despre securitatea regională dar și alte subiecte de actualitate. Europa Liberă: Lituania interzice toate zborurile care urmează să tranziteze spațiul aerian din Belarus. Decizia vine după ce un avion care zbura din Grecia în Lituania a fost redirecționat către Minsk, fiind arestat jurnalistul Protasevici. Între timp, s-a decis că avioanele companiilor din Belarus nu vor mai avea voie să zboare în spațiul aerian al Uniunii Europene. Cum comentați Dvs. cazul acestui avion deturnat de regimul Lukașenka?Kęstutis Kudzmanas: „Deci, aceasta nu a fost o decizie luată doar de Lituania, aceasta a fost o decizie a Uniunii Europene, deoarece zborul respectiv era între două state membre ale Uniunii Europene. Mai mulți lideri ai statelor europene au condamnat, ieri, decizia luată de autoritățile de la Minsk, întrucât prin decizia respectivă a fost pusă în pericol viața și sănătatea pasagerilor acestui zbor, precum și decizia a fost una ilegală. Respectiv, noi cerem investigarea acestui caz, precum și eliberarea lui Protasevici.”Europa Liberă: Care ar trebui să fie finalitatea acestui caz? Ce lecții trebuie să se învețe?Kęstutis Kudzmanas: „Urmează, desigur, ca acest caz să fie investigat, astfel încât Uniunea Europeană cere imediat să fie începută investigația încălcării dreptului internațional, care a avut loc prin această decizie. De asemenea, șeful Consiliului Europei a cerut același lucru și trebuie să fie implicată Organizația Aviației Internaționale, astfel încât anumite persoane chiar au numit acest act „un act de piraterie”. Și nu doar Uniunea Europeană a fost cea care a condamnat aceste acțiuni, de asemenea și Statele Unite ale Americii, și Marea Britanie au făcut același lucru și au statuat că a avut loc o încălcare a dreptului internațional. Prin urmare, așteptăm începutul investigațiilor și urmează să fie impuse de către șefi ai statelor membre ale Uniunii Europene sancțiuni adiționale față de Belarus.”Europa Liberă: În altă ordine de idei, țara Dvs., Lituania, a aderat la Uniunea Europeană în 2004, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere în 2014. Unde a ajuns Lituania pe calea integrării euroatlantice și unde se află Republica Moldova la această distanță de ani?Kęstutis Kudzmanas: „Noi am fost primul stat care a declarat recăpătarea independenței, iar Republica Moldova a fost primul stat la nivel internațional care a recunoscut recâștigarea independenței de către statul nostru. Și în 1994, partidele politice ale Lituaniei au hotărât împreună că trebuie să aleagă un vector de deplasare în continuare a țării, un vector care să ne ducă spre o dezvoltare în siguranță, spre securitate, spre dezvoltarea economiei și acest vector ales a fost cel de alăturare către NATO și către Uniunea Europeană. Astfel am ajuns la un consens și am aplicat pentru integrare în Uniunea Europeană în 1994, iar 10 ani mai târziu, în 2004, am acces la Uniunea Europeană.În acești 10 ani, am lucrat mult asupra țării noastre, asupra dezvoltării economiei, reformelor de infrastructură, consolidării capacităților instituțiilor de stat și a funcționarilor publici și, desigur, toate acestea au fost realizate cu susținerea partenerilor de dezvoltare. De asemenea, ne-a ajutat foarte mult și umbrela NATO, astfel încât au fost făcute investiții de miliarde de euro în țara noastră și am devenit o țară cu tehnologii de cel mai înalt nivel și țară membră a Uniunii Europene cu cel mai rapid ritm de dezvoltare. Au trecut 17 ani de când Lituania este membră a Uniunii Europene, parte din Zona Schengen, din zona euro și alte organizații internaționale. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere 6 ani în urmă, iar Lituania să ofere susținere Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei. Aceste țări sunt state în tranziție, dar zic că și Lituania este un stat în tranziție, pentru că Uniunea Europeană se dezvoltă permanent, iar noi permanent trebuie să ne aliniem standardelor acestei comunități. Respectiv, noi suntem întotdeauna pregătiți să împărtășim experiența pe care o avem cu Republica Moldova, astfel încât experiența noastră este foarte relevantă pentru necesitățile curente ale Uniunii Europene. Noi avem aici experți, experți de nivel înalt, care lucrează în diferite proiecte, în proiecte twinning în asemenea sectoare precum sunt reforma justiției, reforma sectorului bancar, a serviciului vamal, precum și a sistemului de impozite și alte sectoare. Noi am ales vectorul de dezvoltare 25 de ani în urmă, iar în Republica Moldova pot zice că și la acest moment există o polarizare a societății, a partidelor politice, iar vectorul trebuie ales pentru o dezvoltare benefică a țării. Desigur la bază întotdeauna va sta democrația și țara trebuie să aibă o direcție fixă de dezvoltare.” Europa Liberă: Iată că de aproape 7 ani sunt puse în aplicare prevederile Acordului de Asociere pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană și se mai crede, și se spune cu tărie că Republica Moldova rămâne restanțieră la promovarea unor reforme. Cum apreciați Dvs. mersul reformelor în Republica Moldova și cât de greu este totuși să faci tema pe acasă, având un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană pentru cazul Republicii Moldova?Kęstutis Kudzmanas: „Întrebarea pe care ați dat-o este una importantă și noi o abordăm cu multe ocazii în numeroase discuții. Există o anumită doză de insatisfacție din partea Uniunii Europene în ceea ce privește implementarea prevederilor Acordului de Asociere de către Republica Moldova. Noi, într-adevăr, am vrea ca acest proces să fie accelerat. Acordul de Asociere este un acord semnat între două părți – Republica Moldova și Uniunea Europeană, statele ei membre –, astfel încât Uniunea Europeană este gata și oferă permanentă susținere în expertiză, susținere macrofinanciară, iar voi trebuie să vă faceți, așa cum ați menționat, doamnă, tema pentru acasă. În ultimii ani, într-adevăr, au existat perturbări, schimbări politice, schimbări în ceea ce privește fracțiunile parlamentare, dar, din păcate, se observă o lipsă a calității și gradului de implementare a reformelor. Noi suntem gata să vă susținem și înțelegem că pandemia a afectat, bine, nu doar Republica Moldova, dar și Lituania, și întreg globul și înțelegem că e nevoie de susținere adițională pe care o oferim pentru recuperare politică, economică a țării, dar din partea dvs. este nevoie de o fortificare a sectoarelor, lupta cu corupția, independența sectorului judiciar, fortificarea altor instituții de stat, astfel încât să fie recăpătată credibilitatea acestora și noi chiar sperăm că noul guvern se va axa pe acest lucru. Noi așteptăm ca să vă executați obligațiile asumate de voi înșivă prin Acordul de Asociere.”Europa Liberă: Uniunea Europeană are un motto: „More for more”/„Mai mult pentru mai mult, mai multe reforme și obțineți mai multă asistență”. A venit asistență din partea Uniunii Europene pentru reforma în justiție, dar gradul de corupție în Republica Moldova rămâne a fi destul de mare. De ce credeți că atât de greu se combate acest flagel și poate împărtășiți un pic și din experiența țării Dvs., chiar dacă acolo gradul de corupție e mai mic?Kęstutis Kudzmanas: „Corupția nu este o problemă la nivel de municipalitate și nu este o problemă la nivel de sectoare ale economiei, acesta este un flagel care pătrunde în întreaga țară și reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru securitatea națională. Republica Moldova trebuie să se axeze pe două aspecte principale: în primul rând, lupta cu corupția și fortificarea independenței sectorului judiciar. 20-25 de ani în urmă, Lituania se confrunta și ea cu aceste probleme și, la fel, 20-25 de ani în urmă, Indexul percepției corupției la nivel global era asemănător pentru Republica Moldova și Lituania. Acum, însă, același indicator pentru Lituania este foarte jos, iar pentru Republica Moldova lucrurile nu stau prea bine în acest sens. Perturbări sunt multe și aspecte politice în Republica Moldova, mai este și conflictul transnistrean, desigur, mai este și influența din afară, este ceva din afară, o forță care ar prefera ca Republica Moldova să rămână într-o zonă obscură, dar noi vă susținem ca să vă curățați țara de acest flagel.Uniunea Europeană oferă macrofinanțare, oferă granturi, în 10 ani a oferit mai bine de un miliard de euro susținere pentru Republica Moldova, inclusiv pentru a soluționa aceste probleme. În Republica Moldova totuși trebuie să existe voință politică, pe de o parte, trebuie să existe conlucrare cu societatea civilă și aceste flageluri trebuie să fie abordate la toate nivelurile societății. Deci, lupta cu corupția trebuie să se înceapă de la grădiniță și să ajungă până la cel mai înalt nivel, deci până la nivelul instituțiilor de stat. Și mă bucur mult că dna președintă Maia Sandu s-a axat pe aceste două aspecte, și anume lupta cu corupția și fortificarea independenței sectorului judiciar. Și cum ați menționat și Dvs., mottoul Uniunii Europene este: «Mai mult pentru mai mult».”Europa Liberă: Republica Moldova a ajuns să fie „cunoscută” în lume prin furtul miliardului. Au trecut 7 ani, dar justiția nu reușește să-i aducă pe banca acuzaților pe făptașii acestui furt. Ce părere aveți Dvs. despre ceea ce se întâmplă cu acest caz?Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, acest furt al miliardului a adus un prejudiciu dublu Republicii Moldova. Pe de o parte, populația a pierdut încrederea față de autoritățile țării, iar pe de altă parte, comunitatea internațională a pierdut încrederea față de Republica Moldova. Și, după cum ați menționat, au trecut 7 ani, însă nu foarte multe au fost făcute pentru a descoperi această infracțiune și a restabili justiția în acest sens.Atât furtul miliardului, cât și alte infracțiuni, precum ar fi contrabanda de țigări, care trece prin Republica Moldova, toate aceste lucruri dăunează imaginii țării și foarte mult sper ca guvernul, parlamentul să lucreze acum pentru restabilirea imaginii țării, întrucât asta este foarte important, în primul rând, pentru a atrage investitorii străini, astfel încât ei să știe că dacă vin aici au reguli echitabile de joc, iar pe de altă parte, încrederea partenerilor internaționali și, de asemenea, securitatea țării, în general. Este important, prin urmare, ca infracțiunea respectivă să fie descoperită, cauza să fie dusă la un bun final, cei vinovați să fie puși pe banca acuzaților, banii să fie recuperați și imaginea țării să fie restabilită. Asta este important pentru proiectele de viitor, după cum am zis, pentru restabilirea încrederii partenerilor vestici și pentru atragerea investitorilor în Republica Moldova. Lituania, de asemenea, a lucrat foarte mult la propria imagine 30 de ani în urmă, tot am început pe o platformă mai mult sau mai puțin similară cu Republica Moldova, însă acum, dacă este să vă uitați la ratingurile internaționale, de exemplu, ratingul Doing Business, Lituania stă foarte bine pe locul 11 la nivel internațional în acest rating. Respectiv, iarăși repet, este important ca țara să se concentreze pe eliminarea acestor umbre din trecut.”Europa Liberă: Spuneam la începutul acestei discuții că Lituania a ales să adere la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. Să vorbim și despre Alianța Nord-Atlantică, pentru că în Republica Moldova uneori mai este prezentată ca o sperietoare pentru cetățenii acestei țări. Sunt și politicieni care critică dur NATO, citesc dintr-o declarație făcută de liderul socialiștilor, Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova: „La alegeri sau prin orice altă metodă de drept, noi trebuie să demonstrăm că nu vom ceda țara noastră planurilor NATO, or, cu părere de rău, anume la aceasta se reduce acum totul în politica moldovenească. Va deveni Moldova o platformă militară pentru NATO sau nu? Noi spunem ferm – «Nu!»”, adică socialiștii. Și aceste declarații se fac chiar în pofida faptului că în Constituție este stipulat că Republica Moldova este un stat neutru, iar pe de altă parte, staționează trupe străine, trupele rusești. Ce ne puteți spune Dvs. despre NATO, având această experiență de stat membru al Alianței Nord-Atlantice? Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, este misiunea mea să explic ce este NATO, de fapt, pentru că este foarte multă propagandă de jur-împrejur, iar ambasada pe care o reprezint este și un ambasador al NATO aici, în Republica Moldova. Deci, permiteți-mi să vă zic că NATO este o organizație creată, în primul rând, pentru securitate și pace, care se axează pe prevenirea conflictelor în întreaga lume. În 1994, Lituania a decis, pentru scopuri de securitate națională, să se alăture la NATO. Republica Moldova, într-adevăr, este un stat neutru, însă beneficiază de anumite programe oferite de NATO, cum ar fi Programul „Parteneriat pentru Pace” și, de asemenea, participă militari din Republica Moldova în operațiuni internaționale de menținere a păcii. Lituania este un stat cu o populație destul de mică, de 3 milioane de oameni, și avem și o armată micuță, de 15 mii de militari, însă bugetul alocat Ministerului Apărării în Lituania este 2% din Produsul Intern Brut, și anume constituie un miliard de euro. Da, pare o sumă mare, însă este 2% din PIB. Vreau să menționez că întreg bugetul NATO este un trilion de euro. Deci, bugetul nostru este 0,1 din bugetul total al NATO. Astea fiind spuse, noi beneficiem de întreaga securitate și pachet de servicii în ceea ce privește menținerea păcii și a securității oferit de NATO. Respectiv, asigurându-ne acest grad de securitate, am reușit să atragem miliarde de euro în investiții în sectorul economic, în dezvoltarea tehnologiilor, investiții din asemenea state cum sunt Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie și multe altele, pentru că investitorii știu că este un mediu sigur pentru a-și realiza capitalul în țara noastră. Asta este pentru noi o capacitate de a accelera dezvoltarea țării, de a menține pacea și securitatea, și nu doar în țara noastră, ci și în vecinătate.” Europa Liberă: Dle ambasador, dar ați putea să ne spuneți care sunt problemele legate de securitate pe continentul european și în această regiune, unde se află și Republica Moldova?Kęstutis Kudzmanas: „Este, într-adevăr, o problemă care ține de securitate. Începem să vorbim despre anul 2014, anul în care Crimeea a fost anexată de către Rusia, ulterior au început evenimentele din Donbas, din Ucraina, astfel încât a fost pusă în pericol securitatea în Europa, în general. Statele Baltice au solicitat de la NATO trupe adiționale care să fie aduse pentru a asigura securitatea granițelor și NATO aici a intervenit printr-un act de solidaritate, așa cum este corect și cum se procedează în NATO în cazul în care apare o amenințare pentru unul din statele membre. De asemenea sunt conflicte și în alte părți ale lumii care duc la o dezechilibrare, de exemplu, în urma conflictului din Siria, refugiații veniți în Uniunea Europeană, asta duce la tensiuni între diferite grupuri etnice în interiorul Uniunii Europene. De asemenea, în ceea ce privește regiunea care vă caracterizează, regiunea ex-sovietică, aici este de 30 de ani deja o situație instabilă în ceea ce privește securitatea. Vorbim aici despre războiul dintre Armenia și Azerbaidjan, conflictul din Nagorno-Karabah, din Georgia, Republica Moldova cu Transnistria iarăși o situație de conflict. Anul trecut am avut acest război dintre Armenia și Azerbaidjan și asta ne îngrijorează foarte mult. Și noi, într-adevăr, vrem să luptăm împreună pentru a atenua și pentru a preveni răspândirea acestor conflicte, pentru că în această zonă ex-sovietică conflictele enumerate nu fac decât să împiedice investitorii să vină, pentru că nimeni nu vrea să vină într-o zonă care este atât de nesigură. Și bine, Republica Moldova este o țară neutră, dar alte țări din cele mai sus menționate, dacă chiar ar dori să aplice pentru integrare în NATO, noi nici nu am putea lua în considerare această posibilitate la momentul de față, întrucât granițele acestor state nu sunt deloc sigure. Respectiv, acest conflict, care este tergiversat de mai bine de 30 de ani deja, trebuie să fie atenuat.” Europa Liberă: În acest spațiu ex-sovietic se consideră că soluționarea problemei transnistrene ar fi cu cele mai mari șanse. Cum vedeți Dvs. reglementarea transnistreană, ținând cont că uneori mai treceți Nistrul și ajungeți și în regiunea de est a Republicii Moldova?Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, soluționarea conflictului transnistrean este interesul dvs. și al nostru, și al statelor vecine, pentru că această regiune și situația ei curentă creează o problemă pentru Europa, deoarece pe acolo trece și contrabanda de țigări, și alte tipuri de contrabandă. Respectiv, este un efect negativ și asupra relației dintre Republica Moldova și Ucraina această zonă și situația în care este ea acum. Trebuie să fie găsită o soluție, trebuie să fie construite niște măsuri de încredere pe care să se bazeze o ulterioară soluție a problemei. De asemenea, vreau să menționez și munițiile din Cobasna, faptul că acestea trebuie fie să fie transportate în Rusia, fie neutralizate aici pe loc, dar această problemă trebuie să fie soluționată, întrucât creează tensiuni în întreaga regiune și se pare că în ultimii 5 ani nu prea multe au fost soluționate în acest sens. Ne bazăm pe comunitatea internațională, pe susținerea OSCE-ului, a formatului de negocieri „5+2”, a misiunilor de observatori și, respectiv, chiar sperăm că această problemă va fi soluționată în curând.” Europa Liberă: Dar și în acest format de negocieri „5+2” se pare că se bate pasul pe loc, pentru că s-a făcut o pauză destul de mare în aceste negocieri și aproape că nimic nu se obține în ultimul timp de pe urma acestor negocieri?Kęstutis Kudzmanas: „Nu vreau să comentez prea multe aici, partenerii lucrează în acest sens, sunt sigur și sperăm să vedem și mai multe rezultate de la noul guvern, dar nu depinde totul doar de autoritățile din Republica Moldova sau de cele ale regiunii transnistrene. Sunt forțe din exterior, și aici vorbesc despre Rusia, care au interes, care influențează situația astfel încât ea devine foarte complicată.”Europa Liberă: Pentru că Republica Moldova este în febră electorală și pentru că de 30 de ani se zice că votul în Republica Moldova rămâne a fi unul geopolitic, cât de păgubos ar fi acest lucru, dacă s-ar ține cont doar de votul geopolitic, ținând cont că societatea e atât de polarizată? Cât de mult poate să dăuneze sau, din contra, poate să nu dăuneze acest vot geopolitic pentru viitorul Republicii Moldova? Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, geopolitica joacă un rol important în Republica Moldova deja de mai bine de 20-30 de ani și sunt forțe externe care trag Republica Moldova într-o direcție sau alta, însă voi trebuie să vă axați pe interesul național, pentru că asta este ceea ce contează. De exemplu, în Lituania cel mai mult pe noi ne interesează prosperitatea cetățenilor, securitatea națională. Da, noi avem partide și de stânga, și de dreapta, însă asta este politica, iar interesul nostru este bunăstarea cetățenilor și securitatea națională. În Republica Moldova, această geopolitică nu poate fi evitată, luând în considerare că este și Rusia cu interesele sale și interesul de a menține situația așa cum este cât mai mult posibil, însă puteți privi spre vecini, vedea ce vector au ales ei, ce vector a ales Lituania și unde stă ea acum, și unde stă Republica Moldova. Deci, puteți să deschideți ochii în acest sens. Cu toate că noi în niciun fel nu vrem să influențăm procesul electoral din Republica Moldova, oricum trebuie întotdeauna să țineți cont că Uniunea Europeană este foarte interesată de dezvoltarea socială, economică și a securității statului vostru.”Europa Liberă: Și pe finalul acestui interviu. Despre Dvs. se zice că sunteți un bun prieten al Republicii Moldova. Cum vedeți Republica Moldova de peste 4 ani, de peste 10 ani?Kęstutis Kudzmanas: „Lituania este, de fapt, prieten al Republicii Moldova și, după cum am menționat, vă susținem foarte mult cu expertiza, prin proiecte. De fapt, și o parte din susținerea care vine din partea Uniunii Europene sunt bani din bugetul Lituaniei. Vă doresc să profitați la maximum de oportunitățile oferite de Acordul de Asociere, de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv spre beneficiul sferei economice, a comunității, a mediului de afaceri, a studenților din Republica Moldova, vă doresc ca să vă dezvoltați rapid. Republica Moldova are o poziție geografică foarte atractivă, aveți anumite sectoare ale economiei foarte bine dezvoltate, cum ar fi vinul, tehnologiile IT, avem și conferințe bilaterale între Lituania și Republica Moldova anume pe aceste sectoare. Deci, chiar cred că în anii ce urmează Republica Moldova va face pași mai rapizi spre dezvoltare și se va apropia mai mult de Uniunea Europeană.” 
21:10
Duma de Stat de la Moscova a aprobat, marți, în lectura a doua un pachet legislativ care va interzice candidarea la funcții elective, pe o perioadă de cinci ani, activiștilor unor organizații declarate de tribunalele ruse extremiste sau teroriste. Proiectul survine pe fundalul procesului în justiție declanșat de autoritățile ruse pentru a aplica eticheta de „extremistă” Fundației Anticorupție a opozantului Aleksei Navalnîi, aflat în detenție. Următoarele alegeri parlamentare ruse sunt planificate pentru luna septembrie. Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a spus că noul pachet legislativ, care mai trebuie să parcurgă lectura a treia în Duma de Stat, este o tentativă a „regimului Putin de a „elimina pe deplin vocile critice din spațiul civic” al Rusiei.
20:10
Invitata este Stela Untilă de la Newsmaker.md.
20:00
Ca și în alte țări europene, în R. Moldova se observă de mai multe săptămâni o curbă descendentă a noilor cazuri de infectare cu COVID-19 – care se numără de mai multe zile cu zecile, nu cu sutele, sau chiar miile, ca în timpul „valului” din primăvară. Între timp, continuă și campania de vaccinare, experții insistând, în această privință, că e nevoie de eforturi mai mari, inclusiv de convingere a celor care ezită să se lase imunizați.După o perioadă în care procesul de imunizare a trenat, în principal din cauza accesului limitat la vaccinuri şi a reticenţei populației alimentată de zvonuri şi prejudecați, campania de vaccinare a început să ia turații, mai ales după extindere imunizării pentru toţi doritorii. În ultimele două săptămâni au fost vaccinate peste 120 de mii de persoane, ceea ce constituie 40 la sută din totalul celor imunizați începând din martie când a demarat campania.Și totuși, deși este în creștere, ritmul vaccinării trebuie accelerat, declară medicul epidemiolog Alexei Ceban de la Agenția Naționale de Sănătate Publică. „Trebuie să mergem la vaccinare masiv. Acum sunt vaccinuri disponibile în toate centrele de vaccinare atât din mediul urban, cât şi cel rural. Trebuie să accelerăm pentru a a avea acoperirea vaccinală mult dorită de 70 la sută. Asta ar însemna că fiecare dintre noi trebuie să fie vaccinat. Suntem la un pas de a opri pandemia.”În ultimele şapte zile a fost administrate un număr record de doze de ser, de 60 de mii, inclusiv peste 4 mii în cadrul primului maraton organizat în week-end. Cu peste 300 de mii de vaccinați, R. Moldova a atins, o rată de imunizare de nici 8 la sută. Doar puţin peste un procent din populaţie a fost vaccinată cu ambele doze. Pentru a atinge ţinta de 70 la sută, pe care şi-au propus-o autoritățile, până la finele anului, R. Moldova trebuie să vaccineze săptămânal în jur de 70 de mii de persoane.Medicul epidemiolog Alexei Ceban subliniază că la moment există suficient vaccin în stocuri pentru a accelera ritmul imunizării: „Nu este important să avem vaccinuri în depozite, în centrele de vaccinare. trebuie ca fiecare dintre noi să fie vaccinat astfel ca să ne întoarcem la viaţa normală. Vaccinarea contează, nu vaccinul. Toate maratoanele, toate echipele mobile, toate activitățile care sunt desfășurate sunt făcute pentru acest scop.”Medicul epidemiolog mai afirmă că reticența populaţiei față de anumite tipuri de vaccin, văzută inclusiv la recentul maraton când oamenii au stat în coadă ore în şir pentru un tip de vaccin, ignorând alte două disponibile, este nemotivată, întrucât toate serurile sunt eficiente. Dovadă sunt indicatorii de evidenţă a cazurilor de Covid, în descreștere, în ultimele câteva săptămâni. Pentru prima dată de la începutul pandemiei, R. Moldova înregistrează cea mai mică rată, de doar 3 la sută, a cazurilor de Covid confirmate din totalul testelor efectuate. Altfel spus, doar 3 persoane din 100 testate sunt confirmate pozitiv. În ultima săptămână numărul de îmbolnăviri s-a redus cu 24 la sută.Secretarul de stat de la Ministerul Sănătăţii Denis Cernelea anticipează că pandemia îşi va menţine cel mai probabil ritmul de încetinire în perioada imediat următoare, dar îndeamnă la vigilenţă:„Reducerea cazurilor la zi este legat de procesul de vaccinare, prioritar a persoanelor expuse mai mult riscului. Insistăm către toată populaţia care încă nu s-a vaccinat să nu tergiverseze acest proces. Trebuie să folosim la maxim această perioadă de linişte pentru a beneficia cât mai urgent de vaccin.”În acest week-end va fi organizat un nou maraton al vaccinării împotriva COVID-19, care va avea la Palatul Republicii. Imunizarea va fi posibilă fără o programare prealabilă, doar cu buletinul de identitate. Vor fi administrate toate cele patru tipuri de vaccinuri disponibile în stocuri şi anume AstraZeneca, Pfizer, Sinopharm şi CoronaVac. 
19:40
Reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Suediei pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a avut programată marți, în cadrul vizitei sale în R. Moldova, o întâlnire cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, după ce în ajun se întâlnise la Chișinău cu liderii R. Moldova. Ce concluzii după această vizită a tras diplomatul?Evoluțiile în reglementarea diferendului transnistrean au fost modeste, din cauza pandemiei întâi de toate, a afirmat la Chișinău, reprezentantul președinției OSCE.În al doilea rând, și-au făcut efectul schimbările politice din R. Moldova, a precizat Thomas Mayr-Harting. Oficialul și-a propus să impulsioneze discuțiile privind subiectul transnistrean și a anunțat că va organiza în următoarele săptămâni o vizită la Chișinău a mediatorilor și observatorilor ce fac parte din formatul de negocieri „5+2”. „Sunt necesare noi măsuri de încredere pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului”, a precizat oficialul european.Reprezentantul președinției OSCE s-a referit, între altele, și la apropiatul scrutin anticipat. Așteptatele alegeri au readus în spațiul public problemele legate de votul alegătorilor din stânga Nistrului. În ultimii doi ani, aceștia au participat masiv la vot, iar unii au declarat, inclusiv postului nostru de radio, că au fost plătiți pentru a merge la scrutin. Thomas Mayr-Harting a mai spus că evoluțiile sunt urmărite cu atenție de reprezentanții OSCE:„Peste 300 de mii de cetățeni ai Moldovei locuiesc pe malul stâng și este normal și logic ca aceștia să aibă posibilitatea de a-și folosi dreptul la vot în procesele politice din Moldova. Și nimeni, cred, nu neagă acest drept. Pe de altă parte, am fost îngrijorați de circumstanțele în care s-a desfășurat votul persoanelor de pe malul stâng și cum, într-un anumit sens, a fost coordonat. Evident, OSCE este împotriva oricărei corupții și a cumpărării de voturi. Dar, în același timp, desigur, există o preocupare generală cu privire la libertatea de mișcare între cele două maluri ale Nistrului”. Thomas Mayr-Harting a precizat că autoritățile electorale ar trebui să caute soluții pentru a combate „votul organizat” și eventuala mituire a alegătorilor, însă acestea nu trebuie să limiteze în niciun fel drepturile cetățenilor din stânga Nistrului.În cadrul vizitei din aceste zile, reprezentantul președinției OSCE s-a întâlnit și cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski care, între altele, a acuzat Chișinăul că ar da dovadă de reticență în dialog cu Tiraspolul. Spre deosebire de predecesorul său, președinta Maia Sandu evită să se întâlnească cu Krasnoselski. Ea a declarat în repetate rânduri, inclusiv la întâlniri cu mediatori și observatori 5+2 că formatul de negocieri privind reglementarea transnistreană trebuie să devină „o platformă pentru combaterea corupției și contrabandei”.Analistul politic Ion Tăbîrță este de părere că părțile implicate în medierea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol au puțin spațiu de manevră pentru a impulsiona discuțiile, mai ales în contextul așteptatelor alegeri.„Dacă vor câștiga forțele de stânga, pro-ruse, atunci putem avea o evoluție doar în sensul dorit de Federația Rusă, desigur, cu un anumit accept al forțelor occidentale. Dacă vom avea o victorie și un guvern al forțelor pro-europene, mai degrabă conflictul va intra într-un anumit stand by pentru că influențele în Federația Rusă sunt încă mari în regiune și la moment o soluționare a conflictului transnistrean fără implicarea și acceptul Rusiei nu poate avea loc.”Ion Tăbîrță crede că nu trebuie neglijată nici recenta declarație a președintelui rus Vladimir Putin privind intenția Rusiei de a contribui la căutarea „unei soluții juste” pentru problema transnistreană. Declarația a fost făcută la ceremonia de primire a scrisorii de acreditare a noului ambasador moldovean la Moscova, fostul deputat socialist Vladimir Golovatiuc.Negocierile pot fi influențate și de schimbările din regiune, atrage atenția analistul politic Ion Tăbârță. Faptul că dialogul dintre Kiev și Moscova devine tot mai acid, iar situația din Belarus provoacă îngrijorări în capitalele occidentale, atenția acordată diferendului transnistrean nu are cum să crească.
18:40
Moderatoarea emisiunii, Lina Grâu. Din sumarul ediţiei: La Tiraspol s-a încheiat o campanie de testare benevolă la virusul HIV și boli sexual-transmisibile. Noi partide de vaccinuri ajung în Republica Moldova, iar liderul administrației de la Tiraspol anunță un nou lot de Sputnik pentru regiunea transnistreană, după o vizită la Moscova. UE a aprobat modelului așa-numitului pașaport de vaccinare – cine și cum va putea călători în această vară. Și la 100 de ani de la nașterea unuia dintre...
18:40
Viața cu HIV în pandemie. „Este cea mai mare rată a mortalității în ultimii cinci ani” Embed Viața cu HIV în pandemie. „Este cea mai mare rată a mortalității în ultimii cinci ani” Embed mai 17, 2021 Tiraspolul extinde carantina, chiar dacă pandemia încetinește mai 11, 2021 Revenirea din sărbători, înapoi la problemele cotidiene și pandemie aprilie 29, 2021 Sistemul sanitar transnistrean a intrat în colaps aprilie 26, 2021 Tiraspolul a decis: zece zile fără restricții de circulație. Un Paște mai...
18:30
Premierul interimar Aureliu Ciocoi, care este și șeful diplomației moldovene, a organizat marți o conferință de presă comună cu președintele CEC, Dorin Cimil. Tema a fost votul în străinătate la alegerile anticipate parlamentare din 11 iulie – iar cei doi oficiali au promis îndreptarea până atunci a unor neajunsuri văzute la ultimul scrutin major – cel prezidențial, din toamna anului trecut. Printre altele, Ciocoi a propus dublarea numărului secțiilor de votare în orașele din străinătate unde a fost prea mare îmbulzeală la scrutinul precedent. Poziția externelor, prin urmare a guvernului în general, e că în alegerile viitoare nu pot fi admise mai puține secții de vot în străinătate decât în prezidențialele trecute, când au funcționat 139, dar s-ar cere și o suplinire, chiar dublare, acolo unde a existat aglomerație, orar extins și insuficiență de buletine.Aureliu Ciocoi a declarat despre asta în conferința de astăzi, fără a preciza însă numărul concret de secții propuse de minister și dând în schimb asigurări că chestiunea financiară nu trebuie privită ca un impediment „Numărul secțiilor de votare peste hotare nu poate fi mai mic decât cel din scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, ministerul consideră necesar de a lua în calcul posibilitatea dublării secțiilor de votare acolo unde s-a votat peste 5 mii de persoane, dar decizia finală aparține CEC.”Câte secții și unde anume vor fi deschise, comisia electorală va anunța abia la începutul lunii viitoare, a susținut la rândul lui șeful CEC, Dorin Cimil, cel care și-a atras multiple critici într-un scrutin anterior cu propunerea de mărire la 220 a acestui număr, dintre care tocmai 37 ar fi urmat să fie în Rusia, fapt prin care și-a atras acuzația că ar vrea să-l favorizeze pe candidatul pro-rus din acel scrutin, Igor Dodon.Alegerile despre care este vorba sunt cele prezidențiale, din noiembrie 2020, pe care le-a câștigat pro-europeana Maia Sandu, inclusiv grație votului masiv din diaspora.Acest vot a ajuns în ultimii ani la 20 la sută din electoratul general și vine în cea mai mare parte din țări occidentale, tocmai de asta observatorii sunt extrem de atenți ori de câte ori autoritățile iau decizii administrative cu potențial să afecteze, în scădere sau creștere, numărul alegătorilor care vor putea participa efectiv la alegeri în străinătate.Anunțurile de azi ale CEC și externelor nu clarifică totuși cu nimic chestiunea, ceea ce îl face pe Valeriu Pașa, analistul de la comunitatea Watchdog Moldova, să nu întrevadă nimic mai mult decât o pasare de responsabilități între instituții:„Ministerul încearcă să evite niște riscuri și să paseze responsabilitatea către CEC, pentru că și în alegerile prezidențiale ministerul de externe a fost mai deschis și a propus un număr mai mare, însă CEC le-a tăiat. Propunerile acestea sunt un fel de minim de bun simț pe care ar putea să-l facă autoritățile, pentru că nu se mai pot plânge că ei nu știu unde și câți vor dori să voteze. Alegerile prezidențiale au fost foarte recent și știm unde și ce potențial există.”Organizația neguvernamentală condusă de Valeriu Pașa desfășoară zilele acestea o campanie mai specială, îndemnând, prin voci ale unor vloggeri mai cunoscuți, cetățenii din străinătate să se înregistreze în prealabil pentru participarea la scrutinul viitor, o înregistrare ce poate determina numărul și locul secțiilor de votare deschise în străinătate. Va avea scrutinul din 11 iulie totuși condiții mai prielnice comparativ cu altele pentru votul diasporei? Președintele Watchdog nu este prea încrezător:„Pentru că având în vedere experiențe anterioare, nu ne putem baza pe autorități. Și pentru că miza este foarte mare – la modul real în joc sunt cel puțin 15 mandate. Mai mult ca atât, eu cred că rezultatul final va fi determinat de activismul diasporei, pentru că dacă prezența va fi mică, șansele partidelor pro-europene să facă o majoritate parlamentare sunt mici, iar dacă va fi mare – aceste șanse se ridică estimativ la 70%.”Igor Dodon, liderul principalului partid al stângii moldovene, a îndemnat, pe de altă parte, responsabilii de procesul de definitivare a rețelei de secții peste hotare să nu admită o discriminare a diasporei din Rusia. Spre deosebire de partide de pe segmentul pro-european de eșichier, formațiuni ca cele ale lui Igor Dodon adună, de obicei, de acolo sufragii, în condiții de participare la vot mult mai redusă însă. 
18:10
Președintele american Joe Biden se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, la Geneva, pe 16 iunie, a anunțat Casa Albă. Va fi prima întrevedere a celor doi de la începutul mandatului lui Biden, în luna ianuarie. „Liderii vor lua în discuție întreaga gamă de probleme stringente, în timp ce noi încercăm să restabilim predictibilitatea și stabilitatea relației Statele Unite – Rusia”, se spune într-o declarație difuzată de Casa Albă pe 25 mai. Anunțul survine în urma întrevederii de săptămâna trecută, la Reykjavik, a șefilor diplomațiilor americană și rusă, Antony Blinken și Serghei Lavrov, care au spus că între țările lor există mari divergențe, dar că pot fi găsite totuși căi de cooperare.
18:10
Premierul interimar Aureliu Ciocoi a propus ca în străinătate să fie deschise pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie cel puțin tot atâtea secții de votare câte au existat la recentele alegeri prezidențiale. Ciocoi care conduce și ministerul de Externe a făcut declarația la o conferință de presă la Chișinău, în compania lui Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC). Decizia finală va fi luată de CEC cel târziu până la 5 iunie, a precizat Cimil. La prezidențiale din noiembrie trecut, în străinătate au fost deschise 139 de secții de votare. Votul masiv al diasporei pentru Maia Sandu a ajutat-o să obțină o victorie categorică. Fostul său partid, PAS, pe care a fost obligată să-l părăsească pe perioada mandatului de președintă, speră să repete performanța la parlamentarele din iulie.
17:20
Industria aviatică internațională a început izolarea Republicii Belarus, după ce autoritățile belaruse au interceptat duminică un avion de pasageri al companiei irlandeze Ryanair și l-au forțat să aterizeze la Minsk, unde a fost arestat un jurnalist de opoziție și prietena sa, aflați la bord. Mai multe companiile europene, inclusiv Air France, Lufthansa, AirBaltic, KLM și Finnair au spus că aeronavele lor nu vor mai traversa spațiul aerian belarus. Luni, liderii Uniunii Europene au anunțat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, recomandând companiilor aeriene să ocolească Belarusul. Unii lideri europeni au calificat incidentul drept „act de piraterie”. Autoritățile belaruse au difuzat, marți, imagini video cu jurnalistul arestat, Roman Protasevici, în care acesta spune că a organizat proteste antiguvernamentale. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a spus de la Vilnius unde se află în exil că este o confesiune sub țeava armei și a cerut acțiuni concertate la nivel internațional împotriva „impunității” regimului de la Minsk. Aeronava Ryanair traversa spațiul aerian belarus în zbor de la Atena la Vilnius, când a fost interceptat de un avion militar și escortată la Minsk.
17:20
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova a invitat la convorbiri Partidul Unității Naționale (PUN) pentru crearea unui bloc electoral comun la alegerile parlamentare anticipate. Liderul AUR, Vlad Bilețchi, a lansat invitația, marți, cu ocazia prezentării programului politic al partidului său. Alte trei formațiuni unioniste au aderat deja la AUR în vederea participării cu o listă comună de candidați la scrutinul din 11 iulie, dar PUN în frunte cu liderul său, Octavian Țîcu, a refuzat inițial invitația. În România, unde AUR a intrat în premieră în parlament cu ocazia alegerilor din 2020, partidul condus de un fost lider de galerie de fotbal, George Simion, a fost acuzat de xenofobie și antisemitism, respingând însă acuzațiile.
17:20
Președinta Maia Sandu a spus unei delegații de europarlamentari aflați în vizită la Chișinău că este important să li se asigure tuturor cetățenilor moldoveni „dreptul și posibilitatea de a vota” la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, „indiferent unde se află”. Potrivit unui comunicat, șefa statului a vorbit la o întrevedere cu Siegfried Mureșan, europarlamentarul conservator român care conduce delegația Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, aflat la Chișinău în compania altor doi europarlamentari de centru-dreapta, din Lituania și Polonia. Sandu a câștigat alegerile prezidențiale moldovene din noiembrie 2020, fiind ajutată de o prezență masivă la urne a alegătorilor moldoveni din diaspora occidentală, care au votat cu ea într-un număr covârșitor. Fostul său partid, PAS, pe care a fost obligată să-l părăsească temporar pe perioada mandatului de președintă, speră să obțină performanțe asemănătoare la parlamentarele din iulie.
15:10
Autoritatea Aeronautică Civilă de la Chișinău a recomandat operatorilor naționali de zboruri „să efectueze o analiză a riscurilor” în legătură cu survolarea spațiului aerian belarus. Recomandarea a fost difuzată marți, după incidentul de duminică, în care un avion al companiei irlandeze Ryanair a fost interceptat de autoritățile belaruse și forțat să aterizeze la Minsk, unde a fost arestat un jurnalist de opoziție aflat la bord. Nu este limpede câte zboruri operate de companii moldovene trec prin spațiul aerian belarus. Incidentul de duminică implicând avionul care traversa spațiul aerian belarus în zbor de la Atena la Vilnius a fost condamnat de lideri europeni drept „piraterie de stat”. Liderii europeni au anunțat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, recomandând între altele companiilor europene să evite spațiul aerian belarus.
15:10
Ministerul Sănătății a anunțat că organizează un nou maraton al vaccinării împotriva COVID-19, care va avea loc în perioada 28 – 30 mai la Palatul Republicii din capitală.În anunțul făcut la o conferință de presă la Chișinău, reprezentanții ministerului au spus că vaccinarea va fi posibilă fără o programare prealabilă, doar cu buletinul de identitate și că vor fi disponibile mai multe tipuri de vaccin împotriva COVID-19, inclusiv AstraZeneca, Pfizer, Sinopharm, CoronaVac.În timpul primului asemenea maraton, care a avut loc în perioada 21 – 23 mai, au fost imunizate 1 755 de persoane, cel mai solicitat fiind vaccinul Pfizer. În total, de la începutul campaniei de imunizare, pe 2 martie, au fost administrate 306 610 doze de vaccin, primind cel puțin o doză aproximativ 8% din populație. 
14:50
Politicianul de opoziție rus Alexei Navalnîi a anunțat că împotriva sa au fost deschise trei anchete penale noi. Într-o postare pe Instagram, Navalnîi a spus, marți, că a aflat despre dosarele noi de la un anchetator care l-a vizitat în închisoare cu o zi mai devreme. În vârstă de 44 de ani, opozantul este acuzat acum de furt din banii primiți de la donatori de Fundația Anticorupție pe care o conduce, de îndemnuri adresate cetățenilor să nu-și respecte îndatoririle și de insultarea unui judecător. Navalnîi ispășește o pedeapsă de 2,5 ani de detenție pentru o condamnare veche într-un dosar de evaziune fiscală despre care spune că a fost motivată politic. El a fost arestat în luna ianuarie la întoarcerea în Rusia din Germania, unde s-a tratat timp de câteva luni în urma otrăvirii cu agent neurotoxic Noviciok, în august 2020, în Siberia, pentru care dă vina pe agenți ai Serviciului de Federal de Securitate al Rusiei. Kremlinul a respins acuzațiile.
14:50
Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, a cerut acțiune concertată a comunității internaționale împotriva liderului autoritar, Alexandr Lukașenka, după ce autoritățile de la Minsk au interceptat un avion de pasageri care traversa spațiul aerian belarus și au arestat un jurnalist de opoziție aflat la bordul aeronavei.Într-o postare pe rețelele de socializare, marți, Țihanovskaia care locuiește în exil în Lituania, a scris că „impunitatea” regimului de la Minsk trebuie curmată. Liderii Uniunii Europene au căzut de acord, luni seara, să impună noi sancțiuni Minskului, au cerut companiilor aeriene europene să evite spațiul aerian belarus și închiderea spațiului aerian european pentru zborul companiei de stat belaruse, Belavia, cu efecte potențial devastatoare.Președintele american, Joe Biden, a spus că este un „incident revoltător” și a promis un răspuns coordonat cu aliații europeni. Avionul companiei irlandeze Ryanair, care survola Belarusul în timpul unui zbor de la Atena la Vilnius, a fost deviat, duminică, și forțat să aterizeze la Minsk. Jurnalistul Roman Protasevici și prietena sa au fost reținuți. Corului de voci care cer eliberarea sa i s-a alăturat, marți, și oficiul înaltului comisar ONU pentru drepturile omului.
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.