Ieșirea presei din captivitate (N.Negru/ Ziarul Național)

Europa Libera, 5 mai 2021 06:10

Revista matinală a presei, la radio Europa Liberă.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 6 ore
16:50
Egor Ligaciov, fost membru al conducerii sovietice, considerat într-o vreme mâna dreaptă a lui Mihail Gorbaciov, a murit la vârsta de 100 de ani. Ligaciov a fost cunoscut mai ales pentru inițiativa campaniei anti-alcool a lui Gorbaciov, fiind asociat de asemenea cu forțele perestroikăi. El a fost exclus din Comitetul Central al partidului comunist în 1990. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, și-a exprimat regretul pentru că l-a sprijinit pe Gorbaciov și s-a alăturat conducerii Partidului Comunist din Rusia.
16:40
Liderii Uniunii Europene au anunțat la un summmit în Portugalia că au asigurat o cantitate de 1,8 miliarde doze de vaccin anti-COVID-19 Pfizer/BioNTech. Acordul prevede nu doar producerea cantității respective, dar și că principalele componente ale vaccinului vor proveni din UE. Anunțul făcut la summit vine pe fondul scepticismului legat de oferta americană de renunțare la patentul pentru producția de vaccine anti-COVID-19. Șeful Consiliului European, Charles Michel, vorbind în numele celor 27 de țări din UE, a spus că inițiativa americană nu ar rezolva problemele legate de livrările de vaccin.
16:20
Președintele rus Vladimir Putin a trimis felicitări țărilor din CSI cu ocazia aniversării victoriei aliaților asupra Germaniei naziste în al doilea război mondial, îndemnându-le la „prietenie frățească și sprijin reciproc” în viitor. Mesajul a fost transmis la 8 mai, când Ziua Victoriei este marcată în Europa occidentală, în ajunul paradei militare de la Moscova, din 9 mai. Cancelara germană Angela Merkel a marcat sărbătoarea cu un mesaj pe Twitter în care scrie că „rămâne răspunderea noastră eternă de a păstra vie memoria milioanelor de oameni care și-au pierdut viețile în anii de tiranie naționalist-socialistă”.
Acum 8 ore
14:20
Cimitirele din Chișinău vor fi deschise de Paștele Blajinilor până la ora 17.00, a anunțat primarul general Ion Ceban, după ședința de sâmbătă a Comisia pentru Situații Excepționale din Capitală. Ceban a atras atenția că oamenii vor trebui să poarte mască, să păstreze distanța fizică și să nu consume băuturi alcoolice în cimitir. Primăria nu va organiza transport public special către cimitire, unitățile de transport urmând să circule în următoarele zile conform programului obișnuit. Decizia deschiderii cimitirelor din capitală vine în urma unor apeluri făcute de cler. Săptămâna aceasta, mitropolitul Vladimir a adresat o scrisoare primăriei, invocând în sprijinul cererii sale scăderea numărului de infecții noi cu COVID-19.
Acum 12 ore
13:00
Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de ciocnirile dintre palestinieni și poliția israeliană la Ierusalim, spunând că este crucial ca tensiunile să se aplaneze. Apelul a venit vineri seară, după ce ciocnirile din preajma moscheii Al Aqsa s-au soldat cu rănirea a peste 200 de palestinieni și a 6 polițiști israelieni. Palestinienii au protestat în ultima vreme împotriva accesului israelienilor în anumite zone ale orașului vechi în luna sfântă musulmană Ramadan, iar israelienii au evacuat palestinieni din teritorii disputate ca să facă loc așezărilor evreiești. Statele Unite au spus că violențele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin în ultimele zile ale Ramadanului, și au avertizat împotriva continuării acțiunilor riscante – inclusiv a evacuărilor.
12:40
Într-un mesaj cu prilejul Zilei Europei, marcată la 9 mai, ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Michalko, a spus că „Ziua Europei în anul 2021 marchează solidaritatea Echipei Europa pentru sănătate și pentru un viitor mai bun”, informează IPN. „Istoria ne demonstrează că omenirea depășește mai ușor orice provocare prin solidarizare, iar unitatea, respectarea drepturilor omului și guvernarea după principiile statutului de drept, piloni care stau la baza formării Uniunii Europene, ne permit să devenim mai puternici și să trăim în pace”, se mai spune în declarație. Ziua Europei se marchează a doua oară consecutiv în condiții de pandemie. De data aceasta, în UE eforturile cele mai mari sunt consacrate vaccinării populației și relansării economice post-pandemie.
11:40
La Chișinău sunt în toi evenimentele din cadrul Zilelor Europei. La 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pentru multă lume însă rămâne actuală întrebarea: ce sărbătorește țara la 9 mai – Ziua Europei sau Ziua Victoriei? O discuție cu eurodeputata Ramona Strugariu, vicepreședinta Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, unul dintre cei opt europarlamentari USR PLUS (PLUS, Renew Europe). Europa Liberă: Cum e văzută această dată de 9 mai într-o țară unde societatea este polarizată, pentru că și din datele sondajelor reiese că cetățenii au aspirații diferite când e vorba de direcția pe care trebuie să se îndrepte țara lor – să se apropie mai mult de Est sau de Vest? Ramona Strugariu: „9 mai e Ziua Europei, la mulți ani, Republica Moldova! Pentru că Republica Moldova este parte a Europei și, mai mult decât atât, este parte a Uniunii Europene printr-un Acord de Asociere, care eu sper că o va aduce acasă, adică în Uniunea Europeană, așa că primul meu gând este să vă urez tuturor „La mulți ani!” și să ne reîntâlnim, și să ne regăsim acasă cât mai curând. Eu cred că sărbătorim cel mai important moment care consfințește 70 de ani de pace și de prosperitate ai continentului, aș spune, într-un act de curaj și de implicare fără precedent. Chiar e un moment istoric și merită celebrat ca atare și eu sper să-l păstrăm și să-l perpetuăm și chiar să îl extindem cu sprijin nou în această poveste, pentru că acele state care vor face pasul către integrare sunt un sprijin sau, mai ales, sunt sprijin pentru proiectul european. Eu nu l-aș privi nicio secundă ca pe o povară, ci ca pe un ajutor și o gură de aer proaspăt pe care o primește la un moment dat Uniunea Europeană.”Europa Liberă: Acest drum european pe care s-a angajat să meargă Republica Moldova depinde mai mult de voința politică a autorităților, guvernării de la Chișinău sau și de perspectiva pe care trebuie s-o ofere Bruxellesul sau o oferă Uniunea Europeană?Ramona Strugariu: „Depinde de mai mulți factori, depinde de Bruxelles în măsura în care noi, la rândul nostru, ne asumăm și cred că trebuie să ne asumăm, iar Conferința privind viitorul Europei de Est este un cadru bun în care să discutăm și asta, să ne asumăm o prioritizare efectiv strategică a politicii de extindere. Acest lucru ar trebui să însemne pentru noi o prioritate în cadrul discuțiilor legate de această conferință în ceea ce privește dimensiunea de politică externă și de vecinătate. În mod cert sunt anumite state aflate în această poveste a asocierii sau a diverselor tipuri de parteneriate care se pregătesc mai intens decât altele și care fac pași concreți pe agenda integrării. Și atunci, Bruxelles-ul categoric ar trebui să prioritizeze această politică de extindere în funcție de pașii pe care îi fac aceste țări. După aceea, ține și de responsabilitatea factorului politic național, și de felul în care guvernele înțeleg să îndeplinească pașii din Acordurile de Asociere, și de felul în care parlamentul susține aceste politici  europene și acești pași pe care respectivul stat îi face în direcția Uniunii Europene.Ține și de voința oamenilor și, dacă ne uităm un pic în sondaje, vedem gradul de încredere, vedem felul în care populația reacționează la diverse măsuri și politici ale Uniunii Europene, ține și de felul în care comunicăm oamenilor aceste măsuri, aceste politici și beneficiile care rezultă din proiectul european. Și aici suntem deficitari toți, nu e vorba doar despre anumite state membre sau despre anumiți actori instituționali, ci noi trebuie să învățăm să le spunem oamenilor mai aplicat și mai bine ce face Uniunea Europeană pentru ei, cum le schimbă viața în fiecare zi, că Uniunea Europeană este pentru Republica Moldova principalul partener comercial, uitați-vă la politica de exporturi; că avem cu Republica Moldova tot felul de proiecte ale căror rezultate se văd direct în comunități, fie că e vorba despre sprijin financiar, fie că este vorba despre proiecte legate de educație, fie că este vorba de asistență în situații extreme, așa cum am văzut în această criză și felul în care a ajutat solidaritatea europeană diverși parteneri. Toate lucrurile acestea trebuie comunicate oamenilor, ei trebuie să știe ce li se întâmplă bine, înainte de a se uita la tot felul de teorii ale conspirației și la tot felul de imagini proaste, care vin preponderent pe anumite canale comunicaționale. Și aici aș mai adăuga un lucru, apropo de ce ar trebui să facem – ar trebui să avem o politică externă coerentă și clară la adresa Rusiei și, în general, la adresa oricăror actori nedemocratici care sunt, de exemplu, nuclee ale anumitor tipuri de campanii de dezinformare sau ale anumitor încălcări ale dreptului omului, lucruri care nu-și au locul în Uniunea Europeană. Trebuie să ne uităm la toate aceste lucruri și în momentul în care alegem o politică coerentă externă trebuie să ne adresăm către asta, pentru că asta aduce beneficii și proiectului european, dar aduce beneficii și țintit, aș spune, Republicii Moldova, dacă despre ea vorbim.”Europa Liberă: În ultimii ani, dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se axează mai mult pe câteva subiecte: edificarea statului de drept, nevoia de progrese rapide în ceea ce privește reforma justiției, combaterea corupției. De ce rămâne restanțieră, de ce nu-și poate îndeplini lecția pe acasă Republica Moldova?Ramona Strugariu: „Aș spune că face eforturi Republica Moldova în acest sens, dar mai este reflectat progresul sau regresul și în volatilitatea diverselor guverne sau în cât de stabil reușește să fie climatul politic, în așa fel încât să poată să livreze în mod real Republica Moldova, și nu țara, ci efectiv guvernarea, guvernanții și parlamentul sunt două  aspecte extrem de importante, pentru că știm că reglementările, măsurile, cadrul instituțional, independența justiției, care să garanteze că se întâmplă aceste lucruri, țin foarte mult de factorul politic, de felul în care, până la urmă, politicienii înțeleg să respecte acești pași sau să-i genereze chiar prin anumite măsuri, dar aici nu știu dacă există o notă „10+” în întreaga Uniunea Europeană, iarăși spun, toți trebuie să facă eforturi în acest sens, toți trebuie să avem niște repere clare și mecanisme de monitorizare a statului de drept, mecanisme în care ar trebui să fie incluse și statele în curs de aderare sau statele partenere, sau statele din Acordul de Asociere, ar trebui la fel eforturile astea să fie dublate și de sprijinul care vine dinspre Uniunea Europeană în ceea ce privește partea tehnică, să spunem, cum se face asta, ce repere de implementare avem, ce specialiști, profesioniști, treninguri putem pune la dispoziție, astfel încât să avanseze aceste state. Deci e un cadru complex, chiar trebuie să ne ținem cu toții de treabă ca să vedem rezultate.”Europa Liberă: Pentru că Republica Moldova se află în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, se pun mari speranțe că un nou parlament ar trebui și ar putea să voteze un guvern capabil să promoveze aceste reforme. Credeți că vor fi mai deschise ușile pentru următorul executiv de la Chișinău?Ramona Strugariu: „Eu nu cred în teoria asta de reforme cu barbă atât cât cred într-o voință politică reală care să se întâmple și eu sunt convinsă că acolo unde sunt niște oameni curajoși care le împing înainte și care știu să explice de ce avem nevoie de ele, nu va exista acel sentiment al sforțării sau al unor pași clamați. Trebuie mult curaj în toată povestea asta și, uitați-vă, Republica Moldova a demonstrat până la urmă reziliență în fața unor abuzuri în ultima vreme. Și noi ne uităm cu multă admirație, pe de o parte, la toată această poveste extrem de tumultoasă a Republicii Moldova în ultima perioadă, evident că ești îngrijorat în momentul în care vezi anumite declarații ale politicienilor, în momentul în care vezi atacuri frontale la ordinea constituțională sau în momentul în care vezi niște decizii ale parlamentului care sunt chiar contrare agendei europene. Dar, pe de altă parte, aveți un președinte extrem de curajos și de reformist, care și-a asumat pe deplin agenda europeană, aveți o Curte Constituțională, care a rezistat efectiv presiunii politice într-o manieră care a fost menționată și lăudată chiar și în discuțiile pe care le-am avut aici, în discuțiile noastre recente europene legate de delegație și, în general, de situația din Republica Moldova. Sunt puțin actori care în Europa și în lume ar face aceste lucruri în aceste condiții. Acestea sunt lucruri de lăudat. Chiar zilele trecute am trimis împreună cu colegul Dragoș Tudorache și mai mulți europarlamentari o scrisoare către președinta Comisiei și către președintele Consiliului în care solicitam ca Uniunea și Consiliul, în mod special, președintele Charles Michel să monitorizeze situația din Republica Moldova, să o sprijine, să pună umărul la ce se întâmplă acolo în mod efectiv, să acționeze ca un mediator dacă este nevoie, pentru că aceste lucruri dau rezultate și pentru că e nevoie de acest sprijin și avem câțiva actori politici care și-au asumat în mod foarte concret acești pași. S-a văzut, de exemplu, că președintele Consiliului European în momentul în care s-a uitat către Georgia și către Tbilisi și evoluțiile de acolo și s-a implicat, a existat dorința de implicare, asta a dat un semnal pozitiv și a contat. Eu sper din tot sufletul că o va face și pentru Republica Moldova, pentru că este mare nevoie și noi toți ar trebui să facem lucrul acesta.”Europa Liberă: Au fost cazuri când, pentru că nu a îndeplinit tema pe acasă, Republica Moldova a fost pedepsită pierzând acele 800 de milioane de lei, 400 din acelea erau nerambursabile, erau grant pentru buget și ele nu au fost obținute.Ramona Strugariu: „Eu nu aș spune că e neapărat o pedeapsă, aș spune că sunt bani care vin cu niște condiții care trebuie îndeplinite și respectate și eu cred că există toată bunăvoința ca acest sprijin să se întâmple și ca acești bani să fie livrați, dar și cu minimul efort de a îndeplini acele condiții care reglează sprijinul financiar și asta nu e valabil doar pentru Republica Moldova. Dacă ne uităm la felul în care gestionăm banii europeni și fondurile europene și la parcursul de finanțare pe care îl au în cadrul exercițiului financiar multianual diverse proiecte în statele membre, o să vedem că și acolo, chiar dacă, evident e diferit cazul, dacă, de pildă, banii aceia nu sunt folosiți cum trebuie, îi dăm înapoi, chiar dacă ei au intrat pe un anumit parcurs, s-au întâmplat niște lucruri cu ei și acum dezvoltăm mecanisme și avem acest regulament adoptat, greu, dar adoptat pe masă, prin care putem chiar să suspendăm finanțarea europeană, dacă se încalcă principiile legate de echilibrul puterilor și de statul de drept, avem acest mecanism nou de condiționalitate, dacă interesele financiare ale Uniunii sunt puse în pericol. Deci, iată, sunt până la urmă niște mecanisme de prudență, de siguranță, care aș zice eu că ajută, nu pedepsesc, ajută inclusiv la înțelegerea mai bună a guvernelor legat de ceea ce au de făcut pentru ca oamenii să beneficieze de acești bani.”Europa Liberă: Dar asta poate fi o lecție și pentru cetățean atunci când are buletinul de vot în mână să știe foarte clar cui merită să-i dea votul?Ramona Strugariu: „Asta ar trebui să fie principala lecție pentru cetățean atunci când e cu buletinul de vot în mână, pentru că cea mai puternică armă pe care o are în orice fel de societate, cu atât mai mult spun acest lucru pentru cetățenii Republicii Moldova, care vor merge foarte curând la vot: nu există o mai mare putere într-un stat decât aceea a voturilor date în cunoștință de cauză și asumate nu pentru o promisiune deșartă, nu pentru o pungă de făină, așa cum am văzut că s-a întâmplat, și s-a întâmplat și în România de atâtea ori în trecut, ci pentru punctual acea bunăstare care se vede pe față, acele promisiuni care nu sunt deșarte. Oamenii care au fost mințiți într-un fel sau altul de politicieni sau le-au fost înșelate așteptările de politicieni ar trebui să dea cu toată setea și responsabilitatea acel cartonaș roșu politicienilor care i-au mințit și care le-au înșelat așteptările. Și asta se poate face la vot, în primul rând, să dai o șansă unor oameni care au arătat și altceva, care au demonstrat deschidere, transparență, care au o agendă deschisă către oameni e foarte, foarte important. Ei văd că tot ce a însemnat un proces de erodare, de minciună, de înșelare, pe care oamenii le-au mai trăit. Eu îi încurajez din tot sufletul să se informeze și să voteze deschis și să voteze aceste perspective cât se poate de concrete. Hai să ne uităm de unde au venit, până la urmă, primele semnale în criză, au venit dinspre Uniunea Europeană, timid, e adevărat, la început, nici noi n-am știut foarte-foarte clar cum să le direcționăm și încotro, dar au venit dinspre Uniunea Europeană, au venit dinspre țări așa cum e România la modul cel mai direct și deschis în care s-a putut oferi ajutorul și continuă să vină. Atunci înseamnă că și votul de încredere când se uită oamenii la modele de politicieni ar trebui să se bazeze pe aceleași principii: cine vrea să facă, cine întinde o mână în mod real ca să ofere ajutor, cine n-a mințit și n-a furat până acum.”Europa Liberă: Cunoașteți foarte bine că în Republica Moldova sunt și politicieni care mai degrabă aleg să facă mai multe vizite în Federația Rusă și care vin și promit alegătorilor anumite favoruri. Și cât de justificat ar fi pentru politician să meargă în campania electorală și să spună că votul este geopolitic?Ramona Strugariu: „Votul nu e geopolitic, votul, așa cum spuneam, e în legătură cu prosperitatea oamenilor și cu respectul față de ei. Ce au livrat acei politicieni care au făcut mai degrabă vizite în Federația Rusă? Este nivelul de trai al oamenilor și încrederea lor răsplătită prin aceste vizite? Au fost foarte mulți ani în care acești politicieni care sunt pe eșichierul politic de o bucată semnificativă de vreme puteau demonstra din plin că au avut un rost aceste vizite, că există acum în Republica Moldova o mulțime de beneficii care au rezultat din acest fel al lor de a face politică. Omul să se întrebe onest – se văd sau nu se văd beneficiile? Sunt sau nu sunt rezultate? Îi ajută sau nu-i ajută această orientare geostrategică, cu ce costuri vine ea? Până la urmă, dacă ne uităm spre modelele de bunăstare și de democrație din jur, n-aș spune că Federația Rusă este un model de democrație sau de respectare a drepturilor omului, sau de maximă bunăstare și libertate a cetățenilor. Uniunea Europeană este un astfel de model și este cel mai bun spațiu și pentru pluralism, și pentru libertatea de exprimare, și pentru libera circulație, și pentru alte beneficii care rezultă din acest proiect și economic, și social, și educațional.”
11:00
Uniunea Europeană și India vor încerca să relanseze negocierile pe tema unui acord de liber schimb la summitul lor de sâmbătă, urmând să discute de asemenea despre combaterea pandemiei de COVID-19, care afectează în prezent grav India, mai ales. Liderii europeni se află în orașul portughez Porto, de unde discută prin video cu premierul indian Narendra Modi. El a fost nevoit să renunțe la participarea fizică la summit, datorită crizei medicale din țara sa, provocată de COVID-19. Negocierile asupra acordului comercial dintre UE și India sunt blocate din 2013.
10:40
3.500 de polițiști vor fi la datorie duminică și luni, de Paștele Blajinilor, relatează IPN, citând un comunicat al IGP. Ei vor asigura ordinea publică, vor dirija circulația rutieră și vor monitoriza respectarea regulilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Polițiștii se vor afla pe teritoriul și în preajma cimitirelor, atât în localitățile unde a fost permisă oficierea procesiunii de pomenire a răposaților, cât și în localitățile unde accesul în cimitire a fost interzis, mai transmite IPN. Poliția a făcut un nou apel către oameni să evite aglomerația la morminte. Polițiștii vor monitoriza respectarea distanței sociale și echiparea corespunzătoare a cetățenilor cu măști și mănuși.
10:30
Acum 24 ore
07:10
Procesul de desemnare a candidaților pentru anticipatele din 11 iulie începe cu 60 de zile înainte de alegeri, dar unele partide și-au anunțat deja intențiile – candidează separat sau în blocuri. Deocamdată, cu șanse de a accede în viitorul legislativ sunt creditate PAS, PSRM, partidul lui Renato Usatîi și al lui Ilan Șor, iar în unele sondaje și Platforma Demnitate și Adevăr. Dar niciuna din aceste formațiuni nu va putea - cum o arată aceleași sondaje - crea de una singură o majoritate în viitorul Parlament. Va continua bătălia pentru direcția Republicii Moldova? La aceasta și alte întrebări căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.La aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova, societatea rămâne divizată pe diverse criterii, disproporțiile social-economice se acutizează, iar prăpastia dintre cei bogați și cei săraci s-a adâncit continuu. Aceste date se conțin în mai toate sondajele de opinie, ale căror rezultate mai arată că inegalitatea socială, pauperizarea populației și pierderea încrederii în ziua de mâine sunt principalele aspecte negative care au marcat cei 30 de ani de independență. Asemenea păreri Europa Liberă a adunat și la piața din Telenești.– „Se trăiește greu, pentru că organele de stat se gândesc la dânsele, la furat și la amăgit.”Europa Liberă: S-a anunțat data alegerilor parlamentare anticipate, 11 iulie. Le-ați așteptat?– „Foarte mult, pentru că vrem să fie o dreptate în țara asta, că nu-i dreptate.”Europa Liberă: Dar de unde vine dreptatea?– „Dreptatea vine de la oamenii cumpătați, înțelepți, care nu fură, care nu mint, începând a respecta Legea lui Dumnezeu, respectă legea până jos, cei care nu respectă Legea lui Dumnezeu, nu respectă nicio lege.”Europa Liberă: Credeți că următorul parlament se va deosebi mult de actualul, adică viitorii deputați?– „Mi-aș dori foarte mult! Dacă oamenii vor înțelege că de 30 de ani toți au furat, toți au amăgit...”Europa Liberă: Dar toți acei pe care îi criticați au fost trimiși acolo cu votul cetățenilor?– „Au fost susținuți tot de oamenii care au vrut să trăiască în minciună și în sărăcie. Săraci ne-am născut și săraci vom muri, de atâta că noi trăim cu mentalitatea stalinistă și o mentalitate pe care nu vrem să ne-o schimbăm.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova?– „Schimbat în totalitate pentru noi, oamenii care muncim foarte mult, că trăim foarte greu. Eu trăiesc cu o pensie de 900 de lei, eu de-amu nu mai pot, că eu nu am nici sărbătoare, nu am nici duminică, am ajuns la 60 de ani și eu nu pot ca să reușesc ceva, să înțeleg și eu că trăiesc.”Europa Liberă: Pentru Dvs. este ușor să știți cine merită votul Dvs.?– „Este! Votez pentru dreptate, pentru dna Maia Sandu. Sunt persoane care încearcă s-o ponegrească și să-i găsească ceva care s-o apese în jos, persoanele care gândesc numai să fure și să amăgească. Maia Sandu este o doamnă cumpătată. Noi nu am avut așa o personalitate la noi în țară până acum, n-am avut.”Europa Liberă: Dar moldovenii vor un lider național care ar bate cu pumnul în masă sau vreți să trăiți în democrație?– „Vrem să trăim în democrație, vrem oamenii simpli, cinstiți, adevărați, care își doresc cu dreptate și cu bunăstare.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Telenești, și întrebăm cetățenii dacă știu când vor avea loc alegerile parlamentare anticipate.– „Bine ați venit la Telenești, în primul rând! Din câte am înțeles, pe 11 iulie.”Europa Liberă: Ce se va decide în această zi?– „Nu știm exact. Sperăm la un viitor mai pozitiv, în special pentru curentul acesta proeuropean, care am mai avut niște încercări în trecut, acum 10 ani, doar că au eșuat din aceeași incapacitate a politicienilor de face performanțe, dar sperăm de data aceasta să fie cu mai multă încredere, eventual, mai mult noroc, nu știu...”Europa Liberă: Și credeți că următorul parlament ar putea mult mai lesne să creeze o majoritate și să învestească un cabinet de miniștri, pentru că de asta a fost dizolvat actualul parlament, că n-au reușit să învestească un guvern?– „Eu sper ca odată cu noile alegeri să punem punct unei alte ere de încercări și în special pe zona asta de extremism, care tot este prezentă pe plaiul nostru și să avem o direcție clară, ca lumea să-și dea seama că, de fapt, doar Uniunea Europeană oferă cu adevărat sprijin cetățenilor.”Europa Liberă: Dar o altă parte a societății crede că doar Estul, Rusia oferă perspective?– „Noi trebuie să ne uităm pe cifre, pe statistici, pe dovezi, nu doar să credem în același limbaj de extremă care a fost propagat de parlamentul actual, în care vorbim despre curentul acesta estic care nu oferă nimic. Igor Dodon este foarte bine cunoscut ca un om fără nicio viziune, el merge pe aceleași principii – vorbă multă fără rezultate. Au bazinul lor clasic, însă chiar și oamenii care sunt pro-Est trebuie să înțeleagă că noi împreună ca cetățeni, ca țară trebuie să ne vedem de ceea ce este cu adevărat mai palpabil pentru noi, să scăpăm efectiv de lucrurile jenante din societate, inclusiv corupția sau în special corupția, să creștem nivelul de educație, să creștem nivelul de echitate socială. Deci, nu contează cum ești tu, că ești prorus, că ești proeuropean, pe noi ne interesează identitatea noastră națională, iar momentul acesta cu Dodon, cu Șor, cu toată gașca asta de oameni fără verticalitate care se gândesc doar la bani și la propriul buzunar, pentru că Dodon asta a făcut în toată președinția lui – s-a plimbat. El ba a poposit în Grecia, pe Muntele Athos, ba pe la baze de odihnă nu știu pe unde, el n-a făcut nimic pentru țară și el continuă să-și mintă propriul electorat, că noi oricum nu credem în el, oamenii care citesc chestii, dar el își minte propriii alegători, pe ăia care cred în basmele lui.”Europa Liberă: Și Moldova de peste 4 ani va fi alta decât Moldova de astăzi?– „Noi la asta sperăm. Eu cu asta am mers la toate alegerile la care am participat, am sperat că, într-adevăr, o să ieșim din minciună, o să ieșim din sărăcie și o să vină oameni cărora le pasă, așa cum îmi pasă și mie, în afară de bani, ne pasă de identitate, ne pasă de stabilitate și nu ne interesează banii neapărat.”Europa Liberă: Despre votul din diasporă aveți o părere?– „Da, inclusiv acolo am votat eu, pentru că stau de ani buni la București și, într-adevăr, se vede mobilizarea de acolo, se vede, într-adevăr, ce-și doresc oamenii care aduc prin remitențe, prin transferurile de bani pe care-i aducem în țara asta, de fapt, ce vrem noi. Și noi nu credem în basmele pe care Rusia le propagă aici, pentru că Rusia nu-și rezolvă măcar problemele sale.”Europa Liberă: Dar Igor Dodon zicea despre diasporă că ar fi un „electorat paralel”.– „Da, da, exact! Noi față de el suntem foarte paraleli, pentru că noi avem cu totul alte viziuni și noi credem în chestiile materiale, în chestiile de aici, noi nu credem în basme și în populismele pe care el le spune. Ca să fie clar, populisme înseamnă minciună și aberații care nu se transformă în lucruri reale, în lucruri fezabile, inclusiv populismele pe care le propagă el nu fac decât să ne denigreze pe noi ca oameni, să ne creadă pe noi niște proști și să ne umilească.”Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție la Telenești și întrebăm cetățenii dacă au așteptat alegerile parlamentare anticipate.– „Desigur! De mult le-am așteptat, trebuia ca poporul să se trezească mult mai demult, ca să nu fie acest parlament murdar, fiindcă toate legile care s-au adoptat acolo în parlament nu s-au făcut pentru popor, pentru oameni, dar din contra, totul s-a făcut împotriva cetățenilor noștri. În campaniile electorale au fost atâtea promisiuni...”Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la acest scrutin parlamentar anticipat? Și credeți că chiar atât de mult se va deosebi viitorul parlament de actualul?– „Viitorul parlament cred eu că, dacă noi i-am alege uninominal pe toți 101 sau poate chiar ar fi bine 70 de parlamentari să avem, sigur că aș vrea să facă majoritate PAS cu Platforma DA, cu unioniștii, desigur că am o mare simpatie față de Octavian Țîcu. Chiar îmi pare foarte rău că a fost și el prin Telenești și nu am avut ocazia să discut cu d-lui, dar să știți că da, chiar aș vrea să fie unioniștii, dar nu chiar toți. Și dna Maia Sandu ar trebui să-i mai dea prin sită tot, eu cunosc că sunt și acolo interese.”Europa Liberă: Ce priorități ar trebui să aibă deputații care vor fi aleși la 11 iulie?– „Ei trebuie cu adevărat să muncească și să adopte niște legi frumoase pentru noi, că le numesc frumoase. Eu am simpatie față de dna Maia Sandu, este deșteaptă dna președintă Maia Sandu, o admir foarte tare că este deșteaptă, știe ce vorbește și vorbește anume pentru noi.”Europa Liberă: Vă întrebam – în agenda viitorilor parlamentari ce probleme concret trebuie să se regăsească? Ați spus calitatea bună a legilor, altceva?– „În primul rând, dacă au să vină cu adevărat oamenii noștri, se vor trezi, eu cred că se vor trezi să-i dea pe toți prin sită – de unde ai luat milioane și miliarde, dacă n-ai moștenit nimic și n-ai avut niște afaceri corecte, cinstite? Fiindcă de ce pensiile sunt așa, de ce salariile-s așa, de ce drumuri nu avem? Toți s-au eschivat, doamna mea dragă, de la plăți. Aceștia cu afaceri mari au câte două aparate de casă, nimeni n-a avut nevoie de cetățeanul nostru.”Europa Liberă: Pe ce drum să se îndrepte Moldova? Care este direcția corectă?– „Sigur că în partea Uniunii Europene. Noi suntem parte cu adevărat a Europei. Băiatul meu, iată, e la București, cu adevărat acolo muncește și mi-a zis: „Mămică, toată lumea să se implice! Mamă, și noi tot o să ne implicăm, eu o să mă implic cel mai tare”.”Europa Liberă: Și votul din diasporă sau votul de acasă cântărește mai mult?– „Ambele cântăresc la fel, doar acei din diasporă sunt tot cetățenii noștri, sunt copiii noștri, sunt tineretul nostru, sunt femei, mame care și-au lăsat aici copiii și părinții. Mie tare mi-a fost milă și jale de multe familii că n-au putut să vină să-și petreacă pe ultimul drum părinții care le-au dat viață, părinții care i-au crescut. O dramă extraordinară, doamnă!”Valentina Ursu, Europa Liberă, am poposit aici, la Telenești, și întrebăm dacă știți când vor fi alegerile parlamentare anticipate.– „Sigur că da, la 11 iulie. Demult așteptam decretul dnei președinte și o încurajăm, și o susținem pentru hotărârile ei pe care le-a făcut de astă-toamnă pas cu pas, foarte chibzuit de o doamnă foarte deșteaptă pe care lumea a votat-o și așteptăm schimbări, avem mari speranțe de la dumneaei.”Europa Liberă: Care este miza acestor alegeri parlamentare din 11 iulie?– „Schimbări! Mari schimbări așteptăm, schimbări în justiție, schimbări în învățământ. Este blocat tot sistemul de jos în sus, sunt blocate toate instituțiile statului, așteptăm mari schimbări și în medicină, și peste tot.”Europa Liberă: Schimbarea vine de la cetățean, atunci când e cu buletinul de vot în mână.– „Da, schimbarea vine de la cetățean, dar conducătorii partidelor trebuie să lucreze foarte atent, trebuie să convingă cetățenii pentru ce noi mergem la vot.”Europa Liberă: Cât cântărește votul cetățeanului și cât de multă responsabilitate are el atunci când e în cabina de vot?– „Foarte mare responsabilitate, numai că mulți cetățeni merg orbește și ajung în cabina de vot și se gândesc, mulți se pierd în numărul de partide. Știți, dacă au să fie 20-30 de partide, el se pierde și mulți poate nici nu văd și pun ștampila la întâmplare, pe primul ori pe al doilea, dar am avut așa cazuri când au însemnat toți candidații care erau în listă.”Europa Liberă: Cetățeanul mai poate fi ademenit cu o pungă electorală, cu o stimulare financiară?– „Sigur că poate fi ademenit, pentru că la noi în țară lumea trăiește la un nivel foarte jos și foarte sărac lumea trăiește în ziua de azi.”Europa Liberă: Dar ce înseamnă sărăcie?– „Datorită conducerii din parlament și a conducătorilor care ne-au condus până acum ne-au adus la așa condiții când omul se bucură pentru orișicare copeică ori pentru orișicare product, pomană electorală. Chiar și acum s-a văzut, tușonkă am văzut cum distribuie, de-amu s-a început campania electorală pentru careva din partide. Nu, cetățeni! Chem populația republicii noastre, care chiar și trăiesc la nivel de sărăcie, vă îndemn să nu refuzați pomana electorală, dar să faceți alegerea corectă pentru viitorul nostru european. Pur și simplu se poate de numărat pe degete ce ne-au oferit nouă de la Anul Nou încoace partenerii noștri europeni și ce am primit noi din cealaltă parte. Noi am primit numai promisiuni și ură de la Moscova. Noi vaccinuri contra COVID am primit, în primul rând, de la europeni, bani pentru infrastructură, toate grădinițele, toate școlile au fost reparate de către partenerii noștri europeni, multă producție, foarte multă producție se duce în Europa. Nu ne mai ademenește pe noi Moscova cu acele „russkie rubli”, cum se cheamă, o mie sau două mii de ruble de acelea. Tineretul nostru vrea să lucreze, ei se simt în Europa ca niște cetățeni ai Europei, cu drepturi egale și sunt stimați, nu ca în zona estică în care suntem înjosiți și suntem umiliți. În familia europeană vedem viitorul Moldovei. Mă adresez și la diasporă: „Copii, aveți o voce foarte puternică, convingeți frații, părinții, surorile care au rămas la noi în Moldova prin convingerea voastră. Noi așteptăm alegerile cu sufletul la gură deja de doi ani de zile. Vă rog frumos vorbiți cu frați, părinți, surori, pe cine aveți la noi în Moldova, convingeți-i că viitorul nostru este în familia europeană”.”Valentina Ursu, Europa Liberă, am poposit aici, la Telenești, și întrebăm cetățenii dacă știu când e data alegerilor parlamentare anticipate.– „Cunoaștem. Pe data de 11 iulie. Și suntem foarte bucuroși de chestia asta că s-a câștigat, că bandiții iștia ne scot la hat de-amu.”Europa Liberă: Care-s bandiții?– „Care-s? Dodon, Candu, Șor, Cebotari, toată banda asta a lor, toată măgărimea asta. Noi suntem pensionari, eu am 970 de lei, dar am lucrat toată viața sudor...”Europa Liberă: Și Dvs. credeți că următorul parlament se va deosebi mult de actualul?– „Foarte mult, foarte mult!”Europa Liberă: De ce?– „Sunt băieți de treabă, cinstiți care, într-adevăr, se străduiesc pentru patria lor, pentru țara asta, că avem o bucată de pământ și nu înțelegem nimic din tot, își bat joc de noi. Rușii ne-au pus definitiv în genunchi, eu am trăit cu dânșii și știu cine-s ei. Ne-au adus la sapă de lemn.”Europa Liberă: Dar societatea moldavă e dezbinată, vedeți că o parte vor cu Vestul, alta – cu Estul?– „E foarte dezbinată. Nu, niciun Est, nimic, Europa și înainte. Niciun Est, nimic! Rușii toată viața ne-au ținut ascunși și umiliți, iaca, acum dacă suntem liberi facem după putere și un gard, facem și o gospodărie ca lumea. E drept că suntem despărțiți, soția nu-i, feciorul nu-i...”Europa Liberă: Unde vă sunt, peste hotare?– „Da, îs peste hotare și-i greu.”Europa Liberă: Dar votul din diasporă ce miză are?– „Foarte mult contează! Cum ce miză? Ei și data trecută, la prezidențiale, foarte bine ne-au ajutat, foarte mult, foarte mult, nici nu se discută.”Europa Liberă: Dar știți că au fost politicieni care au spus că acela este un „electorat paralel”? – „Au fost, dar el e paralel, Dodon.”Europa Liberă: Igor Dodon a spus că cei de peste hotare n-ar trebui să decidă soarta celor rămași acasă.– „Anume că acei de peste hotare s-au dus de nevoie acolo, că aici muream de foame toți, nu numai unul, nu numai aceia, dar toți. Dar Dodon îi un parazit...”Europa Liberă: Dar Dvs. acum ce o să votați – omul, promisiunea, partidul?– „Partidul și omul. Iaca aceste două partide – Platforma DA și PAS – acestea trebuie să conducă țara, numai ele, altcineva absolut nimeni, că ceilalți toți îs niște mincinoși și niște hoți care s-au îmbogățit pe spatele la țăranii noștri care muncesc o viață și nu leapădă sapa din mână, muncesc și degeaba muncesc.”Europa Liberă: Dar cetățeanul mai poate fi momit cu o pomană electorală astăzi, cu 100 de lei, cu un kilogram de orez?– „Mie pot să-mi dea și mii, eu părerea nu mi-o schimb. Alții poate și-o schimbă, din sărăcie, se vede că, dar nu, că sunt la noi mulți de aceștia la care le place păhărelul și lui îi dă 100 de lei acolo ori ce-i dă și el se duce și-i bea și lui i-i paralel, după asta, 4 ani iarăși chinuiește-te. Dacă-s niște oameni tâmpiți, îs mulți, că eu personal am umblat prin sate cu agitația și cunosc chestiile astea, le cunosc, eu îl văd pe om dintr-odată.”Europa Liberă: Și viitorul Moldovei cum îl vedeți?– „Îl vedem în Europa numai. Ne gândim că măcar peste un an-doi să fie ceva schimbări.”Europa Liberă: Cine are mai mult nevoie – Republica Moldova de Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?– „Republica Moldova de Uniunea Europeană, că Europa pentru noi îi salvarea. Câte ajutoare vin de acolo? Eu merg pe străzi și mă uit, totul absolut îi făcut cu ajutorul european, dar de aici nimic absolut, numai Dodon își face, cumpără sute de hectare de pământ prin Moscova și fac fel de fel de afaceri. Și de unde bani? Dodon îi fură și îi trimite încolo.”Europa Liberă: Dar societatea rămâne a fi dezbinată?– „Da!”Europa Liberă: Cine poate s-o unească?– „Aceste două partide – Platforma DA și cu PAS-ul să facă o schimbare.”Europa Liberă: De la Maia Sandu ce așteptări aveți?– „Așteptări avem foarte multe de la dânsa. Și ea până când a făcut multe, că ceea ce n-a făcut Dodon în 4 ani, ea a făcut în 4 luni, foarte mult a făcut, asta nici nu se discută. Omul ista demult a trebuit să fie la putere, că noi demult trebuia să ieșim din gunoiștea asta în care ne aflăm în ziua de azi.”Europa Liberă: Dar are sprijin popular Maia Sandu?– „Are foarte mare sprijin. Eu, de pildă, cunosc după baza noastră de aici, din raionul Telenești, îs foarte mulți care o susțin. Eu cunosc că și alții care sunt peste hotare tot o susțin pe Maia Sandu.”Europa Liberă: Ce calități apreciați la ea?– „În primul rând, ea-i pentru popor, e o femeie cinstită, e pentru popor, ea o să facă regulă, o să facă regulă în țară. Corupția numaidecât are s-o stârpească. Cu greu, dar o s-o scoată, o s-o scoată, că, de altfel, altă ieșire nu-i. Dar unire trebuie. Platforma DA și cu PAS-ul trebuie să fie în fruntea țării. La coșul de gunoi Dodon, în primul rând!”* * *Opinii culese la piața din Telenești.***Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că viitorul Parlament al Republicii Moldova trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme cerute și așteptate de cetățeni, inclusiv reforma justiției. Într-un interviu pentru Europa Liberă, diplomatul european a spus că cetățenii moldoveni vor decide asupra componenței viitorului parlament, iar Uniunea Europeană și alți parteneri ai Republicii Moldova speră că un nou guvern, care va continua implementarea Acordului de Asociere, va fi instalat cât mai curând ca Uniunea Europeană să poată să susțină Republica Moldova și cetățenii ei.Europa Liberă: Dle Michalko, care ar fi explicația că Republica Moldova rămâne restanțieră la capitolul implementării reformelor care, de fapt, înseamnă angajamente pe care și le-a asumat la momentul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană?Peter Michalko: „De ce Moldova rămâne restanțieră? Asta este întrebarea cred că a tuturor cetățenilor Republicii Moldova și, desigur, a partenerilor europeni, inclusiv a Uniunii Europene – de ce interese particulare, interese care creează corupția, care au ajuns la nivelul de a controla statul, de a captura statul, de ce ele rămân și supraviețuiesc și continuă să controleze sectoare importante? De ce nu este posibil să fie investigate cauze care au fost fără precedent în ceea ce privește dauna adusă și bugetului de stat, și oamenilor?”Europa Liberă: Vă referiți la furtul miliardului?Peter Michalko: „Da, la furtul miliardului. Cum este posibil să fie amânată ședința curții de 60 de ori? Și aceste întrebări sunt întrebări adresate sistemului de justiție.”Europa Liberă: Ședința de judecată în cazul Șor?Peter Michalko: „În cazul Șor, în Curtea de Apel Cahul am văzut că acolo se întâmplă lucruri foarte ciudate, recent au apărut niște...”Europa Liberă: S-au transmis niște daruri, cadouri...Peter Michalko: „Nu vreau să comentez, nu sunt eu cel care trebuie să facă asta.”Europa Liberă: Tot justiția trebuie să-și facă treaba. Peter Michalko: „Dar asta este ceva ce oamenii, cetățenii au dreptul moral și deplin să știe și să aștepte de la procuratură, de la sistemul de justiție, deci judecătorii să clarifice și să decidă în aceste cazuri.”Europa Liberă: Recent ați declarat că Republica Moldova are nevoie de un nou parlament care ar vota un guvern capabil să lupte împotriva corupției. În opinia Dvs., care ar fi miza acestor alegeri din 11 iulie?Peter Michalko: „Cetățenii Republicii Moldova vor decide care să fie componența parlamentului viitor. Eu am spus că acest parlament trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme care sunt cerute și așteptate de către cetățenii Republicii Moldova, cetățeni care merită să fie asigurați că nu vor fi furați bani de la ei și că vor fi tratați egal de către stat, de către autorități la toate nivelurile, și de către sistemul de drept, inclusiv sistemul judecătoresc. În Republica Moldova, asta s-a văzut într-un recent raport al unui institut al Națiunilor Unite, în fiecare an se fură prin diferite scheme de corupție și fluxuri ilegale de bani 18-20 de miliarde de lei, asta înseamnă...”Europa Liberă: Un miliard de euro.Peter Michalko: „Un miliard de euro sau dolari, dar asta înseamnă 7 mii de lei de la fiecare persoană, de la pensionar până la copil mic. Pentru o familie de 4 oameni asta este aproape 30 de mii de lei în fiecare an.”Europa Liberă: E o povară financiară pentru o familie.Peter Michalko: „Care ar fi calitatea vieții unei familii sau a unui pensionar dacă ar avea mai mult în buzunar, 30 de mii de lei sau 7 mii de lei mai mult? Eu cred că asta ar fi o schimbare pozitivă foarte semnificativă și este dreptul cetățenilor să ceară ca această schimbare să se întâmple.”Europa Liberă: Există certitudinea ca guvernul care va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate să aibă ușile deschise la Bruxelles și în alte capitale ale Uniunii Europene?Peter Michalko: „Este clar că oamenii vor decide despre parlament și parlamentul va decide despre guvern, și guvernul nou va continua să implementeze Acordul de Asociere. Și dorința noastră și sperăm că și a partenerilor noștri care vor fi instalați după alegeri va fi cât mai repede, cât mai mult să se implementeze ca să putem și noi să susținem cât mai mult Republica Moldova și cetățenii ei.”Europa Liberă: Adică, alegerile sunt sita care poate să scape Republica Moldova de corupție și de oligarhie?Peter Michalko: „Asta este fără dubii eu cred, pentru că parlamentul actual a fost al unui sistem electoral mixt care știți că a fost criticat de către instituții inclusiv europene, dar și de altele, de exemplu, Comisia de la Veneția, ODIHR, dar atunci critica a fost bazată exact pe aceste riscuri care s-au întâmplat. Deci, riscul de a vedea interese particulare controlând pe unele elemente din parlament și am văzut că multe din aceste riscuri s-au adeverit, din păcate; din păcate pentru țară, din păcate pentru cetățenii țării.”Europa Liberă: Republica Moldova rămâne vulnerabilă ca stat, pentru că importă resurse energetice doar din Federația Rusă. S-a vorbit mult despre nevoia diversificării resurselor energetice pe care ar trebui să le importe Republica Moldova, dar se cer bani foarte mulți. E capabil statul să argumenteze partenerilor de dezvoltare că are nevoie să-și diversifice resursele energetice? Peter Michalko: „În ceea ce privește argumentarea, aici întru totul sunt de acord, nevoie este și nevoie este și pentru securitatea energetică, deci de a nu rămâne fără aceste resurse, dar și pentru oameni, pentru că astăzi trebuie să se creeze pluralismul de resurse și după asta va fi posibil de a alege mai ieftin, și asta trebuie să aducă prețuri pentru cetățeni și pentru business la nivel mai scăzut, aici în ceea ce privește susținerea, ea este, deja are loc și sunt mai multe proiecte, sigur că vedem gazoductul Iași-Chișinău...”Europa Liberă: Dar încă nu este funcțional, nu curge gazul pe țevile lui...Peter Michalko: „Se lucrează asupra acestui lucru și aceasta trebuie să fie una dintre cele mai importante conexiuni și, pe de altă parte, este în desfășurare proiectul mare de conectare cu energie electrică cu finanțare din partea Uniunii Europene, Băncii Europene de Investiții și Băncii Mondiale. Deci este vorba despre aproape un sfert de miliard de euro pentru finanțarea acestei stațiuni care va conecta sistemul de electricitate la cel din România, adică la Uniunea Europeană și aceste conexiuni sunt acele care vor aduce această alternativă și, în sfârșit, din asta vor beneficia toți cetățenii.”Europa Liberă: Uniunea Europeană face parte din formatul de negocieri „5+2” în calitate de observator pentru reglementarea problemei transnistrene. Timpul curge repede, soluția vine foarte greu, dar ce s-ar întâmpla dacă reunificarea celor două maluri ale Nistrului ar aduce și alegătorii cu drept de vot de acolo să decidă soarta Republicii Moldova, încotro ar înclina balanța? Credeți că ar putea s-o încline mai mult într-o direcție?Peter Michalko: „Eu nu cred că acum este momentul să speculăm despre niște lucruri care se vor întâmpla, pentru că procesul de negociere va aduce o soluție, soluție care deja în ceea ce privește forma acestei soluții este clară, asta este în fiecare an agreată de către miniștrii de externe ai tuturor statelor membre OSCE și aceasta este o soluție bazată pe suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova în hotarele internațional recunoscute și cu un statut special pentru regiunea transnistreană. Deci, acesta este viitorul și Uniunea Europeană va continua participarea activă în formatul „5+2” de negocieri și vom continua și alte activități, precum programul nostru de măsuri pentru întărirea încrederii, pentru că ele sunt, pe o parte, menite de a susține oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului în viața lor, dar cu asta să fie create și condiții mai bune, inclusiv o atmosferă prielnică pentru reglementarea conflictului.”Europa Liberă: Dar din observațiile Dvs. se apropie ziua soluționării problemei transnistrene?Peter Michalko: „Deci, procesul continuă, trebuie să continue și să aducă rezultate. Asta este starea de astăzi și pentru asta o să facem totul atât noi, cât și alți participanți la acest proces.”Europa Liberă: În presă au apărut criticile politicienilor la adresa șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău. V-au afectat aceste săgeți cu critici îndreptate în direcția Dvs.?Peter Michalko: „Nu cred că am fost primul, dar eu întotdeauna voi spune lucrurilor pe nume și cu parteneri politici, noi vorbim cu toți partenerii politici, și nu numai politici, dar și cu parteneri în ceea ce privește economia, în ceea ce privește sfera socială, societatea civilă, întotdeauna am spus că voi fi sincer, acesta este rolul meu, pentru că cu relația la nivel foarte înalt, asta este relația de asociere, există angajamente care trebuie să fie îndeplinite, și nu numai pentru noi, dar pentru cetățeni, ca ei să simtă impactul pozitiv, beneficiul din această implementare, că au devenit realitate niște standarde europene, s-a îmbunătățit viața, s-a îmbunătățit poziția lor ca cetățeni către autorități, de exemplu, că sunt respectați când vin la vreo instituție pentru a rezolva ceva, că sunt respectați în ceea ce privește dreptul lor de consumatori etc. Toate aceste lucruri, inclusiv dezvoltarea economiei, crearea locurilor de muncă sau creșterea salariilor, toate astea să fie simțite de către oameni. Și eu inclusiv vorbesc întâi cu partenerii, dar este foarte important dacă lucrurile nu se schimbă să spun pe nume și public și este important, pentru că asta asigură ca cetățenii să înțeleagă și vedem că cetățenii înțeleg mult mai multe acum și sunt informați mult mai bine despre ce înseamnă Uniunea Europeană, ce face Uniunea Europeană pentru ei, care este cooperarea noastră cu Republica Moldova, care sunt proiectele pe care le desfășurăm, care sunt cele pe care le oferim și am putea să le desfășurăm, dar ne trebuie deschidere din partea autorităților Republicii Moldova și sper că asta a fost apreciat și este apreciat de către cetățenii care urmăresc ceea ce spun eu sau care sunt pozițiile Uniunii Europene.”
06:10
7 mai 2021
21:50
Oricât de importantă ar părea asigurarea dreptului de vot pentru cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, nu există, deocamdată, o soluţie mai bună decât cea a secţiilor speciale, utilizată până în prezent. La alegerile prezidențiale din anul trecut pentru votanții de pe malul stâng al Nistrului s-au deschis 42 de centre de votare. În turul doi al alegerilor prezidențiale, 85,80 la sută din alegători au votat pentru Igor Dodon, iar pentru Maia Sandu – 14,20 la sută. În total, în turul doi al prezidențialelor, la secțiile de vot pentru cetățenii din localitățile din stânga Nistrului au participat 31 071 de persoane. Despre votul cetăţenilor Republici Moldova din regiunea transnistreană o convorbire cu Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control.Europa Liberă: Se apropie scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. Ce credeți Dvs. despre participarea cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la aceste alegeri?Ion Leahu: „Nimic nou nu se va întâmpla, ca de obicei anumite forțe politice din dreapta Nistrului vor depune eforturi care vor fi neapărat susținute de Tiraspol pentru aceea ca cât mai multă populație cu drept de vot, adică cu cetățenia Republicii Moldova, să se prezinte la urne. Totul depinde de cât de mult vor fi apte aceste forțe politice de a remunera participarea la vot.”Europa Liberă: Și fără remunerare, fără oferirea unor bani nu s-ar prezenta cetățenii de acolo la alegeri?Ion Leahu: „Fără oferirea unor bani la urne neapărat o să se prezinte persoanele care sunt devotate Republicii Moldova. Eu am în vedere consiliile pedagogice ale școlilor noastre, angajații din sistemul medical, adică o parte foarte subțire din inteligenți care este nevoită, special utilizez acest termen, este nevoită să trăiască acolo și să promoveze ideile democratice ale Republicii Moldova.” Europa Liberă: Dar de ce atât de greu se trezește conștiința națională în stânga Nistrului?Ion Leahu: „În primul rând, ea nici nu a prea fost – asta-i una, a doua – evident că ea nu poate să se trezească atât de lent, atât de încet în situația în care 24 din 24 de ore ei sunt zombați cu dezinformații de tot felul și li se demonstrează că Republica Moldova este o structură care nu s-a realizat ca stat, ea nu poate oferi cetățeanului nici prezentul, nici viitorul. În situația în care totuși ei sunt chemați la vot și sunt chiar, într-o măsură oarecare, mai că nu obligați să meargă la vot, lor li se declară că asta este o posibilitate de a ridica, de a scoate unele pericole care ar fi posibile în situația în care la conducerea Republicii Moldova ar veni forțe proeuropene.”Europa Liberă: Să ne imaginăm că se identifică o soluție pentru criza transnistreană și că cele două maluri ale Nistrului sunt din nou împreună. Încotro ar înclina balanța acelor voturi, tuturor voturilor din regiune pentru viitorul Republicii Moldova?Ion Leahu: „Eu nu cred că s-ar produce unele schimbări serioase brusc, o să treacă mult timp, chiar dacă va fi identificată o soluție perfectă care ar predomina și în aspectul drepturilor omului, cu toate acestea, ei o să se simtă alte persoane, alți oameni, cu altă mentalitate, cu alte merite față de această unitate.”Europa Liberă: Din contra, se crede că, odată cu venirea noilor generații, ar putea interesele mai degrabă să se intersecteze?Ion Leahu: „Da, într-adevăr, s-au făcut unele eforturi pentru a atrage tineretul din stânga Nistrului în diferite programe, în diferite acțiuni din dreapta Nistrului, însă vă dau un singur exemplu: una din cele mai active domnișoare care participa la diferite foruri din dreapta Nistrului, Aliona Arșavina, pe urmă a fost aleasă în Duma de Stat a Federației Ruse.”Europa Liberă: Și totuși, trebuie să existe o perspectivă pentru reglementarea transnistreană?Ion Leahu: „Da. În primul rând, nu este război. Asta-i foarte important! Într-al doilea rând, o mare parte a exportului transnistrean revine nu Rusiei deja, dar Uniunii Europene. Nouă ni se pare că din aceste două deziderate noi putem trage concluzia că suntem pe calea reunificării, dar ei foarte liber, foarte conștient își vând marfa în România și pe altă pagină a aceluiași tratat plefturesc România, o fac ocupantă, o fac agresor ș.a.m.d. Asta deloc nu le afectează, să spunem așa, poziția.” Europa Liberă: Dar sunt și politicieni, demnitari în Republica Moldova, care cred că, dacă vor fi deturnate schemele, dacă nu se va mai face contrabandă, s-ar putea să se apropie ziua reintegrării?Ion Leahu: „Da, da, noi toți, cei care am avut cât de cât de-a face cu problema transnistreană, ne-am expus opinia, am avut opinie, nu o dată am menționat acest lucru. Într-adevăr, unul din factorii de bază care determină existența acestui regim este posibilitatea de a efectua diferite acțiuni de contrabandă, diferite scheme cu conducerea Republicii Moldova care le dau profituri enorme, absolut enorme. Acele 6 miliarde și ceva de dolari care, chipurile, sunt datorii ale Republicii Moldova față de concernul Gazprom, dacă vreodată cineva va reuși să efectueze o anchetă serioasă și să demonstreze cum și unde au mers banii ceia, o să ne uimească foarte mult. În primul rând, cui și, în al doilea rând, cam cât de mult s-a primit din această așa-numită datorie și fix la toate capitolele este câte o așa situație – și la exportul de gaz, și la exportul de curent electric, și la exportul de tutun, alcool etc., etc. Eu amintesc un singur lucru, undeva prin anii ‘94-’96, în Cipru, Uzina metalurgică moldovenească din Râbnița a format reprezentanța comercială a Transnistriei în Cipru. Ca să înțelegem noi de ce au avut nevoie de reprezentanță, ei într-atât de mult și-au creat acolo condiții pentru a exporta nelegal diferite mărfuri, că aveau surplusuri de bani care le permiteau deja să se legalizeze, să devină structuri solide, cu conturi, cu firme etc., etc. Asta nu mai era o reprezentanță a unui regim autoproclamat, care prin rebeliune a pus mâna pe conducere în acest teritoriu, dar erau businessmeni respectabili care voiau să fie în rând cu lumea.”Europa Liberă: Dacă în rezultatul alegerilor din 11 iulie, în parlament vor ajunge deputați onești, integri, pentru că despre asta a vorbit Maia Sandu atunci când a dizolvat actualul legislativ, credeți că se va schimba atitudinea Tiraspolului față de autoritățile statului Republica Moldova?Ion Leahu: „Neapărat o să se schimbe, o să se schimbe modalitățile și procedeele prin care ei au să caute acces la aceste autorități pentru a le converti, a le forța să contribuie la realizarea schemelor cu care ei se ocupă.”Europa Liberă: Credeți că Tiraspolul poate pune presiune asupra aleșilor poporului din Republica Moldova?Ion Leahu: „Este suficient un anumit grup care are posibilitatea de a promova legi, de a redacta legi. Chiar de la începuturi, din ’98, Parlamentul Republicii Moldova a amendat Legea Codului vamal, introducând acolo o singură schimbare – pentru agenții economici din Transnistria perceperea taxei vamale se efectuează nu la intrarea în Republica Moldova, dar la punctul de destinație. Momentan, la Vama Sculeni, la Vama Ungheni au apărut sute de autocare și cisterne feroviare care aduceau combustibil din România și, respectiv, din altă parte, din Rusia și din Belarus. Timp de câteva luni, până noi, cei de la securitate am bătut la ușile demnitarilor noștri și am demonstrat că se face un furt extraordinar, s-au umplut oamenii cu bani până la vârf. Pe urmă, peste 3 luni, au demonstrat că totuși trebuie de schimbat acel amendament.”Europa Liberă: Credeți că cetățeanul cu drept de vot la aceste alegeri nu va măsura de 7 ori și va tăia o dată?Ion Leahu: „Din stânga Nistrului?”Europa Liberă: În general...Ion Leahu: „Cetățenii din dreapta Nistrului neapărat au să numere și eu mă gândesc că, din păcate, au șansele oricât ar număra, totuna să greșească. Pe când cetățenii din stânga Nistrului n-au să greșească niciodată, că ei au să primească, ei au să măsoare, dar au să măsoare numai cât li se dă, așa că ei au să profite de o remunerare materială, au să facă o plimbare până în dreapta Nistrului și-i tot, mai departe pe ei nu-i mustră conștiința, pentru că ei nu sunt legați de ceea ce se face în Parlamentul de la Chișinău. Pentru dânșii asta-i absolut indiferent.”Europa Liberă: Dar care este miza acestor alegeri din 11 iulie?Ion Leahu: „Indecișii. Forțele politice care vor reuși să pătrundă la inima celor 30 și ceva de procente care sunt astăzi indeciși să-i atragă, să-i convingă, atunci țara are variante: ori scutură de pe ea greutatea timpurilor vechi legată de Uniunea Sovietică și apoi de Rusia și, în sfârșit, începem reformele care ne vor deschide perspectiva aderării la o uniune normală, ori din nou reușesc cei care se țin cu ambele mâini de trecut, de scheme și ne înglodăm din nou, dar pe o perioadă mult-mult mai îndelungată. Eu poate n-ar trebui să spun acest lucru, dar vreau să-l spun totuși: Maia Sandu de 10 ori în Moldova nu se nasc, noi am avut fericirea aceasta, generația noastră, că avem așa un lider. Și dacă n-o să fie susținută, toată vina va cădea pe noi.”Europa Liberă: Rusia ar avea interes pentru aceste alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova?Ion Leahu: „Evident că are interes, evident că finanțează, evident că o să susțină anumite forțe, așa că moldoveanul trebuie să fie mult mai atent, mult mai sensibil la anumite momente...”Europa Liberă: Dar nu se pedepsește imixtiunea unei puteri în treburile altei țări?Ion Leahu: „Se pedepsește, însă vedeți cum se întâmplă? Procuratura Statelor Unite ale Americii a demonstrat că anumite forțe din Rusia s-au implicat în alegerile din Statele Unite ale Americii, însă alte forțe n-au vrut să accepte acest lucru și ca urmare Rusia a rămas nepedepsită pentru aceste lucruri. Dar în Republica Moldova, în principiu, nu prea are cine, în primul rând, developa această imixtiune, apoi nu are cine aprecia, pentru că procuratura este ocupată cu altceva. Și e evident că în situația de față e puțin probabil ca aceste fărădelegi să fie pedepsite.” 
Ieri
21:20
Organizația Amnesty International a decis să-l redesemneze pe Aleksei Navalnîi drept deținut politic, după ce încetase să-i atribuie acest calificativ politicianului rus de opoziție din cauza unor declarații controversate ale acestuia. Vineri, organizația pentru drepturile omului a spus că Navalnîi a fost întemnițat în Rusia pentru că a „revendicat dreptul la participare egală în viața publică” și pentru că a cerut un guvern necorupt. În februarie, organizația cu sediul la Londra a spus că Navalnîi a făcut declarații care pot fi considerate discurs al urii, retrăgându-i calificativul „prizonier de conștiință”. Revizuindu-și această decizie, Amnesty International a mai spus că vrea să sublinieze „nevoia stringentă” de a i se asigura respectarea drepturilor lui Navalnîi, inclusiv accesul la medic. Opozantul ispășește o pedeapsă de 2,5 ani de detenție pentru presupuse crime primită într-un proces despre care spune că a fost motivat politic.
21:20
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a acordat, vineri, autorizație de urgență pentru utilizarea vaccinului chinezesc Sinopharm împotriva COVID-19. Produs de un institut de la Beijing al Grupului Național Biotec al Chinei, Sinopharm este unul din principalele două vaccinuri chinezești și primul dezvoltat de o țară non-occidentală care a fost autorizat de OMS. La sfârșitul lunii aprilie, R. Moldova a primit 150 mii de doze vaccin Sinopharm donate de China. Și-a făcut acest vaccin și premierul interimar, Aureliu Ciocoi. Vineri, au anunțat că s-au vaccinat cu Sinopharm trei deputați ai Partidului Socialiștilor.
19:50
Ministerul Sănătății spune că 260 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în R. Moldova, vineri. Au fost confirmate și 17 decese ale bolnavilor de COVID-19, inclusiv al unei lucrătoare medicale, ridicând numărul total de la începutul pandemiei la 5 929. Numărul cazurilor noi de infectare s-a redus semnificativ în ultimele săptămâni, pe fundalul unei campanii de vaccinare tot mai ample. Vineri, au fost administrate încă aproape 11 mii de doze, primind prima doză de vaccin Astra Zeneca și președinta Maia Sandu. De la începutul campaniei de imunizare, pe 2 martie, au fost administrate peste 182 de mii de doze de vaccin, preponderent de la Astra Zeneca donate de România și Platforma COVAX. Vineri, R. Moldova a primit din partea României o nouă donație de pe 100 de mii de doze, numărul total depășind 300 de mii.
17:40
Postul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) a cerut Rusiei să oprească hărțuirea jurnaliștilor săi, după ce o corespondentă din orașul Pskov a pierdut procesul în justiție cu autoritățile are au inclus-o în registrul „agenților străini”. Pe 5 mai, tribunalul orășenesc din Pskov a spus că Liudmila Savițkaia a fost inclusă legal de ministerul rus al Justiției pe lista controversată. „Facem apel la guvernul rus să înceteze atacarea jurnaliștilor și blocarea accesului la informație pentru ruși”, a spus într-o declarație președintele RFE/RL Jamie Fly. Adoptată în 2012 și modificată de câteva ori, legislația rusă privind așa numiții „agenți străini” permite aplicarea acestei etichete și impunerea de restricții organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor de presă și jurnaliștilor individuali care primesc sponsorizări din străinătate. Criticii spun că legislația este folosită selectiv pentru hârțuirea și „demonizarea” vocilor independente. 
17:40
Comitetul Național de Coordonare a Imunizării s-au pronunțat, joi, pentru deschiderea graduală și organizată a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 pentru mai multe categorii de populație, a anunțat ministerul Sănătății. Noi contigente urmează să fie aprobate pe 11 mai, când va fi lansată și o platformă națională de înregistrare pentru vaccinare. Campania de imunizare se află în R. Moldova în prima și a doua etapă, care presupun imunizarea lucrătorilor medicali, persoanelor cu vârsta de peste 60 ani și persoanelor cu comorbidități. De la începutul vaccinării contra COVID-19, pe 2 martie, au fost administrate 171 820 de doze de vaccin, preponderent de la Astra Zeneca, din donații ale României și Platformei COVAX.
16:20
La Viena, a început, joi, a patra rundă de convorbiri la nivel înalt cu scopul revenirii Statelor Unite în acordul nuclear încheiat în 2015 de puterile internaționale cu Iranul. Administrația Biden a spus că Statele Unite doresc să revină, dar Iranul trebuie să reia îndeplinirea angajamentelor asumate. Purtate prin intermediari, convorbirile de acum au scopul elaborării unei foi de parcurs care să descrie consecutivitatea pașilor de ambele părți. Washington-ul a ieși din acord în 2018, când fostul președinte Donald Trump a spus că înțelegerea nu va împiedica Iranul să obțină arma atomică și că trebuie renegociată. Acordul prevede că Iranul își reduce activitățile nucleare în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale. La retragerea Statelor Unite, fosta administrație americană a reimpus Iranului sancțiuni, iar Iranul a reluat îmbogățirea uraniului și alte activități, încălcând acordul. Acesta a mai fost semnat de Marea Britanie, Franța, China și Rusia.
16:20
Autoritățile municipale din Chișinău au semnalat, joi, că pot reveni asupra deciziei de a interzice accesul în masă în cimitirele din capitală de Paștele Blajinilor din rațiuni sanitare, anunțând că va avea loc o nouă ședință a Comisia Extraordinare pentru Sănătate Publică. La ședința de sâmbătă, se va discuta despre organizarea procesului de studiu după încheierea vacanței de Paște, dar și despre „solicitările publice făcute în adresa Primăriei, referitor la subiecte de interes public”, se spune într-un comunicat. Mitropolitul Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, a cerut într-o scrisoare adresată primarului capitalei Ion Ceban să fie permisă oficierea slujbelor religioase de pomenire a morților în cimitire. Ministerul Sănătății a spus că riscul de infectare cu COVID-19 este „iminent” în cazul serbării în masă, la cimitire, a Paștelui Blajinilor și a îndemnat oamenii să stea acasă. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional sau municipal, în funcție de incidența COVID-19 pe plan local. 
14:20
În R. Moldova sunt așteptate, vineri, încă 100 800 de doze de vaccin Astra Zeneca împotriva COVID-19 donate de România. Anterior, România mai donase peste 200 de mii de doze, fiind cel mai mare donator și făcând posibilă începerea campaniei de imunizare în R. Moldova, pe 2 martie. Vineri, și-a făcut prima doză de vaccin Astra Zeneca și președinta Maia Sandu. Ministerul Sănătății spune că, în total, au fost administrate peste 171 de mii de doze ale diferitor vaccinuri primite ca donații din partea României, platformei COVAX, Rusiei, Emiratelor Arabe Unite, sau achiziționate de guvernul de la Chișinău.
14:20
Liderii Uniunii Europene se adună, vineri, la un summit de două zile în Portugalia, primul summit cu prezență fizică de anul acesta, urmând să discute, între altele, despre căile de combatere a efectelor epidemiei de coronavirus. Pe agenda convorbirilor a fost inclusă și propunerea recentă a Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor anti COVID-19 pentru a spori producția globală.Sâmbătă, liderii europeni vor avea și un summit cu premierul indian Narendra Modi, al cărui țară se confruntă cu o intensificare dramatică a pandemiei, având nevoie stringentă de ajutor internațional. În ciuda unui start defectuos al campanei de vaccinare, numărul dozelor de vaccin administrate în Uniunea Europeană a depășit săptămâna aceasta 150 de milioane, estimându-se că un „nivelul suficient al imunității colective” va fi atins în două luni.
14:20
Pentagonul a trimis mai multe bombardiere grele și avioane de luptă pentru protejarea trupelor americane și internaționale în procesul retragerii acestora din Afganistan, a declarat ministrul american al apărării Lloyd Austin. Vorbindu-le jurnaliștilor la Washington, el a mai spus, joi, că ultima fază a retragerii trupelor americane, care a început pe 1 mai, decurge conform planurilor, iar forțele internaționale nu s-au confruntat cu vreun atac direct. Șase bombardiere B-52 și 12 avioane F-18 au fost antrenate în misiunea de asigurare a retragerii, a precizat șeful de stat major al Pentagonului, Mark Milley. Cei doi oficiali americani au făcut declarațiile pe fundalul știrilor despre intensificarea bruscă a atacurilor talibanilor asupra forțelor guvernamentale afgane, după 1 mai. Retragerea ultimilor 2 500 de militari americani și 16 000 de personal civil urmează să se încheie pe 11 septembrie, la aproape 20 de ani de la invadarea Afganistanului de către Statele Unite pentru răsturnarea talibanilor, ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 ale rețelei Al-Qaeda.
12:30
Șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că viitorul Parlament al Republicii Moldova „trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme cerute și așteptate de cetățeni”, inclusiv reforma justiției.Într-un interviu pentru Europa Liberă, Michalko a spus că cetățenii moldoveni vor decide asupra componenței viitorului Parlament, iar UE și alți parteneri ai Republicii Moldova speră că un nou guvern, care va continua implementarea Acordului de Asociere, va fi instalat după alegeri cât mai curând „ca să putem și noi cât mai mult să susținem Republica Moldova și cetățenii ei”.Parlamentul actual a fost „produsul unui sistem electoral mixt”, criticat de instituții europene, iar riscurile asupra cărora acestea au indicat, „din păcate, s-au adeverit”, a spus șeful delegației UE: „riscul de a vedea interese particulare controlând unele elemente din Parlament”.Peter Michalko a mai spus că Republica Moldova a beneficiat până acum din plin de avantajele Acordului de Asociere cu UE, dar potențialul acestuia rămâne încă „foarte mare”. Potrivit lui, actualmente, 70% din exporturile moldovene ajung pe piața UE, dar Chișinăul mai are de îndeplinit condițiile pentru exportul de produse de origine animalieră, ceea ce-i va deschide și mai multe posibilități de exporturi.Oficialul european a menționat, între altele, că Acordul de Asociere s-a dovedit a fi salvator pentru economia Moldovei în perioada pandemiei, „a ajutat economia Republicii Moldova să poată să supraviețuiască, pentru că scăderea exporturilor care s-a văzut la general a fost mult mai mică în ceea ce privește exportul către Uniunea Europeană”.
11:30
Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat că în Fondul de rezervă al Guvernului nu există suficienți bani pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate de pe 11 iulie și că Ministerul Finanțelor încearcă să identifice fonduri pentru a asigura buna desfășurare a scrutinului, transmite IPN. Primul ministru a spus că suma de 125 de milioane de lei, solicitată de CEC, este exagerată și cere să fie diminuată. „La ora actuală, în Fondul de rezervă, pentru că putem transfera banii către Comisia Electorală Centrală exclusiv din Fondul de rezervă, nu din alte capitole ale bugetului, avem 98 de milioane de lei. Însă ca un prim-ministru interimar responsabil nu pot lăsa țara cu zero lei în Fondul de rezervă”, a spus Aureliu Ciocoi, joi seara, într-o emisiune la Jurnal TV. Premierul interimat a menționat că ultimele alegeri prezidențiale, ambele tururi, au costat 165 de milioane de lei, de aceea Guvernul a propus suma de 80 de milioane pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.Într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a spus că instituția pe care o conduce nu a primit deocamdată niciun leu pentru organizarea scrutinului din 11 iulie și că din această cauză procedurile de achiziții publice necesare sunt deja în întârziere. Până acum, a spus Cimil, CEC a adoptat măsuri ce nu necesitau cheltuieli – a aprobat planul calendaristic pentru organizarea alegerilor și a invitat observatori -, dar acum s-a ajuns la faza care „necesită acoperire financiară”. „Suntem și vom fi în întârziere cu procedurile de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare organizării campaniei electorale”, a spus Dorin Cimil, care și-a exprimat speranța că discuțiile care au loc acum între CEC, Guvern și Președinție vor conduce la „rezolvarea acestei chestiuni” săptămâna aceasta sau, cel târziu, la începutul săptămânii viitoare.
10:30
Președinta Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid AstraZeneca, în cadrul unui eveniment public, vineri, 7 mai, la Policlinica de Stat din Chișinău. „Sunt aici să îi încurajez pe toți care nu s-au vaccinat, să facă acest lucru”, a declarat presei Maia Sandu.Totodată, șefa statului a anunțat că astăzi în Republica Moldova urmează să ajungă un nou lot de vaccin donat de România.Guvernul de la București a adoptat, miercuri, 5 mai, o hotărâre prin care România va dona Republicii Moldova alte 100 000 de doze de vaccin AstraZeneca. Premierul român Florin Cîțu a declarat că „de săptămâna aceasta putem vinde și 200 000 de doze de vaccin către Republica Moldova”.Președinta Maia Sandu a salutat anunțul. „Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini. De asemenea, autoritățile de la Bucureşti au aprobat decizia de a oferi Republicii Moldova spre revânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună. Astfel, începând cu această lună, vom putea cumpăra cantitățile necesare de vaccin din loturile disponibile în România, la prețul negociat de Uniunea Europeană”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. Totodată, șefa statului a cerut Guvernului să anunțe „posibilitatea de a se vaccina pentru toate categoriile de cetățeni”.După ședința de guvern de miercuri, premierul Florin Cîțu a mai anunțat că România este pregătită să ofere și 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca în calitate de ajutor umanitar Ucrainei.
09:20
Statele Unite au prezentat toate concesiile pe care sunt pregătite să le facă pentru a se realătura acordului nuclear din 2015 dintre Iran și marile puteri, a declarat un înalt oficial al administrației, în ajunul unei noi runde de discuții privind revenirea deplină a Washingtonului și Teheranului la respectarea prevederilor acordului. Oficialul, care a vorbit reporterilor într-o conferință telefonică pe 6 mai, a declarat că Iranul nu ar trebui să se aștepte la noi concesii majore, iar succesul sau eșecul depind acum de faptul dacă Iranul va lua decizia politică de a accepta aceste concesii și de a reveni la respectarea acordului. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat într-un interviu la NBC că nu este limpede dacă Iranul este pregătit să ia deciziile necesare, de vreme ce a continuat să ia măsuri pentru relansarea unor părți periculoase ale  programului său nuclear pe care acordul le-a oprit. Discuțiile de la Viena sunt axate pe elaborarea unei foi de parcurs prin care Washingtonul ar urma să ridice sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul să-și limiteze din nou programul său nuclear, așa cum prevedea acordul inițial.
07:10
06:00
Se vorbeşte, nu numai la noi, despre anumite restricţii pentru cei care nu se vaccinează. E de presupus că vor exista anumite locuri în care cei care nu s-au vaccinat nu vor avea acces. Ei bine, cei care nu vor să se vaccineze se simt lezaţi, protestează şi vorbesc despre discriminare. Dar lucrurile sunt mult mai complicate. Şi nici nu se ştie cine e mai „discriminat” în realitate.Avem deocamdată puţini oameni vaccinaţi, dar numărul lor va creşte, totuşi. Aceşti oameni vaccinaţi vor fi mai protejaţi în faţa COVID-ului, fără doar şi poate. Şi dorinţa lor firească e să se întoarcă la viaţa normală, cea de dinaintea anului 2020. Numai că, din cauza celor care nu vor să se vaccineze, întoarcerea asta la normalitate e mai anevoioasă. Fireşte, există oameni care nu se pot vaccina din cauza unor probleme medicale, dar majoritatea celor care resping vaccinul ar putea să se vaccineze. Ei nu vor din cauza unor frici sau prejudecăţi.Nu se poate însă obţine o imunitate colectivă şi nu poate fi învins virusul fără o vaccinare largă. Asta e limpede. Deci cei care ostentativ resping vaccinul ne împiedică să învingem pandemia. Şi atunci mă întreb: de ce să nu existe restricţii pentru aceşti oameni care nu vor să se vaccineze? De ce cred ei că asta e o discriminare? Mai curând e o consecinţă a comportamentului lor destul de egoist. Dacă ţi se pune vaccinul la dispoziţie şi tu spui că nu ai nevoie de el, o fi discriminare restricţia care ţi se impune ulterior? La rigoare, şi cel vaccinat poate să afirme că e discriminat de cel care nu vrea să se vaccineze. Dacă în ţara asta a măştilor de sub bărbii şi nasuri se vor vaccina numai vreo 300-400 de mii de oameni, nu mai pleacă nicăieri COVID-ul? Ce facem, stimabililor? Luptăm cu această molimă sau ne doare-n cot de viitor? 
6 mai 2021
23:30
Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, spune că, în lipsa unui buget aprobat, achizițiile necesare pentru buna organizare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie sunt deja în întârziere.Europa Liberă: Prin decretul președintei Maia Sandu a fost stabilită data alegerilor parlamentare anticipate, pe 11 iulie. Pentru că pe umerii Comisiei Electorale Centrale (CEC) pică sarcina să organizeze bine acest scrutin, haideți să vedem până unde a ajuns epopeea banilor care trebuie să fie alocați pentru aceste alegeri din 11 iulie.Dorin Cimil: „Cred că banii unde au fost, acolo au și rămas, în bugetul de stat. La această oră și dată în conturile CEC nu a fost virat niciun bănuț. Avem discuții doar cu reprezentanții guvernului și cu președinția pentru clarifica situația, cum și când vor fi virați banii în contul CEC. Așteptăm rezolvarea acestei chestiuni probabil săptămâna aceasta sau, cel târziu, la începutul săptămânii viitoare.”Europa Liberă: Dvs lăsați să se înțeleagă că nu puteți demara activitățile până nu sunt virați banii în cont?Dorin Cimil: „În principiu, deja am și început unele activități, am aprobat planul calendaristic pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, curent. Am mai aprobat și alte acte în acest sens, am remis în adresa misiunilor de observare invitații privind participarea la alegeri. Deci, chestiunile care nu au necesitat anumite asigurări financiare le-am realizat. Acum ajungem deja la acțiuni care necesită acoperire financiară.”Europa Liberă: Ca de exemplu?Dorin Cimil: „Chiar astăzi, înainte de  a veni aici, am avut ședința grupului de achiziții, unde avem planul de achiziții pentru această campanie electorală și, în virtutea faptului că nu avem o acoperire financiară, am demarat procedurile propriu-zise. Deci, suntem și vom fi în întârziere cu procedurile de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare organizării campaniei electorale.”Europa Liberă: Dvs. ați spus că ați făcut o estimare prealabilă și insistați pe 125 de milioane de lei. Vi s-a reproșat că totuși suma e prea mare, că la alegerile prezidențiale au existat două tururi, că acum există un singur tur, că ați mai fi putut face și anumite economii, ținând cont că nu a încetat criza sanitară. Rămâneți pe poziții, 125 de milioane, sau poate fi flexibilă această cifră?Dorin Cimil: „Am transmis această hotărâre în adresa guvernului pentru a fi analizată din punctul de vedere a procesului bugetar și a cheltuielilor care vor fi făcute. Considerăm că guvernului îi stă în putință să se pronunțe pe anumite capitole ale acestui deviz estimativ și să vină cu anumite ajustări. Noi am introdus în acest deviz estimativ potențialele cheltuieli care țin de organizarea unui ciclu electoral în bune condiții. În cazul în care vom fi lipsiți de unele plăți sau de unii bani, vom fi nevoiți să reducem și noi unele cheltuieli, ceea ce va avea un impact negativ asupra acestui ciclu electoral.”Europa Liberă: Dar de ce ați rămas la această cifră, pentru că în alegerile prezidențiale din toamna anului trecut ați returnat o parte din banii nefolosiți? Dorin Cimil: „Este adevărat. Și am returnat o parte bună atât din bani, cât și din echipamentul procurat.”Europa Liberă: Cât? Dorin Cimil: „Cifra, dacă nu greșesc eu, către luna decembrie a anului 2020 a fost de vreo 26 de milioane de lei returnați în bugetul de stat, precum și echipament, măști mănuși, halate de protecție, dezinfectanți. Este ceva normal, fiindcă se prognozează o cifră, dar se realizează altă cifră. Noi suntem obligați să prognozăm la maxim cheltuielile posibile, fiindcă situația pandemică ne arată că trebuie să fim asigurați din punct de vedere financiar la maxim ca să avem și o acoperire bugetară mai mare pentru cheltuielile de plată a muncii pentru funcționarii electorali, care vor fi angajați pe o anumită perioadă.”Europa Liberă: Rămâneți la această cifră?Dorin Cimil: „Rămânem, sigur.”Europa Liberă: La cât?Dorin Cimil: „La 125 de milioane de lei care includ activitatea CEC-ului și a organelor CEC, pentru centrul de instruire continuă în domeniul electoral și pentru echipament sanitar anti-Covid. Sunt cumulate trei cheltuieli într-un singur deviz estimativ.”Europa Liberă: Ați spus că veți mări numărul secțiilor de votare?Dorin Cimil: „Probabil că vă referiți la cele de peste hotare.”Europa Liberă: Da, de la 2000 la 2200.Dorin Cimil: „Nu am decis încă asupra unui număr de secții de votare. Acum am demarat o analiză a turului doi prezidențial și vedem unde este necesar de a veni cu o majorare a numărului lor, iar unde este necesar – de a veni doar cu ajustări de geografie. Chiar astăzi am primit un mesaj de la colegi din diasporă, cetățeni care au transmis în adresa noastră o scrisoare în care au motivat unde și cum ar urma să fie deschise secții de votare, de exemplu în Germania, pentru a procesa cât mai bine modul de vort și pentru a nu se crea impedimente care au dus la cozi și consumul de buletine.”Europa Liberă: Și eu astăzi am discutat cu ambasadorul R.Moldova în Canada care spunea că acolo au existat petru secții, dar că sunt solicitări din partea cetățenilor stabiliți în această țară, pentru că distanța este foarte mare de la o provincie la alta, și ar solicita încă cel puțin o secție de votare în această țară.Dorin Cimil: „Am primit și eu un mesaj de la dna ambasadoare din Marea Britanie, care, la fel, s-a arătat interesată, în acest sens, pentru a ne ajuta și a ne indica corect formatul secției de votare unde urmează a fi realizat. Există un interes general în a ajuta CEC-ul și MAE și mai ales de a indica corect numărul și mai ales geografia secțiilor de votare. Dar urmează să menționez că trebuie să ținem cont și de condițiile pandemice care sunt impuse în statele de reședință.”Europa Liberă: Dar se negociază cu țara-gazdă și se poate găsi un compromis.Dorin Cimil: „Noi aducem informația necesară și în funcție de aceste cerințe venim cu anumite proiecte.”Europa Liberă: Au început să se înregistreze cetățenii cu drept de vot din diasporă, cum decurge acest proces? Dorin Cimil: „Cred că nu este corect  au început – continuă să se înregistreze. Pe motiv că înregistrarea prealabilă este un proces continuu și nu a fost sistată urmare a alegerilor prezidențiale.doar se oprește cu un anumit timp înaintea votării și din nou se pornește procesul de înregistrare. Da, și această problemă este una importantă. În fiecare dimineață când vin la birou, primul lucru pe care îl fac este să redirecționez mesajele venite din diasporă și din țară, precum și din Transnistria, cu probleme legate de înregistrarea prealabilă. Întreabă toți unde?, cum?, de ce?, pentru ce?. Probabil că și-au dat seama că acest lucru este important și va fi luat în calcul, pentru a forma geografia secțiilor de votare peste hotare și pentru stânga Nistrului.”Europa Liberă: Dar acum, potrivit informației la ziua de astăzi, câți cetățeni au reușit deja să se înregistreze prealabil?Dorin Cimil: „Am verificat azi dimineață indicii statistici și am văzut o cifră de 63.225 de înregistrări prealabile, ceea ce este bine. Și spuneam într-un interviu anterior că ne așteptăm la o cifră de 100.000 de înregistrări prealabile.”Europa Liberă: La alegeri în diaspora au participat 250.000 de cetățeni. Dorin Cimil: „Per total, în turul întâi și în turul doi, au participat 410.000 de cetățeni.”Europa Liberă: Și Dvs. acum vă așteptați de 100.000?Dorin Cimil: „În două tururi, dar vedeți că cifra de 60.000, atestată anterior, a fost valabilă și în alegerile trecute și  nu se ia de la zero.”Europa Liberă: Și pentru stânga Nistrului?Dorin Cimil: „Nu am reușit s-o memorizez, dar la fel o avem și o putem lua de pe site-ul inregistrare.md și o să vedeți cifra respectivă. ”Europa Liberă: Dle președinte, vreau să ne spuneți foarte clar, componența actualei CEC rămâne până se termină buna organizare și desfășurare a acestui scrutin parlamentar anticipat? Pentru că din anumite surse am aflat că, eventual, dacă s-ar pune și s-ar face mai multe presiuni pe actualii membri, ei ar putea să zică la un moment dat că își depun mandatul, pentru că, oricum, e expirat.Dorin Cimil: „Mandatul expiră către mijlocul lunii iunie pentru toți membrii CEC, atât pentru cei opt care au fost desemnați de către parlament, cât și pentru acel mandat desemnat de către președintele R.Moldova, însă avem o prevedere în acest sens care permite să ne prelungească de drept mandatul, din ziua expirării pentru încă 90 de zile, pentru a duce la bun sfârșit toate procedurile, conform planului calendaristic. Parlamentul este în drept să se convoace, prin hotărâre, să-i revoce pe unul sau altul sau pe toți, este la discreția parlamentului. Noi continuăm să ne facem munca.”Europa Liberă: Dar aveți, totuși, certitudinea că rămâneți încă cel puțin 90 de zile?Dorin Cimil: „Cel puțin certitudine legală există, dar certitudine de altă natură, nu știu, este de competența parlamentului să facă acest pas.”Europa Liberă: Deja se pare că a început și înregistrarea concurenților electorali sau potențialilor concurenți electorali, pentru că am auzit unii actori politici care spuneau că se grăbesc la CEC.Dorin Cimil: „Am înregistrat un bloc ieri, dar acest bloc nu are statut de concurent electoral. Este un drept al partidelor sau al potențialilor concurenți electorali să se unească în blocuri politice, pentru a participa...”Europa Liberă: Și trebuie să anunțe acest lucru  din timp.Dorin Cimil: „Și au venit cu o cerere, au motivat această necesitate, actele au fost examinate și ieri am pronunțat o decizie, prin care am înregistrat blocul respectiv. Dar blocul urmează să aducă actele necesare...”Europa Liberă: Să se înregistreze ca și concurent electoral. Dorin Cimil: „Da, și numai din momentul respectiv vor avea această calitate juridică.”Europa Liberă: Pentru bloc, pragul de trecere în parlament este mai mare.Dorin Cimil: „Dacă nu greșesc eu, 7%.”Europa Liberă: Și pentru partide a rămas același prag de a accede în parlament. Sunt multe partide, credeți că toate se vor aventura în acest scrutin?Dorin Cimil: „O să dau câteva informații proaspete, chiar astăzi am obținut lista de partide și în listă, cu un potențial drept de a participa la scrutinul parlamentar anticipat sunt 53 de partide și organizații organizații social-politice.”Europa Liberă: Și deci toate aceste 53 de entități au dreptul să se înscrie în cursa electorală?Dorin Cimil: „Dacă vor corespunde cerințelor stabilite de legislație vizavi de actele prezentate la CEC pentru a fi înregistrate.”Europa Liberă: Numărul alegătorilor am reținut că a rămas același, 3.200.000, dar ținând cont că o parte sunt mulți sunt plecați peste hotare, descrește acest număr până la două milioane și cât?Dorin Cimil: „Două milioane și vreo 800 de mii, dacă ne referim la alegerile prezidențiale. Am dat cifra persoanelor care se regăsesc în registrul alegătorilor cu drept de vot.”Europa Liberă: Exact.Dorin Cimil: „Iar cei care vor fi incluși în listele electorale este o altă cifră, despre care Dvs. ați vorbit. Fiindcă nu toți se vor regăsi în listele electorale, din varii motive: unii au plecate peste hotare, s-au radiat de la evidență din R.Moldova, s-au stabilit cu reședința în altă parte, precum și din alte motive. Cifrele respective întotdeauna diferă.”Europa Liberă: Vă mai preocupă corectitudinea întocmirii acestor liste ale alegătorilor?Dorin Cimil: „Desigur. Întotdeauna examinăm aceste incidente care apar la formarea listelor, permanent monitorizăm acest proces, permanent discutăm cu registratorii locali, care de obicei sunt și secretarii primăriilor locale, vedem cine este corect introdus în listă, cine este incorect, dacă s-au produs modificări la nivel de nume, prenume, acte de stare civilă, toate aceste circumstanțe au importanță pentru noi. ”Europa Liberă: Dar v-ați răspuns la întrebarea de ce mereu au existat suspiciuni referitor la buna întocmire a acestor liste ale alegătorilor?Dorin Cimil: „Din motiv că contribuția la lista dată o au mai mulți factori și mai multe persoane care gestionează acest proces, nu doar CEC. CEC doar tipărește listele și le publică pentru a fi cunoscute conform Codului Electoral, însă formarea listelor, evidența propriu-zisă, radierea etc. sunt proceduri ce țin de competența altor funcționari. Și de aceea vă zic că sunt anumite probleme vizavi de radierea din listă, introducerea în listă, modificarea cu includere în altă parte etc.”Europa Liberă: Există garanția că nu vor mai vota morții, că nu vor mai vota aceleași persoane de două ori?Dorin Cimil: „Cred că această suspiciune urmează să fie înlăturată deja definitiv, ea nu este valabilă deja de mult timp datorită sistemului SIA SA problema a fost lichidată. Morții nu au votat și niciodată nu au votat.”Europa Liberă: Aproape în toate campaniile electorale au fost mediatizate asemenea cazuri.Dorin Cimil: „Aș vrea să menționez că nu este corect acest lucru. Au fost tentative de vot dublu, care au fost descoperite de către sistemul SIA SA, de aceea, chiar la ziua de astăzi, am făcut un audit sistemului SIA SA, care ne arată cert faptul că sistemul funcționează, este bun și poate fi perfecționat. Sunt și unele carențe tehnice, dar care nu influențează integral asupra modului de procesare a datelor și informațiilor din acest sistem.”Europa Liberă: Cât de mult contează prezența la vot, pentru că, iarăși, în ultimele alegeri, pe parcursul ultimilor ani, foarte multă lume rămâne nehotărâtă, indiferentă. Cum îi motivează CEC să participe la vot și concurenții electorali? Și cât de mult contează, totuși, o prezență bună la vot?Dorin Cimil: „CEC-ul trebuie să motiveze doar aspectul securității prezenței la vot, securitatea sănătății persoanei, și securitatea votului său, că nu va fi bifat pentru un alt concurent electoral, decât cel pe care și-l exprimă prin buletin. În rest, prezența la vot urmează să fie motivată de către concurenții electorali, prin programe, acțiuni, aspecte politice sau economice. Vorbesc despre necesitatea și viziunea fiecărui cetățean.”Europa Liberă: Dar pragul de validare a scrutinului?Dorin Cimil: „E același pe care l-am menționat anterior, 30 la sută.”Europa Liberă:  Deci 1/3 din alegătorii înscriși pe listele electorale ar trebui să se prezinte la urnele de vot în data de 11 iunie, ca aceste alegeri să fie considerate valabile?Dorin Cimil: „Exact.”Europa Liberă: Pomenile electorale. Se vorbește foarte mult că niciun concurent electoral nu a fost pedepsit pentru că a mers cu punga electorală la alegător și l-a ademenit fie cu bunuri alimentare, fie cu bani. De ce se discută atât de mult pe marginea acestui subiect?Dorin Cimil: „Iarăși, trebuie de înțeles că nu doar CEC este organul responsabil pentru toate procesele electorale.”Europa Liberă:  Dar sesizările se depun la CEC.Dorin Cimil: „Se depun la CEC sesizările care intră în competența CEC-ului direct. Dar ceea despre ce vorbim acum sunt acțiuni de corupție sau acțiuni de potențială corupere, care urmează a fi examinate de organele de poliție și, după caz, de cele de procuratură. Noi, imediat ce avem asemenea situații, remitem actele pentru a fi examinate conform competenței și așteptăm, ne includem în prezentarea de probe, dovezi, care vin în adresa noastră, și noi le remitem ulterior pentru a fi examinate. Această situație trebuie să fie una clară și instituționalizată pentru forțele de ordine și control, care trebuie să stabilească modul și viteza de examinare a acestor chestiuni, pe motiv că noi nu suntem organ de penalizare pentru corupere, noi doar stabilim competența organului și expediem actele în adresa dată. De aceea nu trebuie să fie asociată imaginea CEC-ului cu un organ anticorupție. Avem organe de stat care au competența aceasta și trebuie să urmărească acest proces și să-i penalizeze pe cei care utilizează aceste mijloace ilegale.”Europa Liberă: Dar, apropo, cât de bine se prezintă actorii politici atunci când e vorba despre cum cheltuie banii în campania electorală?Dorin Cimil: „Bine, chiar către 31 martie am primit rapoartele financiare ale partidelor politice pentru anul 2020, iar în campania electorală vom avea și rapoartele pentru perioadele prescrise de lege, activitatea săptămânală, lunară și per total pentru campania electorală.”Europa Liberă: Cât de corecți concurenții electorali?Dorin Cimil: „Sunt depistate anumite carențe, pe care noi le-am și sesizat, vreau să vă spun că nu toate partidele care urmează să declare rapoartele financiare au făcut acest lucru.”Europa Liberă: Câte din cele înscrise nu au prezentat?Dorin Cimil: „Cred că vreo opt în general nu au prezentat și câteva partide nu au prezentat în forma cerută. Fiindcă acuma se solicită prezentarea a două forme de rapoarte financiare: forma electronică și forma scrisă. Cineva prezintă doar una din aceste forme, iar cineva din partide reprezintă o formă sau ambele dar necompletate conform rigorilor regulamentului respectiv. De aceea noi am atenționat și am acordat termen, ca să ne prezinte informația integral. Drept urmare a acestui lucru o să ieșim cu o hotărâre privind penalizarea fiecărui partid politic pentru neprezentarea rapoartelor financiare.”Europa Liberă: Au mai fost penalizate, de la caz la caz, anumite formațiuni politice și, iarăși, trezea nedumerire că șomerii ofereau foarte mari sume drept cotizație, susținere pentru formațiunea politică, alte persoane, vărsămintele cărora depășeau, de exemplu, salariul sau pensia. Totuși e un moment, așa, mai delicat.Dorin Cimil: „Exact. Aici avem reglementări foarte stricte, în ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cine, cum și cât urmează și are dreptul să vină cu donații sau servicii pentru un partid sau pentru un concurent electoral, de aceea toate aceste plafonări, toate aceste chestiuni le-am adunat și acum suntem în proces de analiză, fiindcă este o informație imensă, în ceea ce privește cifrele, și urmează probabil, către sfârșitul lunii să venim și cu o hotărâre pe această parte a problemei.”Europa Liberă: O hotărâre care ar trebui să elucideze ce anume?Dorin Cimil: „Care ar trebui să elucideze dacă corect au fost vărsate și persoanele respective au potențial economic pentru a vărsa, a aduce donații, alte plăți pe care legislația le permite.”Europa Liberă: De la partid la partid, votul are costuri diferite și lumea se întreabă de ce unele partide mai mici își permit să cheltuie atât de mulți bani pentru un vot?Dorin Cimil: „Noi am văzut și cel puțin în rapoartele financiare sunt indicate și numărul de membri de partid, dacă veți analiza atent aceste rapoarte, veți vedea că un partid sau altul au un anumit număr de membri, care achită cotizația, care fac donații, care efectuează plăți sau unele servicii pentru partid și toate aceste chestiuni urmează a fi contabilizate.  Chiar dacă serviciul oferit este gratuit, oricum, în raportul financiar trebuie stabilit costul lui, urmează să fie evaluat.”Europa Liberă: Dar este adevărat că, în regiune, în R.Moldova, ca stat, se cheltuie cei mai mulți bani pentru alegerile parlamentare anticipate, pentru un vot?Dorin Cimil: „Nu am astfel de calcule, ca să estimăm raportul de finanțare pentru un vot în regiune, dar este o chestiune interesantă și pentru mine, ca să înțeleg dacă suntem printre primii în sensul dat. dar să știți că avem și o legislație permisivă în acest sens. Mă refer a faptul că partidele au subvenții de la stat, ca urmare a scorului pe care l-au avut în alegerile locale, prezidențiale și parlamentare și atunci sunt în drept să cheltuie banul respectiv pe măsura obiectivelor pe care le trasează și atunci nu poți să vii cu anumite reclamații asupra faptului unde și cum cheltuie. Important e să cheltuie corect, să raporteze corect și să respecte prevederile legale în acest sens.”Europa Liberă: Fețele bisericești au dreptul să se implice în campania electorală?Dorin Cimil: „Ca cetățeni – da, ca slujitori ai bisericii – nu. Fiindcă avem și adresele Curții Constituționale privind separarea parlamentului...”Europa Liberă: „...adresele Curții Constituționale privind separarea parlamentului și care nu a mai luat act de ele.”Dorin Cimil: „Da. Și noi am făcut și o circulară în cadrul prezidențiale, unde am atenționat asupra interzicerii implicării cultelor religioase în procesele de electorale. Cu părere de rău, lucrurile urmează să fie structurate sau aranjate la nivel legal, însă menționez că nu au fost operate intervențiile necesare în Codul electoral, precum și în actele conexe și acest lucru este unul foarte neplăcut, care își va arăta impactul și efectul, negativ, probabil, în această campanie electorală și în procesele electorale ulterioare.”Europa Liberă: Și aceste alegeri vor avea loc pe timp de pandemie. Securitatea, siguranța cetățeanului este prioritatea numărul unu. Cât de mult sunteți pregătiți ca cetățeanul să fie în siguranță atunci când se va prezenta la vot? Și, de fapt, care au fost lecțiile din urma scrutinului prezidențial, că tot în asemenea condiții au avut loc și acele alegeri.Dorin Cimil: „Cel mai important capital pe care îl avem acuma este experiența pe care am acumulat-o în alegerile din 15 martie 2020 din Hâncești și, respectiv, cele din 1 și 15 noiembrie 2020, prezidențiale. Experiența dată ne arată că am gestionat corect aceste proceduri, nu a existat o explozie exponențială de cazuri de îmbolnăvire, ca urmare a acestui scrutin. Da, au fost îmbolnăviri în unele din birourile electorale, unde am și modificat componențele, dar noi nu știm dacă aceste ămbolnăviri sunt direct condiționate de procesele electorale.am avut un caz banal, cînd după o acțiune sau alta funcționarii s-au așezat la masă, au luat masa și, ca urmare a acestui prânz, s-au molipsit. Este o chestiune care trebuie să fie înțeleasă de către cetățeni, că nu se poate să facă asemenea lucruri pe timp de pandemie.”Europa Liberă: Dar unii concurenți electorali pot specula, inclusiv și pe această situație. Dorin Cimil: „Noi știm cu ce pot specula concurenții electorali, fiindcă, cu părere de rău, și o să vin aici cu unele constatări, nu luptă unul contra altora pe platforme, respectiv, politice, dar cel mai simplu e să construiești lupta în raport cu CEC-ul și cu organele respective. E cel mai simplu și cel mai sigur pentru unii concurenți electorali. Nu este corect. Lupta urmează să fie dusă între concurenții electorali, o luptă politică corectă.”Europa Liberă: Și mai ales să fie atacate problemele și nu persoanele.Dorin Cimil: „Exact. Iar pentru noi sau pentru reprezentanții cu drept de vot consultativ sau reprezentanților concurenților, trebuie să ne ajute în luarea unor decizii, trebuie să fie aliații noștri și nu oponenții noștri.”Europa Liberă: Dle președinte, indiferent de ce alegeri au loc, mereu se vorbește și despre imixtiunea externă în campania electorală. Cum poate fi anticipat acest lucru?Dorin Cimil: „Imixtiunea externă poate fi prevenită prin prevederi dure și drastice în acest sens. Unele încercări au fost făcute, dar nu au fost duse până la urmă, mă refer la domeniul finanțării campaniilor electorale. Și la fel, considerăm noi, lucrul dat trebuie să fie și în vizorul organelor de forță, a securității naționale, a procuraturii politice și a societății civile care foarte bine cunosc și știu potențialele fraudări în acest sens.”Europa Liberă: Societatea are nevoie și de o informație corectă, veridică, pentru că, așa cum spun cetățenii, este multă manipulare, există propagandă și deseori cetățeanul se întreabă cu cine să voteze.Dorin Cimil: „Tocmai de asta, vă spun, am început să comunicăm mai strâns cu televiziunile, cu radiourile, cu companiile care furnizează informație în rețelelel sociale, ca să informăm despre deciziile luate, despre proiectele care sunt, despre corespondența pe care o avem, despre sugestiile oamenilor, despre necesitățile oamenilor, tot ceea ce se numește proces electoral.”Europa Liberă: În stânga Nistrului rămâne același număr de secții de votare?Dorin Cimil: „Nu am decis încă câte secții de votare vor fi în stânga Nistrului, există o procedură legală în acest sens.”Europa Liberă: De ce?Dorin Cimil: „Pe motiv că avem informații de la Biroul cu diaspora, avem nevoie de informații de confirmare a disponibilității localurilor, avem nevoie de informații despre căile de acces posibile care sunt funcționale, avem nevoie de informații de la Comisia Unificată de Control despre starea generală în regiunea dată. Toate aceste informații urmează să fie transmise către CEC. Avem deja creată și o comisie interinstituțională unde aceste lucruri se discută. Ca urmare a discuțiilor respective, venim cu un proiect de hotărâre pe marginea numărului și a locurilor secțiilor de votare din stânga Nistrului.”Europa Liberă: Dar agitație electorală poate fi făcută în regiunea transnistreană?Dorin Cimil: „Cu părere de rău, doar pe rețelele de socializare.”Europa Liberă: Și asta e unica modalitate ca să poată politicianul convinge alegătorul? Dorin Cimil: „Nu știu dacă e suficientă, dar este reieșind din realitatea la zi.”Europa Liberă: Ce nu vă doriți să se întâmple în această campanie electorală? Dorin Cimil: „Mai bine să spun ceea ce îmi doresc să se întâmple. Îmi doresc să se maturizeze conștiința politică a concurenților electorali, îmi doresc să se formeze un climat bun între CEC și organele statului, între CEC și potențialii concurenți electorali. Numai în aceste condiții se va asigura un proces electoral corect și un proces electoral transparent.”Europa Liberă: În afara pandemiei, procesul electoral este supravegheat de observatorii internaționali. Acum, dacă e încă e în desfășurare această criză pandemică, ce se întâmplă cu observatorii internaționali?Dorin Cimil: „Deja am lansat solicitări de a participa. Încă nu avem confirmări, dar suntem siguri că cei mai bine cotați observatori, național și internațional, vor fi prezenți pentru alegerile parlamentare anticipate.”Europa Liberă: Ne amintim, la prezidențiale, nici cei de la APCE nu au dat curs invitației. Dorin Cimil: „Da, noi cunoaștem situația, dar noi deja am făcut invitația de participare și așteptăm confirmarea.”Europa Liberă: Ce sfat aveți pentru alegători?Dorin Cimil: „Vreau să vin cu îndemnul să se informeze, să fie atenți la ce consumă, ca și informație, din spațiul public, să vină mai des cu analiza informației care se află pe site-ul CEC, să se documenteze și să fie cetățeni demni și activi în toate procesele electorale.”Europa Liberă: În ce condiții un concurent electoral poate fi exclus din cursă?Dorin Cimil: „Avem prevederi legale în acest sens. Și cea mai drastică condiție este încălcarea regimului de finanțare. Dar avem și o practică negativă în sensul dat, mă refer la excluderea unui concurent electoral în 2014.”Europa Liberă: Care a câștigat la CEDO procesul.Dorin Cimil: „Da. Și care deja a avenit cu revizuirea hotărârii respective la Curtea Supremă de Justiție și este un proces destul de complicat.”Europa Liberă: Ne referim la cazul lui Renato Usatîi.Dorin Cimil: „Ne referim la cazul Patria și nu a lui Renato Usatîi, dacă e să fim corecți din punct de vedere juridic și deja acest partid Patria a format un bloc electoral care a fost înregistrat..”Europa Liberă: Tot cu Partidul Nostru al lui Renato Usatîi.Dorin Cimil: „Exact.”
22:00
Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, despre Zilele Europei în R.Moldova, sprijinul oferit de UE în vremuri de pandemie, despre pagubele uriașe suportate de cetățenii moldoveni din cauza corupției și despre miza alegerilor anticipate din 11 iulie.Europa Liberă: Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, în studioul Europei Libere de la Chișinău. Mulțumim foarte mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție, tocmai când au început Zilele Europei în Republica Moldova. Eu am vă citez pe Dvs.: „Solidaritatea este pilonul pe care se bazează funcționarea Uniunii Europene, fiind aplicată în mod special și în relația cu Republica Moldova. Pandemia de coronavirus cred că a demonstrat mai mult ca niciodată că doar prin solidarizare putem să facem față oricărei provocări și să devenim și mai puternici”. Și în acest an, Zilele Europei sunt marcate pe timp de pandemie, o lună, doar online – la televiziune, la radio, în presă – o să aflăm despre acțiunile care sunt în desfășurare.Peter Michalko: „Asta este situația și în acest an, dar sperăm sincer că foarte curând vom ieși din această situație de pandemie, acum avem vaccinul și trebuie lumea să se vaccineze. Pe de altă parte, trebuie să continuăm să respectăm măsurile de protecție ca să nu se răspândească virusul.”Europa Liberă: Dvs. sunteți un bun exemplu, pentru că nu v-am văzut fără mască de când a izbucnit această pandemie de COVID-19.Peter Michalko: „Sigur că sperăm să revenim la normalitate, cu vaccinarea vom putea chiar să vedem încă o dată și întâlniri, întâlniri mai mari, inclusiv pentru sărbătoarea Zilei Europei, dar până atunci vom folosi experiența anului trecut, când am avut un șir mare de activități care au ajuns, de fapt, la mai mulți oameni decât am avut speranța și poate am fost undeva și mai eficienți decât în anii de dinainte, pentru că am avut mai mult de 2 milioane de vizitatori la toate evenimentele, interviurile pe care le-am făcut împreună cu colegii mei, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, cu informare despre Uniunea Europeană, despre statele membre, despre proiecte care sunt făcute împreună în Republica Moldova, aici, pentru cetățenii Republicii Moldova.”Europa Liberă: Cum este să sărbătorești Ziua Europei într-o țară ca Republica Moldova, acolo unde încă societatea rămâne destul de polarizată? Asta arată și datele aproape tuturor sondajelor de opinie că opțiunile cetățenilor Republicii Moldova sunt împărțite, o parte din cetățeni văd viitorul mai aproape de Est, altă parte - mai aproape de Vest, chiar dacă numărul simpatizanților pentru opțiunea proeuropeană este în creștere, oricum societatea rămâne a fi divizată. Cum e să sărbătorești Zilele Europei într-o țară ca Republica Moldova?Peter Michalko: „Ziua Europei este despre valorile Uniunii Europene pe care Uniunea este bazată și ele sunt valori care sunt împărtășite, împărtășite între noi și europeni, Uniunea Europeană din Republica Moldova care împărtășim respect față de principiile democrației, drepturilor omului, statului de drept și acestea stau și la baza Acordului nostru de Asociere. Eu nu cred că aici este și nu cred că trebuie să fie vreo dilemă, pentru că este ceva ce stă la baza societății moderne democratice.”Europa Liberă: Ce trebuie să cântărească mai mult – voința politică a guvernărilor de la Chișinău, a autorităților Republicii Moldova sau interesul pe care îl are și Uniunea Europeană pentru un asemenea stat care face parte din Parteneriatul Estic și are semnat un Acord de Asociere, când e vorba despre parcursul eurointegrării?Peter Michalko: „Eu cred că ceea ce trebuie să fie decisiv este voința poporului, cetățenilor care vor să trăiască în țara care le dă toate posibilitățile, toate oportunitățile pentru a se bucura de întreg potențialul personal, profesional în viața lor și să fie un loc bun pentru ei de trăit, pentru familiile lor. Asta este cel mai important și asta este și ceea ce reprezintă Uniunea Europeană pentru cetățenii săi și ce vrem să ajutăm să existe și în țările care sunt vecine, care sunt prietene, care sunt parteneri importanți. Și cu Republica Moldova avem această relație foarte înaltă în ceea ce privește calitatea, deci, țară care este asociată la Uniunea Europeană, doar că este important ca oamenilor să le fie dată această posibilitate de către instituțiile de stat, de către cei care iau decizii să folosească acest potențial mare care există în relația noastră.”  Europa Liberă: Sunt și politicieni în Republica Moldova care insistă pe ideea că țara, aflându-se la intersecția a două mari puteri, trebuie să promoveze o politică echilibrată. Cum este înțeleasă la Bruxelles această politică echilibrată, pe care o enunță unii politicieni și mă refer, în primul rând, la Igor Dodon, cel care a condus timp de 4 ani Republica Moldova și el mereu a insistat pe ideea că ar trebui menținut acest echilibru?Peter Michalko: „Eu nu o să fac referire la niște declarații ale persoanelor concrete, pentru că eu cred că, în principiu, relațiile noastre și cooperarea între Uniunea Europeană și Republica Moldova este pentru noi, doi parteneri, pentru toți oamenii din Republica Moldova, pentru toți cetățenii și ea nu este împotriva nimănui, este numai pentru beneficiul cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor Uniunii Europene, respectiv. Și aici trebuie să spun că atunci când am văzut niște momente, de exemplu, când a fost introdus embargoul din partea Federației Ruse împotriva unor produse din Republica Moldova...”Europa Liberă: Și tocmai atunci când Republica Moldova a anunțat că e gata să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană s-a întâmplat.Peter Michalko: „Deci, asta nu a fost nici just și nici justificat.”Europa Liberă: O pedeapsă a Federației Ruse că Republica Moldova iese din aria de influență a acestei țări.Peter Michalko: „Așa nu trebuie să fie, mai ales pentru că produse din Republica Moldova, inclusiv cu susținerea Uniunii Europene și datorită Acordului de Liber Schimb, cresc în calitate și sunt foarte bine vândute și cerute pe alte piețe, inclusiv pe piața Federației Ruse. Am văzut că niște loturi de vin moldovenesc tot sunt cerute în Federația Rusă. Cred sincer că cooperarea noastră deschide ușa pentru produse din Republica Moldova în întreaga lume, care ajută și calitatea producției, iar aceasta înseamnă și trebuie să însemne că mai mulți bani vin și din exporturi...”Europa Liberă: ...și mai multe investiții pentru un produs care să corespundă standardelor, dar și mai mulți bani care se întorc în haznaua statului de pe urma realizării producției. Peter Michalko: „Exact! Investițiile desigur depind și de calitatea sistemului de investiții, ca să fie Republica Moldova un loc sigur pentru investiții, inclusiv investițiile companiilor moldovenești, dar și străine, să fiți siguri. Și asta este, de fapt, prima întrebare a investitorilor potențiali, nu sunt taxe sau alte facturi competitive, dar este calitatea sistemului de justiție.”Europa Liberă: Și acum piața Uniunii Europene a devenit piața nr. 1 pentru desfacerea produselor moldovenești?Peter Michalko: „Da, 70 la sută din exporturi vin pe piața Uniunii Europene, dar trebuie subliniate două lucruri, unul este că încă există potențial foarte mare, de exemplu, îndeplinirea condițiilor pentru produse de origine animalieră va deschide posibilități de exporturi încă mai multe din Republica Moldova. Și aici instituțiile Republicii Moldova trebuie să facă acestea din lista condițiilor tehnice...”Europa Liberă: Ca să fie incluse în Acordul de Liber Schimb, care face parte din Acordul de Asociere?Peter Michalko: „Da! Deci, acolo e și ceea ce privește laboratoarele, ceea ce privește lucrurile care trebuie să fie făcute de către ANSA, astea sunt încă lucruri pe care le așteptăm ca această posibilitate să poată să fie deschisă. Și pe de altă parte, în timpul pandemiei s-a arătat că Acordul de Liber Schimb și piața Uniunii Europene au rămas deschise pentru produse din Republica Moldova, a ajutat economia Republicii Moldova să poată să supraviețuiască, pentru că scăderea exporturilor care s-a văzut la general a fost mult mai mică în ceea ce privește exportul către Uniunea Europeană.”Europa Liberă: Și totuși, se creează impresia că Rusia nu vede cu ochi buni parcursul european al Republicii Moldova și o să citesc dintr-un comunicat de presă venit de la Ministerul de Externe, uneori vezi reacții de felul următor: „Mizăm pe faptul că colegii noștri europeni își amintesc că Moldova, în afară de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, mai are și alte obligațiuni internaționale în cadrul structurilor de integrare euroasiatică, fiind stat membru al Comunității Statelor Independente și beneficiind de statut de observator în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice”. Cum trebuie înțelese aceste avertizări venite din partea Kremlinului?Peter Michalko: „Eu cred că asta este totuși o întrebare pentru cei care au scris acest text, dar este clar că cooperarea bazată pe Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană a adus deja rezultate și aduce rezultate din care beneficiază oamenii în Republica Moldova și asta arată că este calea cea potrivită.”Europa Liberă: Sunt câteva subiecte care rămân primele în agenda celor doi parteneri - Republica Moldova și Uniunea Europeană: edificarea statului de drept, lupta împotriva corupției și un sistem judiciar independent. Se insistă foarte mult pe aceste lucruri. De ce credeți că Moldova rămâne totuși restanțieră la implementarea acestor reforme?Peter Michalko: „De ce Moldova rămâne restanțieră? Asta cred că este întrebarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova și, desigur, a partenerilor europeni, inclusiv a Uniunii Europene – de ce interese particulare, interese care creează corupția, care au ajuns la nivelul de a controla statul, a captura și a captiva statul, de ce ele rămân și supraviețuiesc și continuă să controleze sectoare importante? De ce nu este posibil să fie investigată cauze care au fost fără precedent în ceea ce privește dauna adusă și bugetului de stat, și oamenilor?”Europa Liberă: Vă referiți la furtul miliardului?Peter Michalko: „Da, la furtul miliardului. Cum este posibil să fie amânată ședința curții de 60 de ori? Și aceste întrebări sunt adresate sistemului de justiție.”Europa Liberă: Ședința de judecată în cazul Șor?Peter Michalko: „În cazul Șor, în Curtea de Apel Cahul am văzut că acolo se pot întâmpla lucruri foarte ciudate, recent au apărut niște...”Europa Liberă: S-au transmis niște daruri, cadouri...Peter Michalko: „Nu vreau să comentez, nu sunt eu cel care trebuie să facă asta.”Europa Liberă: Tot justiția trebuie să-și facă treaba. Peter Michalko: „Dar asta este ceva ce oamenii, cetățenii au dreptul moral și deplin să știe și să aștepte de la procuratură, de la sistemul de justiție, deci judecătorii să clarifice și să decidă în aceste cazuri.” Europa Liberă: Dvs. recent ați declarat că Republica Moldova are nevoie de un nou parlament care ar vota un guvern capabil să lupte împotriva corupției. În opinia Dvs. care ar fi miza acestor alegeri din 11 iulie?Peter Michalko: „Cetățenii Republicii Moldova vor decide care să fie componența parlamentului viitor. Eu am spus că acest parlament trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme care sunt cerute și așteptate de către cetățenii Republicii Moldova, cetățeni care merită să fie asigurați că nu vor fi furați bani de la ei și că vor fi tratați egal de către stat, de către autorități la toate nivelurile și de către sistemul de drept, inclusiv sistemul judecătoresc. În Republica Moldova, asta s-a văzut într-un recent raport al unui institut al Națiunilor Unite, în fiecare an se fură prin diferite scheme de corupție și fluxuri ilegale de bani 18-20 de miliarde de lei, asta înseamnă...”Europa Liberă: Un miliard de euro.Peter Michalko: „Un miliard de euro sau dolari, dar asta înseamnă 7.000 de lei de fiecare persoană, de la pensionar până la copil mic. Pentru o familie de 4 oameni asta este aproape 30 de mii de lei în fiecare an.”Europa Liberă: E o povară financiară pentru o familie.Peter Michalko: „Care ar fi calitatea vieții unei familii sau a unui pensionar dacă ar avea mai mult în buzunar, 30 de mii de lei sau 7 mii de lei mai mult? Eu cred că asta ar fi o schimbare pozitivă foarte semnificativă și este dreptul cetățenilor să ceară această schimbare și ea să se întâmple.”Europa Liberă: Dle ambasador, există certitudinea ca guvernul care va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate să aibă ușile deschise la Bruxelles și în alte capitale ale Uniunii Europene?Peter Michalko: „Este clar că oamenii vor decide despre parlament și parlamentul va decide despre guvern și guvernul nou va continua să implementeze Acordul de Asociere și dorința noastră și sperăm că și a partenerilor noștri care vor fi instalați după alegeri va fi cât mai repede, cât mai mult să se implementeze ca să putem și noi cât mai mult să susținem Republica Moldova și cetățenii ei.”Europa Liberă: Adică, alegerile sunt sita care poate să scape Republica Moldova de corupție și de oligarhie?Peter Michalko: „Asta este fără dubii, pentru că parlamentul actual a fost produsul unui sistem electoral mixt care a fost criticat de către instituții inclusiv europene, dar și de altele, de exemplu, Comisia de la Veneția, ODIHR, dar atunci critica a fost bazată exact pe aceste riscuri care s-au întâmplat. Deci, riscul de a vedea interese particulare controlând pe unele elemente din parlament și am văzut că multe din aceste riscuri s-au adeverit, din păcate. Din păcate pentru țară, din păcate pentru cetățeni s-au adeverit.”Europa Liberă: Republica Moldova rămâne vulnerabilă ca stat, pentru că importă resurse energetice doar din Federația Rusă. S-a vorbit mult despre nevoia diversificării resurselor energetice pe care ar trebui să le importe Republica Moldova, dar se cer bani foarte mulți. E capabil statul să argumenteze partenerilor de dezvoltare că are nevoie să-și diversifice resursele energetice?   Peter Michalko: „În ceea ce privește argumentarea, aici întru totul sunt de acord, nevoie este și nevoie este și pentru securitatea energetică, deci de a nu rămâne fără aceste resurse, dar și pentru oameni, pentru că astăzi trebuie să se creeze pluralismul de resurse și după asta va fi posibil de a alege mai ieftin și asta trebuie să aducă prețuri pentru cetățeni și pentru business la nivel mai scăzut, aici în ceea ce privește susținerea, ea este, deja are loc și sunt mai multe proiecte, sigur că vedem gazoductul Iași-Chișinău...”Europa Liberă: Dar încă nu este funcțional, nu curge gazul pe țevile lui...Peter Michalko: „Se lucrează asupra acestui lucru și acesta trebuie să fie una dintre cele mai importante conversiuni și pe altă parte este în desfășurare proiectul mare de conectare cu energie electrică cu finanțare din partea Uniunii Europene, Băncii Europene de Investiții și Băncii Mondiale. Deci este vorba despre aproape un sfert de miliard de euro pentru finanțarea acestei stațiuni care va conecta sistemul de electricitate la cel din România, adică la Uniunea Europeană și aceste conexiuni sunt acele care vor aduce această alternativă și, în sfârșit, din aceasta vor beneficia toți cetățenii.”Europa Liberă: Uniunea Europeană face parte din formatul de negocieri „5+2” în calitate de observator pentru reglementarea problemei transnistrene. Timpul curge repede, soluția vine foarte greu, dar ce s-ar întâmpla dacă reunificarea celor două maluri ale Nistrului ar aduce și alegătorii cu drept de vot de acolo să decidă soarta Republicii Moldova, încotro ar înclina balanța? Credeți că ar putea să încline mai mult într-o direcție?Peter Michalko: „Eu nu cred că acum este momentul să speculăm despre niște lucruri care se vor întâmpla, pentru că procesul de negociere va aduce o soluție, soluție care în ceea ce privește forma acestei soluții este clară, asta este în fiecare an agreată de către miniștrii de externe ai tuturor statelor membre OSCE și aceasta este o soluție bazată pe suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova în hotarele internațional recunoscute și cu un statut special pentru regiunea transnistreană. Deci, acesta este viitorul și Uniunea Europeană va continua participarea activă în formatul „5+2” de negocieri și vom continua și alte activități, precum programul nostru de măsuri pentru întărirea încrederii, pentru că ele sunt, pe o parte, menite de a susține oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului în viața lor, dar cu asta să fie create și condiții mai bune, inclusiv o atmosferă pentru reglementarea transnistreană.” Europa Liberă: Dar din observațiile Dvs. se apropie ziua reglementării problemei transnistrene?Peter Michalko: „Deci, procesul continuă, ar trebui să continue și să aducă rezultate. Asta este starea de astăzi și pentru asta o să facem totul atât noi, cât și alți participanți la acest efort.”Europa Liberă: Cum vi se pare situația presei din Republica Moldova, pentru că ați făcut un apel la salvgardarea libertății presei doar la o zi după ce jurnaliștii s-au plâns că aceasta se află în declin, inclusiv din cauza pandemiei de COVID-19?Peter Michalko: „Suntem în săptămâna în care am avut Ziua Solidarității, pe 3 mai, și am spus și că fiecare zi trebuie să fie ziua în care ne aducem aminte de importanța libertății presei. Eu cred că presa independentă și liberă în Republica Moldova are un rol extraordinar de important, pentru că ea și-i informează pe cetățeni, dar și ține ochiul pe autorități, dacă este corect folosit banul public, dacă sunt implementate politicile publice, politicile statului așa cum trebuie. Este important și rolul presei la nivel regional, la nivel local, pentru că și acolo sunt autorități, și acolo acest rol este important, și acolo este important pentru oameni să știe ce se întâmplă acolo unde trăiesc. Pe de altă parte, asta este o garanție pentru cetățeni că ei pot fi siguri că sunt informați corect, că nu sunt dezinformați, că știți că există o mare parte a celor care se numesc presă care se ocupă de informarea incorectă a cetățenilor. Asta mai există, din păcate, există și dezinformare, și mass-media care este dependentă politic. Aceasta este una dintre părțile sistemului oligarhic care a ținut în stare captivă atât de lung timp.”Europa Liberă: Rareori în presă au apărut și criticile politicienilor la adresa șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău. V-au afectat aceste săgeți cu critici îndreptate în direcția Dvs.?Peter Michalko: „Vorbiți despre mine acum?”Europa Liberă: Da.Peter Michalko: „Nu cred că eu am fost primul, dar eu întotdeauna am spus că întotdeauna voi spune lucrurilor pe nume și cu parteneri politici, noi vorbim cu toți partenerii politici, și nu numai politici, dar și cu parteneri în ceea ce privește economia, în ceea ce privește sfera socială, societatea civilă, întotdeauna am spus că voi fi sincer, acesta este rolul meu, pentru că cu relația la nivel foarte înalt, asta este relația de asociere, există angajamente care trebuie să fie îndeplinite, și nu numai pentru noi ca să spunem că au fost îndeplinite, dar pentru cetățeni, ca ei să simtă impactul pozitiv, beneficiul din această implementare, că au devenit realitate niște standarde europene, s-a îmbunătățit viața, s-a îmbunătățit poziția lor ca cetățeni către autorități, de exemplu, că sunt respectați când vin la vreo instituție pentru a rezolva ceva, că este respectat dreptul lor de consumatori etc. Deci, toate aceste lucruri, inclusiv dezvoltarea economiei, crearea locurilor de muncă sau majorarea salariilor, toate astea să fie simțite de către oameni. Și noi, inclusiv eu întotdeauna vorbesc întâi cu partenerii, dar îmi este foarte important dacă lucrurile nu se schimbă să spun pe nume și public și este important, pentru că asta asigură ca cetățenii să înțeleagă și vedem că cetățenii înțeleg mult mai multe acum și sunt informați mult mai bine despre ce înseamnă Uniunea Europeană, ce face Uniunea Europeană pentru ei, care este cooperarea noastră cu Republica Moldova, care sunt proiectele pe care le desfășurăm, care sunt cele pe care le oferim și am putea să le desfășurăm, dar ne trebuie deschidere din partea autorităților Republicii Moldova și sper că acest rol a fost apreciat și este apreciat de către cetățenii Republicii Moldova care urmăresc ceea ce spun eu sau care sunt pozițiile Uniunii Europene.”Europa Liberă: În câteva luni, se încheie mandatul Dvs. și șederea în Republica Moldova. În aceste zile s-a discutat foarte mult cine o să vă ia locul.Peter Michalko: „Aceste lucruri sunt decise pe cale diplomatică și anunțul respectiv va fi făcut la timpul potrivit.”Europa Liberă: Cum vedeți Republica Moldova în următorii 5, în următorii 10 ani și credeți că va fi totuși spusă această perspectivă clară și pentru statele din aranjamentul Parteneriatului Estic, dacă pot să meargă la Bruxelles cu o cerere pentru a deveni membri ai Uniunii Europene?Peter Michalko: „Dvs. știți că eu de mulți ani sunt legat prin relații de cooperare cu Republica Moldova și am văzut mai multe momente ale acestei întrebări, acestei situații, acestei așteptări de perspectivă, deci însă o dată: Republica Moldova are șansa care este legată la momentul actual cu Acordul de Asociere, de a folosi potențialul acestui Acord pentru a introduce standardele europene, de a crește economia, de a atrage investiții, de a crește salariile, de a îmbunătăți infrastructura și astea trebuie folosite din plin. Și dacă ați văzut alte țări care au trecut, pentru că toate țările, inclusiv cele care au devenit membre ale Uniunii Europene sau sunt pe cale de a deveni, ele au trecut prin faza de Acord de Asociere și este important ca această fază să fie îndeplinită.”Europa Liberă: Dvs. cunoașteți bine psihologia cetățenilor Republicii Moldova, mentalitatea acestei societăți. Dacă ați fi cetățean al Republicii Moldova, pentru ce ați vota la alegeri, nu pentru cine, pentru ce v-ați da votul?Peter Michalko: „Eu nu sunt cetățean al Republicii Moldova, nu pot să spun ce ar fi în cazul acesta, fiindcă astea ar fi speculații, dar eu cred că asta este ceea ce și aud de la cetățeni, de la prieteni, de la cei cu care mă întâlnesc, fiindcă eu călătoresc prin țară și prin regiuni și în fiecare loc eu întâlnesc oameni care vor același lucru – viață mai bună, care este bazată pe respectul pentru ei de către instituțiile statului, pentru că cetățenii sunt cei care trebuie să fie respectați, că-s stăpâni în țara lor și așteaptă că vor avea standarde de viață mai bune în ceea ce privește respectul din partea autorităților, în ceea ce privește funcționarea instituțiilor de stat pentru ei, inclusiv sistemul de justiție, inclusiv dreptul de a fi liberi de corupție și standarde economice, în ceea ce privește banii pe care îi primesc în orice formă, deci salariu sau pensie și încă o dată: vedem că acești bani sunt, dar ei sunt luați, furați de la oameni. Și sigur că îmbunătățirea infrastructurii tot este o așteptare și pentru asta eu cred că oamenii și vor, și au arătat în alegerile prezidențiale voința lor pentru schimbare în acest sens, această voință a fost exprimată foarte, foarte puternic.”Europa Liberă: Ar putea să se deosebească mult Moldova de peste 10 ani de Moldova de astăzi?Peter Michalko: „Ar putea să se deosebească foarte mult! Eu pot să vă spun acest lucru, eu trăind într-o țară care s-a schimbat foarte mult în 10 ani, a trecut un drum de transformare foarte profund și calitatea vieții în țara mea din care provin, Croația, s-a schimbat foarte mult – au crescut salariile, se schimbă infrastructura, Produsul Intern Brut a crescut foarte mult. Da, da, se poate! Schimbarea poate să fie foarte mare!”Europa Liberă: Și despre disputa asta în Republica Moldova – ce se sărbătorește pe 9 mai: Ziua Europei sau... Peter Michalko: „Cum am spus de mai multe ori, asta nu este dilema și nu trebuie să se discute. Fiecare zi trebuie să fie ziua în care ne aducem aminte de lupta împotriva nazismului, împotriva fascismului, asta a fost victoria întregii Europe și Uniunea Europeană este bazată pe această victorie asupra tragediei care a fost pe continentul nostru și Ziua Europei de aceea este în mod firesc ziua pe care o sărbătorim și dacă cineva face din acest fapt că aici se sărbătorește pe 9 mai, pentru că știți că în Europa este pe 8 mai Ziua Victoriei, pe 9 mai - Ziua Europei, asta ar fi o dilemă falsă.”Europa Liberă: Deci, politicienii, uneori, fără să-și dea seama, aduc această dilemă - Ziua Europei vs. Ziua Victoriei?Peter Michalko: „Nu cred că ei nu-și dau seama, eu cred că ei se folosesc de oameni și vor să-i aducă pe oameni într-o dilemă falsă, asta, de fapt, este geopolitizarea calendarului, dacă doriți. Într-un an sunt numai 365 de zile și în fiecare zi ceva s-a întâmplat în istorie și ar fi o dilemă falsă să punem una asupra alteia, dacă ambele sunt importante. Și cred că numai așa, când pur și simplu vom accepta asta și nu vom da importanță acestor dileme false vom putea să privim în viitor, pentru că trebuie să privim în viitor, acolo este viitorul nostru și viața noastră.”Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și felicitări cu prilejul acestei zile importante, Zilei Europei și vă mai așteptăm și cu alte ocazii în studioul Europei Libere de la Chișinău.”Peter Michalko: „Mulțumesc foarte mult pentru invitație!”
21:30
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, la Kiev, că Statele Unite examinează cererea Ucrainei pentru asistență militară adițională și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. Într-un interviu cu serviciul ucrainean al Europei Libere, Blinken a spus că Pentagonul examinează ce fel de asistență poate fi utilă Ucrainei în afară de „asistența foarte semnificativă, inclusiv echipamente” furnizată deja. Statele Unite au acordat Ucrainei ajutoare în valoare de 5 miliarde de dolari, inclusiv armament și arme antitanc, după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a sprijinit separatiștii pro-ruși din Donbas într-un război contra forțelor guvernamentale ucrainene care durează de șapte ani. Prima vizită lui Blinken la Kiev în calitate de șef al diplomației americane are loc după o dislocare masivă de forțe rusești la granițele Ucrainei. La o conferință de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, oficialul american a mai spus că, în ciuda anunțului Rusiei despre faptul că și-a retras forțele, un număr mare de trupe și arme au rămas în apropierea Ucrainei.
21:30
Mai mulți lideri europeni s-au alăturat propunerii Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19, sperându-se că acest lucru poate impulsiona producția globală. Președinta Comisiei Europene a spus că blocul comunitar este dispus să discute ideea sprijinită de președintele american Joe Biden, după ce aceasta a mai fost îmbrățișată de liderul francez Emmanuel Macron și de alții. A spus că o sprijină și liderul rus Vladimir Putin. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sunt pentru ridicarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 reprezintă „un moment istoric”. Criticii spun că o asemenea decizie nu poate rezolva problema accesului la vaccinuri în regiuni mai sărace ale lumii, pentru că producători din acele regiuni nu dispun de echipamentele necesare pentru a le produce.
Mai mult de 2 zile în urmă
21:20
Președinta Maia Sandu a anunțat că a promulgat miercuri legea privind plafonarea prețurilor la produsele petroliere. Șefa statului a spus că deși legea are imperfecțiuni, a semnat-o ca să trimită un semnal „că scumpirile nejustificate și îmbogățirea ilegală a unor persoane pe spatele celor mulți nu mai sunt tolerate”.Președinția consideră că legea privind plafonarea prețurilor la produsele petroliere, în redacția aprobată de Parlament, la începutul lunii aprilie, conține mai multe prevederi confuze şi nu exclude că inadvertentele au fost strecurate intenționat de unii deputați cu interese în domeniu. Promulgând totuși această lege, șefa statului Maia Sandu a insistat că ea trebuie îmbunătățită, însă nu de actualul parlament, ci de cel care va rezulta după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Consilierul prezidențial în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, ne-a explicat rezervele pe care le are Președinția faţă de această lege. El a amintit că, după ce de la începutul acestui an marile companii petroliere au operat mai multe majorări consecutive, aplicând prețuri identice la pompă, ceea ce denota presupuse înțelegeri de cartel, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Parlamentului să revină la practica plafonării prețurilor:„Am recomandat să se revină la formula de plafonare, care a fost 2016-2018, când ANRE stabilea preţurile o dată la două săptămâni. Ceea ce s-a votat în Parlament presupune că nu ANRE, dar petroliştii vor stabili preţurile şi pentru fiecare partidă importată. Preţurile plafon pe care le vor stabili petroliştii nu se referă şi la gazul lichefiat, ci doar la benzină şi motorină. Faptul că petroliştii vor stabili preţul plafon înseamnă că toţi din ei, sunt în jur de 110 companii petroliere, toţi trebuie să aibă cotaţiile Platts. Abonamentul costă circa 75 de mii de dolari anual. Maxim 10 companii au aceste abonamente. Restul trebuie să le procure. De unde o să-şi recupereze companiile aceşti bani? De la consumatori.”Consilierul prezidențial precizează că plafonarea preţurilor la produsele petroliere este o practică în general rar întâlnită, pe motiv că vine în contradicție cu principiile pieței liberalizate. Iar revenirea la ea e o soluţie temporară, date fiind problemele din domeniul concurenței:„Această problemă a apărut din cauza faptului că Consiliul Concurenţei nu îşi face treaba şi nu sancționează înțelegerile de cartel. Revenirea la formula ca ANRE să stabilească periodic preţurile este o măsură temporară. În general, abordarea că statul trebuie să stabilească preţurile este una sovietică. Nici într-o ţară în Europa nu o să găsiţi că în sectorul petrolier statul plafonează preţurile. Este o piaţă concurenţială. Temporar, trebuie să revenim la formula asta, ca cel puţin să facem o relaţie între preţul angro şi cel la benzinărie, până facem o evaluare externă la Consiliul Concurenţei, facem ordine acolo şi revenim la piaţă liberalizată.” Plafonarea prețurilor la carburanți a fost instituită, în premieră, în 2016, după ce marii operatori de pe piață au fost sancționați pentru înțelegere de cartel, care a condus atunci la o creștere exagerată a costurilor la pompă. În 2018, ca urmare a mai multor proteste ale importatorilor de produse petroliere și ale automobiliștilor, Parlamentul a decis să excludă ANRE din exercițiul de plafonare a preţurilor şi să lase la latitudinea operatorilor stabilirea prețurilor la pompă. Decizia a fost inițial salutată de experţi, dar a generat ulterior, mai ales în ultima perioadă, abuzuri din partea petroliştilor, care reacționează foarte rapid la majorarea cotațiilor internaționale la combustibil, dar nu se grăbesc să coboare înapoi prețurile, atunci când cotațiile scad. Consiliul Concurenței și Agenția Naţională de Reglementare în Energetică îşi declină de fiecare dată responsabilitatea, invocând lipsă de pârghii pentru eventuale intervenții.  Unul din directorii ANRE, Ştefan Creangă, a criticat anterior noua formulă de plafonare votată în Parlament, spunând că stabilirea prețurilor maxime de către petroliști în baza cotațiilor internaționale va crea condiții pentru noi abuzuri, iar instituția de reglementare va rămâne imobilizată.
21:20
Partidul Comuniștilor a anunțat, joi, că liderul său, Vladimir Voronin, va negocia cu cel al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, crearea unui bloc electoral comun, în ciuda animozităților dintre cei doi. În urma unei ședințe a conducerii de partid, comuniștii au spus că decizia le este dictată de „pericolul” ca puterea să fie câștigată la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie de „forțele unioniste de dreapta”. Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor, în 2011, iar Voronin l-a numit ulterior „trădător”, l-a acuzat că ar fi primit bani și a spus că nu-i va ierta „trădarea”. Sondajele de opinie sugerează că PCRM nu are șanse să intre în parlament în mod independent și că popularitatea PSRM a scăzut, după ce Dodon și-a încheiat mandatul de șef al statului, în luna decembrie.
21:00
19:20
Uniunea Europeană a aprobat, joi, participarea Statelor Unite, Canadei și Norvegiei, țări membre ale NATO, la un proiect menit să ducă la facilitarea deplasărilor rapide de trupe și echipamente militare pe teritoriul european. Decizia a fost luată de miniștrii europeni ai apărării, care s-au întâlnit pentru prima dată în persoană, la Bruxelles, în peste un an. Cele trei țări dinafara blocului comunitar vor putea participa astfel la un proiect de 1,7 miliarde de euro lansat de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți mobilitatea trupelor, în urma agresiunii rusești în Ucraina. Șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a spus că admiterea celor trei țări aliate în proiect va întări securitatea Uniunii Europene. Deplasarea rapidă a forțelor armate între țările europene se ciocnește de impedimente birocratice, dar și de probleme de infrastructură.
19:20
Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut, ca urmare a conflictelor, impactului economic al pandemiei de COVID-19 și fenomenelor meteo, se spune într-un Raport Global despre Crizele Alimentare elaborat sub egida ONU. Două treimi dintre cei mai afectați oameni locuiesc în zece țări, inclusiv Afganistan, Siria, Sudan sau Haiti. În prefața raportului de 307 pagini dat publicității joi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a scris că numărul celor care suferă de foame este în creștere. În 2020, a crescut cu 20% față de anul precedent, estimându-se că va fi și mai mare în 2021.
19:20
Ministerul sănătății a îndemnat populația să se abțină de la mersul la cimitir de Paștele Blajinilor, spunând, într-un apel pe site-ul său, că riscul de infectare cu noul coronavirus este „iminent”. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional, în funcție de incidența COVID-19. În unele raioane, comisiile locale de sănătate publică au permis ritualurile religioase de pomenire a morților în masă. La Chișinău, unde se află și unul din cele mai mare cimitire din Europa de sud-est, Sf. Lazăr, autoritățile municipale au interzis accesul vizitatorilor în cimitire, pentru evitarea aglomerației. Restricția a fost menținută în ciuda unei scrisori a mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, care a cerut ca ritualurile de pomenire în cimitire să fie permise pentru că au loc în aer liber.
19:10
„Ia-te în mâini”, „Ce nu-ți ajunge?”, „Nu-i frumos să te plângi pe viață” – sunt îndemnurile pe care oamenii care se confruntă cu provocări mintale le aud cel mai des. Doar că pentru ei acest fel de îndemn sună mai degrabă ca o condamnare decât o încercare de a îmbărbăta pe cineva într-un moment de cumpănă. Concluzia am surprins-o în unul din episoadele podcastului „Sunt bine”, realizat de colegele noastre de la Europa Liberă - Natalia Sergheev și Victoria Colesnic. Este primul podcast din Republica Moldova care a vorbit delicat și sincer despre problemele mintale: depresie, atacuri de panică, bulimie sau așa numita „ardere profesională”. Sunt provocări prin care trecem o bună parte dintre noi, dar despre care vorbim cu jumătate de gură. În primul rând, din cauza stereotipurilor, dar și a necunoașterii. Ecaterina Luțișina este una dintre protagonistele podcastului „Sunt bine”. Are depresie, ardere profesională și așa numita „tulburare borderline”. Pe contul ei de Instagram vorbește deschis despre provocările prin care trece. Ecaterina spune că pandemia pare să-i fi făcut pe oameni mai sensibili și i-a forțat oarecum să-și scoată măștile:„Mai multă lume a prins curaj să vorbească deschis. Poate nu neapărat direct despre sănătatea mintală, dar despre unele lucruri dificile prin care au trecut din cauza pandemiei. Da, deși sună ciudat, dar eu cel puțin sunt recunoscătoare pandemiei că i-a făcut pe oameni să fie mai sinceri și să aibă curajul să treacă dincolo de masca fericirii permanente pe care o vedem de obicei și să vorbească și despre pierderea unei persoane dragi, poate, din cauza covid-ului sau dificultatea cu care s-au confruntat foarte mulți părinți care au rămas între patru pereți cu copii lor și cât de dificil era pentru sănătatea lor mintală să facă față atât unui job de acasă, cât și educației copiilor.”Despre provocările mintale în R. Moldova se vorbește ca despre un lucru rușinos, constată managera locală a proiectului moldo-elvețian MENSANA, Victoria Condrat. Într-adevăr, pandemia a fost o piatră de încercare pentru persoanele ce au nevoie de sprijin pentru a face față anumitor tulburări, spune experta. Și asta pentru că, din cauza izolării, oamenii nu au avut pur și simplu acces la serviciile de care au nevoie. Pe de altă parte, datorită pandemiei, cei care credeau până nu demult că depresia e „floare le ureche” au trecut prin stări de anxietate și frică, constată Victoria Condrat:„Niciodată tema sănătății mintale nu a fost suficient de la modă, ea nu a fost abordată, ea nu a primit atenția cuvenită. Și acum, din cauza pandemiei, oamenii au înțeles că sistemul de sănătate mintală este important. Sănătatea noastră fizică contează, dar dacă sănătatea noastră mintală nu este bine și ea, atunci nu există balanță și echilibru în viața noastră. Cred că se schimbă foarte mult abordarea. Acum s-au făcut pași către comunitate, către condițiile cât mai confortabile pentru persoanele care beneficiază de asemenea servicii.”„Tot răul cu binele lui”, conchide psihologul Institutului pentru Familie și Inițiative Sociale, Sergiu Toma. Pandemia, de fapt, a revelat și laturi pozitive, crede el. În primul rând, i-a ajutat pe mulți să înțeleagă cât de importantă este comunicarea cu cei din jur. În al doilea rând, i-a făcut pe oameni mai atenți la propriile necesități, spune psihoterapeutul Sergiu Toma.„Nu pot să spun că bărbații sau femeile au fost mai mult sau mai puțin afectați. Cred că toți, în egală măsură, au fost afectați. Dacă ar fi să dau sfaturi, cred că ar fi să avem grijă de corp. Chiar dacă sunt psiholog, eu sugerez să avem grijă de corp la propriu. De cât dormim, cât mâncăm, unde dormim. Sunt lucruri foarte importante. Grija pentru starea noastră de bine pornește de multe ori de la a-ți asigura confortul în jurul tău. Eu cred că acesta este un lucru de învățat din această pandemie.”Podcastul despre sănătatea mintală „Sunt bine” a anunțat încheierea primului sezon, urmând în scurt timp o nouă serie. Între timp, colegele noastre vă îndeamnă să intrați pe pagina cu același nume pentru a asculta poveștile unor oameni care au avut curajul să le destăinuie. Cel mai probabil, au făcut-o pentru a-i ajuta pe ceilalți să înțeleagă că fricile nu pleacă nicăieri și, pentru a fi depășite, trebuie identificate și acceptate.
19:00
Partidul unionist AUR, fondat în România, care era de mai mult timp reprezentat în Moldova, a anunțat miercuri că va candida la alegerile anticipate din 11 iulie. Peste Prut, retorica ultranaționalistă și anti-sistem au adus acestei formațiuni un succes neașteptat, propulsându-l în parlamentul de la București. Este firesc, deci, ca „clona” lui din R. Moldova să fie urmărită acum cu mare atenție. Va repeta succesul electoral din România? Și dacă da, în dauna cui dintre actorii politici mai vechi de la Chișinău?Arcadie Barbăroșie, coordonatorul uneia dintre cele mai longevive cercetări sociologice moldovene - Barometrul Opiniei Publice - și director al Institutului de Politici Publice de la Chișinău, afirmă că electoratul unionist - tocmai cel la care poate pretinde Alianța pentru Unirea Românilor – atinsese, în cercetarea din octombrie 2020, peste 33 la sută din total.Asta nu promite nicidecum, însă, un succes garantat tinerei formațiuni de peste Prut, care optează printre altele și pentru unirea R. Moldova la România, mai spune analistul, iar un motiv e că, în R. Moldova, formațiunile unioniste au fost votate doar de o parte mică a acestui electorat, votul unionist mergând până acum prioritar spre partide pro-europene, lucru care se va întâmpla cel mai probabil și la viitorul scrutin, anticipează el, și se poate schimba doar în anumite condiții: „Doar dacă se vor uni toate partidele unioniste să susțină doar partidul AUR și doar dacă membrii care participă la alegeri vor fi extrem de atenți formulând opțiunile, ei ar putea să treacă pragul în parlament.”Un asemenea punct de vedere are și sociologul Ion Jigău, director al centrului de investigații sociologice și marketing CBS-Axa de la Chișinău, care spune că pe un vot consolidat al unioniștilor s-ar putea conta doar în cadrul unui referendum pe tema unirii, nu și într-un scrutin parlamentar moldovean ca cel de acum:„Din cauză că nici o personalitate de la AUR nu este arhicunoscut, iar o condiție minimă necesară pentru ca un partid să acceadă în parlament în alegeri parlamentare este, în R. Moldova, ca liderul său să fie cunoscut de minim 50 la sută din electorat, a doua condiție fiind ca, în întrebarea închisă legată de încrederea, acesta să fie creditat cu minim 15-20 la sută încredere... Și atunci e sub semnul întrebării, dar totuși s-ar putea... acuma – nu.”Printre formațiunile declarat unioniste, două mai puternice acum în R. Moldova sunt Mișcarea Politică Unirea condusă de fostul primar liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și Partidul Unității Naționale în frunte cu parlamentarul Octavian Țicu, dar niciuna nu e creditată de sondajele recente cu șanse reale să acceadă în parlament. Ar putea fi AUR formațiunea care să profite în viitoarele alegeri de pe urma acestei lipse de popularitate a partidelor asemănătoare locale? Editorialistul și analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru, se declară și el sceptic:“Deocamdată, nu s-a cristalizat politica acestui partid aici. Dacă ne uităm la ce face și declară în România, apar anumite semne de întrebare, dar să vedem ce face aici, în R. Moldova. Aici sunt alți politicieni și întrebarea e – vor merge cei din AUR exact pe același mesaj pe care îl promovează în România sau se vor limita la mesajul unionist – nu se știe. Și pe mine mă deranjează faptul că partidele unioniste nu-și coordonează acțiunile, că îl pun pe alegătorul unionist în dificultate. Acest electorat avea un număr suficient de mare de opțiuni și până la implicarea AUR, iar acum va avea cu o opțiune în plus – asta nu-i va simplifica sarcina și asta este o problemă.”La ultimele alegeri românești, partidul AUR, condus de liderul cu convingeri unioniste George Simion nu doar că a obținut aproape 10% din voturi intrând în parlamentul de la București inclusiv grație rezultatelor bune din diasporă, dar a propulsat în legislativul românesc și un deputat ales în R. Moldova, în persoana lui Boris Volosatîi, directorul liceului teoretic „Gheorghe Asachi” din capitala moldoveană. 
16:30
Întreprinderea municipală care gestionează cimitirele din Chișinău i-a răspuns Mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, că accesul în masă al cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor reprezintă un „pericol major, real și iminent” de infectare cu COVID-19. ÎPS Vladimir a cerut Primăriei capitalei să permită ritualurile religioase în cimitire de Paștele Blajinilor, după ce Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a spus că accesul cetățenilor va fi interzis, cu excepția ceremoniilor funerare, din cauza pandemiei. Șefa „Combinatului Servicii Funerare”, Ludmila Boțan, a scris într-o postare pe Facebook că respectarea normelor antiepidemice în cimitire nu va fi posibilă. Biserica ortodoxă spune că ceremoniile de pomenire în cimitire trebuie permise pentru că au loc în aer liber, riscul transmiterii infecției de COVID-19 fiind redus. Boțan a spus însă că „schimbul de pomeni și îmbulzirea în jurul mormintelor constituie premise de declanșare a unei creșteri de cazuri de îmbolnăviri”.
16:30
Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane, au spus militanții și oficialii afgani. Luptele cresc în intensitate pe fundalul retragerii forțelor americane și internaționale din Afganistan. Barajul Dahla, cunoscut și ca Arghandab, este situat în provincia Kandahar din sudul țării, furnizând apă pentru irigare fermierilor, dar și apă potabilă în capitala regională. Barajul a ajuns sub controlul talibanilor după luni de lupte pentru orașul Kandahar. Oficiali locali și reprezentanți ai talibanilor au mai anunțat că două baze militare guvernamentale au fost cucerite de militanți în provincia nordică Baghlan.
16:10
Vasile Botnaru stă de vorbă cu Gheorghe Cojocaru care comentează temele recurente ale campaniilor electorale din ultimii ani puse din nou pe tapet și de ultimele discursuri și acțiuni politice ale partidelor care s-au angajat în competiția electorală de pe 11 iulie.  Gheorghe Cojocaru: „Mai multe aspecte ar trebui clarificate în legătură cu propunerea de a restitui statului banii delapidați în așa-zisul „furt al secolului”, propunere formulată de fostul primar de Orhei, Ilan Șor, care, având încă mandatul de deputat ales pe listele partidului care-i poartă numele, se ascunde astăzi de justiție în afara Republicii Moldova. Mai ales că propunerea sa a fost recepționată cu interes de președinta Maia Sandu, rămânând necunoscut, deocamdată, care este punctul de vedere al justiției în această privință.” Europa Liberă: N-avem cum să știm dacă până la urmă se va transforma într-un deal, cum zic englezii, dar la această fază lumea se întreabă: de ce anume acum Ilan Șor a ieșit la rampă? Este întâmplătoare sau nu această propunere pentru care i-au trebuit ani de zile ca s-o formuleze și nu cumva este doar un truc electoral și, mai ales, ce acoperire juridică poate să aibă acest deal?Gheorghe Cojocaru: „Da, întrebările rămân, întrebări sunt multe în legătură cu această inițiativă surprinzătoare a lui Șor, însă propunerea sa, bineînțeles, trebuie contextualizată. Odată cu instalarea Maiei Sandu la Președinție, care este realmente hotărâtă să reformeze justiția și să dezrădăcineze corupția, și odată cu numirea zilei pentru alegerile parlamentare anticipate se schimbă datele ecuației cu care Ilan Șor, de voie, de nevoie, se obișnuise în anii din urmă. Tot mai des se aud voci care cer interzicerea Partidului „Șor”, iar liderul său riscă să rămână fără imunitate parlamentară. Intuind încotro se îndreaptă lucrurile, Șor încearcă să se salveze într-un mod oarecum „onorabil” înainte de a pierde totul. Iar subiectul recuperării „miliardului furat” este unul tocmai bun de pus pe tapetul viitoarei campanii electorale.”Europa Liberă: Acum nu se știe cine ar câștiga mai mult din asta, mai multe puncte electorale, dar să amintim radioascultătorilor esența propunerii. Deci, Șor zice că este gata să restituie sumele care i se incriminează, dar pe care nu le-ar fi delapidat în realitate, ci doar a umblat cu banii ăștia ca un intermediar, deci sume pe care ulterior ar urma să le obțină, la rândul lui, prin judecată de la adevărații beneficiari, așa spune Ilan Șor, ai devalizării sistemului bancar, pe care el, de altfel, o califică cu totul altfel. El zice să ne amintim că Banca Națională ar fi insistat să dea sacii aceia cu bani. Dar, în fine, a durat 7 ani de tergiversări prin judecăți în care Șor a cerut amânări, a cerut expertize etc., etc. Și iată acum promite să rezolve asta cu bagheta magică. Este oare fezabilă această nouă „schemă” a lui Ilan Șor?  Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, Ilan Șor însuși a făcut public conținutul acestei metode de recuperare a banilor delapidați: mai întâi va răscumpăra împreună cu foștii acționari ai băncilor devalizate portofoliul de credite neperformante, în sumă de 5,2 miliarde de lei, pe care o returnează statului, după care îi atacă în justiție pe cei care au luat creditele neperformante și-și recuperează banii proprii. O „schemă” pe cât de simplă, pe atât de tentantă, cel puțin pe hârtie. Totuși, o întrebare nu va putea fi evitată: odată ce Șor se declară nevinovat, de ce el ar trebui și chiar se angajează benevol să restituie niște sume de-a dreptul exorbitante pe care nu și le-ar fi însușit?... Se știe că generozitatea n-are margini, dar probabil în acest caz calculele sunt mult mai complexe.”Europa Liberă: Unii spun că dezlegarea e foarte simplă, în ajunul parlamentarelor anticipate, dânsul are nevoie de un dosar curat cu care să meargă pe liste electorale sau să fie barem locomotiva formațiunii sale și, implicit, a celor pe care îi sprijină. Așa sau altfel, Șor a pus întreaga clasă politică în fața unui test. Testul nu este doar de ordin juridic, spun unii analiști, este și de ordin etic. Vă întreb pe Dvs., va dori sau nu conducerea actuală să dea curs propunerii lui Ilan Șor, este pielea la fel de scumpă cât dubala? Gheorghe Cojocaru: „Șor pretinde, într-adevăr, că a pus întreaga clasă politică actuală în fața unui test, însă clasa politică, cu excepția Președinției, n-a dat semne de reacție la această mișcare sau provocare din partea lui Ilan Șor. Deși toți vorbesc astăzi despre lipsa banilor în vistieria statului, oferta de a vărsa vreo 5 miliarde de lei la buget a rămas ca și neobservată. În preajma unei noi campanii electorale, probabil nimeni nu este dispus să facă gesturi de publicitate gratuită, preferând, în schimb, să se amuze copios pe seama unui fost președinte care scoate cozonacul „fierbinte” din cuptor... cu mâna goală.” 
14:40
Președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat propunerii inițiate de Statele Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 pentru a impulsiona producția globală. Într-o declarație de presă, președintele francez a spus că este „totalmente în favoarea” acestei idei sprijinite de președintele american Joe Biden și care capătă o aderență tot mai mare. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sprijină propunerea reprezintă „un moment istoric”, pe fundalul deficitului de vaccinuri anti COVID-19 în multe regiuni ale lumii. Până acum, Franța s-a numărat printre țările care s-au opus ridicării drepturilor de proprietate intelectuală în cazul acestor vaccinuri, spunând că acest lucru va descuraja inovația. Nicio companie farmaceutică franceză nu a reușit să elaboreze un vaccin împotriva COVID-19, care să obțină aprobare.
14:40
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, joi, la Kiev, că Statele Unite examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. În timpul unei conferințe de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a mai spus că Rusia a lăsat un număr semnificativ de trupe și echipamente militare la granița Ucrainei, în ciuda anunțului despre faptul că forțele au fost retrase după masarea lor, luna trecută. „Rusia are capacitatea de a întreprinde acțiuni agresive relativ rapid, dacă dorește”, a spus șeful diplomației americane, adăugând: „Nimeni nu dorește asemenea surprize.”. Vizita oficialului american la Kiev are loc după ce Rusia a masat aproximativ 100 de mii de militari la granița cu Ucraina, aceasta fiind cea mai mare mobilizare de când Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014, iar separatiștii pro-ruși au început un război în estul Ucrainei. Retragerea parțială a trupelor ruse în numai câteva săptămâni a făcut ca unii analiști să afirmă că liderul rus Vladimir Putin a încercat să testeze reacția noului președinte american Joe Biden.
14:40
Autoritățile transnistrene au anunțat, joi, că relaxează restricțiile de acces în regiune pe fundalul scăderii în intensitate a pandemiei de coronavirus. Într-o postare pe canalul său din telegram citată de presa moldoveană, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că restricțiile sunt relaxate deocamdată până pe 1 iunie, urmând ca decizia să fie revizuită în funcție de situația epidemiologică. Pentru a intra sau ieși din regiunea controlată de autoritățile secesioniste este nevoie între altele de prezentarea testului negativ la COVID-19, dar și de o permisiune a autorităților sanitare din stânga Nistrului. Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a spus, tot joi, că autoritățile transnistrene invocă pandemia pentru a îngrădi circulația peste Nistru, inclusiv accesul unor cetățeni moldoveni la propriile case. În ciuda pandemiei, autoritățile transnistrene au suspendat restricțiile de circulație în timpul alegerilor prezidențiale moldovene din noiembrie 2020, când zeci de mii de locuitori ai regiunii au mers să voteze, pe malul drept al Nistrului, sprijinindu-l masiv pe fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, care a pierdut însă alegerile. 
14:00
Tribunalul din Pskov, vestul Rusiei, a respins apelul depus de jurnalista  Ludmila Savițkaia, colaboratoarea a postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL), prin care contesta includerea ei în categoria de „agent străin”. Tribunalul din  Pskov a decis pe 5 mai că includerea Savițkaia pe lista de „agenți străini” a Ministerului Justiției este legală. Avocații jurnalistei au anunțat că vor contesta decizia.Savițkaia și alte patru persoane - colaboratorul RFE / RL Sergei Markelov, activistul pentru drepturile omului Lev Ponomaryov, artista și activista Daria Apakhnicih și redactorul șef al ziarului din Pskov, Denis Kamaligin - au fost incluse pe controversata listă a „agenților străini” din decembrie 2020.Miercuri, la tribunal,  reprezentanții Ministerului Justiției au prezentat ca dovadă împotriva Ludmilei Savițkaia un articol despre protestatarii anti-guvernamentali, despre presupusele torturi din închisorile rusești și despre blocarea comunicațiilor electronice în zonele din jurul închisorilor.La audierile de miercuri, Savițkaya a declarat că nu făcut decât să relateze un  jurnalist profesionist.„În zilele noastre, nici o instituție media de stat nu relatează despre adevăratele probleme cu care se confruntă oamenii, însă Radio Svoboda (Radio Libertatea/ redacția în limba rusă RFE/RL) o face", a spus ea. Așa-numita lege a „agenților străini” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată și extinsă de mai multe ori în decursul anilor. Legea cere  organizațiilor neguvernamentale care primesc finanțare externă și pe care guvernul le consideră angajate în activități politice, să se înregistreze drept „agenți străini” și să se supună audit-urilor.Modificările ulterioare ale legii au vizat și mass-media finanțată din străinătate. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată pentru a permite guvernului rus să includă persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții.În 2017, guvernul rus a plasat pe listă Radio Svoboda (redacția în limba rusă a RFE / RL) și alte șase redacții de știri în limba rusă ale postului nostru de radio, la fel ca postul de televiziune Current Time, realizat în colaborare cu VOA.La începutul acestui an, instanțele ruse au început să impună amenzi mari postului nostru de radio pentru că nu-și etichetează, conform legii, produsele drept „produsul unui agent străin”. RFE/RL contestă aceste decizii.RFE / RL a numit amenzile „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat al SUA le-a descris drept „inacceptabile”. Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă”, menită să „demonizeze grupurile independente”.
11:00
Liderii parlamentelor de la Chișinău și Minsk au semnat miercuri o declarație privind extinderea colaborării la nivelul legislativelor R.Moldova și Belarus. Declarația a fost semnată la Minsk de președinta Parlamentului moldovean, socialista Zinaida Greeanîi și de liderii celor două camere ale parlamentului belarus. Legislativul de la Chișinău a fost dizolvat pe 28 aprilie, după ce Curtea Constituțională constatase că s-au îndeplinit condițiile, așa cum susținea și președinta Maia Sandu. Până la alegerile anticipate din 11 iulie, parlamentul funcționează cu prerogative limitate.La Minsk s-a aflat și liderul socialist Igor Dodon care a avut o întrevedere informală cu contestatul președinte  belarus Alexandr Lukașenka, ținta unui val de proteste fără precedent în Belarus, izbucnite după alegerile prezidențiale din 9 august 2020. Opoziția din Belarus susține că alegerile, câștigate de Lukașenka, au fost fraudate și a cerut repetarea lor sub control internațional.De  atunci,  sute de belaruși, începând cu candidata opoziției la președinție Svetlana Țihanovskaia, au fost forțați în exil sau reținuți și condamnați la închisoare. Represaliile au afectat direct și presa independentă, locală sau internațională.După discuția de miercuri cu Lukașenka, liderul Socialiștilor,  Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că  „avem ceva de învățat de la o personalitatea remarcabilă” ca președintele belarus, care are „atâta experiență”. Mai mult, Dodon consideră că în comparația cu Belarus, R. Moldova nu a câștigat așa de mult social și economic în cei 30 de ani ai săi de independență.Fostul președinte susține că  a discutat și despre situația geopolitică și „tentativele unor actori occidentali de a submina securitatea și stabilitatea din regiunea noastră”, relatează IPN.
08:00
Secretarul de stat america, Antony Blinken, a sosit la Kiev într-o vizită de o zi, în care vrea să transmită un mesaj puternic de susținere pentru Ucraina în fața presiunilor ridicate ale Rusiei dar și să insiste pe necesitatea ca autoritățile ucrainene că combată, consecvent, corupția endemică din țară.Blinken urmează să se întâlnească cu președintele Volodimir Zelenski, cu ministrul de externe Dmitro Kuleba, cu membri ai parlamentului ucrainean și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile.Zelenskiy a declarat că speră la sprijinul Statelor Unite pentru aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO.Declarația  Departamentul de Stat america, dată miercuri publicității, despre evoluția parteneriatul strategic dintre Kiev și Washington nu face nici o referire la dorința Ucraina de a adera la NATO ale Ucrainei, dar spune că Statele Unite continuă să monitorizeze situația tensionată creată de  „acțiunile agresive în curs ale Rusiei și retorica Moscovei la adresa Ucrainei”. Declarația menționează că, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari.Declarația reiterează, de asemenea, poziția SUA conform căreia regiunea estică Donbas și Crimeea fac parte din Ucraina și solicită Rusiei să restituie controlul deplin al peninsulei Ucrainei și să participe cu bună-credință la eforturile menite să pună capăt conflictului din estul Ucrainei.Dar preocupările SUA cu privire la corupție sunt, de asemenea, pe ordinea de zi, în special în sectorul energetic al Ucrainei.Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a criticat săptămâna aceasta măsura de a înlocui consiliul de administrație al companiei de stat din Ucraina, Naftogaz, afirmând că „reflectă o neglijare a practicilor de guvernanță corporativă echitabile și transparente și complică eforturile de lungă durată pentru reformarea sectorului energetic al Ucrainei”.  
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.