EMA începe examinarea vaccinului chinezesc Sinovac împotriva COVID-19

Europa Libera, 4 mai 2021 14:50

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat, marți, că începe examinarea vaccinului chinezesc Sinovac împotriva COVID-19 pentru a evalua cât este de sigur și eficace, acesta fiind un prim pas către o posibilă autorizare a preparatului pentru folosire în Uniunea Europeană. EMA a spus că decizia de a începe examinarea se bazează pe concluzii preliminare ale testelor de laborator și clinice. Agenția care a autorizat până acum patru vaccinuri elaborate în țări occidentale a precizat că nu a primit deocamdată vreo cerere de la producătorii Sinovac pentru autorizarea acestui vaccin chinezesc. Anunțul EMA survine după ce un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății a spus că OMS urmează să decidă săptămâna acesta dacă acordă autorizare de urgență pentru vaccinurile chinezești Sinovac și Sinopharm. Aceste vaccinuri au fost achiziționate deja și de R. Moldova

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
20:40
Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 din România a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost administrate 110.314 de doze de vaccin. Conform unui comunicat al CNCAV transmis vineri agenției Agerpres, 44.960 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 65.354 de persoane cu cea de-a doua.De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.519.397 de doze unui număr de 3.834.311 de persoane, dintre care 1.149.225 au primit o doză şi 2.685.086 şi pe cea de-a doua. Potrivit site-urilor de știri din Romania, la Cluj, procentul celor vaccinați este de peste 40 %.
Acum 4 ore
20:20
Igor Dodon i-a cedat lui Vladimir Voronin primul loc pe lista electorală comună a comuniștilor și socialiștilor.
20:00
Preoți catolici din întreaga Germanie au încălcat săptămâna aceasta pe față o interdicție majoră a Vaticanului, binecuvântând cupluri de homosexuali și celebrând căsătorii gay în mod religios, în biserică.Cu totul, circa 100 de biserici germane au încălcat astfel decizia recentă a Vaticanului că preoții nu pot celebra într-o căsătorie gay. Germania a legalizat căsătoriile de același sex în 2017, însă doar căsătoriile civile, la primărie. Căsătoria religioasă ține, desigur, de ierarhia confesională, în cazul catolicilor de Vatican, mai ales în acele landuri germane care au un concordat cu biserica catolică, cum este landul Bavaria.Căsătoria între persoanele de același sex e permisă în doar 29 de țări din lume, dintre care mai puțin de jumătate, doar 13, sunt în UE. În contrast cu asta, ea e legală în multe țări ale Americii de Sud.În Europa, în 2018 Xavier Bettel a devenit, în Luxembourg, primul șef de guvern homosexual căsătorit legal cu partenerul său încă din 2015.Belgia, la rândul său, care a avut un premier gay declarat, pe Elio Di Rupo, a banalizat atât de mult căsătoriile de același sex, încât până și rata divorțurilor între homosexuali se apropie de cea a cuplurilor hetero, depășind 20% din căsătorii.În contrast cu asta, în Franța vecină și republicană legalizarea a venit abia în 2013, după nesfârșite mari marșuri și demonstrații pro și contra. La un moment dat, dezbaterea din Franța în jurul legalizării căsătoriilor între homosexuali atinsese proporții calificate drept grotești. Manifestații organizate de dreapta conservatoare, luări de poziții publice, unii cerând chiar un referendum național, care a fost respins în cele din urmă de parlament.Legalizarea căsătoriilor între homosexuali fusese una din promisiunile de campanie ale fostului președinte socialist François Hollande, când el căuta să se poziționeze cât mai progresist și de stânga în fața unui Nicolas Sarkozy care în acel moment încerca să racoleze vocile dreptei celei mai conservatoare.Disputa s-a extins în acel an, 2013, după ce ministra justiției Christiane Taubira a semnat o circulară prin care copiii născuți în străinătate din mame purtătoare, mame care nu fac decât să poarte și să nască copilul altora, pot primi cetățenia franceză. Pe deasupra, ministra justiției de atunci, Christiane Taubira, era ea însăși o femeie de culoare din Guyana.De îndată, opoziția de dreapta a cerut retragerea circularei, afirmând că în curând în Franța trupurile femeilor vor fi de închiriat și că guvernul deschide larg poarta în fața tuturor exceselor morale.Multe franțuzoaice, nu doar femei sterile, dar și homosexuale, merg în străinătate, cel mai adesea în Belgia sau Spania, pentru a găsi o mamă purtătoare în cazul în care doresc să aibă un copil, iar unele chiar pentru a se căsători. În Franța, care se dovedește astfel mult mai conservatoare decât țările vecine, dezbaterea actuală o amintește pe cea din anii 1970, din momentul legalizării avortului.Mulți găsesc straniu ca Franța republicană și laică să se arate mai conservatoare decât regatele vecine ale Belgiei și Olandei, de pildă, unde mariajul gay a devenit legal deja în urmă cu un deceniu. Mai mult, în Belgia legea autorizează orice cuplu de homosexuali, chiar străini, să se căsătorească local, cu condiția ca unul din ei să fi locuit cel puțin trei luni pe teritoriul belgian.LGBT la nivel europeanO foarte largă majoritate a eurodeputaților a votat pe 11 martie o rezoluție prin care au declarat, simbolic, Uniunea Europeană o „zonă de libertate” pentru persoanele LGBT („LGBTIQ Freedom Zone”).O „zonă de libertate LGBT” este, evident, o aluzie directă la măsurile inacceptabile luate de primari polonezi din foarte conservatorul, ultra-catolicul și homofobul partid PiS (Partidul pentru Dreptate și Justiție), aflat la putere la Varșovia, de a-și declara localitatea: „oraș liber de LGBT” („LGBT-Free Zone”), și de a continua să vorbească împotriva unei inexistente „ideologii LGBT”.Rezoluția condamnă „discriminarea și atacurile cărora le e supusă comunitatea LGBTIQ din Polonia”. Rezoluția mai spune și că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT sunt „grav îngrădite” și în Ungaria, din pricina refuzului legal de a recunoaște identitățile trans și intersex.Dezbaterea e mai veche în România, unde decizia, în iunie 2018, a Curții Europene de Justiție în cazul Coman vs. România a fost prezentată foarte deformat. E vorba de cazul lui Adrian Coman și al soțului său american, Robert Clarbourn Hamilton. Curtea UE nu a cerut însă atunci, în 2018, României sa legalizeze căsătoriile gay, așa cum s-a afirmat. Curtea a cerut României doar să-i acorde dreptul de reședință și de lucru consortului Coman deoarece căsătoria respectivă este legală în țara UE în care a fost contractată (Belgia) și că acea persoană, deși cetățean SUA, se bucură în UE, în virtutea căsătoriei, de aceleași drepturi ca și consortul său român.E cu totul altceva decât a scrie, cum s-a făcut pe larg, că UE cere României sa legalizeze căsătoriile gay. Acea legislație ține de dreptul suveran al fiecărei țări membre in UE. Este ceea ce se numește "principiul subsidiarității".***După ce socialiștii au încălecat din nou din rațiuni electorale promisiunea de a se opune legiferării căsătoriilor între persoane de același sex, astfel încât Moldova să se detașeze de ceea ce ei numesc declinul moral al Europei, mai mulți experți notează că pretinsa stângă socialistă se culcă sub trenul care deja a trecut.  Căsătoriile între persoanele de același sex sunt interzise în Constituția R. Moldova care prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie”. Mai tranșant interdicția este stipulată în Codul familiei care precizează că „nu se admite încheierea căsătoriilor între persoanele de același sex”. Chiar dacă legislația națională nu lasă nicio portiță care ar putea duce mai târziu la legalizarea căsătoriilor homosexuale, acest subiect este readus periodic în spațiul public, fiind exploatat mai ales în campaniile electorale de către grupurile politice conservatoare care se declară apărătoare ale familiei tradiţionale.Poate părea paradoxal, dar socialiştii, care, prin definiție sunt progresiști şi susținători ai drepturilor omului, în R. Moldova reprezintă grupul politic cel mai conservator. Recentul demers de a accentua în Constituție interdicția cuplurilor LGBT este doar un exemplu din portofoliul conservator al PSRM, observă comentatori citați de presă. Ei anticipează că retorica homofobă va fi şi în apropiatele alegeri anticipate una din temele centrale ale socialiștilor, care se bazează pe electoratul în vârstă, conservator şi nostalgic.Motivând demersul formațiunii, unul din fruntaţii PSRM, Vasile Bolea, a sugerat că  prevederea constituțională care se referă la familie nu ar fi suficientă şi trebuie îmbunătățită.„Să mai introducem şi alte prevederi cum ar fi că statul interzice înregistrarea căsătoriilor între parteneri de același sex şi o altă prevedere că părinții ai copiilor reprezintă tata, părinte de sex masculin, şi mama, părinte de sex feminin… Toate aceste lucruri vor fi în viitorul apropiat înregistrate în parlament pentru ca viitorul legislativ să aprobe aceste documente şi să fortifice acea bază a societății moldovenești care a fost, este şi va fi familia tradițională.”Principala organizație care apără drepturile LGBT în Moldova Centrul Genderdoc-M a criticat demersul socialiștilor, atenționând că se desfășoară o nouă tentativă de manipulare a opiniei publice, aplicându-se tactica de sustragere a atenției alegătorilor de la problemele stringente ale țării. „Nu este pentru prima dată când PSRM recurge la astfel de declarații. Acestea au devenit un ritual în cadrul electoralelor din ultimii ani. Electoratul, însă, s-a maturizat și cere soluții la problemele reale cu care se confruntă țara, nu declarații propagandistice”, a declarat directoarea executivă a organizației Anastasia Danilova. În mediul juriștilor, demersul socialist este văzut ca unul vădit electoral nu doar la nivel de retorică, dar şi pentru că pare lipsit de logică juridică, din moment ce Legea Supremă deja interzice căsătoriile între persoanele de același sex. În plus, inițiativa a fost lansată de deputații unui parlament deja dizolvat, iar modificarea Constituției presupune o procedură complexă, care poate dura cel puțin jumătate de an, trebuie să fie avizată de Curtea Constituțională şi ulterior sprijinită de majoritatea deputaților.
19:50
Invitata de astăzi este Natalia Tocarciuc.
19:40
Ne oprim la o tendință nouă care poate fi rezumată în două cuvinte: concediul paternal, văzut și ca o cale către egalitatea de gen. De când a devenit posibil acest concediu de paternitate în R. Moldova mai mulți bărbați și l-au luat pentru a ajuta la creșterea copilului, dar nu destui, după cum au spus astăzi și participanții la o dezbatere organizată la Chișinău de Fondul ONU pentru populație. De aproape cinci ani în R. Moldova funcționează legea ce le oferă bărbaților dreptul să solicite și ei concediu la nașterea copilului. La modul practic asta înseamnă că li se oferă două săptămâni ca să aibă grijă de bebeluș, singura condiție fiind termenul în care pot cere aceste zile: în primele două luni de la nașterea micuțului. Până la această reformă, tații puteau revendica maxim trei zile, dar numai pe cont propriu, adică concediu neplătit.Inginerul Nicolae Coadă lucrează în cadrul unei companii de furnizare a energiei electrice. Este tată a doi copii. Nicolae recunoaște că bărbații nu prea obișnuiesc să-și ia concediu paternal. Mai mult din cauza stereotipurilor decât din lipsa dorinței de a da o mână de ajutor în dificila perioadă de adaptare. „Consider că implicarea ambilor părinți este absolut prioritară. Nu am niciun impediment în a face treburi necesare în casă: pot găti, pot îngriji bebelușul. Înțelegem sacrificiile mamelor. Vorbim de carieră, de sănătate și au nevoie de un suport în primul rând emoțional pentru a-și reveni, iar suportul unui tată este foarte binevenit.”Și colegul nostru de la Radio Europa Liberă, Nicu Gușan, a solicitat cele 14 zile de concediu paternal când i s-a născut fetița. Pentru că micuța a venit pe lume în plină pandemie, posibilitatea de a fi alături de soție a fost o salvare pentru familia lui Nicu. În primul rând, pentru că a trebuit să se izoleze de bunici, cei care ar fi putut să le dea o mână de ajutor.„Acest concediu de două săptămâni, care se oferă taților la nașterea copilului, a fost o oportunitate foarte bună pentru mine de a rămâne alături de soție și copilul meu. În primul rând, am reușit să ne protejăm mai bine, în al doilea rând, am reușit să preiau eu toate treburile casnice asupra mea, astfel încât soția să nu trebuiască să se ocupe ea de toate lucrurile. Dar nu se întâmplă asta în cazul tuturor familiilor dacă ne gândim la ce se întâmplă în toată republica. Chiar printre rudele mele, șeful unui tătic i-a zis că poată să lipsească o zi de la lucru, dar a sunat mai mult ca o favoare. Îmi dau seama că în R. Moldova în continuare e o provocare, dar și pentru angajatori.”Chiar dacă legea oferă taților dreptul de a solicita concediul paternal, puțini sunt cei care fac uz de această clauză legală. Iar cifrele vorbesc de la sine: anul trecut peste patru mii de tați au cerut să li se ofere aceste zile libere – cam unul din zece bărbați care au devenit părinți.Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, consideră că mai e loc pentru îmbunătățirea legii. Bunăoară, ar fi binevenit ca tații să-și poată lua cele două săptămâni libere pe durata întregului an după nașterea copilului, și nu neapărat în primele două luni. De asemenea, atrage atenția Elena Țîbîrnă, pentru a beneficia de concediu paternal, tații trebuie să activeze legal în câmpul muncii. „În general, 73% din tătici sunt din mediul urban, preponderent din mun. Chișinău și Bălți, dar să nu uităm că factorul principal este că tăticul trebuie să activeze formal, trebuie să aibă un venit declarat din care se achită contribuții. Or, acest factor este mai evidențiat în mediul urban, în municipiile mari din R. Moldova.”Conceptul de „concediu paternal” este unul împrumutat de la țările nordice, în special Suedia, unde tații se implică activ în creșterea și educația copiilor. Reprezentanta rezidentă a Fondului ONU pentru populație în R. Moldova, Nigina Abaszada, crede că autoritățile moldovene au făcut un pas înainte atunci când le-au oferit taților din R. Moldova această șansă. Le-a rămas să se implice mai activ în promovarea acestui concept și mai ales în sprijinirea antreprenorilor să încurajeze bărbații să petreacă mai mult timp cu familiile lor.
19:10
Israelul a bombardat Fâșia Gaza cu artilerie și au avut loc atacuri aeriene în timp militanții palestinieni Hamas au continuat să lanseze un nou baraj de rachete împotriva unor localități israeliene, în a cincea zi de ostilități.Israelul a declarat că masează trupe de-a lungul graniței sale în timp ce forțele sale aeriene și terestre au atacat Gaza. În violențele reînnoite cel puțin 119 persoane au fost omorâte din partea palestiniană, inclusiv zeci de copii și femei, potrivit oficialilor medicali ai Hamas care controlează Fâșia Gaza. Organizația Hamas este considerată organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și multe alte țări.Autoritățile israeliene au raportat opt decese cauzate de atacurile masive cu rachete începând cu 10 mai - un soldat, doi copii și cinci civili.„Am spus că Hamas va plăti un preț foarte scump”, a declarat ieri premierul israelian Benjamin Netanyahu. „Facem asta și vom continua să facem asta cu vigoare”, a spus el.Un purtător de cuvânt al militanților Hamas a declarat că o ofensivă terestră israeliană va fi „o șansă să omorâm mai mulți soldați și să capturăm mai mulți prizonieri de la inamic”.Ministrul israelian al apărarii Benny Gantz va dispune o „întărire masivă” a forțelor de securitate pentru a pune capăt violențelor interetnice care au izbucnit din mai multe localitati israeliene și în urma cărora peste 400 de persoane au fost arestate. Purtătorul de cuvânt al poliției israeliene, Micky Rosenfeld, a declarat că violențele în mai multe orașe au atins un nivel nevăzut de zeci de ani și că poliția „previne literalmente pogromurile”. Președintele american Joe Biden a spus că a vorbit cu premierul Netanyahu cerând încetarea luptelor, dar a spus și că din partea israeliană „nu a existat o reacție semnificativă exagerată”. Președintele Biden  a spus că obiectivul este acum de a se „ajunge la un punct în care există o reducere semnificativă a atacurilor, în special a atacurilor cu rachete care sunt lansate fără discriminare în zone populate”.Pe fondul escaladării luptelor, mediatorii egipteni au mers în Israel pentru a căuta încetarea focului. Egiptul servește adesea ca mediator între Israel și milițiile islamice Hamas și a fost un jucător-cheie în încheierea unor conflicte israelo-palestiniene din trecut.Atacurile aeriene au distrus zeci de clădiri, inclusiv trei foarte înalte. Israelul susține că ele adăposteau militanți sau facilități Hamas, dar în ele se aflau și civili.Escaladarea violențelor - cea mai gravă din 2014 încoace - a fost declanșată de tulburările din weekend la Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, care este un loc sacru atât pentru musulmani, cât și pentru evrei și tulburările au fost cauzate și de posibile evacuări ale unor familii palestiniene dintr-un cartier din Ierusalimul de est.
19:00
Armenia s-a adresat în mod oficial Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, să organizeze consultări cu privire la disputa sa de frontieră cu Azerbaidjanul, care a apărut la câteva luni după ce cele două țări au încheiat o confruntare militară asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, soldată cu preluarea controlului enclave de către trupele azere. Primul-ministru interimar de la Erevan, Nikol Pașinian, a invocat articolul 2 din tratatul fondator al CSTO prin care blocul se angajează să „lanseze imediat mecanismul consultărilor comune” cu privire la un răspuns colectiv la amenințările cu care se confruntă un stat membru, a anunțat biroul său de presă astăzi. Pe lângă Armenia și Rusia, organizația include Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul, dar nu și Azerbaidjanul.Armenia a acuzat trupele azere că au avansat câțiva kilometri la granița sa sudică și încercând să îți extindă teritoriile. Azerbaidjanul respinge afirmația, spunând că trupele sale iau poziții pe partea azeră a frontierei și acuză conducerea armeană că încearcă să exploateze problema din motive politice înainte de alegerile parlamentare anticipate de luna viitoare.
19:00
Partidul Acțiune și Solidaritate și-a prezentat echipa cu care merge la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.În lista PAS sunt 102 candidați la funcția de deputat, iar printre primii zece se află președintele interimar al formațiunii, Igor Grosu, fosta ministră a finanțelor, Natalia Gavrilița, deputatul Mihai Popșoi, deputatul Sergiu Litvinenco, jurnalistele Nata Albot și Natalia Davidovici, deputatul Vladimir Bolea. Pe listă se mai regăsesc fosta ministra a justiției Olesea Stamate, Dan Perciun, Vasile Șoimaru, Dumitru Alaiba, Rosian Vasiloi.Vicepreședinta PAS, Natalia Gavrilița, a declarat că oamenii și-au dorit aceste alegeri parlamentare anticipate, iar acum puterea este în mâinile lor.Astăzi este prima zi când candidații la funcția de deputat pot depune actele la CEC.
Acum 6 ore
18:20
Roman Mihaieș și Simion Ciochină evaluează cele mai recente evenimente politice.
18:20
Partidul Politic „Șor” a depus la Comisia Electorală Centrală actele pentru înregistrarea în cursa electorală la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.Marina Tauber a evitat să numească persoanele înscrise pe lista electorală a partidului, menționând că despre ei, dar și despre campania electorală va vorbi în aceasta seara liderul partidului, Ilan Șor. Marina Tauber și-a exprimat încrederea ca partidul său va obține rezultate bune în alegerile din 11 iulie.„Sper că în această campanie nu vor fi arestări, presiuni și sper că noi o să putem demonstra cine din noi este cel mai puternic. Sperăm să nu fie nicio influență din străinătate, pentru că doar noi, moldovenii, cunoaștem cum trebuie să fie Moldova noastră”, a mai spus vicepreședinta partidului, citată de agenția IPN.
18:20
Dzianis Urad, căpitan în Statul Major al Forțelor Armate din Belarus, care a fost acuzat că ar fi dat la iveală un document guvernamental despre utilizarea trupelor pentru reprimarea protestatarilor pașnici anti-Lukașenka de anul trecut, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Curtea Supremă din Belarus l-a găsit vinovat pe căpitanul Dzianis Urad, în vârstă de 29 de ani, de înaltă trădare.Instanțele din Belarus au aplicat pedepse dure protestatarilor și oficialilor precum Urad, care au susţinut protestele anti-Lukașenka masive de după alegerile din august anul trecut, considerate de opoziţie ca fraude și al căror rezultat nu a fost recunoscut de Occident.Căpitanul  Urad a fost arestat în martie, după ce se pare că a trimis unui canal Telegram din Polonia o fotocopie a unei scrisori a Ministerului de Interne adresată Ministerului Apărării, solicitând trupe. Procesul său a avut loc în spatele ușilor închise. Sentința lui Urad este cea mai dură dintre sutele care au fost pronunțate în ultimele luni împotriva belarușilor care se opun rezultatelor oficiale ale votului prezidențial din 9 august. care i-a dat Lukașenka, în vârstă de 66 de ani, un al șaselea mandat consecutiv.
18:20
Noile acuzații aduse împotriva activistei opozitiei din Belarus Maria Kalesnikava trezesc indignare a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price ieri. Asociați ai opozantei aflată în închisoare au declarat pentru postul nostru ieri că mai nou Kalesnikava este acuzată de conspirație pentru a prelua puterea prin mijloace neconstituționale, pentru că a lansat apeluri publice pentru acțiuni împotriva securității naționale și pentru crearea și conducerea unui grup extremist. Dacă va fi găsit vinovată, Kalesnikava ar putea fi condamnată la 12 ani de închisoare.Lidera opoziției din Belarus, Svieatlana Țihanovskaia, consideră inacceptabile acuzațiile oficiale împotriva doamnei Kalesnikava și a scris pe Twitter că regimul Lukașenka „folosește acuzații false pentru a reprima dizidența”. Kalesnikava este o membră importantă a Consiliului de coordonare, un organism înființat de opoziția politică din Belarus pentru a facilita transferul de putere în urma alegerilor prezidențiale din august anul trecut pe care opoziția le consideră fraudate și pe care Occidentul a refuzat să le recunoască rezultatul. Kalesnikava a respins toate acuzațiile împotriva ei ca fiind motivate politic. Arestarea ei din septembrie anul trecut a venit pe fondul demonstrațiilor de masă din Belarus care au avut loc zilnic, timp de câteva luni, protestatarii contestând rezultatele votului în urma căruia Alexandr Lukașenka a obținut un al șaselea mandat consecutiv de președinte.
16:50
O echipă de executori judecătorești din Rusia au inițiat proceduri de executare silită împotriva sucursalei ruse a postului nostru de radio pentru amenzi neplătite acumulate din cauza încălcărilor controversatei legi a „agenților străini” .Executorii judecătorești au petrecut aproximativ două ore în biroul din Moscova al RFE / RL și au făcut un inventar al echipamentului. Nu au interferat cu munca celor aflați la  birou și nici nu au reținut pe nimeni.De la începutul anului, agenția de stat pentru monitorizarea mass-media Roskomnadzor a prezentat instanțelor aproximativ 520 de protocoale privind încălcările legii de către cele opt proiecte RFE / RL care au fost incluse în registrul  pentru mass-media  drept „agent străin”  de către  Ministerului Justiției.RFE / RL respinge denumirea de „agent străin” și a refuzat să respecte cerințele Roskomnadzor conform cărora fiecare relatare  publicată sau difuzată  trebuie  să includă o precizare ampla că este vorba de un așa-numit „agent străin”. RFE / RL a adus cazurile în fața instanțelor rusești, dar până acum  ele au respins peste 250 de contestații.În total, amenzile împotriva postului nostru  se ridică la aproximativ 70 de milioane de ruble (950.000 de dolari).RFE / RL a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului să blocheze aplicarea amenzilor de către Rusia care sunt menite să înăbușe presa  independentă.Așa-numita legislație a „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. In ea se  cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență  financiara externă și  despre care guvernul  rus consideră că ar fi  angajate  în activități politice să fie înregistrate și să se identifice drept „agenți străini” și să se supună auditurilor autorităților ruse. Modificările ulterioare ale legii au vizat și  mass-media cu finanțare externă.În 2017, guvernul rus a plasat pe aceasta listă  Serviciul rus al RFE / RL și  alte șase servicii  cu programe în limba rusă  ca si canalul de televiziune Current Time, un proiect mixt, Europa Liberă - Vocea Americii.RFE / RL consideră  amenzile primite drept „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, iar Departamentul de Stat american le consideră „intolerabile”. Organizația internațională  Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă” și menită „să demonizeze grupurile independente”.RFE / RL este o companie de media independentă din punct de vedere editorial, finanțată  de  Congresul american prin intermediul agenției americane pentru mass media globala  USAGM. În fiecare săptămână, aproape 7 milioane de persoane  din Rusia accesează portalurile de știri ale  RFE / RL  în limba rusă.
16:50
Autoritățile din sănătate de la Chișinău fac apel către toate persoanele eligibile să se imunizeze împotriva COVID-19 și anunță că toate centrele de vaccinare la nivel național vor activa și în zilele de sâmbătă și duminică.Pentru vaccinare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale îndeamnă cetățenii să se adreseze la medicul de familie, conform adresei de domiciliu. O altă opțiune este să se programeze online prin intermediul platformei naționale de vaccinare www.vaccinare.gov.md.Potrivit datelor Ministerului Sănătății, până în prezent, au fost administrate 216 740 de doze de vaccin anti-COVID-19. Peste 29 de mii de persoane s-au vaccinat cu ambele doze.Până pe 13 mai, în Republica Moldova s-au înregistrat 253 386 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Bilanțul deceselor asociate COVID-19 a ajuns la 5 995.
16:40
O reuniune a miniștrilor de externe ai Grupului Visegrad are loc în Polonia pentru a discuta legături mai strânse între Europa și Statele Unite, o strategie comună post-pandemică, cooperarea între cele patru state din Europa Centrală și relația grupului cu restul Uniunii Europene.Reuniunea de astăzi din orașul polonez Lodz este găzduită de ministrul de externe polonez Zbigniew Rau, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a grupului și îi include pe omologii săi din Cehia, Slovacia și Ungaria - Jakub Kulhanek, Peter Szijjarto și Ivan Korcok.Rau a declarat în ajunul întâlnirii că grupul, cunoscut sub numele de V4, va discuta și dacă ar trebui să respecte reglementările UE pentru introducerea certificatelor pentru persoanele vaccinate împotriva COVID-19 sau să introducă propriile reguli.În martie, cei patru  miniștri au purtat discuții cu secretarul de stat american Antony Blinken la Bruxelles. Polonia este văzută ca un aliat ferm al SUA și un pilon de securitate important al NATO  pe flancul estic al Alianței  într-o perioadă în care Rusia devine mai agresivă în întreaga regiune.Pe de altă parte, premierul Ungariei, Viktor Orban, menține o relație strânsă cu președintele rus Vladimir Putin și politica guvernului său a fost subiect al criticilor Uniunii Europene pentru derapaje antidemocratice în domenii precum libertatea presei sau independenta justiției.V4 a fost fondat în februarie 1991 cu o declarație de cooperare pe care președinții de atunci Lech Walesa din Polonia, Vaclav Havel din atunci Cehoslovacia și Jozsef Antall din Ungaria au semnat-o la Visegrad, Ungaria, iar gruparea a avut un loc esențial în efortul celor 4 țări de a se aproita de NATO și de valorile Uniunii Europene.
Acum 8 ore
15:40
Experiența Lituaniei de transformare democratică și economică profundă rămâne un exemplu elocvent de bune practici pentru Republica Moldova. Moldova își dorește continuarea colaborării cu Lituania în domeniul securității și apărării, mai ales apărării de riscuri, și combaterea dezinformării, unde experiența Lituaniei ne poate fi foarte utilă, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul unui briefing de presă susținut cu omologul său lituanian, Gitanas Nauseda, care efectuează o vizită oficială la Chișinău în perioada 13-14 mai, informează agenția IPN.Maia Sandu a a mai spus că Moldova poate conta pe sprijinul autorităților lituaniene în organizarea votării cetățenilor moldoveni din Lituania la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, cu respectarea tuturor restricțiilor impuse de pandemie. Totodată, șefa statului moldovean  a mulțumit Lituaniei pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova în toți anii de independență, pentru încurajarea și inspirarea transformării democratice, în pofida provocărilor interne și externe.La rândul său, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a remarcat că, în 1990, Lituania și-a declarat independența, Moldova a fost prima țară care a recunoscut-o, chiar dacă era în componența Uniunii Sovietice, lucru pe care Lituania nu-l va uita niciodată. „Sprijinim cursul spre Europa al Moldovei, pentru că e vorba de un parcurs pe care l-au avut și cetățenii lituanieni și a fost un parcurs de succes”, a spus Gitanas Nauseda, astăzi, la Chișinău.La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul Lituaniei va aloca 200.000 de doze de vaccin partenerilor din est – Moldovei, Ucrainei și Georgiei.Potrivit ministrului afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, Lituania este gata să împartă vaccinurile care salvează viețile cu partenerii Uniunii  din Est. Coordonarea tehnică va fi asigurată imediat pentru a se asigura că primele doze de vaccin ajung cât mai curând posibil.„Astăzi avem ocazia să demonstrăm solidaritatea lituaniană. Aș dori în mod special să subliniez situația din Ucraina. Țara a abordat simultan două provocări: pandemia și agresiunea militară a Kremlinului. Procesul de vaccinare în țările Uniunii Europene este rapid și lin, dar nu suntem în siguranță până când și vecinii noștri sunt în siguranță”, a spus Landsbergis.Lituania intenționează să aloce 100.000 de doze de vaccin Ucrainei, 15.000 Georgia și 11.000 Moldova până în septembrie. Potrivit Landsbergis, Lituania va confirma acum cantitatea de doze de vaccin care urmează să fie administrate în timpul verii: „Dacă situația va permite, vom revizui această decizie. Partenerii noștri au nevoie de multe doze de vaccin. Sperăm că alte state membre ale UE vor urma exemplul Lituaniei și vor ajuta tarile din cadrul parteneriatului Estic”, se arata în declarația externelor lituaniene.
14:50
Blocul electoral „Renato Usatîi”, constituit din partidele politice „Patria” și „Partidul Nostru”, a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC).Cap de listă sunt: Renato Usatîi, Elena Griţco (preşedinta fundaţiei lui Renato Usatî) şi Ilian Cașu. În total pe listă sunt 103 candidaţi, printre care și 10 primari, cu 2-3 mandate câştigate, 24 de jurişti, 16 economişti, 12 ingineri, pedagogi, medici, ecologişti şi alţii.Renato Usatîi a mai spus că echipa a decis să meargă la alegeri doar cu oameni integri, care nu au fost vizaţi în investigaţiile presei independente.Comisia Electorală Centrală a aprobat înregistrarea Blocului Electoral „Renato Usatîi” în data de 5 mai.Astăzi, 14 mai, este prima zi când candidații la funcția de deputat pot depune actele la CEC. În seara zilei, vor avea loc trageri la sorți pentru determinarea preliminară a ordinii în buletinul de vot la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, informează agentia IPN.
14:50
Partidul Uniunea Salvați Basarabia a anunțat că devine parte a partidului anti-sistem din România Alianța pentru Unirea Românilor – AUR. „Din punct de vedere statutar și juridic, procedurile vor fi cele de fuziune, prin absorbție, însă acum nu există timpul necesar unui congres în acest scop, astfel, etapele inerente procesului vor fi parcurse ulterior alegerilor parlamentare din acest an”, precizează formațiunea într-un comunicat de presă, citat de IPN.Senatorul partidului din România Claudiu Târziu, copreședinte AUR, citat de IPN, consideră că partidul său va câștiga cel puțin 10% din voturile cetățenilor Republicii Moldova.
14:40
La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul Lituaniei va aloca 200 000 de doze de vaccin partenerilor din est – Moldovei, Ucrainei si Georgiei. Potrivit ministrului afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, Lituania este gata să împartă vaccinurile care salvează viețile cu partenerii din est ai Uniunii Europene. Coordonarea tehnică va fi asigurată imediat pentru a se asigura că primele doze de vaccin ajung cât mai curând posibil.„Astăzi avem ocazia să demonstrăm solidaritatea lituaniană. Aș dori în mod special să subliniez situația din Ucraina. Țara a abordat simultan două provocări: pandemia și agresiunea militară a Kremlinului. Procesul de vaccinare în țările Uniunii Europene este rapid și lin, dar nu suntem în siguranță până când și vecinii noștri sunt în siguranță”, a spus Landsbergis.Lituania intenționează să aloce 100.000 de doze de vaccin Ucrainei, 15.000 - Georgiei și 11.000 - Moldova până în septembrie. Potrivit Landsbergis, Lituania va confirma acum cantitatea de doze de vaccin care urmează să fie administrate în timpul verii: „Dacă situația va permite, vom revizui această decizie. Partenerii noștri au nevoie de multe doze de vaccin. Sperăm că alte state membre ale UE vor urma exemplul Lituaniei și vor ajuta țările din cadrul Parteneriatului Estic”, se arată în declarația externelor lituaniene.
14:40
Sesizarea deputaților Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului Șor a fost declarată inadmisibilă de către Curtea Constituțională. Potrivit Curții, sesizările ce țin de controlul constituționalității partidelor politice pot fi depuse de președintele țării, președintele parlamentului, de guvern, de ministrul justiției sau de procurorul general. Deputații Platformei precizează că vor înainta demersurile necesare mai departe, informează agenția IPN.Într-o conferință de presă, liderul formațiunii, Andrei Năstase, a declarat că examinarea a avut loc în grabă, fără participarea părților.Deputatul Dinu Plîngău a menționat că a fost pregătit un proiect de lege de modificare a legii privind statutul partidelor politice, a Codului Electoral, Codului Contravențional și a Codului Penal, astfel încât pe viitor să nu fie admise încălcări ale legislației, inclusiv în domeniul electoral. Să nu fie admisă folosirea banilor murdari în scop de promovare a unor deputați care ulterior, ajungând la pârghiile puterii, se folosesc de încrederea alegătorilor.„Astăzi vom expedia scrisori subiecților de drept stabiliți de Codul Jurisdicției Constituționale: președintelui țării, procurorului general, ministrului justiției, președintelui parlamentului, astfel încât demersul Platformei DA să fie preluat de aceste instituții în drept să sesizeze CC pe subiecte de acest fel”, a spus Dinu Plîngău.La sfârșitul lunii martie, deputații Platformei DA au contestat constituționalitatea Partidului Politic Șor, care, potrivit lor, „prin acțiunile și scopurile sale lezează principiul statului de drept, fapt ce ar intra în contradicție cu prevederile din Constituție.
Acum 12 ore
14:20
Un european din zece stabilit în Marea Britanie are în vedere să plece din această țară după 30 iunie, termenul-limită pentru aprobarea cererilor de a rămâne legal în această țară după Brexit, potrivit unui sondaj citat de cotidianul The Guardian.Motivele obișnuite menționate în cercetare au inclus lipsa de încredere în guvern și sentimentul că Marea Britanie este un loc mai puțin primitor ca urmare a Brexitului, 30% dintre respondenți spunând că au îngrijorări că drepturile lor nu vor fi respectate de către organismele publice.Studiul a fost efectuat de Autoritatea Independentă de Monitorizare a Acordurilor pentru Drepturile Cetățenilor (IMA), un nou organism înființat în temeiul acordului de retragere al Marii Britanii din UE. Potrivit sursei citate, cei care spun cu mare probabilitate că vor pleca sunt germani, spanioli sau francezi, bărbați cu vârste cuprinse între 45 și 74 de ani, care locuiesc în nord-estul sau sud-estul Angliei și sunt plătiți cu mai mult de 50.000 de lire sterline pe an. Cei mai susceptibili de a rămâne sunt norvegieni, lituanieni sau portughezi, sunt femei și cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, care locuiesc în Țara Galilor și sunt plătiți cu ai puțin de 30.000 de lire sterline pe an, arata studiul citat.
14:20
Oficiali ai Uniunii Europene solicită un răspuns mai puternic din partea blocului comunitar la agresiunea Rusiei față de Ucraina, avertizând că scopul final al Moscovei este de a absorbi părți din estul Ucrainei, unde are loc un război de șapte ani. Avertismentele au venit într-un raport scris de oficiul diplomatic al UE, care a fost difuzat la începutul acestei săptămâni printre membrii UE și la care a avut acces și corespondentul postului nostru. De la izbucnirea conflictului în 2014 peste 13.000 de oameni au fost omorați și peste un milion au fost obligați să se refugieze.Luna trecută tensiunile au crescut după ce Rusia a desfășurat mai mult de 100.000 de soldați și armament greu în regiunile sale care se învecinează cu Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a căutat și a obținut un sprijin occidental în fața amenințărilor rusești, iar Moscova a retras în cele din urmă unele dintre forțele sale. Secretarul de stat american, Antony Blinken, care s-a întâlnit cu președintele Zelenski la Kiev săptămâna trecută, a criticat acțiunile Rusiei avertizând asupra scopurilor pe termen lung ale Moscovei. UE s-a străduit să găsească o abordare coerentă a relațiilor sale cu Rusia, care este cel mai mare partener comercial al său, dar avertismentele sale sunt considerate de unii experți drept insuficiente, pe fundalul creșterii agresivității regimului de la Moscova în regiune.
14:20
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut Azerbaidjanului să își retragă imediat trupele de la frontiera cu Armenia. Macron a scris pe Facebook că forțele armate azere „au invadat teritoriul armean și trebuie retrase imediat”. Macron a comentat situația de la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan după o conversație telefonica avută cu prim-ministrul interimar de la Erevan , Nikol Pașinian. Potrivit președinției Franței, Emanuel Macron a „a reamintit angajamentul Franței față de integritatea teritorială a Armeniei și a subliniat necesitatea unei retrageri imediate a trupelor azere de pe teritoriul armenesc”.  În convorbirea telefonică avută cu premierul interimar Pașinian, spune biroul președintelui Franței, s-a discutat despre eforturile în curs de a pune capăt violențelor provocate de poziționarea trupelor azere de-a lungul unor secțiuni ale frontierei armeano-azere. Se pare că forțele azere au avansat câțiva kilometri în provincia Syunik din Armenia la 12 mai. Potrivit Ministerului Apărării din Armenia, au fost încălcate și alte două secțiuni ale frontierei ieri, pe 13 mai. Azerbaidjanul a insistat că trupele sale nu au trecut în Armenia și pur și simplu ar fi luat poziții în partea azeră, poziții care nu erau accesibile în lunile de iarnă. Ministerul de Externe de la Baku a mai spus că granița dintre Armenia și Azerbaidjan nu a fost demarcată de la destrămarea Uniunii Sovietice.
14:10
Jurnalistul rus Eduard Șmonin, care crede că a fost vizat de anchetatori pentru că a dezvăluit afaceri ilegale cu petrol în Siberia de Vest, a fost condamnat astăzi pentru șantaj și pornografie la opt ani de închisoare, de către un tribunal din orașul Surgut, din districtul autonom Hantî-Mansiisk – au declarat ziaristul si avocatul său la Radio Svoboda.Dezvăluirile ziaristului care deținea și conducea site-uri de investigații și relatări despre fapte de corupție ale unor oficiali și antreprenori locali, a fost un pilon important al unei investigații independente realizate de Radio Svoboda privind furtul de petrol la scară industrială din rețeaua de conducte din Rusia.Ancheta, publicată în martie, a coroborat numeroase detalii descoperite anterior de Șmonin și a adăugat noi dovezi semnificative ale rolului forțelor de ordine rusești în schemele de furt de petrol.Șmonin a lansat în noiembrie 2016 un documentar în care vorbea despre implicarea poliției ruse și a unor ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) în furtul de petrol. El a fost arestat câteva luni mai târziu și acuzat de calomnie împotriva oficialilor menționați în materialul său investigativ.Majoritatea acuzațiilor au fost retrase, cu excepția presupusului șantaj asupra unui parlamentar local și a acuzației de distribuire ilegală de pornografie, fiind vorba de o casetă video în care apare alături de un alt bărbat. Procesul său a fost închis publicului, în mod oficial din cauza naturii „intime” a videoclipului. Jurnalistul susține că este vizat de procurori pentru dezvăluirile făcute ]n investigațiile sale despre furtul masiv de petrol.
10:50
Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, care deține și portofoliul externelor, crede că în acest moment, nici un partid parlamentar nu mai contestă drumul european al R. Moldova, independent de retorica electorală. Și pentru el, acesta este un adevărat succes al politicii autohtone. În prima parte a interviului cu Europa Liberă, premierul a asigurat că alegerile anticipate vor fi finanțate de guvern fără probleme și că Ministerul de Externe poate singur acoperi cheltuielile pentru votul în afara granițelor. Europa Liberă: Pe linie diplomatică, cum ați caracteriza relația moldo-rusă?Aureliu Ciocoi: „Dacă e să fiu sincer, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă la ora actuală este într-o stare de analiză atentă a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”Europa Liberă: Adică se așteaptă rezultatele alegerilor parlamentare?Aureliu Ciocoi: „Exact. Federația Rusă cu certitudine așteaptă să vadă care vor fi rezultatele alegerilor parlamentare anticipate și, probabil, cu mai mult interes așteaptă să vadă ce guvern va fi învestit în urma scrutinului parlamentar, evident, dacă va fi unul monocolor sau va fi un guvern în baza unei coaliții stabilite, dar e un lucru firesc. Eu, dacă aș fi în locul partenerilor noștri de dezvoltare, indiferent din Vest sau din Est, la fel aș sta cu ochii pe Republica Moldova să văd, până la urmă, care vor fi rezultatele exercițiului democratic din 11 iulie.”Europa Liberă: Adică se așteaptă rezultatele alegerilor parlamentare anticipate?Aureliu Ciocoi: „Da, Federația Rusă, cu certitudine, așteaptă să vadă care vor fi rezultatele alegerilor anticipate și probabil cu mai mult interes așteaptă să vadă ce guvern va fi învestit în urma scrutinului parlamentar, dacă va fi unul monocolor sau va fi un guvern în baza unei coaliții stabilite. Dar e un lucru firesc. Eu, dacă aș fi în locul partenerilor noștri de dezvoltare, indiferent dacă-s din Est sau din Vest, la fel aș sta cu ochii pe R.Moldova, să văd care vor fi rezultatele exercițiului democratic din 11 iulie.”Europa Liberă: În campania electorală știți că actorii politici fac foarte multe declarații, unele mai deocheate decât altele...Aureliu Ciocoi: „De asta și sunt politicieni, nu?”Europa Liberă: Da, dar de fiecare dată se amintește despre amestecul din afară în treburile R.Moldova. Iată, cum pare R.Moldova în afară atunci când se spune că la Chișinău cineva a spus că America e de vină, UE e de vină, că se implică, factorul rusesc e cel care cel mai mult se implică?Aureliu Ciocoi: „Trebuie să fim conștienți de faptul că R. Moldova devine, mai ales într-o perioadă atât de sensibilă cum este o perioadă electorală, devine un platou, inclusiv, de dezbateri geopolitice nu în R. Moldova, dar între marii jucători de pe scena internațională.”Europa Liberă: Da? Așa e?Aureliu Ciocoi: „Așa e, din păcate. Atunci se tatonează terenu, cât de dure pot fi declarațiile de genul acesta. Nu se ia în considerație R. Moldova per se. Se încearcă o reașezare pe tabla de șah.”Europa Liberă: Dar ce să înțeleagă cetățeanul cu drept de vot, care va trebui să decidă cui să-i dea acest vot, când i se spune că interesele Moldovei se vând Estului sau Vestului?Aureliu Ciocoi: „Interesele Moldovei nu se vând nici Estului, nici Vestului, interesele Moldovei sunt ale noastre și noi suntem cei care trebuie să stăm la paza lor, asta e ceea ce trebuie să înțeleagă cetățeanul. Noi suntem cei care ne facem viitorul și, respectiv, nu este vorba de vânzare de interes, indiferent unde, la Est sau la Vest, este nevoie de utilizarea materiei cenușii pe care o are poporul acesta, pentru a se dezvolta, finalmente, după 30 de ani măcar.”Europa Liberă: Dar factorul extern se poate implica?Aureliu Ciocoi: „Factorul extern niciodată n-a dispărut din R. Moldova. Din momentul constituirii statului R. Moldova în 27 august 1991, factorul extern a fost aici permanent prezent. Și nu trebuie să mergem foarte departe, ci doar până în regiunea transnistreană, ca să ne convingem de acest lucru.”Europa Liberă: Apropo de incidentul care a avut loc în ultimele zile în stânga Nistrului. Ați reușit să aflați ce s-a întâmplat? Pentru că am înțeles că Chișinăul a insistat să fie discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC), dar a fost respins.Aureliu Ciocoi: „Astăzi urma ca acest subiect să fie discutat în cadrul CUC. Din păcate, a fost respins de către președintele delegației. Dar cu siguranță este un subiect care, cu certitudine, va fi dus până la capăt și cel care se face vinovat de moartea unui om, cu siguranță va sta la pușcărie. Crima nu poate rămâne nepedepsită, indiferent unde se face.”Europa Liberă: Au mai fost cazuri și nu au avut finalitate. Ne amintim de cazul de la podul Vadul lui VodăAureliu Ciocoi: „Atunci, la 1 ianuarie, nu mai țin minte exact...”Europa Liberă: Da.Aureliu Ciocoi: „Da, dar atunci a fost vorba de un militar din trupele pacificatoare, care imediat după cazul acesta a fost dus din R. Moldova. și aici se complică lucrurile.”Europa Liberă: Da, dar finalitate nu a avut.Aureliu Ciocoi: „Nu a avut finalitate din simplul motiv că Federația Rusă nu își extrădează cetățenii. Și atunci evident că nu poate fi readus făptașul în R. Moldova și condamnat aici pentru cele săvârșite. Dar cu siguranță că dosarul este în continuare deschis. A fost deschis dosar penal și în acest caz concret și evident că făptașul va fi urmărit și în final își va primi pedeapsa.”Europa Liberă: Pentru că ați amintit că mai multe țări nu-și extrădează cetățenii, Ilan Șor, care de ceva timp e fugar din R. Moldova, zice că e gata să aducă în haznaua statului acel miliard de dolari dispărut și că autoritățile nu iau în calcul această declarație.Aureliu Ciocoi: „Ilan Șor ar fi bine să revină în R. Moldova și dacă nu are ce ascunde, să stea în fața instanței de judecată, să-și demonstreze nevinovăția, dacă este nevinovat sau să accepte eventuala condamnare, în cazul în care completul de judecată va găsi că este, totuși vinovat. Și în funcție de ce va putea  returna bugetului R. Moldova sau Băncii Naționale a R. Moldova, va depinde severitatea acestei condamnări, va primi mai mult sau mai puțin, în funcție de valoarea returnată.”Europa Liberă: Statul R. Moldova ar trebui să accepte acest miliard de dolari din partea lui Ilan Șor?Aureliu Ciocoi: „Eu nu cred că Ilan Șor dispune la momentul actual de un miliard de dolari.”Europa Liberă: El a spus că e gata să-l aducă.Aureliu Ciocoi: „Dacă este gata să-l aducă, să vină cu miliardul de dolari în valiză la Chișinău, să meargă cu miliardul de dolari la judecătoria din Cahul...”Europa Liberă: La Cahul, unde au avut loc peste 60 de judecăți.Aureliu Ciocoi: „ Exact. Să prezinte acest miliard completului de judecată și să spună: oameni buni, mea culpa, recunosc că v-am adus înapoi banii furați, vă rog să mă iertați.”Europa Liberă: Deci, cel mai probabil, e și asta o declarație făcută în campania electorală, în ajunul alegerilor, că fiecare e pornit să momească alegătorul ca să-i ofere votul. Aureliu Ciocoi: „Suntem în plină campanie electorală, care, din păcate, n-a încetat imediat după prezidențiale, a continuat în formă latentă și acum vedeți că se aprinde din ce în ce mai tare.”Europa Liberă: Cetățenii din stânga Nistrului, cu drept de vot, cum își pot exercita această opțiune?Aureliu Ciocoi: „Eu cred că această întrebare ar trebui s-o adresați CEC, pentru că asta e diferența, guvernul asigură financiar organizarea și desfășurarea alegerilor, dar în ce privește aspectele logistice, organizarea propriu-zisă a alegerilor, este responsabilitatea exclusivă a CEC. Și ar fi o mare greșeală ca cineva din garnitura guvernamentală să se implice în acest proces.”Europa Liberă: Dacă am vorbi despre banii pe care Ilan Șor ar fi gata să-i aducă în R.Moldova, ne referim la miliardul dispărut...Aureliu Ciocoi: „Furat, nu dispărut. El n-a dispărut, ci a fost furat. Haideți să spunem lucrurilor pe nume.”Europa Liberă: Haideți să ne mai referim și la banii pe care s-a oferit Marea Britanie să-i returneze R.Moldova.Aureliu Ciocoi: „456 de mii de lire sterline confiscate de pe conturile fiului lui Vlad Filat, pentru că dânsul nu a putut aduce argumente concludente referitor la sursa acestei sume și evident că Marea Britanie a decis că ar fi corect ca banii aceștia să fie returnați poporului R. Moldova. Din câte cunosc, suntem pe ultima sută de metri ca banii respectivi să ajungă, finalmente, în R. Moldova.”Europa Liberă: Președinta Sandu a promis că acești bani vor fi oferiți persoanelor cu dizabilități, așa am înțeles, după ce a discutat cu ministra din Marea Britanie care a vizitat R. Moldova. Au început mai mulți demnitari din străinătate să vină în R. Moldova, ce semnal se transmite?Aureliu Ciocoi: „Atât cât R. Moldova nu a intrat oficial în campania electorală, evident că partenerii noștri de dezvoltare caută să vină în chișinău, în primul rând, ca să se documenteze la fața locului despre situația de aici și să aibă discuții cu oficialitățile, dar și cu actorii politici mai importanți din R. Moldova, în vederea tatonării terenului privind situația post-electorală din R. Moldova. Repet: practic, atât Europa, cât și alte părți geografice ale lumii, sunt cu ochii pe noi acuma, pentru că se întâmplă procese interesante în R. Moldova.”Europa Liberă: Dar ce așteptări are R.Moldova de la cooperarea cu UE?Aureliu Ciocoi: „Aici nu cred că trebuie să filosofăm foarte mult. Este foarte simplu, așteptările față de UE sunt ca UE să ne ajute să ne modernizăm, să mergem ferm pe calea dezvoltării R. Moldova și creșterea nivelului de bunăstare, atingerea standardelor europene și să fim copți pentru a fi eligibili de a intra în familia europeană.”Europa Liberă: De la 1 ianuarie și până astăzi, pentru Dvs. a devenit clar ce înseamnă o voință politică adevărată pentru promovarea reformelor?Aureliu Ciocoi: „Da.”Europa Liberă: Ce înseamnă?Aureliu Ciocoi: „Un partid politic responsabil, în cazul în care reușește să câștige alegeri parlamentare și reușește, sau de unul singur, sau în coaliție cu vreun partener politic, să facă un guvern, trebuie să utilizeze primii doi ani pentru reformele dureroase.”Europa Liberă: Deci, perioada de șoc ar fi primii doi ani?Aureliu Ciocoi: „Primii doi ani, pentru un mandat parlamentar. Să utilizeze rapid primii doi ani pentru desfășurarea reformelor dureroase. Repet, fără terapie de șoc, nu există șansa unei dinamizări a dezvoltării oricărui stat. Amintiți-vă ce s-a întâmplat și în Polonia. Polonia a trecut prin terapia de șoc, însă acuma dezvoltarea Poloniei este una vertiginoasă.”Europa Liberă: Și este prezentată drept modem li pentru alte state.Aureliu Ciocoi: „Noi trebuie să trecem exact prin aceeași experiență.”Europa Liberă: Dar ce ar însemna o perioadă de șoc?Aureliu Ciocoi: „Ca următorii doi ani partidele care sunt la guvernare să reușească să-și spele imaginea, pentru că reformele dureroase nu sunt populare în societate, în așa fel ca pentru următorul ciclu electoral să fie apți de a merge în campania electorală cu șanse bune.”Europa Liberă: ce sacrificiu trebuie să facă cetățenii, pentru că ei, din contra, vor auzi acuma foarte multe promisiuni, că vor fi ridicate pensiile, salariile, că vor fi deschise locuri de muncă, că vor fi atrase investiții.Aureliu Ciocoi: „Bine, noi asta auzim în fiecare campanie electorală. Dacă vă amintiți, mai e încă în viață un politician, la noi, care în campania electorală pentru Chișinău, promitea pensii de 300-350 de euro.”Europa Liberă: Încă pe timpul acela.  Aureliu Ciocoi: „Acuma, respectiv, promisiunea corespunzătoare, luând în considerare inflația din Europa, pensia ar trebui să fie dublă. Nu cred că trebuie să aplecăm urechea la lozincile electorale cu care vor juca hostropățul partidele politice în campania electorală. Important este ca fiecare cetățean să-și asculte inima, materia cenușie de care se bucură și să ia o decizie rațională. Pentru că atunci când iei în mână ștampila Votat, îți asumi și răspunderea pentru viitorul acestei țări.”Europa Liberă: Ce înseamnă o terapie de șoc și ce sacrificii ar trebui să facă cetățenii în numele prosperității acestui stat?Aureliu Ciocoi: „O terapie de șoc înseamnă reforme cardinale, care ne schimbă ritmul cotidian cu care ne-am deprins, o redimensionare a vieții noastre cotidiene. Pentru că noi, din păcate, mergem în continuare pe valul acesta pe care ne-am lansat desprinzându-ne din fosta Uniune Sovietică, un soi de mentalitate paternalistă, când fiecare consideră că statul trebuie să-i dea mură în gură, că statul este veșnic dator. Ceea ce nu este adevărat! Fiindcă fiecare din noi este dator să-și facă propria viață.”Europa Liberă: cetățenii spun că ei achită taxele, impozitele și asta este contribuția lor.  Aureliu Ciocoi: „E adevărat. Dar taxele și impozitele lor merg la întreținerea poliției, forțelor de ordine, Armatei Naționale, sistemului de stat per se, în general, inclusiv salariul funcționarilor publici, care nu este unul foarte mare. Pentru că am tot reformat serviciul public în R.Moldova, credeți-mă, eu deja la MAEIE nu mai am cu cine lucra, nu am oameni.”Europa Liberă: Pentru că e mic salariul?Aureliu Ciocoi: „Pentru că salariul nu este atractiv și nu vine nimeni dintre cei competitivi, pentru că copiii buni, care au școală și au capacități bune, nu vin să lucreze la Ministerul de Externe pentru un salariu de diplomat începător de 3,5 mii de lei pe lună. Se duc în domeniul societății civile, unde se plătește mult mai bine. Și atunci, având un număr redus, plus că la ora actuală este în vigoare și un moratoriu la angajările suplimentare în instituțiile de stat, deci, nu putem angaja oameni noi în ministerele și departamentele care sunt ale guvernului. Respectiv, o terapie de șoc presupune schimbarea cardinală a modului de viață.”Europa Liberă: Dle premier, reforme multe și fără impact sau cu un anumit grad de impact sau reforme puține și cu rezultat?Aureliu Ciocoi: „Evident că varianta ideală e să facem reforme puține, dar cu rezultat palpabil, nu pe termen mediu și lung. Haideți să vă dau un exemplu:sistemul de învățământ. Dvs. credeți că o reformă cardinală a sistemului de învățământ va da rezultate în doi-trei ani? Nu. Orice reformă, dar noi, realmente, avem nevoie de o reformă substanțială a întregului sistem de învățămînt din R.Moldova, începând de la grădiniță și terminând cu instituțiile superioare de învățământ. Și asta nu este o glumă. Dacă noi mai continuăm să menținem actualul sistem de învățământ, nu știu dacă mai existăm ca țară în următorii 10-15 ani.”Europa Liberă: Adică?Aureliu Ciocoi: „Calitatea este în degradare continuă.”Europa Liberă: Și degradarea pornește de unde?Aureliu Ciocoi: „Degradarea pornește de la grădiniță, după care continuă la școli.”Europa Liberă: Adică nu sunt educatori de calificare bună?Aureliu Ciocoi: „Atâta timp cât avem profesori de 86 de ani în școlile din R.Moldova, care predau în paralel atât educația fizică, cât și orele de muncă, fizică și chimie, despre ce calitate a studiilor putem vorbi?”Europa Liberă: Exodul, aici, și-a lăsat amprenta.Aureliu Ciocoi: „Și nu numai. Exodul tot este o consecință a educației proaste din R. Moldova.”Europa Liberă: S-au cumpărat diplomele, s-au cumpărat notele!Aureliu Ciocoi: „Nu că s-au cumpărat, s-a stimulat primirea diplomelor de către studenți care nu trebuiau nici la o poștă să se apropie de diplome. Cum s-au admis la anul întâi trei sute de studenți, toți acești trei sute ajung peste trei ani să ia licența. Unde este hăcuirea asta competitivă între studenți. Noi, generația noastră, când eram studenți, vă amintiți cu cât stres veneam la sesiuni, pentru că știam că dacă nu am învățat bine, la examen am picat sesiunea, suntem exmatriculați.”Europa Liberă: Reforma justiției – credeți  că va fi cu șanse?Aureliu Ciocoi: „Offf! M-ați călcat pe o bătătură dureroasă. Noi, din momentul aderării R.Moldova la Consiliul Europei, în 1995, tot suntem în proces continuu de reformare a justiției.”Europa Liberă: De monitorizare.Aureliu Ciocoi: „Nemaivorbind de procesul de monitorizare a Consiliului Europei.”Europa Liberă: A APCE.Aureliu Ciocoi: „A fost o etapă continuă de reformare a justiției în R.Moldova, unde s-au investit dacă nu sute, cel puțin sub un miliard de dolari și de euro de către contribuabilii europeni și americani. Ca până la urmă să avem o justiție departe de a fi independentă și lipsită de flagelul corupției. Până la urmă, este nevoie de voință politică, de politicieni care să vrea să pună capăt situației pe care o avem la ora actuală în sistemul judecătoresc. Pentru că nu cred că mai putem tolera asemenea cazuri, când un dosar examinat la o Curte X., dimineața vine pârâtul și aduce un plic cu bani judecătorului și primește câștig de cauză; după amiază vine cealaltă parte la dosar și aduce un plic mai gros și la fel primește câștig de cauză. Se ajunge la situații hilare și dacă n-ar fi atît de tragice, ar fi comice.”Europa Liberă: Dar cum vă explicați Dvs. că, pe interior, sistemul nu reacționează? Aureliu Ciocoi: „Pentru că ne-am pomenit cu un sistem judecătoresc care este un stat în stat, care se bucură de anumite mecanisme de autonomie, oferite, iarăși, în urma multiplelor reforme în justiție, care s-au perindat din 91 încoace, și ei s-au învățat foarte bine să-și apere interesele, ei înșiși fiind, de altfel, profund corupți. Nu vreau să generalizez, evident că sunt și oameni onești în sistemul judecătoresc din R.Moldova, dar din păcate cazurile acestea de corupție sonoră în sistemul judecătoresc aruncă umbre asupra întregului sistem. E o situație care nu mai poate fi tolerată. Și atâta timp cât noi nu reușim să eliberăm de corupție sistemul judecătoresc și nu garantăm un sistem cu adevărat independent, cu o justiție corectă și transparentă, n-o să vedem nici investiții majore străine în economia noastră națională. Pentru că n-o să vină niciun investitor serios, cu bani mari, să investeacă în R.Moldova neavând siguranța investiției. Or, siguranța investiției o oferă anume sistemul judecătoresc.”Europa Liberă: Și revenim la Consiliul Europei.Aureliu Ciocoi: „Și revenim la Consiliul Europei.Este o rușine națională că R.Moldova rămâne să fie monitorizată o perioadă atât de îndelungată. Noi, probabil, batem recordurile și la Consiliul Europei, având deja atâția ani de la aderarea în 1995. Pe atunci eram diplomat tânăr, lucram în secția Drepturile omului, care tocmai gestiona relațiile R.Moldova cu Consiliul Europei, și îmi amintesc și acum Avizul 168 al APCE, care stipula foarte bine angajamentele pe care și le-a asumat R.Moldova la momentul aderării, împreună cu Țările Baltice.”Europa Liberă: Exact.Aureliu Ciocoi:  „Și noi eram atunci extrem de mândri, în Ministerul de Externe, că eram doar Ministerul de Externe, fără integrarea europeană din titulatura ministerului, că am aderat la consiliul Europei înaintea Federației Ruse. Ca să ajungem după 26 de ani că R.Moldova tot bate pasul pe loc și ca un ucenic handicapat mental care rămâne repetent, să nu poată să realizeze angajamentele asumate în 95. Și rămăsese un singur angajament, la care R.Moldova mai este restantă, reforma procuraturii – 26 de ani nu s-a dorit reformarea procuraturii în conformitate cu standardele prevăzute de Consiliul Europei și, apropo, noi, nefiind capabili să ne onorăm angajamentele față de Consiliul Europei, ne aventurăm cu slogane de integrare europeană, unde e mult mai complicat.”Europa Liberă: Și nu doar cu slogane, dar și cu promisiunea că Moldova va prezenta cererea de aderare.Aureliu Ciocoi: „Așa e. Și mie îmi place să răspund la întrebarea: când R.Moldova va deveni membru al UE? Sau când R.Moldova va depune cererea de aderare?”Europa Liberă: Și dacă vă place atât de mult, care e răspunsul?Aureliu Ciocoi: „Răspunsul la ambele întrebări este unul foarte simplu: atunci când noi ne vom face temele pentru acasă. Pentru că noi suntem ce care sau vrem, sau nu vrem. Din păcate, până la ora actuală, îmi pare rău să constat, dar se pare că nu se vrea. Pentru că, dacă s-ar fi vrut, credeți-mă că în doi ani și trei mișcări, noi am fi implementat în legislația națională standardele europene, am fi atins criteriile de la Maastricht, ca să devenim eligibili măcar pentru obținerea statutului de stat candidat la UE. Și dacă obține acest statut, avem acces la cu totul alte fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale a R.Moldova.”Europa Liberă: Deci când ziceți că voința politică e lipsă, vă referiți, inclusiv, la acei politicieni care pun interesul de partid, interesul personal mai presus decât cel național?Aureliu Ciocoi: „După mine, este un singur interes când cineva se aventurează în politică: doar interesul național! Și toată experiența mea acumulată de-a lungul activității de diplomat al acestei țări a fost să-mi servesc țara. Și chiar mă doare când văd că unul sau altul își pun fie interesele personale, sau de grup, sau de partid mai presus decât interesele naționale.”Europa Liberă: N-ați cochetat niciodată cu politica?Aureliu Ciocoi: „Vă spun sincer, nu văd la ora actuală, în R.Moldova, niciun partid politic care să corespundă valorilor mele.”Europa Liberă: Atunci de ce nu-l formați?Aureliu Ciocoi: „Pentru ce? Ca să mai adaug un partid, pe lîngă cele 53 oficial înregistrate la Ministerul Justiției?”Europa Liberă: Vă duceți în unul din cele existente și-l schimbați pe interior, astfel încât să corespundă cu intențiile Dvs.Aureliu Ciocoi: „Spuneți-mi, vă rog, câte partide politice din R.Moldova cunoașteți Dvs., care în urma unor nereușite politice și-au schimbat conducerea politică prin congresul convocat de partid?”Europa Liberă: Aproape că nu există un asemenea caz.Aureliu Ciocoi: „Vedeți? Asta e.”Europa Liberă: Deci, liderii partidelor. Aureliu Ciocoi: „Atâta timp cât democrația nu începe nemijlocit din partidele politice care pretind să guverneze această țară, despre care democrație vorbim noi la un nivel ierarhic mai înalt? Democrația începe nemijlocit în partidele care pretind că vin în parlament să dezvolte democrația.”Europa Liberă: Dar ce veți face după ce încheiați misiunea în fruntea guvernului interimar?Aureliu Ciocoi: „Sincer, nu știu.”Europa Liberă: Dar vreți să reveniți ca șef de misiune diplomatică?Aureliu Ciocoi: „Nu știu. Încă nu am primit nicio ofertă. Îmi continui interimatul așa cum pot, respectând buchia legii și încercând să nu admitem iregularități în activitatea guvernului și în activitatea statului, după care vom vedea. Cu siguranță, după ce-mi închei mandatul și-i transmit cheia viitorului prim-ministru cu mandat deplin, o să vreau să merg undeva să mă odihnesc cu familia. Dar după aceea, atâta timp cât am mâini și picioare, cred că nu voi duce lipsă de o bucată de pâine.”Europa Liberă: Și totuși deseori am auzit și lucruri neplăcute pentru cariera Dvs. de diplomat, atunci când, pe timpul unui regim, ați fost și indezirabil pentru cei de-acasă?Aureliu Ciocoi: „Asta e soarta oricărui diplomat care-și servește țara. Nu poți să placi tuturor.”Europa Liberă: Dacă ați avea ocazia să discutați cu dl Plahotniuc, ați avea ce să-i spuneți?Aureliu Ciocoi: „Cred că da, aș avea ce să-i spun. Întrebarea e sub ce formă ar avea loc această discuție?”Europa Liberă: Păi, nu știu, fie că vine de bună voie, fie că e adus în cătușe acasă.Aureliu Ciocoi: „Nu știu. Niciodată nu m-am ferit de discuții când numele pe care îl poartă un personaj sau altul, până la urmă, sunt ferm convins că în urma discuției appre adevărul și argumentele care sunt invocate de o parte și de alta, dacă este o discuție civilizată, evident. Atunci această discuție poate fi chiar și plăcută.”Europa Liberă: Acum mai sunteți între ciocan și nicovală?Aureliu Ciocoi: „Atâta timp cât suntem în poziție de interimat, evident că suntem între ciocan și nicovală.”Europa Liberă: Ce părere aveți despre ceea ce se întâmplă în relația Israel – Fâșia Gaza?Aureliu Ciocoi: „O, ne ducem atât de departe? E foarte complicat ce se întâmplă acum în conflictul acesta palestiniano-israelian, dar probabil că o doză de vină o au ambele părți, pentru că atunci când încep a răsuna rafale de mitralieră sau explozii de rachete, cu certitudine că nu poate fi doar unul blamat pentru declanșarea acestor ostilități. Singura soluție, și e firesc, e să revină la masa tratativelor, la masa negocierilor, oprindu-se vărsarea de sânge. Vedeți și Dvs. imaginile astea transmise de televiziuni, de canalele internaționale, este groaznic ce se întâmplă. Pe deoparte, eu înțeleg și dreptul la legitimă apărare pe care îl aplică Israelul încercând să-și apere cetățenii, pentru că totuși pentru prima dată am văzut imaginile acelea cu sutele de rachete lansate din Fâșia Gaza în direcția orașelor din Israel; pe de altă parte, trebuie să vedem și argumentele invocate de palestinienii care locuiesc în Fâșia Gaza.”Europa Liberă: Acolo neînțelegerile sunt de lungă durată. Pacea în Orientul Mijlociu este foarte greu de asigurat, asta a arătat până acum ceea ce se întâmplă acolo.Aureliu Ciocoi: „Sper foarte mult la suficientă maturitate și inteligență pentru a depăși și această criză care s-a declanșat în orientul mijlociu.”Europa Liberă: Și chiar pe final, până unde a ajuns cazul cetățeanului ucrainean răpit, Ceaus?Aureliu Ciocoi: „Trebuie să-i întrebăm pe colegii din cadrul Procuraturii Generale până unde au ajuns cu examinarea dosarului și a dosarului penal deschis pe acest caz. Pot doar să repet discuția pe care am avut-o cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, care m-a asigurat oficial, și nu am motive să nu cred ceea ce spune un ministru de externe în numele statului pe care-l reprezintă, structurile statului ucrainean nicidecum nu au fost implicate în acest fapt. Rămâne să vedem la nivelul acelor grupuri moldo-ucrainene despre care am convenit în cadrul discuției telefonice care a avut loc, să vedem dacă acest grup interguvernamental, interstatal va ajunge la niște concluzii.Între timp, cunoașteți foarte bine, că este în parlamentul R.Moldova această comisie specială de investigație a acestui caz. Sper foarte mult că și serviciile noastre speciale au prezentat informațiile pertinente comisiei corespunzătoare. Să vedem care sunt concluziile comisiei. Dar noi continuăm să lucrăm pe bilaterală cu guvernul ucrainean, în sensul elucidării tuturor circumstanțelor care au produs acest rapt în plină zi din centrul Chișinăului, practic.”Europa Liberă: Și chiar pe sfârșit, ce s-ar putea întâmpla în R. Moldova în eventualitatea că la putere ajung cei cu viziuni de stânga sau că vin cei cu viziuni de dreapta, cei care vor să ducă Moldova mai spre Federația Rusă și cei care vor să fie continuat parcursul european?  Aureliu Ciocoi: „Nu cred că noi suntem în poziția să mai divizăm spectrul politic din R.Moldova în unul clar proeuropean și în altul clar pro Federația Rusă. Eu tot mai mult mă conving că noi am atins un punct, foarte important, de altfel, pentru dezvoltarea R.Moldova, când, practic, toate partidele politice care sunt reprezentate în parlamentul țării noastre nu mai pun la îndoială valoarea Acordului de Asociere cu UE și trebuie să recunoaștem că chiar e o realizare politică, până la urmă. Că, din motive doctrinare sau din motive de interes doctrinar, unii actori politici totuși încearcă să facă această dezbinare între Est și Vest, e altceva, dar per se, grosso modo, nu cred că mai avem vreun partid politic care să pună un semn de întrebare în raport cu Acordul de Asociere pe care-l are R.Moldova cu UE. Prin urmare, există un consens național politic în acest sens, care spune foarte clar că viitorul R.Moldova este totuși prin atingerea standardelor UE. Dacă cineva, poate, încearcă să evite sintagma integrare europeană, foarte bine, mergem pe versiunea  modernizare europeană a R.Moldova. Și atunci oricum suntem în avantaj, oricum mergem înainte.”Europa Liberă: Ziceți că, practic, nu ar mai exista o fracțiune politică care să pună la îndoială Acordul de Asociere sau să ceară denunțarea lui, dar îmi amintesc acuma un ultim comunicat de presă Ministerului de Afaceri Externe rus care spunea că Moldova nu trebuie niciodată să uite că este parte a CSI, că este membru cu statut de observator la Uniunea Euroasiatică și acolo mai continuau.Aureliu Ciocoi: „Și care e legătura cu perspectiva europeană?”Europa Liberă: Vă zic că Moscova, totuși, s-ar părea că mai continuă să nu vadă cu ochi buni acest parcurs european.Aureliu Ciocoi: „Până la urmă, este decizia suverană a poporului acestei țări. Și de aceea spun: e foarte important să avem un sistem de învățământ foarte bun, ca populația noastră să fie bine instruită, să poată gândi cu discernământ, să poată trage concluzii corecte, să poată lua decizii corecte! Pentru că R.Moldova este în aceeași situație ca și Japonia, noi nu avem resurse naturale, nu avem bogățiii subterane. Singurul potențial pe care-l are R.Moldova este resursa umană. Respectiv, noi trebuie să investim masiv în învățământ, în materia cenușie a acestui popor și atâta timp cât noi nu vom crește intelectual, și nu ne vom bucura de noi și noi intelectuali în R.Moldova, atâta timp va fi ușor să fin influențați din afară.”Europa Liberă: Dar voința politică pentru reforme? Cum ziceați Dvs., doi ani ar trebui reforme dure, care ar avea un impact în următorii doi ani ai viitorului parlament, voința politică o puteți egala și dacă vin forțele din tabăra de stânga sau dacă vin forțele din tabăra de dreapta?Aureliu Ciocoi: „Voința politică nu depinde din ce tabără vine partidul X sau partidul Y. Voința politică vine din dorința de a schimba lucrurile spre bine în R.Moldova. Asta înseamnă voința politică a unui politician care se aventurează în campaniile electorale. Mă doare gura deja să tot spun că este interesul național al R.Moldova și că de aici trebuie să pornească toate jocurile politice care se fac în R.Moldova. Exclusiv pentru interesul național al țării, care trebuie promovat și apărat. Atât!”Europa Liberă: Dar cum definiți interesul național (și chiar punem punct)?Aureliu Ciocoi: „Foarte simplu: prosperitatea țării, siguranța țării, dezvoltarea țării și modernizarea țării. Dacă întrunim toate aceste patru elemente, credeți-mă că o să vină vremea când UE o să ne tragă de mânecă și o să ne spună: Hai, vă rog, intrați, ușa e deschisă!”Europa Liberă: Și e aproape ziua asta? Cine o apropie?Aureliu Ciocoi: „Haideți să revenim la sistemul de educație, trebuie să-i creștem astăzi, ca mâine să-i avem!”Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această ocazie și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!Aureliu Ciocoi: „Vă mulțumesc și eu cu mare drag.”
10:00
Finanțarea alegerilor anticipate este asigurată iar Ministerul de Externe poate acoperi cheltuielile pentru toate centrele de votare din străinătate, declară premierul interimat Aureliu Ciocoi, într-un interviu care încearcă să pună capăt speculațiilor din spațiul public că guvernul său nu ar putea sau nu ar fi dispus să acorde bugetul de 125 de milioane de lei, estimat recent de CEC: Dar tot premierul argumentează că acest buget estimativ este exagerat și că o parte  - cea referitoare la protecția sanitară cerută de pandemia de coronavirus - este deja acoperită din donații externe. Europa Liberă: S-a ajuns la un deznodământ în ceea ce privește disputa dintre CEC și guvern referitor la banii care trebuie să fie alocați pentru buna desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie?Aureliu Ciocoi: „Sper că da, pentru că, ați văzut, în cadrul ședinței a fost o decizie colectivă de alocare a sumei de 70 de milioane lei, pentru început, ca colegii din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) să înceapă activitatea de organizare a alegerilor din 11 iulie și evident că vom menține un dialog activ și permanent între guvern și Comisia Electorală Centrală, ca să vedem în funcție de cheltuielile reale ale Comisiei Electorale Centrale dacă va mai fi sau nu nevoie de alocări suplimentare pentru desfășurarea alegerilor.”Europa Liberă: Devizul pe care vi l-au prezentat reprezentanții CEC arată că au nevoie de 125 de milioane.Aureliu Ciocoi: „Este adevărat, dar să nu uităm că titulatura acestui deviz de cheltuieli este devizul estimativ de cheltuieli, prin urmare nu este o cifră bătută în cuie. Și vă pot da un exemplu, în suma aceasta de 125 de milioane de lei pe care au calculat-o colegii de la CEC, 12 milioane constituie doar materialele de protecție anti-COVID, care trebuie să fie achiziționate, lucruri pe care cu siguranță și cu mare ușurință putem să le scoatem din devizul de cheltuieli, pentru că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale poate pune la dispoziția CEC-ului această cantitate de materiale de protecție necesare. Mai mult decât atât, urmează ca Republica Moldova să mai primească materiale de genul ăsta suplimentar din partea donatorilor europeni și cel puțin 12 milioane putem deja reduce din suma devizului estimativ de cheltuieli, plus, n-o să vă deschid acum un mare secret, dar în urma cercetărilor pe care le-am făcut împreună cu colegii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene s-a constatat că, de fapt, în ceea ce privește organizarea alegerilor în afară, Ministerul Afacerilor Externe poate prelua sută la sută cheltuielile necesare, fără să fie nevoie de alocări suplimentare de bani din buget.”Europa Liberă: Adică, cum poate Ministerul de Externe să preia?Aureliu Ciocoi: „Din bugetul ministerului, noi avem economii suficiente care ne permit să preluăm costurile organizării scrutinului în afară.”Europa Liberă: Dar la cât se cifrează cheltuielile pentru alegerile din afară?Aureliu Ciocoi: „Între 5 și 7 milioane de lei. Deci, respectiv și această sumă o putem reduce din devizul estimativ de cheltuieli prezentat de către Comisia Electorală Centrală. Și acestea sunt doar câteva exemple pe care vi le-am adus și cu siguranță putem găsi și alte resurse care să permită reducerea acestei sume.”Europa Liberă: Președintele autorității electorale, dl Cimil, spunea că, dacă nu se direcționează toți banii care au fost solicitați, ar putea să se ajungă să se reducă numărul secțiilor de votare peste hotare.Aureliu Ciocoi: „Nu este adevărat. Ministerul Afacerilor Externe are capacitatea să asigure, cel puțin, același număr de secții de votare.”Europa Liberă: Și câte vor fi?Aureliu Ciocoi: „Din câte îmi amintesc, erau 153 de secții de votare deschise în afară.”Europa Liberă: Și va rămâne acest număr?Aureliu Ciocoi: „Noi avem capacitatea să menținem acest număr, dar până la urmă rămâne la discreția Comisiei Electorale Centrale câte secții de votare vor fi necesare a fi deschise în afară.”Europa Liberă: Pentru că urmăresc rețelele de socializare și văd foarte multe solicitări ale cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare și care vor să participe la scrutin și ei mai cer deschiderea unor secții de votare.Aureliu Ciocoi: „Au tot dreptul, dar, repet, această decizie ține exclusiv de competența CEC-ului. CEC-ul este acea autoritate care decide referitor la numărul secțiilor de votare fie în interiorul Republicii Moldova, fie în exteriorul ei.” Europa Liberă: Și totuși, unde au ajuns 70 de milioane de lei, prima tranșă, că asta este prima tranșă? Aureliu Ciocoi: „Cele 70 de milioane de lei care au fost alocate la ședință de către guvern Comisiei Electorale Centrale sunt în gestiunea Ministerului Finanțelor, care le va rambursa în funcție de actele justificative prezentate de Comisia Electorală Centrală. Cel puțin așa mi s-a raportat, că ăsta este mecanismul tradițional în procesul achitării cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea scrutinului.”Europa Liberă: Deci, președintele CEC are dreptate când spune că pe numele CEC nu au fost virați încă bani, niciun bănuț?Aureliu Ciocoi: „Mi s-a raportat că banii aceștia oricum rămân la dispoziția Ministerului Finanțelor și vor fi transferați Comisiei Electorale Centrale, în baza documentelor justificative.”Europa Liberă: Dvs. ați mai sugerat că o parte din cheltuieli pot fi acoperite după ce se consumă alegerile parlamentare anticipate?Aureliu Ciocoi: „Da, e adevărat. Dacă să luăm ca punct de referință acele 125 de milioane de lei care au fost prezentate drept buget necesar de către CEC pentru alegeri, din această sumă 72 de milioane de lei constituie salariul atât pentru membrii Comisiei Electorale Centrale, pentru că în perioada electorală salariul lor crește cu 35%, cât și salariile pentru membrii birourilor electorale, secțiilor de votare etc., etc. Prin urmare, în situația unui buget auster, în care se află Guvernul Republicii Moldova la ora actuală, mă refer nu la bugetul per se de stat, mă refer la fondul de rezervă, ar fi o soluție ca atât angajații Comisiei Electorale Centrale, cât și ai birourilor și secțiilor de votare să beneficieze de indemnizațiile, salariile sau majorările de salariu pentru perioada electorală deja în urma alegerilor, când va fi un parlament ales cu mandat deplin care să poată face rectificarea bugetului și deja guvernul să aibă suficiente resurse financiare ca să achite aceste cheltuieli.”Europa Liberă: Și ați spus că fondul de rezervă nu poate să rămână la zero.Aureliu Ciocoi: „Este adevărat. Ar fi iresponsabil ca să facem așa ceva. Și vă dau un simplu exemplu: vă amintiți anul trecut cazul cu clădirea care s-a dărâmat la Otaci. Deci, dacă rămânem cu zero pe contul de rezervă al guvernului, respectiv guvernul va fi incapabil să întreprindă anumite acțiuni pentru a le oferi oamenilor care rămân fără adăpost, Doamne ferește să se repete un astfel de caz, rămânem în incapacitatea de acțiune în asemenea situații.”Europa Liberă: Deci, pentru moment nu ar trebui să mai existe nedumeriri referitoare la banii care trebuie cheltuiți pentru această campanie electorală?Aureliu Ciocoi: „Absolut. Nu există niciun motiv de îngrijorare, actualmente din cele 98 de milioane de lei pe care le avea guvernul în fondul de rezervă, bani disponibili, ați văzut că s-au alocat 70 de milioane, rămâne ca Ministerul Finanțelor, care a identificat rezerve de încă 24 de milioane de lei, care în cadru legal, repet, respectând cadrul legal, pot fi transferați de la alte capitole la fondul de rezervă al guvernului, deci, respectiv putem completa fondul de rezervă cu încă aceste 24 de milioane de lei și, în caz de necesitate, în cazul în care Comisia Electorală Centrală va considera că este nevoie de încă niște cheltuieli suplimentare, vom examina și vom încerca să satisfacem cerințele adiționale ale CEC-ului pentru asigurarea finanțării.”Europa Liberă: Sunt foarte multe voci care spun că este exagerată această sumă pe care o solicită CEC, pentru că la alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în două tururi nu s-au cheltuit atâția bani.Aureliu Ciocoi: „Alegerile prezidențiale au costat per total 160 sau 165 de milioane de lei.”Europa Liberă: În două tururi.Aureliu Ciocoi: „În două tururi, este adevărat, dar asta nu presupune că, fiind două tururi la scrutinul prezidențial, automat se împart la 50 la sută cheltuielile necesare, pentru că cel de-al doilea tur costă deja mai puțin, pentru că între timp s-au făcut cursuri de instruire pentru personalul care urma să activeze în secțiile de votare și în birourile electorale. Adică sunt niște cheltuieli care, indiferent câte tururi are scrutinul, trebuie să fie făcute. Prin urmare, înțeleg și logica colegilor din Comisia Electorală Centrală, evident, și eu în locul lor aș fi procedat la fel, să umflu la maxim...”Europa Liberă: Să se asigure că totuși nu vor avea probleme financiare pe parcurs?Aureliu Ciocoi: „Da, exact, ca să fie siguri. Dar după cum v-am explicat mai înainte, deci, iată avem 12 milioane de lei economie din start pentru materialele de protecție anti-COVID și din moment ce Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene poate prelua, practic, sută la sută cheltuielile necesare pentru desfășurarea scrutinului în afara țării, deja avem 17 până la 19 milioane de lei care pot fi cu siguranță reduse din acele 125 de milioane.”Europa Liberă: Deci ar rămâne cam 105, da?Aureliu Ciocoi: „Da, 105. Și asta ar fi o sumă maximă de care ar avea nevoie CEC.”Europa Liberă: Și cei mai mulți bani din această sumă ați spus că se duc pentru a achita salariile și pentru tipărirea buletinelor?Aureliu Ciocoi: „Exact. Plus cursuri de instruire, plus protocolul, adică, credeți-mă că, dacă să mergem cu creionașul foarte atent pe fiecare articol prezentat de către Comisia Electorală Centrală în acest buget estimativ, am putea să mai reducem substanțial. Ei au dreptate pur omenește, pentru că fiecare birocrat încearcă să solicite maximumul pentru a obține necesarul. Și atunci, logica o înțeleg foarte bine, să cerem 125, ca să ne asigurăm, să ne simțim confortabil că bani sunt, dar în realitate și practica arată că la toate scrutinele din suma solicitată de comisiile electorale centrale întotdeauna s-au făcut economii și la finalul scrutinului s-au mai și întors la buget sume impunătoare.”Europa Liberă: De fiecare dată, asta a precizat și dl Cimil, într-un interviu cu Europa Liberă, că de fiecare dată banii care au rămas au fost restituiți fără nicio problemă.Aureliu Ciocoi: „Da, dar până a fi restituiți, repet, nu putem lăsa fondul de rezervă chiar gol. Asta ar fi absolut iresponsabil.”Europa Liberă: Cum caracterizați situația privind pandemia de COVID-19? În Republica Moldova astăzi s-au înregistrat 14 decese și 213 cazuri noi de îmbolnăvire cu COVID, bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la peste 253 de mii.Aureliu Ciocoi: „Teamă mi-e că Sfintele Sărbători de Paști și Blajini o să se răsfrângă într-o săptămână, 10 zile cu o creștere substanțială a numărului de cazuri noi.”Europa Liberă: Pentru că au fost relaxate restricțiile?Aureliu Ciocoi: „Nu numai că au fost... Bine, că au fost relaxate restricțiile e una, dar s-au făcut și aglomerări umane atât la biserici la slujbele de Înviere, cât și la cimitire, acolo unde autoritățile locale au decis totuși să deschidă cimitirele pentru vizitatori. Deci au fost situații în care s-au format concentrări masive umane, care sunt extrem de prielnice pentru extinderea virusului între cei care participă la astfel de întruniri. Nu știu, să vedem, ceea ce mă îngrijorează este că, potrivit colegilor de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, incidența este un coeficient care se calculează în permanență; incidența cazurilor de COVID a crescut de la 0,8, care era acum o săptămână, la 0,84. Și formula aceasta arată un trend care ar trebui să ne îngrijoreze, ceea ce înseamnă că majorarea cu 4 sutimi a acestei formule presupune că s-ar putea să ne așteptăm la un nou val de COVID.”Europa Liberă: Dar, între timp, totuși e în cale ascendentă imunizarea populației?Aureliu Ciocoi: „Este adevărat, avem deja peste 200 de mii de cetățeni vaccinați cu prima doză, avem peste 20 de mii de concetățeni de-ai noștri care au beneficiat deja de cea de-a doua doză, care sunt completamente imunizați, sper. Și procesul continuă, s-a lansat cea de-a treia etapă de imunizare generală a populației.”Europa Liberă: Ce presupune această a treia etapă?Aureliu Ciocoi: „Imunizarea generală a populației.”Europa Liberă: Deci, fiecare are dreptul?Aureliu Ciocoi: „Absolut.”Europa Liberă: Am înțeles că de săptămâna viitoare oricine se poate înregistra online, da?Aureliu Ciocoi: „Deja la Centrul de vaccinare se poate adresa orice cetățean care dorește să-și aplice vaccinul, în funcții de vaccinurile care sunt disponibile în centrul respectiv.”Europa Liberă: Câte doze de vaccin sunt astăzi în Republica Moldova?Aureliu Ciocoi: „Dacă nu mă înșel, sunt sub 200 de mii de doze de vaccin, ceea ce este o cantitate suficientă pentru a ne asigura încă până la mijlocul lunii iunie.” Europa Liberă: Aveți și o estimare cât s-a cheltuit până astăzi pentru procurarea vaccinului?Aureliu Ciocoi: „Păi s-au procurat exclusiv acele 100 de mii de doze de vaccin Sinovac, care au fost achiziționate din China, în rest, din cele 137 milioane de lei care au fost alocate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru achiziționarea directă a vaccinurilor, evident că a rămas încă o sumă suficientă pentru noi și noi achiziții.”Europa Liberă: Adică încă cât a rămas?Aureliu Ciocoi: „Nu sunt gata să vă spun o cifră exactă acum, mă tem să nu induc ascultătorii și telespectatorii în eroare, dar cu siguranță au rămas mai mult de 120 de milioane de lei.”Europa Liberă: Au fost și experți care au criticat autoritățile că ar fi achiziționat la un preț prea mare vaccinul din China.Aureliu Ciocoi: „În situația în care la momentul când se achiziționau aceste vaccinuri din Republica Populară Chineză, eram într-o situație foarte dificilă, urgentă și nu aveam timp să-l pierdem ca să căutăm alternative, mai ales că nu erau. Moldova efectiv nu avea de unde cumpăra de la alți furnizori aceste vaccinuri. S-a mers pe ceea ce este, adică achiziționăm ceea ce găsim. Și noroc că s-a găsit acest furnizor din Republica Populară Chineză, care, apropo, datorită autorităților chineze ni s-a oferit această posibilitate să achiziționăm, pentru că nici pe piața chineză vaccinuri disponibile nu erau, întrucât și producătorii chinezi au precontracte pe 6-8 luni înainte.”Europa Liberă: Totuși, unii au spus că e scump 7 dolari, în comparație cu 2 dolari...Aureliu Ciocoi: „Deci, noi suntem în situația în care de unde găsim, de acolo cumpărăm, indiferent de preț.”Europa Liberă: Până în toamnă s-ar putea să se ajungă ca până la 70% din populație să fie vaccinată?Aureliu Ciocoi: „Dacă se menține ritmul actual, dar în cazul în care se vor deschide noi și noi centre de vaccinare, pentru că la ora actuală se discută deschiderea unui centru mare de vaccinare în cadrul Palatului Republicii, unde vor fi 10 linii de vaccinare, unde vor sta oamenii în 10 linii pentru a-și primi doza...”Europa Liberă: Un model preluat din Occident, am văzut că se practică asemenea lucruri.Aureliu Ciocoi: „Așa e. După care se mai examinează posibilitatea utilizării unor alte spații mari sportive în municipiul Chișinău și în alte localități din Republica Moldova. Deci, dacă se va merge pe extinderea centrelor de vaccinare, evident că vom putea acoperi un număr și mai mare de cetățeni care vor beneficia zilnic cotidian de prima și sperăm rapid și cea de-a doua doză de vaccin. Și atunci, în aceste condiții, evident că există premise foarte serioase ca până în toamnă să reușim să vaccinăm sub 70, aproape 70% din populație, dar, repet, asta încă nu înseamnă că am scăpat de COVID, pentru că vă dați seama că vaccinul respectiv va trebui reînnoit peste 8 sau 10 luni, ceea ce înseamnă că va fi în etape permanent, un proces fără sfârșit cel puțin următorii 2 ani.”Europa Liberă: Dar mai sunt încă foarte mulți cetățeni care rămân reticenți și spun că continuă să nu creadă în boală și că nu vor să se vaccineze.Aureliu Ciocoi: „Da. Aici e o problemă de educație, o problemă de instruire, o problemă de inteligență, e o problemă care nu este specifică doar Republicii Moldova. Îmi spunea și colegul meu, ministrul austriac de externe, Schallenberg, că și în Austria este...”Europa Liberă: Reticență?Aureliu Ciocoi: „Se înregistrează un procent anume din populație care este reticentă față de vaccinare.”Europa Liberă: Și atunci, autoritățile vor rămâne neputincioase în fața unei asemenea probleme?Aureliu Ciocoi: „Păi nu putem obliga cetățenii să se vaccineze. Eventual am putea, dar iarăși e o chestie financiară, trebuie identificate resursele financiare, am putea eventual stimula extinderea vaccinării printr-o eventuală stimulare financiară, dar asta deja depinde de guvernul următor, care va fi cu mandat deplin, ca să identifice resursele financiare necesare în bugetul rectificat deja de către noul parlament.”Europa Liberă: Ce moștenire lăsați următorului guvern?Aureliu Ciocoi: „Dacă e să ne referim la buget, atunci, surprinzător, veniturile bugetare sunt bune, adică nu transmitem guvernului care vine un buget dezgolit. Și aici, apropo, vreau să fac o remarcă, pentru că foarte mulți speculează apropo de finanțarea campaniei electorale, foarte mulți speculează că bani în buget sunt. Într-adevăr, bani în buget sunt, dar bugetul de stat este lege și dacă în bugetul de stat atunci când s-a aprobat proiectul de lege a bugetului de stat pentru 2021 în parlament în decembrie anul trecut, nu s-a prevăzut articol pentru cheltuieli separate pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, respectiv acești bani nu sunt prevăzuți în buget și dacă e lege, guvernul nu poate să scoată din alte articole din buget suma, bunăoară, solicitată de CEC de 125 de milioane și să o redirecționeze CEC-ului – nu. Dacă nu-s, prin urmare...”Europa Liberă: Dar se zice că în nicio țară nu există bani planificați pentru anticipate?Aureliu Ciocoi: „Ba da. Nu, pentru anticipate – nu, dar când e vorba de alegeri ordinare, atunci evident că se planifică în buget.”Europa Liberă: Atunci, da, dar pentru anticipate nu există, pentru că ele sunt imprevizibile?Aureliu Ciocoi: „Exact. Din moment ce nu există un articol de genul acesta în Legea bugetului, rămâne singura sursă pentru acoperirea cheltuielilor necesare organizării și desfășurării alegerilor fondul de rezervă al guvernului.”Europa Liberă: Revenim la situația în economia națională, dar mai vreau un răspuns referitor la incidența cazurilor în creștere eventual de COVID-19.Aureliu Ciocoi: „Să sperăm că nu o să se realizeze pronosticul acesta.”Europa Liberă: Pentru că există politicieni care spun că numărul va crește și că s-ar putea alegerile să nu aibă loc pe 11 iulie.Aureliu Ciocoi: „Depinde cât de mare va fi cifra de infectări zilnice, dar luând în considerare faptul că ritmul de vaccinare al populației este unul totuși foarte intens, sper foarte mult că vom putea contracara extinderea pandemică cu un număr tot mai mare de persoane vaccinate și atunci s-ar contrabalansa. Din păcate, prea mulți cetățeni de-ai noștri au trecut prin COVID și atunci avem o situație surprinzătoare când s-ar putea să avem un număr deja suficient de cetățeni sau un procent suficient din populație care deja este imun față de COVID în mod natural, trecând prin această boală. Eu de două ori trecând prin COVID, am rămas un pic surprins când am făcut testul la anticorpi și s-a constatat că nu am anticorpi la COVID, deși de două ori am trecut prin această boală. Ca până la urmă, medicul să-mi dea o explicație, să-mi spună că probabil din cauză că a fost o formă ușoară a COVID-ului și, spre norocul meu, nu am suferit într-o formă medie sau gravă, dar cei care au trecut prin forme mai complicate de COVID cu siguranță organismul lor a generat anticorpi. Și atunci, speranța mea este că, avându-i, pentru că, vă amintiți, februarie-martie a fost o avalanșă de cazuri.”Europa Liberă: Da, dar, între timp, un număr tot mai mare de oameni aleg să se vaccineze și în România și iarăși e un colac de salvare pentru întreaga populație. Aureliu Ciocoi: „Exact. Dar cifra, apropo, care ar fi bine s-o cunoaștem și noi, pentru că cetățenii noștri care-și fac vaccinul în afara Republicii Moldova, indiferent unde, pentru că sunt și cetățeni care merg, bunăoară...”Europa Liberă: ...în Dubai.Aureliu Ciocoi: „...în Federația Rusă, în Dubai, da, cunoaștem și numele unui cetățean care s-a vaccinat acolo. Ar fi bine să cunoască și autoritățile noastre, pentru că în felul acesta ar fi o evidență sau cel puțin am fi avut o statistică mai relevantă...”Europa Liberă: Dar le puteți cere o asemenea informație? Dacă cetățeanul are pașaportul cu cetățenia României sau a Rusiei, cred că...Aureliu Ciocoi: „Nu, asta ar fi o chestie absolut benevolă, cetățenii care s-au vaccinat în afara Republicii Moldova pur și simplu să vină la medicul lor de familie și să prezinte certificatul de vaccinare și atunci se introduc în sistemul electronic al Ministerului Sănătății și în felul acesta am fi avut o imagine obiectivă, o cifră exactă a cetățenilor care deja sunt vaccinați contra COVID-ului.”Europa Liberă: Cât de afectată este economia națională de această pandemie și aveți estimări pe anumite sectoare?Aureliu Ciocoi: „A fost. Păi, cifra arată, statistica arată,anul trecut, bunăoară, economia națională a fost în minus 7%, ceea ce este foarte mult pentru orice economie. Anul curent ne descurcăm de bine, de rău, nu avem cădere economică, ba din contra sper foarte mult ca până la finele anului să înregistrăm și o creștere economică în speranța că vom avea mai mult de 2%, care deja e bine în condiții pandemice, în condiții în care HoReCa continuă să lucreze într-un regim trunchiat, în condițiile în care turismul este blocat, în condițiile în care și alte sectoare din economia națională continuă să fie afectate de efectele pandemice și mă refer aici la transportul aerian, transportul de pasageri, turismul în per se, în general, dar și sunt foarte multe întreprinderi care au mai puține comenzi din partea comanditarilor din afară iarăși din considerentul pandemic.Deci, indiferent de aceste lovituri dure, dar inevitabile în condiția unei pandemii globale, noi suntem încă într-o stare suficient de bună.”Europa Liberă: Dar se cunosc cumva și datoriile pe care le au, de exemplu, cetățenii la instituțiile bancare, agenții economici către stat?Aureliu Ciocoi: „Bine, astea sunt cifre care cu siguranță există, dar la ora actuală nu sunt gata să vi le spun, pentru că chiar nu le cunosc, trebuie să rog colegii din departamentul, biroul de statistică să-mi pună la dispoziție astfel de cifre, dar evident, statistica duce evidența datoriei per se a populației față de instituțiile bancare.”Europa Liberă: Dar ce ajutor ar putea oferi statul ca lucrurile să revină la normalitate, ținând cont că bani în buget sunt puțini?Aureliu Ciocoi: „Bani în buget sunt puțini și, repet, bugetul este lege și pentru a umbla la Legea bugetului...”Europa Liberă: Se rectifică doar cu votul deputaților în parlament.Aureliu Ciocoi: „Exact, se rectifică bugetul doar cu votul deputaților în parlament, parlament care este deja dizolvat, deci, respectiv până la numirea sau alegerea unui nou parlament nici nu putem discuta despre rectificarea bugetară, dar cu voință politică evident că pot fi redirecționați bani pe anumite cheltuieli sociale și în plus să nu uităm că Republica Moldova poate beneficia, în cazul unui guvern cu mandat deplin, de asistență macrofinanciară din partea instituțiilor financiare internaționale.”Europa Liberă: Dar, apropo, mai mulți colegi de-ai Dvs., miniștri din guvernul pe care îl conduceți îi reproșează Maiei Sandu că ar bloca finanțări europene pentru Republica Moldova, pentru că respinge o lege pe care au propus-o deputații PSRM.Aureliu Ciocoi: „Bine, nu cred că respinge o lege, încă nu a promulgat-o, deci a respinge și a nu promulga sunt două noțiuni diferite. Este adevărat că în parlament a fost votat în două lecturi un proiect de lege care acordă dreptul unui guvern aflat în demisie să semneze acorduri internaționale, inclusiv acorduri care presupun angajamente financiare pentru Guvernul Republicii Moldova, lucru care actualmente un guvern în demisie nu-l poate face, inclusiv în lumina deciziei Curții Constituționale din martie, dacă nu mă înșel. Atâta timp cât nu este promulgată această lege, evident că riscăm să pierdem două proiecte care sunt pe final de valabilitate, să-i spun așa, pentru semnare, unul este, sau câteva proiecte țin de responsabilitatea Ministerului Agriculturii și vizează câteva raioane din Republica Moldova, Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz-Yeri, Basarabeasca, dacă nu mă înșel, Soroca inclusiv. Și e vorba per total, Ministerul Agriculturii spune că e un proiect care prevede și granturi, dar și o linie de creditare de sub 40 de milioane de dolari americani și ar fi păcat, evident, să pierdem această ocazie, mai ales că termenul limită pentru semnarea acestui acord impus autorităților Republicii Moldova a fost ziua de astăzi, 13 mai.”Europa Liberă: Dar este și planul B?Aureliu Ciocoi: „Planul B a fost rugămintea pe care am enunțat-o ieri în cadrul ședinței guvernului ca colegii de la Ministerul Agriculturii să încerce să negocieze cu donatorii sau cu instituțiile donatoare a acestor proiecte să extindem un pic termenul limită pentru semnare, pe de altă parte...”Europa Liberă: Există precedent, țineți minte că ați negociat și cu colegii din România să prelungiți termenul pentru a putea obține celelalte 68 de milioane de euro din 100, și nu s-a acceptat.Aureliu Ciocoi: „Prelungirea acordului acesta de 100 de, exact... Și dacă se promulgă acest proiect de lege, atunci e o soluție. Totodată, haideți să fim corecți și să recunoaștem că legile care au fost adoptate în parlament în condițiile unui guvern aflat în demisie, fără avizul guvernului, nu sunt...”Europa Liberă: Ridică semne de întrebare, pentru că pot fi atacate la Curtea Constituțională și să fie recunoscute neconstituționale. Și atunci, cel mai probabil de asta nici nu se grăbește dna Sandu să semneze decretul de promulgare?Aureliu Ciocoi: „S-ar putea, dar ar mai fi încă o soluție juridică, absolut legală, ca președinta Republicii Moldova să semneze un decret prin care permite negocierea și semnarea unor anumite acorduri, oferind guvernului posibilitatea să facă acest lucru, lucru care, dacă nu mă înșel, chiar ieri Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a transmis setul necesar de documente către administrația prezidențială pentru a examina oportunitatea semnării unui astfel de decret.”Europa Liberă: Despre promovarea politicii externe să vorbim un pic. Dacă se îmbunătățește vizibil relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, ce se întâmplă pe cealaltă dimensiune, pe celălalt dosar, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă? Aflăm doar că șeful misiunii diplomatice din Federația Rusă continuă să facă nereguli...Aureliu Ciocoi: „Șeful misiunii diplomatice din Federația Rusă la Chișinău?”Europa Liberă: Din Republica Moldova la Moscova, dl Golovatiuc, iarăși e vorba despre poșta diplomatică, care aduce ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie acasă.Aureliu Ciocoi: „Vă referiți la faimoasa grăsime de bursuc?”Europa Liberă: Da, așa e!Aureliu Ciocoi: „Dacă îmi permiteți, da. Nu dl Golovatiuc a transmis flaconașele acestea, pentru că e vorba de două tuburi mici achiziționate din farmacie, care și la noi, din câte pe urmă am aflat, e 200 de lei un tub din astea cu grăsime de bursuc, se găsește în farmaciile din Republica Moldova.”Europa Liberă: Dar de ce s-a recurs la poșta diplomatică?Aureliu Ciocoi: „Situația a fost, cel puțin cum mi s-a raportat mie în urma investigațiilor, un coleg din cadrul misiunii noastre diplomatice de la Moscova a cumpărat aceste două tuburi cu grăsime de bursuc pentru cineva din colegii noștri de la Chișinău, tot din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cineva din membrii familiei avea nevoie, nu știu, am înțeles că până la urmă ajută la reumatism, la dureri de genunchi, dacă te ungi cu, habar nu aveam de chestia asta și pentru mine a fost o premieră absolută să aflu care-i efectul grăsimii de bursuc. În fine, a rugat colega care este responsabilă de închiderea sacului diplomatic cu corespondența diplomatică pentru Chișinău să pună aceste două tuburi în sacul diplomatic la care ea îi spune foarte clar, zice: „Om bun, dar dă-i șoferului care merge cu microbuzul acesta la Chișinău și, la urma urmei, el ajungând în Chișinău, transmite cui trebuie tuburile astea cu grăsime de bursuc”. Nu, ăla a insistat față de ea ca tuburile astea să fie incluse în sacul diplomatic, sacul sigilat și transmis la Chișinău.”Europa Liberă: Cazurile acestea oricum afectează mult imaginea diplomaților Republicii Moldova peste hotare.Aureliu Ciocoi: „Evident, absolut. Mai ales că nu este vorba de contrabandă de proporții, deci, e vorba chiar de două flacoane din astea, cum se spune la noi în...”Europa Liberă: Dar de acea contrabandă despre care s-a vorbit încă de pe timpul fostului ambasador Neguța?Aureliu Ciocoi: „Cu anabolizantele?”Europa Liberă: Da. S-a ajuns la finalitate?Aureliu Ciocoi: „Procesul e în derulare. Din câte cunosc, Procuratura Generală continuă investigațiile să vadă până la urmă care e adevărul cu această operațiune.”Europa Liberă: Pe linie diplomatică, cum ați caracteriza relația moldo-rusă?Aureliu Ciocoi: „Dacă e să fiu sincer, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă la ora actuală este într-o stare de analiză atentă a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”Europa Liberă: Adică se așteaptă rezultatele alegerilor parlamentare?Aureliu Ciocoi: „Exact. Federația Rusă cu certitudine așteaptă să vadă care vor fi rezultatele alegerilor parlamentare anticipate și, probabil, cu mai mult interes așteaptă să vadă ce guvern va fi învestit în urma scrutinului parlamentar, evident, dacă va fi unul monocolor sau va fi un guvern în baza unei coaliții stabilite, dar e un lucru firesc. Eu, dacă aș fi în locul partenerilor noștri de dezvoltare, indiferent din Vest sau din Est, la fel aș sta cu ochii pe Republica Moldova să văd, până la urmă, care vor fi rezultatele exercițiului democratic din 11 iulie.”
Acum 24 ore
08:20
În alegerile anticipate și iulie, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor, va conduce lista alianței dintre Comuniști și Partidul Socialiștilor – cel mai mare partid parlamentar în acest moment. Într-un interviu la Prime TV, liderul Socialiștilor Igor Dodon a explicat că este „un semn de respect” pentru cei „mai experimentați, mai în vârstă”. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a fost înregistrat la CEC joi, 13 mai.În același interviu, Dodon a atacat din nou Occidentul în general, în primul rând Uniunea Europeană și Statele Unite, care ar încerca să preia „sub control instituțiile și structurile statului”. Acest mesaj anti-occidental se regăsește deja și pe afișele pre-electorale ale Partidului Socialiștilor iar Dodon a susținut din nou că în alegerile prezidențiale de anul trecut, partenerii occidentali ar fi susținut-o pe Maia Sandu.
08:20
În Georgia, liderul opoziției, Nika Melia – recent eliberat din închisoare pe cauțiune, în urma unui compromis negociat de Uniunea Europeană – a declarat că va discuta cu fostul președintele Mihail Saakașvili, aflat și exil și care trebui să se „reîntoarcă” în țară și în viața politică. Într-un interviu cu redacția georgiană a postului nostru de  radio, Melia a precizat că partidul său, Mișcarea Uniunii Naționale – înființat de Saakașvili – se va întoarce în parlament numai după ce analizează și „influența crescândă” a președintelui rus Vladimir Putin în zonă.Mișcarea Uniunii Naționale a refuzat să se întoarcă în parlament după ultimele alegeri generale, ceea ce a provocat o lungă criză politică în Georgia, încheiată luna trecută prin acordul încheiat de partidul de guvernământ Visul georgian cu partidele de opoziției, acord mediat de Uniunea Europeană. Fostul președinte Saakașvili, care s-a autoexilat, și-a îndemnat partidul să pună capăt actualului boicot.
08:00
Premierul interimar Aureliu Ciocoi avertizează că după sărbătorile pascale, care au văzut o relaxare locală a restricțiilor sanitare, R. Moldova s-ar putea confrunta cu un noul val de contaminări cu noul coronavirus. Un semn îngrijorător ar fi creșterea de la 0,8 la 0,84 a incidenței numărului de noi cazuri în ultimele zile, potrivit datelor Ministerului Sănătății.Orice cetățean se poate adresa deja la un centru de vaccinare pentru a fi imunizat, în funcție de vaccinurile disponibile, a mai precizat premierul interimat într-un interviu cu radio Europa Liberă. Potrivit lui, circa  200 de mii de persoane sunt deja imunizate cu prima doza, circa 20 de mii cu ambele doze de vaccin. În R. Moldova sunt în acest moment sub 200 de mii de doze de vaccin, cantitate suficientă pentru „ a ne asigur până la mijlocul lunii iunie”.Pentru accelerarea procesului de vaccinare, se preconizează deschiderea unor mari centre de vaccinare, cum ar fi în incinta Palatului Republicii sau în săli de sport, în toată țara. În opinia lui Ciocoi,existe premize „să vaccinam în jur de 70% din populație până la toamnă” dar „asta nu înseamnă că am scăpat de Covid”.Premierul interimar a mai arătat că dacă procentul celor care nu vor să se vaccineze rămâne ridicat, s-ar putea recurge și la „stimulări financiare” dar asta ar fi o decizie pentru viitorul guvern, care va fi format în urma anticipatelor.În 2020, economia națională a scăzut cu 7% din cauza pandemiei de coronavirus, a mai  declarat premierul Ciocoi în interviul cu Europa Liberă. Anul acesta însă, s-ar putea înregistrat chiar o creștere economică de 2%.
07:40
Israelul a lansat tiruri de artilerie și atacuri aeriene asupra Fâșia Gaza în dimineața zilei de vineri, 14 mai, ca răspuns la un nou baraj de rachete trase din enclavă, dar a oprit desfășurarea unei operațiuni terestre.Israelul a anunțat că a concentrat trupe de-a lungul graniței, în timp ce forțele sale aeriene și de la sol au atacat Fâșia Gaza, în continuarea escaladării ostilităților care săptămâna aceasta au făcut, de partea palestiniană, cel puțin 100 de victime, printre care copii, și șapte victime în Israel.Premierul Benjamin Netanyahu a declarat joi că gruparea islamistă Hamas, care controlează Fâșia Gaza, „va plăti un preț greu”.Armata israeliană a anunțat pe Twitter că atacurile de artilerie și cele aeriene au fost parte a unei operațiuni în derulare împotriva Hamas, dar ulterior a clarificat că trupele sale nu au intrat în Fâșia Gaza.Fără vreun semn de aplanare a conflictului, Israelul a fost zguduit de un val de violențe, în care atât arabi, cât și evrei au fost bătuți cu sălbăticie, iar posturi de poliție au fost atacate. Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a ordonat o „întărire masivă” a forțelor de ordine și de securitate, pentru a ajuta la reducerea tulburărilor interne. Pe 13 mai, în Lod, unul din punctele fierbinți ale ciocnirilor dintre arabi și evrei, o persoană înarmată a deschis focul asupra unui grup de evrei, rănind unul. Purtătorul de cuvânt al poliției, Micky Rosenfeld, a declarat că violența în mai multe orașe a fost la un nivel nemaivăzut de zeci de ani și că poliția, „literalmente, previne pogromuri”.Israelul a făcut față și unui baraj nocturn de rachete lansate din sudul Libanului, care a amenințat să deschisă un nou front la granția de nord a Israelului - rachetele însă au căzut în mare.Consiliul de Securitate al ONU are programată o ședință pe 16 mai pe tema conflictului israeliano-palestinian, în timp ce președintele SUA, Joe Biden, a declarat că a discutat cu Netanyahu despre calmarea ostilităților, dar totodată l-a sprijinit pe liderul israelian, spunând „nu a existat o reacție exagerată semnificativă” din partea Israelului.Mediatori egipteni încearcă să convingă Israelul să anunțe un armistițiu. Egiptul a fost adesea un mediator între Israel și Hamas și un jucător cheie în oprirea ostilităților în trecut.Atacurile aeriene ale Israelului au distrus zeci de clădiri, inclusiv trei clădiri cu multe etaje din Fâșia Gaza, care adăposteau militanți și instalații ale Hamas, potrivit Israelului, dar și civili. Ministerul sănătății din Fâșia Gaza spune că bilanțul victimelor a ajuns la 109 palestinieni, inclusiv 28 de copii, și peste 600 de răniți, începând de luni, 10 mai.  Oficiali medicali israelieni au spus că, în Israel, au fost uciși șapte oameni, între care un copil de șase ani.Luptele au izbucnit după confruntări de stradă între protestatari palestinieni și poliția israeliană într-o zonă disputată din Ierusalimul de Est, cauzate de posibila expulzare a unor palestinieni pentru a face loc coloniștilor israelieni. Proteste au mai avut loc în Cisiordania și în orașe israeliene cu comunități mari de arabi.
07:10
În Ucraina, politicianul pro-rus, deputatul Viktor Medvedciuk a fost plasat în arest la domiciliu. Un tribunal de la Kiev a decis aplicarea măsurii de arest până pe 9 iulie, deși Procuratura Generală a cerut o cauțiune de aproape 9 milioane de euro.Medvedciuk și un alt parlamentar pro-rus sunt cercetați pentru înaltă trădare și tentativă de exploatare ilegală a resurselor naturale în Crimeea anexată de Rusia. Zilele trecute, Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a percheziționat locuința și oficiul de la Kiev, iar în februarie Consiliul pentru Securitate Națională l-a sancționat pe Medvedciuk și pe soția sa, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să facă afaceri în țară.Medvedciuk, care are relații personale apropiate cu liderul rus Vladimir Putin, a respins acuzațiile, spunând că ancheta este motivată politic.Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că dosarul penal împotriva lui Medvedciuk este o chestiune internă a Ucrainei, dar că Moscova vrea să se asigure că „în spatele acestei persecuții nu se află dorința de a se debarasa de concurenții politici”.
06:50
Ministerul de Externe poate acoperi „100%” cheltuielile pentru organizarea votului în afara granițelor la alegerile anticipate din 11 iulie, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi, care este și ministru de externe. Într-un interviu cu Europa Liberă, joi, 13 mai, Ciocoi a  subliniat că CEC va decide dacă vor fi circa 153 de centre de votare în străinătate– ca în alegerile din noiembrie anul trecut – sau un alt număr. El a reconfirmat că guvernul interimar a ajuns la o înțelegere cu CEC privind finanțarea alegerilor, și că banii vor fi alocați în tranșe, prima fiind de 70 milioane de lei. Restul banilor vor fi transferați în funcție de  solicitările ulterioare ale Autorității Electorale. CEC estimase costurile pentru alegerile anticipate la circa 125 de milioane de lei iar în interviul cu Europa Liberă, Ciocoi a precizat că executivul poate  aduna o sumă de aproape 105 milioane, pentru ca fondul de rezervă al guvernului – din care se finanțează acest scrutin - nu poate fi lăsat  fără bani. Organizarea alegerilor anticipate nu fusese inclusă în bugetul pe anul fiscal curent. Consilierul prezidențial pentru economie, Veaceslav Negruța, a spus la rândul său într-un interviu Europei Libere că presupusa lipsă a banilor pentru alegeri este o problemă falsă, calificând întreaga discuție între CEC și guvernul interimar drept „un ping-pong între instituții”.El a reamintit că  prin lege, CEC trebuie să asigure bune desfășurare a alegerilor iar guvernul, finanțarea acestora. Mai mult, Negruța a arătat că guvernul „  are la dispoziție și alte programe, care sunt, poate, mai puțin prioritare sau pot fi rectificate ulterior, ele nefiind implementate integral în prima jumătate a anului”. În  orice caz, problema finanțării nu va afecta numărul de centre de votare care se vor deschide în afara granițelor, a asigurat Negruța.Optimism care nu este împărtășit de organizația neguvernamentală Promo-LEX. Joi, Nicolae Panfil, șeful misiunii de observare a alegerilor atenționa că „un eventual buget auster pentru alegeri ar putea însemna, inclusiv mai puține secții de votare deschise, bunăoară în diaspora”. Datele preliminarea ale înregistrării prealabile a alegătorilor moldoveni din străinătate sugerează că în ţări ca Germania, Federaţia Rusă sau Marea Britanie numărul secţiilor de votare ar trebui majorat, în schimb, în ţări ca Italia, România şi SUA, dimpotrivă, micșorat.
06:40
06:40
România relaxează o parte din restricțiile antiepidemice. De pe 15 mai, se elimină obligativitatea purtatului măștii în aer liber, cu excepția piețelor sau târgurilor, și se renunță la carantina de noapte, a anunțat, joi, președintele Klaus Iohannis. Totodată, programul agenților economici revine la normal și vor fi permise activitățile sportive în aer liber la o capacitate de un sfert din locuri, transmite hotnews.ro. De la 1 iunie, nunțile, botezurile și mesele festive se pot organiza cu un număr limitat de participanți, însă această restricție nu mai e valabilă dacă organizatorul garantează că toate persoanele sunt vaccinate. „Vom avea o relaxare pas cu pas, am elaborat calendarul. Relaxările sunt condiționate de evoluția pandemiei și gradul de vaccinare”, a spus președintele Iohannis, după o întâlnire la Cotroceni cu premierul și mai mulți miniștri pe tema relaxării restricțiilor.
05:10
Premierul interimar al Armeniei, Nikol Pașinian, a acuzat armata Azerbaidjanului de trecerea ilegală a frontierei de stat, într-o regiune din sud-estul țării, și încercarea de acaparare a teritoriului suveran armean.Anul trecut, cele două țări au intrat în război din cauza enclavei separatiste Nagorno-Karabah. Conflictul de șase săptămâni a făcut mii de victime și s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Moscova, prin care Armenia a cedat Azerbaidjanului teritorii considerabile pe care îl controlase de zeci de ani. În aprilie, Pașinian și-a dat demisia, în urma presiunilor opoziției, care l-a acuzat de trădare pentru că a semnat armistițiul. Pe 20 iunie, în Armenia urmează să aibă loc alegeri parlamentare anticipate.După o ședință a Consiliului Național de Securitate, joi, 13 mai, Pașinian a spus că „situația este explozivă” în regiunea Syunik din sud-estul țării, unde trupele azere ar fi avansat câțiva kilometri pe teritoriul armean, miercuri, 12 mai, și au refuzat să se retragă.Ministerul armean al apărării a declarat că forțele azere au încălcat și alte două segmente ale frontierei comune. Armata armeană spune că a reușit să oprească avansul trupelor azere, determinând o parte din acestea să se retragă.Pașinian a spus că niciuna dintre părți nu a recurs la forță și că aproximativ 250 de militari azeri continuă să rămână pe teritoriul Armeniei. El a spus că Azerbaidjanul folosește „hărți false” pentru a revendica acele teritorii. „Este o încălcare a teritoriului suveran al Republicii Armenia și un act de infiltrare subversivă”, a declarat Nikol Pașinian.Azerbaidjanul nu a comentat deocamdată acuzațiile.Statele Unite, care fac parte din grupul de la Minsk pentru conflictul din Nagorno-Karabah, au declarat că „urmăresc îndeaproape” tensiunile în creștere și au îndemnat la reținere.
04:50
Ploaie astăzi la Chișinău. Dar e cald – 21 de grade. Și la Kiev, plouă și sunt 19 grade , și plouă și la Moscova. Aici la Praga – tot ploaie și ceva mai răcoare – o maximă de numai 16 grade. La București se anunță soare și 23 de grade.Să răsfoim acum agenda internă a zilei.La Chișinău sosete președintele Lituaniei Gitanas Nauseda la invitația Maiei Sandu, președinta Moldovei. Cei doi lideri vor face declarații în jurul prînzului.Ca de obicei vinerea, fostul președinte Igor Dodon – lider al socialiștilor moldoveni – va răspunde on line celor care îi adresează întrebări. Socialiștii anunță și ei un briefing de presă.Două evenimente consacrate tinerilor astăzi – un workshop on line organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene – despre bune practici în învățământul superior din Uniunea Europeană și oportunități pentru tinerii din Moldova.Si postul de Radio Moldova Tineret orgnizează, tot on line, o dezbatere despre situația tinerilor în al doilea an al pandemiei – dezbatere organizată în colaborare cu fundația germană Friedrich Ebert.In cadrul zilelor Europei 2021 – seara va avea loc un concert al ansambului de cântece și dansuri Roboliubie din Taraclia, spectacol oferit de ambasada Bulgariei în Republica Moldova.Tot seara – începe Ediția a 9 a festivalului Internațional de jazz – Chișinău, tot on line..Din agenda internațională a zileiLa Minsk este anunțat un nou proces împotriva celor care au participat la masivele proteste anti Lukașenka din vara – de data aceasta sunt aduși în fața instanței 12 studenți.La Kiev, președintele Volodimir Zelenski va participa la deschiderea unei sinagogi la Babyn Yar, la memorialul victimelor Holocaustului, locul unde între 1941 si 1943 au fost masacrați la Bayn Yar și împrejurimi în jur de 100 de mii de evrei. Memorialul a fost înființat în 2016.La Belgrad sosește astăzi în vizită președintele Sloveniei Borut Pahor.Sigur, atenția va fi și astăzi îndreptată spre Orientul Mijlociu și evoluțiile din Israel, Fâșia Gaza și Cisiordania, unde violențele continuă... și sunt cele mai puternice din ultimii ani și care au făcut cel puțin 80 de victime palestiniene si 7 israeliene...Ieri armata israeliană a spus că pregătește operațiuni terestre în Fâșia Gaza ca răspuns la miile de rachetele lansate către Israel de militanții Hamas care controleaza Fișia Gaza . Gruparea findamentalistă islamică Hamas este considerată organizație teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeana.
Ieri
21:20
Gruparea Hamas din Fâșia Gaza a continuat, joi, focul intens de rachete asupra Israelului, care a răspuns cu noi lovituri aeriene în enclava dens populată, într-o escaladare continuă a ostilităților și în ciuda eforturilor de pace depuse de mediator egipteni. În timp ce unele rachete lansate de militanți au ajuns în regiunea Tel Aviv, Israelul a distrus prin lovituri aeriene trei clădiri cu multe etaje din Gaza unde se crede că se aflau instalații ale Hamas, după ce a cerut populației civile să evacueze zona. Luptele au provocat ciocniri violente între arabi și evrei în localitățile cu populație mixtă din Israel, prim-ministrul Benjamin Netanyahu avertizând că va folosi un „pumn de fier” pentru a le pune capăt. Zborurile civile au fost anulate sau redirecționate dinspre principalul aeroport al țării, Ben Gurion. Israelul a desfășurat tancuri și trupe la granița cu enclava controlată de Hamas, spunând că pregătește posibile operațiuni terestre. Autoritățile medicale din Gaza spun că 83 de palestinieni au fost uciși de la izbucnirea luptelor, în seara de 10 mai. Oficiali medicali israelieni au spus că, în Israel, au fost uciși șapte oameni.
21:20
Ministerul Sănătății spune că numărul dozelor de vaccin contra COVID-19 administrate în R. Moldova a ajuns la aproape 217 mii, după ce joi au mai primit prima sau a doua doză peste 13 mii de persoane. Tot joi, au fost confirmate 213 cazuri noi de infectare, păstrându-se ritmul redus din ultimele săptămâni, pe fundalul unei campanii de vaccinare tot mai ample. Încă 14 persoane bolnave de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total al deceselor de la începutul pandemiei la 5 995.
19:50
Invitata este Mariana Colun de la anticoruptie.md:
19:40
Cu ceva mai puțin de două luni înaintea alegerilor anticipate, a fost dat publicității joi primul Raport de monitorizare a scrutinului, al Asociației Promo-Lex. Raportul atrage atenția asupra neîndeplinirii unor îmbunătățiri ale legislației electorale a căror necesitate s-a văzut la alegeri anterioare, dar și la neclaritățile și disputele legate de finanțarea votului de la 11 iulie.Decizia Guvernului de a aloca din fondul său de rezervă pentru organizarea alegerilor anticipate deocamdată doar 70 de milioane de lei, ceea ce constituie puţin peste jumătate din costurile estimate de Comisia Electorală Centrală, poate compromite buna desfășurare a scrutinului, consideră Asociația Promo-LEX.În condițiile în care Parlamentul a fost dizolvat şi nu mai dispune de competența de a modifica Legea bugetului de stat, Guvernul e obligat să-şi asume finanţarea integrală a scrutinului, precizează Nicolae Panfil, șeful misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor. El constată că executivul are posibilități financiare, dincolo de cele disponibile în fondul de rezervă, pentru a suplini suma restantă din devizul de cheltuieli de 125 de milioane de lei estimat de CEC: „Există mecanisme în legislația R. Moldova prin care poate fi ajustat bugetul de stat, pot fi alocate până la 10% din bugetele altor instituţii de stat pentru organizarea alegerilor. Reiterăm importanța acestui aspect pentru că CEC poate începe desfășurarea activității sale şi acoperi o bună parte din costuri deja cu cele 70 de milioane alocate din fondul de rezervă al Guvernului, dar e nevoie de previzibilitate şi încredere că toate costurile vor fi acoperite până la urmă.”Un eventual buget auster pentru alegeri ar putea însemna, inclusiv mai puține secții de votare deschise, bunăoară în diaspora, atenţionează Nicolae Panfil. Datele preliminarea ale înregistrării prealabile a alegătorilor moldoveni din străinătate sugerează că în ţări ca Germania, Federaţia Rusă sau Marea Britanie numărul secţiilor de votare ar trebui majorat, în schimb, în ţări ca Italia, România şi SUA, dimpotrivă, micșorat.Nicolae Panfil amintește că înregistrarea prealabilă este unul din criteriile care determină geografia secțiilor de votare în străinătate şi îndeamnă alegătorii din diaspora să se implice în acest proces valabil până pe 26 mai: „Astfel au posibilitatea de a influenţa, de a determina numărul de secţii de votare şi de a ajuta autoritățile electorale să înțeleagă unde sunt necesare secţiile de votare. acest lucru este relevant în special în condiţiile în care vorbim de un eventual buget auster al alegerilor.”Asociaţia Promo-LEX mai atrage atenţia în primul său raport de monitorizare a scrutinului anticipat din 11 iulie asupra neîndeplinirii unor îmbunătățiri ale legislației electorale ale căror necesitate s-a probat la alegeri anterioare. E vorba, între altele, de penalizarea discursului de ură, a implicării bisericii în campanie, a transportării şi coruperii alegătorilor, precum şi prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative în campanie, îmbunătățiri care au fost votate doar în prima lectură, ulterior abandonate de Parlament, aminteşte şeful misiunii Promo-LEX de observarea alegerilor, Nicolae Panfil: „Toate aceste fenomene le-am observat cu prisosință în precedentele campanii electorale, dar cu regret Parlamentul nu a găsit de cuviinţă să le voteze şi în a doua lectură aceste prevederi astfel încât să fim mai pregătiţi de această dată la acest scrutin. Cu regret trebuie să spunem că există riscul ca majoritatea dintre aceste lacune să existe şi în actuala campanie.”Ca şi la precedentul scrutin prezidențial din 2020, Asociaţia Promo-LEX constată că pe fundalul unei micșorări nesemnificative a numărului de alegători înregistrați oficial, crește numărul celor fără domiciliu sau reşedinţă, precum şi a alegătorilor din regiunea transnistreană, categorii care constituie circa 15 la sută din numărul total al persoanelor cu drept de vot, precizează Nicolae Panfil:„Acest lucru este îngrijorător din simplul considerent că aceşti cetăţeni urmează să voteze pe liste suplimentare, iar conform bunelor practici se recomandă ca numărul celor care votează pe liste suplimentare să fie cât mai mic posibil.”Comisia Electorală Centrală a anunțat că va începe să primească documentele necesare pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând de vineri, 14 mai. Asociaţia Promo-LEX constată că persoanele care vor să candideze independent sunt discriminate în raport cu partidele întrucât trebuie să colecteze în sprijinul lor un număr dublu de semnături faţă de cel necesar pentru înregistrarea unei formațiuni. Experţii Asociaţiei mai precizează că pentru prima dată la acest scrutin, partidele politice sunt obligate nu doar să respecte cota minimă de 40 la sută de reprezentare gender pe listele de candidaţi, dar să se asigure că la fiecare 10 poziţii de pe listă au cel puţin câte patru femei sau bărbați. 
18:20
Procuratura Generală a Ucrainei a cerut unui tribunal de la Kiev, care examinează arestarea preventivă a mogulului și deputatului pro-Kremlin, Viktor Medvedciuk, să stabilească o cauțiune de 300 de milioane de hrivne (aproape 11 milioane de dolari). Având relații personale apropiate cu liderul rus Vladimir Putin, Medvedciuk este cercetat în Ucraina pentru trădare, împreună cu un alt parlamentar pro-rus. Notificarea în legătură cu ancheta i-a fost înmânată marți, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a percheziționat locuința și oficiul de la Kiev. În luna februarie, Consiliul pentru Securitate Națională al Ucrainei l-a sancționat pe Medvedciuk și pe soția acestuia, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să facă afaceri în țară. Mogulul și partidul său pro rus, Platforma de Opoziție – Pentru Viață, au respins acuzațiile de trădare, spunând că ancheta este motivată politic. 
18:20
Oficiali ai Uniunii Europene se pronunță pentru o reacție mai fermă a blocului comunitar la agresiunea Rusiei față de Ucraina, fiind de părere că scopul final al Moscovei este să absoarbă regiunile din Donbas unde continuă de șapte ani războiul separatiștilor pro-ruși împotriva forțelor guvernamentale ucrainene. Avertismentul apare într-un raport văzut de Europa Liberă al serviciului diplomatic al Uniunii Europene, care a fost prezentat săptămâna aceasta țărilor membre, după recentele tensiuni cauzate de masarea de trupe ruse la granițele Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mobilizat sprijin occidental în fața amenințării rusești, Moscova retrăgându-și forțele.
18:20
Ambasada R. Moldova la Tel Aviv a adresat un nou apel cetățenilor moldoveni din Israel, îndemnându-i să respecte toate indicațiile autorităților israeliene și să aibă la îndemână actele și lucrurile strict necesare, în eventualitatea unor atacuri cu rachetă din Fâșia Gaza. Militanții Hamas care controlează enclava au lansat sute de rachete în Israel începând din 10 mai, iar forțele israeliene au efectuat numeroase lovituri aeriene în Fâșia Gaza pentru neutralizarea militanților. Autoritățile medicale din enclava dens populată spun că au fost uciși cel puțin 70 de palestinieni. Israelul a înregistrat șapte victime. Comunitatea internațională a făcut apel la dublarea eforturilor pentru instaurarea calmului. Israelul a spus că pregătește și eventuale operațiuni terestre.
17:00
Vasile Botnaru stă de vorbă cu Gheorghe Cojocaru care comentează cele mai recente evenimente politice: reașezări, alianțe, promisiuni și strategii politice în vederea alegerilor parlamentare anticipate.  Gheorghe Cojocaru: „Dacă socialiștii lui Igor Dodon au bătut palma cu comuniștii lui Vladimir Voronin, producând prima surpriză de proporții a alegerilor parlamentare anticipate, forțele de dreapta cu cea mai mare vizibilitate - Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr -, care reprezintă contraponderea stângii radicale și revanșarde, nu se vor regăsi în fostul Bloc ACUM în această campanie electorală, ci promit să-și dea mâinile în viitorul parlament care va rezulta din scrutinul din 11 iulie.” Europa Liberă: Un alegător mai pasionat s-ar putea întreba: cum așa, socialiștii lui Dodon și comuniștii lui Voronin, după ce s-au certat ca la ușa cortului ani de-a rândul, reușesc să dea la o parte animozitățile și în fața unui pericol, cum zic ei, se unesc, în timp ce forțele care au sprijinit-o pe Maia Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale, conștienți și ei de un pericol al revanșei, așa cum spuneți Dvs., nu se pot aduna împreună pentru a replica câștigul de la prezidențiale?Gheorghe Cojocaru: „Șocul înfrângerii lui Dodon în alegerile prezidențiale l-a readus, după cum se vede, cu picioarele pe pământ, mai ales că în ultimul timp a comis o serie de erori tactice, care i-au ușurat Maiei Sandu sarcina de a dizolva parlamentul. Coalizarea stângii în jurul socialiștilor este însă un obiectiv strategic, pe care Igor Dodon l-a tratat ca atare, creându-și în acest fel premisele necesare pentru a putea pretinde pârghiile viitoarei guvernări. Pe de altă parte, după succesul la prezidențialele de anul trecut, dreapta întârzie, dacă deja nu a întârziat definitiv, întârzie să realizeze că și pentru ea, ca și pentru partidele de stânga, coalizarea este, de asemenea, un obiectiv strategic, dacă vrea realmente să-și asigure un mandat pentru următorii patru ani. Lipsa de reacție pe dreapta la mișcarea socialiștilor și comuniștilor va dezechilibra scena politică și va pune în dificultate alegătorul proeuropean, mai ales că erorile de natură strategică, după cum se știe, duc la pierderea războaielor electorale.”Europa Liberă: Sondajele de opinie, care nu plac sigur că partidelor, arată că nu toată lumea în egală măsură are șanse de accedere în viitorul parlament, ne referim, în primul rând, la șansele inegale ale celor două formațiuni care au format pe timpuri Blocul ACUM. Ce soluție ar fi pentru ca să fie o competiție cu șanse? Gheorghe Cojocaru: „Da, într-adevăr, cu Maia Sandu președinte, Partidul Acțiune și Solidaritate este în creștere de popularitate și sprijin electoral, în timp ce Partidul Demnitate și Adevăr, cu un bazin electoral de circa 3-5 la sută, după cum arată sondajele de opinie, va trebui să treacă un necruțător examen public la viitoarele alegeri. Dacă PAS-ul își are deja asigurat în loc important în configurația parlamentară de după 11 iulie, cei de la Demnitate și Adevăr se află într-o situație mult mai complicată, orice decizie inadecvată putând să-i coste viitorul politic. Soluția ar presupune un efort de autodepășire din partea liderilor Platformei Demnitate și Adevăr, pentru a nu cădea în capcana amăgirilor de sine, după cum pare că deja se întâmplă.”Europa Liberă: Eu v-aș invita să ne uităm un pic în oglinda retrovizoare după ce parlamentul este deja dizolvat și se intră în campania electorală. Ce rezultate și ce impresii lasă în urma lor cele două partide de dreapta din fostul deja legislativ, iarăși mă refer la PAS și la PPDA?Gheorghe Cojocaru: „Cele două brațe ale fostului Bloc ACUM au avut și momentele lor de glorie, când au pus punct dominației oligarhice și au preluat puterea prin coabitarea cu socialiștii, au avut și momente de cădere la trecerea în opoziție, din toate acestea acumulând o experiență politică și de stat extrem de prețioasă și maturizându-se sub ochii alegătorilor. S-a văzut că și Partidul Acțiune și Solidaritate, și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr sunt profund atașate valorilor democratice și europene și au oameni care merită să se regăsească și în viitorul parlament.” 
16:20
Comisia Electorală Centrală a înregistrat, joi, blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor. Blocul a fost creat cu o zi mai devreme de liderii PCRM și PSRM, Vladimir Voronin și Igor Dodon, în vederea participării cu o listă comună de candidați la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.Înregistrarea blocului în calitate de concurent electoral încă nu a avut loc, depunerea cererilor și listelor de candidați urmând să înceapă pe 14 mai. În ciuda animozităților personale dintre cei doi lideri, socialiștii și comuniștii au spus că își consolidează eforturile pentru a preveni preluarea puterii de către forțe unioniste.Sondajele de opinie publice sugerează că PCRM nu ar intra în parlament în mod independent la următoarele alegeri, iar popularitatea PSRM a scăzut după ce Dodon și-a încheiat mandatul de șef al statului, în luna decembrie.
16:20
Departamentul de stat al Statelor Unite a acuzat China de „genocid” împotriva musulmanilor uiguri din provincia Xinjiang și altor minorități religioase. Într-un nou raport anual despre libertatea confesională în lume, dat publicității pe 12 mai, secretarul de stat Antony Blinken a repetat acuzații asemănătoare formulate la adresa Chinei și de fosta administrație Trump.Blinken a mai numit Iranul și Rusia printre țările în care libertatea religioasă este încălcată cel mai grav. Lista mai include Arabia Saudită, Myanmar, Nigeria. Printre exemplele din Rusia, șeful diplomației americane a adus hărțuirea, reținerea și deposedarea de proprietate a Martorilor lui Iehova, dar și a reperezentanților comunității musulmane, sub pretextul luptei cu extremismul. În cazul Iranului, raportul include o listă de restricții și penalități cu ajutorul cărora este limitată libertatea religioasă, inclusiv în cazul religiei oficiale șiite.
15:50
În R. Moldova a fost lansată, joi, platforma națională online pentru programarea cetățenilor eligibili la vaccinare împotriva COVID-19, a anunțat ministerul Sănătății.Platforma www.vaccinare.gov.md creată cu sprijinul financiar al Organizației Mondiale a Sănătății a fost lansată la aproape două luni și jumătate de la începerea campaniei de imunizare, o dată cu intrarea acesteia în etapa a treia în care urmează a fi deschisă treptat întregii populații.Pentru programare, trebuie indicate raionul și localitatea conform adresei de domiciliu și selectat un centru de vaccinare disponibil în regiunea respectivă. Cei care nu sunt eligibili la etapa actuală a campaniei de vaccinare se pot înscrie pe listele de așteptare, a spus ministerul Sănătății într-un comunicat. Până acum, persoanele eligibile erau invitate să se vaccineze de către medicii de familie sau prin intermediul angajatorului.De la startul campaniei de vaccinare, au fost administrate aproape 203 mii de doze de vaccin. Primele două etape ale campaniei au inclus persoanele din prima line a luptei cu pandemia de COVID-19 și persoanele vulnerabile, inclusiv cele cu vârstă de peste 60 de ani sau cu comorbidități.
15:50
Armata israeliană a spus, joi, că pregătește operațiuni terestre în Fâșia Gaza, continuând loviturile, ca răspuns la rachetele lansate de militanți în Israel. Tot joi, ministerul Sănătății din enclava dens populată și controlată de milițiile Hamas a spus că peste 70 de palestinieni au fost uciși în raidurile aeriene israeliene, care durează de peste două zile.Șapte oameni au fost uciși în Israel, au spus autoritățile medicale israeliene. O rachetă lansată din Gaza a lovit o clădire în apropiere de Tel Aviv, rănind cinci oameni. În timp ce comunitatea internațională a exprimat îngrijorări în legătură cu posibila scăpare de sub control a luptelor izbucnite pe 10 mai, armata israeliană a spus că loviturile în Gaza pentru neutralizarea militanților vor continua.Ministrul apărării, Benny Gantz, a spus că a dispus și „întăriri masive” pentru forțele de securitate care încearcă să reinstaureze calmul în localitățile cu populație mixtă evreiască și arabă. Gruparea Hamas a semnalat că este gata să continue luptele, liderul său politic, Ismail Haniyeh, spunând că este o confruntare cu durată nedeterminată.
15:50
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a cerut să i se confiște deputatului democrat Alexandru Jizdan peste 770 de mii de lei, care ar constitui „avere nejustificată” obținută de parlamentar și familia acestuia în perioada 2016 – 2019.Într-un comunicat, ANI mai spune că, în urma unui control al declarațiilor de avere și interese ale lui Jizdan, a mai cerut Procuraturii Generale să-l investigheze pe deputat în privința falsului în declarații. Ministru de interne în perioada supusă verificărilor, Jizdan a spus într-o reacție pe Facebook că și-a declarat corect averea și interesele, iar concluzia ANI s-ar datora unei „confuzii”.Inspectorii de integritate spun însă că Jizdan a omis să declare mai multe proprietăți, inclusiv un apartament și alte două bunuri imobile dintr-un oraș din sudul Olandei deținute cu drept de folosință de unul dintre copii. Ziarul de Gardă relatează că, pentru 2020, Jizdan a declarat venituri din salariul de deputat de 168 841 de lei, venituri mult mai mari primite ca îndemnizații de la parlament, în valoare de 230 075 de lei, dar și o pensie de 90 343 de lei.
11:50
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că actuala campanie electorală va fi destul de tensionată și spune că mai multe partide se întrețin din banii oferiți în „culioace”, iar Moscova i-a cuplat pe Igor Dodon și Vladimir Voronin pentru a consolida segmentul de stânga. Europa Liberă: Avem această discuție în ajunul alegerilor parlamentare anticipate. Cum definiți miza acestui scrutin parlamentar anticipat?Alexandru Tănase: „Este o miză importantă, orice alegeri sunt o miză, deoarece vor determina evoluția societății moldovenești în următorii patru sau poate chiar opt ani de zile, în funcție de cum se aranjează cărțile și cine va domina în această ecuație, dar nu sunt dispus să exagerez această miză, deoarece de fiecare dată politicienii afirmă că aceste alegeri sunt cruciale, ca la o distanță de două luni de zile...”Europa Liberă: ...și că Moldova se află la răscruce, la intersecția tuturor relelor.Alexandru Tănase: „Păi, dar ridicați retorica din ultimii 30 de ani, asta a fost mereu și peste două luni de zile observăm că nu mai sunt ele nici atât de cruciale, Republica Moldova se află într-o zonă geografică unde de la an la an se schimbă multe, dar de la 100 de ani la 100 de ani lucrurile rămân neschimbate, așa că nu cred că merită dramatizată importanța acestor alegeri, dar nici diminuată. Ca orice sufragiu, sigur că el este mai tare decât glonțul, este foarte important, deoarece noi vom decide care va fi guvernul acestei țări, cine ne va guverna, sper să avem o dezbatere în această campanie, măcar zece la sută din timp să fie dedicat pe politici, ca noi să putem să înțelegem exact care sunt viziunile politicienilor pe politicile economice, culturale, educaționale, sociale ș.a.m.d., măcar să auzim viziunile de reformă pe câteva domenii, deoarece, din păcate, în ultimii zece ani competițiile electorale s-au focusat mai tare pe...”Europa Liberă: ...atac la persoană.Alexandru Tănase: „Păi, da, cine este mai virgin și cine este mai hoț și, în fond, asta nu ne-a permis niciodată să înțelegem, de fapt, ce votăm, am votat oameni care strigă foarte bine, dar am avut momente când am constatat că acești oameni au fost absolut inapți să guverneze sau să furnizeze ceva mai mult.”Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță că 53 de partide pot să se înscrie în cursa electorală din 11 iulie.Alexandru Tănase: „Așa este...”Europa Liberă: Ce părere aveți despre acest număr de partide în Republica Moldova?Alexandru Tănase: „Este o chestiune inerentă oricărei democrații și, până la urmă, nu contează numărul de partide, cetățenii au clar formulate preferințele electorale, eu cred că, în principiu, oamenii cam știu cu cine vor vota, îs foarte puțini indeciși, chiar și cei care fac sondajele acestea de opinie, ei deseori zic că persoanele care sunt indecise, în mare parte sunt persoane care nu vor să divulge care este opțiunea lor electorală. Noi cunoaștem care sunt politicienii, privim televizorul, urmărim pe internet, știm care sunt atitudinile lor, care sunt plusurile, minusurile, iubim pe cineva, urâm pe altcineva, faptul că mai sunt încă 50-53 de figuranți care vor veni în această campanie, este dreptul lor, nu-l poți opri, dar nu înseamnă că cineva va sta în cabina de vot și va selecta din cei 53 care sună mai bine sau care are un logo mai tentant.”Europa Liberă: De fapt, care ar fi esența existenței unui partid dacă are doar ștampila?Alexandru Tănase: „Întrebarea este legitimă și, în același timp, care este logica unui partid chiar cu ștampilă, dacă el nu participă în competiție? E exact cum ai avea o echipă de fotbal și nu ai lăsa-o să joace din cauză că oricum ea va pierde. Sunt oameni care vor să-și încerce norocul, sunt persoane în viața publică care au partide neînsemnate până la un moment dat, dar eu cred că au șansă acum să iasă la un rezultat mai performant.”Europa Liberă: Mulți ani a fost acreditată ideea că partidele în Moldova ar fi ajuns un fel de SRL-uri, un business pentru unii politicieni, pentru că unele s-au vândut, altele s-au cumpărat.Alexandru Tănase: „Sunt, sunt un business și, de fapt, ele sunt partide din dotarea politicienilor, noi nu avem niciun partid în Republica Moldova, dar absolut niciunul, care ar fi măcar aproape ca și standard sau mecanism de funcționare cu partidele occidentale, noi nu avem așa ceva.”Europa Liberă: Deci, partidul se construiește doar de la lideri și atât?Alexandru Tănase: „Sigur, există liderul care are o idee, el își găsește trei, patru sau zece persoane care sunt prinse de ideile lui, după care, după tradiția sovietică, se instaurează o subordine și o dominație din partea liderului a tot ceea ce se întâmplă, ideea liderului este determinantă și, din punct de vedere structural, partidele funcționează pe baza logicii centurii de transmisie, de la președintele partidului la ultimul consilier dintr-un sat de la Naslavcea. Și asta nu s-a schimbat niciodată în Moldova, plus că există și altceva, apar deseori proiecte instantanee și există și piața secundară a partidelor politice, care se tranzacționează, se vând pe piață. Cine vrea să evite procedurile acestea complicate de la Ministerul de Justiție de acumulare a semnăturilor, nu are decât să facă un congres și să-și cumpere...”Europa Liberă: Acum nu se mai înregistrează la Ministerul Justiției, dar la agenție.Alexandru Tănase: „Da, la ASP. Dar, în fond, există rigori diferite, nu-i cum a-i înregistra un SRL, ai nevoie de un număr anumit de oameni, cu o anumită reprezentare teritorială, plus rigorile sunt destul de complicate, așa că există, și nu cred că trebuie să ne deranjeze lucrul acesta.”Europa Liberă: Dar la 30 de ani, aproape 30 de ani de independență, credeți că pe listele partidelor mai pot fi cumpărate locurile?Alexandru Tănase: „Noi o să purtăm discuțiile acestea și foarte des lunecăm spre o zonă, așa, a ipocriziei - dle, că sunt partide integre care, vezi Doamne, există doar din contribuțiile propriilor membri. Astea sunt povești, politica este o chestie extrem de scumpă, foarte scumpă, este vorba de ordinul zecilor de milioane de euro pentru a merge într-o campanie electorală, de undeva banii aceștia vin, cei care sunt pe listele electorale contribuie și este evident, când vezi într-o listă electorală un om de afaceri sau un om bogat care nu neapărat are aspirații politice, este absolut evident că el a cotizat, într-un fel sau altul, pentru acel partid și nu ar fi o problemă dacă am avea o legislație mai permisivă, ori noi am moștenit încă din perioada guvernării Partidului Democrat o legislație foarte restrictivă cu referire la partidele politice, dar, de fapt, partidele sunt prizonierii și ostaticii statului. Este CEC-ul, este Fiscul, sunt o groază de instituții care le monitorizează și care sunt obligate, într-un fel, grație acestui sistem foarte rigid, să recurgă la diferite modalități care nu neapărat sunt imorale sau ilegale de finanțare.”Europa Liberă: Dar legea s-a mai schimbat, pentru că acum partidele sunt finanțate de stat?Alexandru Tănase: „Sunt finanțate de stat, dar sunt și controlate de stat și sancțiunile sunt foarte mari, inclusiv până la scoaterea din campania electorală. Eu cred că cumva mecanismele acestea represive trebuie relaxate și din moment ce există niște realități, când partidele sunt finanțate de anumite persoane – să le dăm voie să o facă, să o facă transparent, fără restricții sau limitări până la ce plafon poți finanța un partid sau altul.”Europa Liberă: Dar dacă sunt atât de costisitoare alegerile, totuși, liderii de unde iau bani și iarăși se vorbește că nu toate sumele ar fi transparente?Alexandru Tănase: „Eu cred că majoritatea sumelor nu sunt transparente. Când toată lumea îl acuză pe Igor Dodon că cineva îi finanța partidul ș.a.m.d., acesta a avut nenorocul să fie filmat, dar noi nu știm ce se întâmplă în birourile altor partide politice. Nu trebuie să fim ipocriți acum și să încercăm să prezentăm lucrurile că undeva cineva este, vezi Doamne, cu aripioare și în culoare roz și cineva este negru – nu-i așa, procesul politic este scump, este o chestie foarte scumpă în toată lumea, finanțări semitransparente sau obscure au loc în toate partidele din toată lumea, nu o să-mi găsiți un partid care nu a trecut măcar o dată printr-un scandal legat de finanțări sau, cel puțin, investigații penale pentru finanțarea partidului.”Europa Liberă: Și atunci pentru unii râvna aceasta de a ajunge cu orice preț la putere e ca să recupereze o parte din banii pe care-i cheltuie în campania electorală, și nu numai?Alexandru Tănase: „Nu neapărat, sunt oameni care vor să meargă în politică, deoarece amorul propriu sau orgoliul le sugerează sau este om de afacere prosper, dar pentru statutul său social i-ar plăcea să aibă și statutul de deputat sau un pașaport diplomatic. Motivațiile oamenilor sunt foarte diferite, eu cred că și aici când încercăm să acredităm ideea că, dle, investești bani în politică ca să vii să furi, tot e o mare exagerare, nu toți oamenii care sunt în politică fură. Dimensiunea furturilor care sunt enunțate în spațiul public este supraexagerată, există problema asta, ea este gravă, ea este mare, dar nu are dimensiunea care este scoasă în evidență.”Europa Liberă: Tot politicienii din parlament au spus că pentru un mandat era gata cel care-l cumpără să-i dea și un milion.Alexandru Tănase: „Eu când aud sumele astea cu milioane, mă umflă râsul. Eu, vă spun sincer, toată viața am făcut avocatură, cu excepția la deceniul acesta cât am fost în politică, cunosc foarte mulți oameni de afaceri, știu cum arată afacerile, am asistat afaceri la naștere și la lichidarea acestora, eu vreau să vă zic că sumele care sunt operate, ele sunt desprinse în cea mai mare parte de realitate.”Europa Liberă: Tot deputați din parlament vorbesc despre aceste sume, unii din ei au spus că au făcut denunț și la procuratură.Alexandru Tănase: „Cine vă pune să-i credeți? Când făceau acum un an de zile tranzacțiile acestea, migrările prin parlament, că unul a luat cinci milioane, trei milioane, eu într-o zi calculasem niște sume, dle, dar ce să faci cu, pentru ce cumperi oamenii aceștia, ce să faci cu ei și unde, la ce i-au ajutat?”Europa Liberă: Cât de păgubos e acest traseism în parlament?Alexandru Tănase: „Nu-mi place cuvântul traseism, din cauza că...”Europa Liberă: Trecerea dintr-un partid în altul.Alexandru Tănase: „Este o chestie absolut firească și absolut normală, când există argumente, când ai argumente. Noi avem deputatul pe care eu îl respect foarte mult, am lucrat cu el la Fundația Soros, dl Oazu Nantoi, el a fost cam în toate partidele politice. Putem să-l numim traseist pe d-lui? Eu cred că nu putem. Da, s-a schimbat situația într-un partid, omul și-a revăzut anumite puncte de vedere, prioritățile, viziunile, este o chestie absolut firească. Deputatul nu este iobagul proprietarului de partid sau președintelui de partid, că dacă te-am adus în parlament eu pot face orice porcărie, ești obligat să-mi stai aici și să-mi votezi, că eu te-am adus în parlament – este o abordare greșită. Și atunci când au votat decizia aceasta cu traseismul, însuși termenul acesta, el îi foarte...”Europa Liberă: Declarația adoptată de toți deputații, ca imediat după adoptarea ei să treacă alții dintr-o tabără în alta.Alexandru Tănase: „Dar foarte curios că cei care au votat au fost și ei toți prin toate partidele. Asta-i realitatea moldovenească, nu trebuie să încercăm acum să-i blamăm pe alții, în timp ce restul au făcut cam același lucru.”Europa Liberă: Va reuși acest scrutin din 11 iulie să purifice clasa politică atât de mult criticată de cetățeni?Alexandru Tănase: „Așteptările sunt exagerate, eu nu cred că el va purifica, dimpotrivă, clasa politică va deveni mai toxică, deoarece se vor întoarce în viața publică, va reveni echipa lui Vladimir Voronin, va reveni Constantin Starîș și ei o să revină toți, ei nu revin pur și simplu ca votanți în parlament, ei vor reveni cu viziunile, mesajele, apucăturile, relațiile, obiceiurile, cu tot ceea ce a fost. Așa e?”Europa Liberă: Hai să vorbim despre poziționarea partidelor în această campanie electorală. În funcție de doctrină, în funcție de integrare regională, în funcție de ce se poziționează formațiunile politice?Alexandru Tănase: „Noi avem două opțiuni în Republica Moldova, este vorba despre atitudinea față de independența Republicii Moldova, acesta este elementul-cheie, adică sunt persoane, o grupare mare nostalgică pro-comunistă, ca să zicem așa, pro-rusească, care este Dodon, Voronin, Usatîi, sunt oameni care reprezintă aceeași opțiune pro-nostalgică, chiar dacă ei fac declarații de dragoste pentru Republica Moldova, ei au fost cei mai mari adversari ai apariției statului acesta.”Europa Liberă: De ce ziceți asta?Alexandru Tănase: „Din ce cauză? Deoarece când s-a proclamat independența, ei erau în Interfront, ei au fost oameni care au luptat împotriva acestei independențe, sunt oameni care au sprijinit regimul de la Tiraspol, au sprijinit secesionismul găgăuz, sunt oameni care urăsc sincer această creatură, deși declară altceva. Și există altă partidă, există o partidă care dorește în favoarea independenței Republicii Moldova, chiar și cei care sunt unioniști, oricum ei văd independența ca o realitate opozabilă fostului imperiu sovietic, aceste două opțiuni au fost în acești 30 de ani de zile și ele sunt, doar că se numesc diferit, cândva se numea Partidul Democrat Agrar, acum se numește Partidul Socialiștilor, oamenii și viziunea sunt aceiași, se numea Blocul Moldova Democrată (BMD), acum este PAS. Denumirile s-au schimbat, au apărut și figuri noi, evident, dar ideologia care este îmbrățișată aceasta este și, oricât am încerca, noi nu vom reuși să ne desprindem de această paradigmă, care este una firească pentru o țară care a apărut așa cum a apărut Republica Moldova.”Europa Liberă: Pe stânga cum vedeți consolidarea forțelor și chiar că atât de ușor au găsit limbă comună Igor Dodon și Vladimir Voronin sau că ar fi avut un mediator și se zice că acest mediator are și nume – Vladimir Plahotniuc?Alexandru Tănase: „În primul rând, nici Dodon și nici Voronin nu sunt politicieni de stânga. Calificarea unei forțe politice ca fiind de stânga depinde de atitudinea acestora față de proprietate, instrumentele de producție ș.a.m.d., sunt o serie de elemente, așa-i.”Europa Liberă: În Moldova nu se vorbește despre doctrină, se vorbește despre...Alexandru Tănase: „Nu se vorbește, este gruparea pro-rusească, gruparea pro-rusească putea fi determinată să se coaguleze din altă parte, pentru că singurul centru influent care poate pune presiune pe toți se află la Moscova și cred că acolo trebuie căutat cel care regizează unificările între personaje care, să am pardon, dar relația lui Igor Dodon cu Vladimir Voronin și toate insultele care, nici nu-i vorba de critici, au fost chestii foarte urâte care s-a spus reciproc, chiar umilință, inadmisibile, într-un context normal. Eu cred că, de fapt, Rusia este cea care orchestrează o anumită coagulare a forțelor, exact cum a fost și în trecut când spunea Vladimir Voronin, când l-a sprijinit pe Igor Dodon, a zis că «это сукин сын, но это наш сукин сын» (este fiu de cățea, dar e de-al nostru), lui îi aparține expresia. Cred că bagheta acolo se află, deoarece ei sunt acei care ar beneficia pe seama unui astfel de mariaj care, într-un fel sau altul, ar demonstra că partida rusească nu pierde teren în Moldova.”Europa Liberă: Și șansele acestei partide cum le vedeți?Alexandru Tănase: „Ele sunt destul de mari, evident că sunt destul de mari, societatea este aceeași, nu s-a schimbat nimic în societate, oamenii sunt aceiași.”Europa Liberă: Se mai schimbă bazinul electoral, totuși mai migrează unii alegători dintr-o tabără în alta.Alexandru Tănase: „Mai puțin migrează, se schimbă mai mult fizic, unii decedează, alții se nasc, care obțin dreptul de vot, ca să zic așa, care au altă gândire, el se schimbă în mod firesc, dar eu nu aș zice că noi asistăm la o schimbare crucială de situație, da, raportat la 2001 avem altceva acum, dar raportat la ceea ce a fost cu cinci ani în urmă, eu chiar nu văd niciun fel de schimbări.”Europa Liberă: Și totuși, considerându-se un eșichier de stânga, și aici e vorba de PSRM, de PCRM, de partidul lui Renato Usatîi, de partidul lui Ilan Șor...Alexandru Tănase: „Da, toți împreună.”Europa Liberă: Cum îi vedeți pe toți împreună?Alexandru Tănase: „Eu îi văd ca o forță redutabilă, care sunt capabili să ia un rezultat foarte bun și chiar dacă se va întâmpla că ei nu vor avea majoritatea pentru a guverna, ei vor fi capabili să facă viața amară și să facă, bun, se va numi oficial o opoziție redutabilă, dar, de fapt, să le otrăvească viața foarte multora cum au făcut-o, eu îmi amintesc foarte bine care a fost conduita Partidului Comunist când eram noi la guvernare. Da, ei erau puțini, dar ei pur și simplu nu ne permiteau să lucrăm într-un regim normal, fie că spărgeau tribuna la parlament, fie că Iura Munteanu l-a bătut pe Andrei Popov, adică ei mereu ceva făceau. Și acum, apropo, revine și Iurie Munteanu, revine și Mark Tkaciuk, toate grupările acestea care se vor coagula pe zona asta pro-rusească, eu nu vreau să-i zic stânga, deoarece, de fapt, politicile de stânga la noi sunt promovate de PAS. Ei sunt oamenii care au grijă de pensii, uitați-vă la mesajele lor sociale, ele sunt absolut de stânga, de asta eu cred că e mai bine să facem o divizare corectă, să-i numim pro-Rusia și opțiunea partida, ca să zic așa, pro-europeană, pro-românească, mai apoi deja ceea ce ține de stânga, dreapta, astea-s chestii care...”Europa Liberă: Dacă ei luptă ca să nu fie irosit niciun vot pe stânga, totuși, ei se vor înțelege doar până în ziua alegerilor sau și după?Alexandru Tănase: „Și după. Eu cred că și după se vor înțelege.”Europa Liberă: Dar ei sunt diferiți.Alexandru Tănase: „Depinde, încă o dată, cine stă în spate și care sunt instrumentele de presiune și influență pe care le are. Rusia a demonstrat că ea nu neapărat trebuie să câștige alegerile la urna de vot, ea este foarte abilă la negocieri, mai mult ca atât, contradicțiile și rânza din partea asta proeuropeană ale politicienilor sunt atât de mari, încât cu ușurință le poți juca și să obții rezultate care nu ar reflecta în niciun fel structura votului.”Europa Liberă: Admiteți că și Vladimir Plahotniuc poate să stea în spatele acestei înțelegeri pe eșichierul de stânga?Alexandru Tănase: „Eu nu știu ce face Vladimir Plahotniuc, dar îmi amintește invocarea acestui nume în toate contextele actuale când nu ai o explicație plauzibilă despre stafia lui Hamlet, când nu ai ceva de ce te temi și nu poți explica, faci recurs la argumentul Plahotniuc. Sincer să fiu, nu văd ce instrumentar ar avea el ca să coaguleze partide și personaje totalmente desprinse de dânsul, care au cu totul alte viziuni.”Europa Liberă: Dar el ar fi mai vulnerabil în fața unei guvernări pro-occidentale?Alexandru Tănase: „Vulnerabilitatea unei persoane ține de capacitatea de acumulare a probelor împotriva sa. Deocamdată am văzut foarte multe declarații, dar nu am văzut...”Europa Liberă: Procurorul general a spus că dl Plahotniuc este persoana numărul 1 responsabilă de furtul miliardului.Alexandru Tănase: „Dacă procurorul general a spus lucrul ăsta, atunci din ce cauză nu s-a reușit obținerea unui mandat prin Interpol? De ce? Deoarece e una declarația și alta e proba.”Europa Liberă: S-au mai sechestrat din averile pe care le avea...Alexandru Tănase: „Sechestrează autoritățile moldovenești, probatoriul este altceva. Probatoriul sunt faptele care necesită a fi prezentate într-un fel anume. Dacă ele sunt, nu contează cine se află la guvernare, dacă ele nu sunt, iarăși nu va conta cine se află la guvernare. Cred că este o mare greșeală să irosim ani buni vânând stafii nu-i clar pentru ce și nu-i clar cu ce scop, și nu-i clar cu ce finalitate. Noi am putea să ne folosim energia în chestii mult mai importante, care realmente țin de viața fiecăruia din oamenii care locuiesc în țara asta.”Europa Liberă: S-au întâmplat niște lucruri urâte în Republica Moldova și cineva trebuie să poarte răspundere?Alexandru Tănase: „Da, trebuie să poarte răspundere cei care au făcut, care au furat miliardul, toți cei care au comis toate ilegalitățile acestea, toți trebuie să poarte răspundere, procurorii să se ocupe de chestia asta. Parlamentul are alte atribuții, guvernul are alte atribuții.”Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că totuși cei vinovați vor fi aduși pe banca acuzaților?Alexandru Tănase: „Eu cred că, până la urmă, cineva va fi condamnat.”Europa Liberă: Cineva care-i țap ispășitor, cineva care nemijlocit trebuia să răspundă? Alexandru Tănase: „Greu de spus. Eu nu cunosc esența dosarului, nu cunosc dosarul ăsta, ce-i cu dânsul, altceva decât din presă n-am avut ocazia să știu, dar cineva va fi condamnat în mod clar, deoarece e o chestiune de politică majoră – așa e? – și politicienii, indiferent cine va fi la putere, vor fi obligați de opinia publică să preseze pentru a furniza condamnări. Acum vor fi recuperați banii? Eu cred că nu vor fi recuperați.”Europa Liberă: De ce?Alexandru Tănase: „Păi din cauză că banii au fost furați cu 10 ani în urmă sau când s-au furat ei?”Europa Liberă: În 2014.Alexandru Tănase: „În 2014, cu opt ani în urmă. Credeți că cineva stă opt ani de zile și așteaptă să vină procurorii să-i ia banii ăștia? M-aș mira. Fraude au fost foarte multe, inclusiv în SUA s-au făcut fraude similare, moldovenii nu sunt primii. A noastră a fost mai zgomotoasă puțin, dar, de fapt, s-a furat în toată lumea. Și la români Bancorex-ul a fost, dar nu-mi amintesc un raport de recuperări spectaculoase, ceva se recuperează, dar spectaculos, nu. Atunci trebuiau recuperați când s-au furat, când îi puteai prinde, când erau conturile.”Europa Liberă: Dar ce făcea justiția atunci?Alexandru Tănase: „Păi, ce făcea justiția? Acesta-i cu totul alt subiect, problema este că, la distanță de opt ani de zile, sună mult prea optimist și nu-i bine să dăm mesaje societății care pe final s-ar putea să nu se realizeze.”Europa Liberă: Mai sunt și partenerii externi, care au și ei informații, și ar putea să ajute Republica Moldova.Alexandru Tănase: „Da, și asta este o miză, dar vreau să vă zic că partenerii externi ne-au ajutat și până acum. Eu nu văd ce pot face partenerii externi, și nu putem face noi.”Europa Liberă: Dar ei cer autorităților Republicii Moldova să fie pedepsiți făptașii furtului miliardului?Alexandru Tănase: „Păi da, din cauză că asta este o chestiune politică și băieții buni sunt astăzi la putere, băieții răi sunt cei care au furat și în felul ăsta sprijină băieții buni. Noi nu trebuie neapărat să luăm drept monedă curată ceea ce se spune că să-i pedepsească pe făptași. Păi, bine, Șor e în Israel, du-te și-l pedepsește. Ce poate să facă acum guvernarea? Spuneți-mi mie, ce poate face președintele sau ce poate face procurorul general, când acesta este cetățean al statului Israel și niciun stat nu-și extrădează propriii cetățeni? Ce vorbim noi? Asta este o chestiune politică pură care este speculată în campania electorală și, în general, anticorupția e un subiect de campanie. Campaniile generale de combatere a corupției nicăieri în lume nu au dat rezultate și nicăieri nu au produs rezultatele necesare. Corupția a fost eradicată acolo unde s-a acționat metodic, fără să se strige. Eu lucrez, bun, acum am câteva proiecte și în Ucraina și știu bine cum stau lucrurile acolo la ei, unde s-au pornit și ei cu campaniile anticorupție. S-au împotmolit. În România, după ce a fost zeificat modelul românesc în Moldova, în ultimii au apărut asemenea informații despre ce se întâmpla și care era prețul pentru așa-numita „dreptate” și când am văzut și statisticile care erau, ele arătau îngrozitor, de fapt, era abuz peste abuz, de asta eu zic că...”Europa Liberă: Dl Tănase, în Republica Moldova au rămas două milioane de oameni.Alexandru Tănase: „Mai mulți cred că sunt...”Europa Liberă: Dacă un milion e plecat peste hotare, dacă mai sunt 400 de mii în stânga Nistrului, dar aici s-ar părea că mai ușor s-ar putea face ordine.Alexandru Tănase: „Nu este vorba de dimensiunea țării și numărul populației nu are nicio importanță. Depinde de capacitatea politicienilor și inteligența politicienilor de a elimina mecanismele care permit corupția. Noi vorbim despre schemele de achiziție a energiei electrice, este suficient ca parlamentul mâine să dea o lege și să interzică achiziția de curent electric din teritoriile care nu sunt controlate de autorități oficiale și s-a închis subiectul. Vom cumpăra fie de la autorități ucrainene, care, vrei, nu vrei, sunt controlate, monitorizate și sunt transparente, fie din România, unde iarăși ai de a face cu entități supuse controlului fiscal, politic etc. Cât timp o să cumpărăm curent din Transnistria, când ei fură gazul rusesc, nu se știe cât costă curentul ăsta și cum ni-l vând nouă, care sunt feedback-urile și care sunt comisioanele luate, noi o să avem tot timpul corupție pe zona importului de energie. Poftim, avem exemplul cu „Metalferos”-ul, celebrul, cu barbă „Metalferos”. A fost suficient să fie schimbate două acte normative și acum toți moldovenii colectează metal, îl vând mai departe și toată lumea este fericită. În spatele fiecărei scheme se află o anumită reglementare legală, care permite parazitarea sau crearea unui monopol, aceste două elemente sunt. Vă rog frumos, în atâția ani nu am auzit, în afară de „Metalferos” și curent, de alte scheme nu am auzit, mai mult sunt povești gazetărești, dar nu am văzut ceva mai mult sau mai puțin aranjat pe hârtie. Identificați unde sunt problemele acestea și modificați.”Europa Liberă: S-a vorbit, scheme multe la achiziții, în primul rând, de tot felul achiziții...Alexandru Tănase: „Achizițiile sunt un domeniu unde se fură cred că în toată lumea. Da, corupție există, unde sunt achiziții și bani publici este corupție, dar și aici sunt instrumente, există tenderele electronice. La noi a fost implementat sistemul acesta, nu funcționează poate așa cum trebuie să funcționeze, dar poate fi perfecționat ca să eliminăm, în general, participarea factorului uman. Uitați-vă cum au loc licitațiile în Uniunea Europeană, fără participarea factorului uman. Haideți să facem asta și în Moldova și atunci o să rezolvăm problema cu achizițiile, să nu împărțim banii clientelar la primarii noștri, pentru că sunt primari care repară gardul școlii cu câte 100 de mii de lei în fiecare an. Așa-i? Și-i foarte clar ce-i cu reparațiile acestea când te uiți, dar politicienii în continuare le dau, din cauză că ei le furnizează voturi în campaniile naționale, adică lucrurile sunt legate, nu le putem lua separat sau cumva fragmentar că, dle, uite, sunt scheme. Eu îmi amintesc că acest domn care a fost ministru al economiei în 2019, îmi scapă numele lui...”Europa Liberă: Vadim Brînzan?Alexandru Tănase: „Da. Cum povestea el, de parcă era Ion Creangă în Amintiri din copilărie, cum se fură de la fabrici sute de milioane și cum sunt scoase în zonele offshore. Îți venea să-ți iei pop-corn și bere și să urmărești spectacolele astea. Orice om care are studii elementare știe că nu poți scoate un leu, deoarece la fiecare plată externă sunt mecanisme, sunt autorizații, este contabilitate, sunt consiliile de administrație, plafonări și nu poți să faci așa ceva.”Europa Liberă: Dl Tănase, totuși politicienii fac multe mișmașuri, pornind și de la concesionarea aeroportului, pornind și de la orice chichiță care îi în favoarea afacerii cuiva, imediat vine în parlament și zice că trebuie amendată o lege?Alexandru Tănase: „Absolut. Eu sunt de acord că politicienii fac, dar nu este bine să generalizăm, nu fac toți politicienii, așa-i?”Europa Liberă: E adevărat.Alexandru Tănase: „Fac unele personaje care au conexiuni obscure cu centrele de decizie, nu neapărat cu cele formale. Eu pot să vă zic fără niciun fel de exagerare, majoritatea deputaților care sunt în parlament, eu nu știu din legislatura asta, că nu-i cunosc pe mulți, dar în celelalte erau oameni care trăiau din salariu. Puteți fi siguri de chestia asta și acum sunt foarte mulți care trăiesc din salariu, care nu au business sau alte surse de venit. Există problema...”Europa Liberă: De când există Agenția Națională pentru Integritate (ANI), totuși vedem și averile multor politicieni.Alexandru Tănase: „Eu cred că ANI-ul ăsta cumva este un instrument care a împușcat întârziat.”Europa Liberă: De ce?Alexandru Tănase: „Eu nu vă pot spune de ce. Eu nu știu cum a fost, însăși crearea lui a avut loc cumva anevoios și neinspirat, întâi a fost creată o instituție, după care s-a făcut altă instituție; inițial era un concept, acum este alt concept cu acești inspectori de integritate. Este un mecanism care s-a pornit foarte greu.”Europa Liberă: Dar averile e bine să fie verificate?Alexandru Tănase: „Toate trebuie verificate, este absolut firesc.”Europa Liberă: Și de ce ziceam? Pentru că în declarațiile de avere deseori apar 50 de loturi de pământ, case, mașini...Alexandru Tănase: „ANI-ul trebuie să-și facă datoria, sigur, ANI-ul trebuie să intervină, trebuie să ia și să verifice de unde, care este sursa. Bun, dacă ai 50 de parcele care au rămas de la părinți moștenire...”Europa Liberă: Nu vorbim de câțiva ari, dar vorbim de hectare întregi.Alexandru Tănase: „Dar dacă ai 20 de hectare în centrul Chișinăului, eu cred că e o problemă. Da, ei trebuie să-și facă datoria, dar el ca și mecanism nu funcționează, deoarece până acum ce am urmărit eu, hai să zic așa, dosarele care au fost scoase în evidență, ele ne arată că au fost cu dedicație instrumentate, nu s-au luat toate laolaltă, din cauză că sunt foarte mulți oameni care trăiesc completamente altfel, decât arată declarația lor de venit și încolo, nu știu din ce cauză, nu se bagă nimeni. În schimb, dacă...”Europa Liberă: E de datoria lor să facă ordine pe întreg spațiul politic?Alexandru Tănase: „Este. Și aici avem o problemă. Avem o problemă din cauză că instituțiile nu-și fac datoria. Și eu cred că ele trebuie încurajate. Dacă avem un șef de instituție și instituția este amorfă, este nefuncțională, sigur că el trebuie înlocuit, adusă o altă persoană care va fi mai vie, dar să nu picăm pradă tentației de a folosi instituțiile represive, cum a fost în perioada aceluiași Plahotniuc, când, de fapt, ele acționau foarte eficient, dar cu foarte multă dedicație, într-o singură zonă.”Europa Liberă: Dar cum au ajuns să fie instituții represive?Alexandru Tănase: „Ele n-au fost niciodată reformate. Sunt moștenite din Uniunea Sovietică. Procuratura, ca filosofie, ca valori, este o procuratură sovietică, cu toate reformele pe care le-am făcut. Bine, sunt și lucruri pozitive, cel puțin cu actualul Procuror General, modul cum a fost el numit. Totuși, numirea lui a fost scoasă de sub imperiul politic de partajări, nu s-a împărțit funcția asta, din cauză că există un mecanism care nu permitea partajarea ei. Dar până la această lege, era obiectiv că se partaja. Nu l-a partajat Voronin, că nu avea nevoie, pentru că el avea toată puterea și numea pe cine vroia. Dar cum se ajungea la guvernarea de coaliții, îmi amintesc planul acesta care a fost în legătură cu partajarea procurorilor, sigur că nu trebuia făcut lucrul acesta.”Europa Liberă: Spuneau că s-au cumpărat funcțiile de procuror.Alexandru Tănase: „Mie îmi pare foarte rău de un sigur lucru. și nu numai mie, ci și multor oameni care erau în perioada aceea, cum și noi, parte a puterii.”Europa Liberă: Exact.Alexandru Tănase: „Noi am aflat despre lucrul acesta la distanță foarte mare de timp de când s-au întâmplat și oamenii care au știut ce s-a întâmplat și cum s-a întâmplat au preferat să închidă gura și au acceptat jocul acesta. Și aici este greșeala lor, care le-a jucat multora festa mai apoi. Dacă măcar în prima clipă când a apărut informația că s-a tranzacționat sau că există măcar un asemenea tip de partajare, că ar apărea informația asta, eu vă garantez că foarte multă lume s-ar fi opus și nu s-ar fi întâmplat lucrul acesta niciodată.”Europa Liberă: Dar asta a fost târgul doar între liderii politici?Alexandru Tănase: „Nu vreau eu să mă întorc înapoi acuma, că au trecut atâția ani de zile, și dacă n-am spus atunci, nu vreau s-o fac pe deșteptul acuma.”Europa Liberă: Dar nu vreți o ușurare a sufletului?Alexandru Tănase: „Dar n-am fost eu parte la procesul acesta, ca să am de ce să mă ușurez. Dar am discutat cu foarte mulți colegi de-ai mei mai apoi, post-factum, când lucrurile au devenit evidente. Foarte multă lume ar fi refuzat, s-ar fi opus vehement la o astfel de tranzacție. Dar nimeni nu a știut nimic. Noi am aflat despre asta când au apărut primele conflicte, la distanță de un an de zile.”Europa Liberă: Totuși, sub privirea tuturor politicienilor, au început să-și facă loc oligarhii.Alexandru Tănase: „Depinde ce înseamnă oligarhizarea. Noi nu avem oligarhi în accepțiunea clasică a cuvântului. Oligarh înseamnă om foarte bogat, care controlează fabrici, uzine, economie națională...”Europa Liberă: Păi, și în R.Moldova n-au fost persoane care verificau tot ce se întâmplă?Alexandru Tănase: „Că verificau e altceva. Unde-i Oligarhul? Vreau să-l văd! Ce ramuri ale economiei au fost controlate de persoane, care influențau politicul?”Europa Liberă: Mefalferosul!Alexandru Tănase: „Metalferos era întreprindere de stat.  Nu încercați, că n-o să găsiți. Nu cade sub calificarea de oligarhie. În Ucraina avem oligarhi. da, el are 10 mine, 20 de fabrici, își cumpără două canale de televiziune și zece deputați în parlament – ăsta e oligarhul clasic. Noi n-am avut așa ceva.”Europa Liberă: Da regim autoritar am avut?Alexandru Tănase: „Am avut un regim închis, nedemocratic. Formal, el respecta anumite reguli democratice, dar era un regim nedemocratic în esență. Și consecința am văzut-o. Exact cum a fost regimul lui Voronin, nu-i poți zice autoritar, ci nedemocratic. El a generat efectele din 7 aprilie și au plecat de la putere cu explozie și cu scandal. Guvernarea democrată...”Europa Liberă: Guvernarea lui Plahotniuc!Alexandru Tănase: „Da, da. Formula Dvs. e mai potrivită. Această guvernare a generat o mostruozitate de putere și care s-a încheiat cu o explozie, revoluția ambasadorilor, cum se numește ea, din 2019, și o schimbare, chiar dacă n-a fost violentă, a fost un transfer forțat de putere.”Europa Liberă: Să analizăm aceste două scenarii postelectorale. Ce se întâmplă dacă se coagulează și obțin o victorie cei de stânga și ce se întâmplă dacă totuși obțin victoria cei de dreapta? Alexandru Tănase: „Dacă PAS reușește să ia 51 de mandate, ei vor guverna singuri. Va fi o guvernare complicată, cu o opoziție foarte răutăcioasă și total distructivă, este absolut evident, cu multe necunoscute în față. Al doilea scenariu ar fi dacă PAS ia mai puțin decât e necesar pentru a forma guvernul, 45-43 de mandate, ei vor trebui să coalizeze cu cineva sau să meargă în opoziție. Având președintele, ar fi o prostie să mergi în opoziție, asta înseamnă că ei vor coaliza. Din toți cei care se prefigurează în situația aceasta acum, astăzi, și sunt creditați cu șanse de a accede în parlament, eu, ăn afară de PSRM, nu văd o altă formațiune cu care PAS ar putea face coaliție.”Europa Liberă: Se zice că în aceeași apă nu mai poți intra a doua oară.Alexandru Tănase: „Se mai intră, se mai intră și a doua și a treia (oară).”Europa Liberă: Unioniștii nu ar avea nicio șansă să acceadă în parlament?Alexandru Tănase: „Unioniștii au o problemă de leadership.  E o chestie uimitoare, având un bazin electoral de 30-35 la sută, am văzut că IMAS a dat chiar 50 la sută, să nu ai capacitatea să treci în parlament. Liderii partidelor unioniste, nu rezonează alegătorul ordinar cu ei, înseamnă că e o problemă cu ei. S-ar putea, de data asta, să fie un alt rezultat, s-ar putea să treacă un partid. Din punctul meu de vedere ar fi formula ideală, ca un partid unionist să acceadă în parlament, ca să-i acceadă la guvernare într-un guvern de coaliție cu PAS. Asta ar fi cea mai sănătoasă formulă pentru societate și care realmente ar permite menținerea unui regim democratic, ar echilibra actul guvernării, ar estompa pornirile  astea care sunt cu nasul pe sus, ca să se ofere o guvernare stabilă măcar patru ani de zile.”Europa Liberă: Pe segmentul ăsta unionist lansează invitații pentru coalizare Octavian Țîcu și PUN, pe deoparte, și filiala AUR pe de altă parte.Alexandru Tănase: „Ei își lansează toți, unii altora, invitații la ora 9 și la ora 10 se înjură ca la ușa cortului. Când vrei să faci o coaliție, nu-ți lansezi invitații. Voronin cu Dodon s-au întâlnit, au rezolvat, au făcut coaliția și după aceea am aflat noi din presă că ei au dat formă la înțelegerea pe care au avut-o.”Europa Liberă: Ei au spus că au discutat, au negociat și apoi au bătut palma.Alexandru Tănase: „Da, și după aceea a apărut comunicatul PCRM. Dar astea sunt chestii formale. Realmente, acolo a fost luată decizia, când ei doi s-au înțeles. Or, ceea ce se întâmplă pe zona aceasta unionistă, nu-i cunosc pe toți, dar oamenii nu comunică între ei și, realmente, ambiția fiecăruia de a fi lider etern național numărul unu, ca mai apoi în manualul de istorie să figureze numărul tău, este mai importantă decât scopul în sine. Or, eu cred că ei nu conștientizează, mulți dintre cei care reprezintă segmentul ăsta unionist, cât de importanți sunt ei astăzi! Deoarece s-ar putea ca partidelor proeuropene să le lipsească anume voturile acestea, 7-8 mandate care să ne permită să ieșim din mocirla asta și să pășim în altă direcție.”Europa Liberă: Despre prezența AUR ce părere aveți?Alexandru Tănase: „Surpriza surprizelor a fost AUR pentru mine, cel puțin la alegerile românești. Eu nu am crezut că e posibil în România să apară o formațiune politică cu un asemenea rezultat!”Europa Liberă: Și cum vedeți prezența lor în R.Moldova? E deosebită de cea din România?Alexandru Tănase: „AUR este un partid antisistem, mesajul antisistem în România a prins. Ei votează completamente altfel decât moldovenii, sunt mai atenți la nuanțe.”Europa Liberă: Da, dar oricum l-au adus pe AUR în parlamentul de la București.Alexandru Tănase: „Românii, într-un fel, s-au îmbătat de povestea asta frumoasă a UE și au început să-și pună niște semne de întrebare legate de: în ce măsură se pierde din suveranitatea României? Ce este bine? Ce este rău? Și mesajul antisistem a prins. Întrebarea mea este în ce măsură moldovenii sunt capabili să digere un astfel de mesaj?”Europa Liberă: Ce șanse ar avea AUR în R.Moldova?Alexandru Tănase: „E foarte complicat să vă spun.”Europa Liberă: Și cine ar fi alegătorii lor?Alexandru Tănase: „Aceiași.”Europa Liberă: Care aceiași? Alegătorii lui Băsescu sunt și alegători AUR?Alexandru Tănase: „De ce nu? George Simion, care este liderul acestui partid, era, de fapt, mai cunoscut în R.Moldova decât în România.”Europa Liberă: Și acuma Octavian Țîcu e mai cunoscut decât Vlad Bilețchi.Alexandru Tănase: „Da, e adevărat, dar, totuși, lumea nu va vota pentru Vlad Bilețchi, va vota pentru AUR. Cei care vor vota pentru PAS, vor vota pentru Popușoi sau pentru președinta Sandu? Simbolul e altul.”Europa Liberă: Cum se vor împărți, totuși, opțiunile electoratului unionist în R.Moldova? Alexandru Tănase: „Nu cred că cineva ar putea să vă dea un răspuns rezonabil.”Europa Liberă: Dvs. urmăriți acest curent și de aceea vă întreb.Alexandru Tănase: „Eu nu urmăresc, eu vă spun cum aș vrea să fie. Eu cred că electoratul unionist ar fi bine să fie reprezentat în parlament, să aibă o reprezentare suficientă.”Europa Liberă: După cine să meargă alegătorul unionist?Alexandru Tănase: „N-am să vă răspund la întrebare, deoarece ar însemna să-l favoizez pe unul sau pe celălalt și ar putea să dăuneze.”Europa Liberă: Despre alegeri democratice, libere, corecte să vorbim în continuare. Pe când erați președinte la Curtea Constituțională (CC), ați elaborat șase adrese pe care pe care le-ați prezentat legislativului. De ce nu s-au luat în calcul și care a fost raționamentul atunci să le elaborați, dacă legiuitorii nu țin cont de ele?Alexandru Tănase: „Păi, ele sunt obligatorii.”Europa Liberă: Să revenim la fiecare dintre ele. Votul din diasporă?Alexandru Tănase: „Votul din diasporă n-a fost reglementat până la urmă, s-au făcut anumite modificări. Esența n-au implementat-o. Problemele au rămas aceleași, dar formal au bifat. Ei au modificat Codul penal, câte ceva au făcut și când începi să discuți la modul practic, ei își spun: stai că am făcut lucrul acesta”Europa Liberă: Da, dar CC a indicat problemele clare.Alexandru Tănase: „Problemele au rămas neschimbate. S-au schimbat anumite realități. Problema implicării bisericii – nerezolvată. Problema votului din diaspora – nerezolvată. Problema votului din teritoriile ocupate – nerezolvată.și intrăm cu același bagaj pe care l-am avut. Am avut un articol, încă un an în urmă, când era la putere guvernarea PSRM și cu PAS și i-am încurajat: folosiți momentul acesta și schimbați toate acestea, că sunt bune, dați pragul acesta electoral mai jos. Comisia de la Veneția de 20 de ani bate alarma că e prea mare pragul acesta. Distrugi pluralismul politic. că, dacă ai patru partide care iau câte 4 %, ai 30 la sută din voturi, nu este reprezentat, și apoi obții un parlament și oamenii zic că nu este legitim. Păi, da cum vrei tu să fie reprezentativ, când ai un sistem care ți-l mutilează și, în fond, îi favorizează pe cei mari. Acum lucrăm cu același sistem și favoriții sunt PSRM și PAS. Doi. Restul, toți, sunt în grupul de risc. Pe când, în mod normal, Voronin ar fi putut să meargă singur. Dacă ar fi avut un prag de 3%, pe care eu îl consider rezonabil, ar fi putut să meargă singur și nu s-ar fi întâmplat toate șmecheriile și toate aranjamentele astea obscure, doar pentru a accede în parlament, ca mai apoi, când se împart și fiecare fuge la căsuța lui și apar învinuirile de traseism. Noi perpetuăm același model.”Europa Liberă: De parcă ar fi un cerc vicios? Alexandru Tănase: „Sigur că da. Noi avem nevoie de o problemă politică. Asta este o problemă.”Europa Liberă: Cum ar trebui să se facă asta?Alexandru Tănase: „Asta ar trebui politicienii să vrea să o facă. Și n u când sunt în opoziție. Când erau în opoziție, aceștia de la ACUM vorbeau foarte clar despre votul preferențial, am citit câteva reacții, replici. Au fost la putere – de ce nu l-au implementat?”Europa Liberă: Au fost puțin la putere.Alexandru Tănase: „Suficient era! Vreau să vă zic că în luna iulie-august 2019 puteai să votezi tot ce vrei, totul s-ar fi votat! În schimb, atunci nu s-a votat nimic – o parte din guvernanți au plecat în vacanță, alții la mare, la bronzat. Au votat legea privind deșeurile. Eu țin minte că guvernul a trimis în perioada aceea, dacă nu greșesc, opt sau nouă proiecte în parlament, în patru luni de zile. Practic, nu s-a lucrat. Și era o perioadă extrem de propice pentru a face reformele sistemului politic! Doar după revoluții poți face așa ceva, după niște perturbări majore. Să-l comparăm pe Igor Dodon de astăzi cu Igor Dodon din 2019. Atunci el ar fi acceptat orice reforme! Tulburările au fost de o asemenea anvergură, încât lumea conștientiza că sistemul nu mai poate funcționa așa, trebuie să construim altceva. Mai apoi lucrurile se sedimentează, se aranjează, lumea se obișnuiește, se adaptează și ajungem unde am ajuns.”Europa Liberă: Despre votul cetățeanului din stânga Nistrului v-ați creat o impresie?Alexandru Tănase: „Ce a spus CC, hai să zicem așa, ca să nu mă dau eu cu părerea? Poți face campanie electorală și poți aduna voturile acolo unde tu poți asigura regulile și legalitatea. Atâta timp cât noi nu putem face campanie în stânga Nistrului, eu cred că nicio persoană de acolo nu trebuie să voteze, niciuna!”Europa Liberă: Dar nu i s-ar încălca drepturile omului de a alege?Alexandru Tănase: „Dreptul electoral nu este un drept absolut. Dreptul la viață este absolut, el nu poate fi încălcat, dar drepturile politice pot fi încălcate, din cauză că atunci când tu nu ai partide care să facă campanie acolo, când numai socialiștii și comuniștii au acces acolo și tu aduci buluculul acesta de oameni să voteze, spuneți-mi, vă rog, care e fair-play-ul și care e echitatea?! Noi trebuie să înțelegem un singur lucru: o asemenea anomalie cum se întâmplă la noi cu Transnistria nu există nicăieri în lume. De fapt, pe deoparte, avem teritorii ocupate, avem oameni care ne sunt ostili, așa-i? Noi le cumpărăm medicamente, le plătim facturile, noi le dăm piața noastră ca să-și vândă produsele, folosind DCFTA, ca să-și poată ei vinde produsele, iar ei fac în continuare campanie împotriva noastră și noi trebuie să le dăm voie să voteze. Așa ceva nu există! Noi trebuie să blocăm posibilitatea de a vota până în momentul când întreaga Transnistrie nu va fi permis să fie parte a sistemului electoral moldovenesc, când toate partidele o să poată să meargă în toate localitățile să-și exprime programul, ca oamenii să știe pentru cine votează. Dar așa, pentru ce votează ei? Că o să le spună de la Moscova hai, mânați trei mii de oameni să se ducă frumușel până la Varnița, cum a fost de fiecare dată? Păi, lucrul acesta distorsionează tabloul aici, în R.Moldova și nu trebuie să-l acceptăm. Aceasta este logica hotărârilor CC. Nu e interdicția, dar posibilitatea de a face campanie acolo unde tu ai asigurată aplicarea legii. Nu poți aplica legea – nu faci campanie acolo.”Europa Liberă: De ce politicienii vor să folosească biserica în campania electorală?Alexandru Tănase: „E o moștenire sovietică. Biserica obține privilegii de la stat. Ei nu plătesc taxe la stat. Pentru ei nu există interdicții, carantină etc.  Ei au libertatea de a spune orice. Dar în schimb ei mână oamenii la vot, pe cei care sunt mai întunecați, să zic așa, sensibili la mesajele lor. Asta e corupție, cea mai clasică schemă de corupție, când politicienii dau bani, dau favoruri, dau privilegii și în schimb obțin voturi.”Europa Liberă: Și asta într-un stat laic, unde biserica e despărțită de stat.Alexandru Tănase: „Într-un stat de drept, pentru că laicitatea aici mai puțin contează. În Germania biserica plătește taxe.dacă tu obții profit, vinzi lumânări, înseamnă că plătește taxă! Dacă tu plătești salarii la oamenii care sunt acolo, plătește taxă. De ce dacă un comerciant  vinde aceeași lumânare trebuie să plătească taxă și biserica nu trebuie să plătească.”Europa Liberă: Votul din diaspora, cât de hotărâtor rămâne el pentru direcția în care trebuie să se îndrepte R.Moldova? Alexandru Tănase: „El va fi mereu important, fiindcă noi suntem foarte mulți moldoveni peste hotare. Și eu sunt peste hotare. M-am înscris să votez în Kazahstan. Am făcut cred că prima aplicație la CEC, ca să deschidem o secție de votare, pentru că suntem mai mulți într-o regiuni, și să putem să mergem să votăm. El este important din cauză că moldovenii sunt lucrează peste hotare.”Europa Liberă: Dar condițiile care le sunt create cetățenilor din străinătate pentru ca să-și exercite aceste drepturi de vot? Alexandru Tănase: „Ideale!  Nu cunosc niciun stat care oferă o asemenea larghețe votului diasporei. Eu vreau să vă zic că sunt, în general, țări care nu permit votul peste hotare, georgienii, balticii, foarte mulți.”Europa Liberă: Păi, dar fiecare al treilea, al patrulea cetățean se află peste hotare. Alexandru Tănase: „Jumătate din populația Letoniei se află peste hotare și nu votează. Nu e așa. Sunt nuanțate. Noi avem o legislație foarte permisivă, foarte bună, la ultimele alegeri s-a votat și am văzut că cine au vrut să voteze, au votat toți. Da, poate au fost anumite situații când n-au ajuns buletine, se întâmplă oriunde excese, dar de regulă,la ultimele alegeri prezidențiale, toți care au vrut să voteze, au votat. Au stat puțin la coadă, dar n-ai ce face, nu poți asigura în Berlin condițiile pe care le poți asigura la Chișinău. Aici ai și justiție, ai și bani, ai totul, pe când un ambasador, sărmanul, trebuie să se rupă în patru ca să reușească să fluidizeze chestia asta.”Europa Liberă: Despre forma de guvernare în R.Moldova să discutăm.Alexandru Tănase: „Da, e o problemă cu forma de guvernare. R. Moldova este un stat parlamentar și el trebuie să rămână parlamentar, indiferent de orice, am fost foarte consecvent în sensul acesta.”Europa Liberă: Dar Dvs. l-ați adus către semiprezidențial.Alexandru Tănase: „Niciodată.”Europa Liberă: Păi, Igor Dodon nu a fost votat prin vot direct?Alexandru Tănase: „Dar nu are nicio legătură. Ce legătură are forma de alegere a președintelui cu forma de guvernământ?”Europa Liberă: Are, pentru că dacă se alege președintele în parlament e una, iar dacă se alege de către cetățeni e alta.Alexandru Tănase: „Nu, absolut! Repartizarea puterii, competențele determină forma de guvernământ. Poți să alegi președintele în parlament, dar dacă îi dai competențe ca el să poată să domine executivul și parlamentul, va fi republică prezidențială. Nu determină procedura de vot. Noi avem un model exact ca și în Lituania, unde președintele este ales direct de cetățeni, dar are un volum de competențe foarte mic, mai mult protocolar, este o figură politică. Este modelul parlamentar clasic, n-are importanță cum se alege.”Europa Liberă: Dar s-au făcut presiuni asupra CC atunci, în 2016?Alexandru Tănase: „Nu, dar de ce trebuia să facă cineva presiuni? Era o decizie logică, în primul rând, sprijinită de toată societatea. Toată lumea a aplaudat, toată clasa politică. Întreg parlamentul s-a adresat cu solicitarea asta. De fapt, n-a fost nimeni împotriva ei. Și decizia este foarte bună. Dacă nu existau alegeri directe, nici într-o formulă dna Sandu nu ajungea președintele R.Moldova prin parlament.”Europa Liberă: Dar poate nici Igor Dodon, în 2016, nu ajungea președinte? Alexandru Tănase: „Și nici Igor Dodon nu ajungea. Da, dacă era numit un alt președinte de către parlament la acea vreme, nu prin alegeri directe, cine știe dacă el ar fi făcut turnura pe care el a făcut-o în 2019 și s-ar fi terminat guvernarea lui Plahotniuc? Aici sunt foarte multe nuanțe, trebuie să le vedem pe toate puse cap-coadă, dar vă spun cu certitudine, nici într-o conjunctură nu ar fi fost posibil de cumulat 61 de voturi pentru o persoană cum este Maia Sandu. Eu o respect și eu aș fi votat-o, și am votat-o, dar în parlament opțiunile sunt absolut diferite. Și niciun parlament nu ar fi admis un președinte cu astfel de ambiții. Ar fi ales o figură slabă.”Europa Liberă: De ce?Alexandru Tănase: „Pentru că asta este logica sistemului care a fost creat în 2001. Președintele putea fi puternic numai dacă el lua totul, cum a fost cu Voronin, ceea ce este nedemocratic. Cum am ajuns la democrație, președintele a ajuns o figură slabă. Cu tot respectul pentru dl Timofte.”Europa Liberă: Dar cum se va clarifica cu forma de guvernare în R. Moldova?Alexandru Tănase: „Forma de guvernare nu trebuie atinsă. Avem republică parlamentară, toate lucrurile sunt aranjate, nimic nu trebuie schimbat, trebuie fiecare să-și exercite rolul său și atribuțiile sale cum este indicat în Constituție. Dar cei care instigă acuma, de fapt instigă, am văzut câteva opinii, inclusiv un interviu cu un redutabil analist politic care nu locuiește în R.Moldova și care la anumite perioade de timp îl consilia și pe Tkaciuk, și pe Voronin etc. instigă la republică prezidențială.”Europa Liberă: Vă referiți la Vladimir Socor? Alexandru Tănase: „Exact. Este o mare diversiune. Comisia de la Veneția are o mare diversiune. Comisia de la Veneția are o poziție constantă în zeci, dacă nu în sute, de recomandări unde clar este valoarea republicii parlamentare. Dar când este vorba de spațiul post-sovietic, este total descurajată orice încercare de a muta polul de putere spre președinte. Nu veți găsi o virgulă într-un standard internațional care ar sprijini ideea de a avea un președinte puternic. Un președinte puternic este calea spre dictatură, un președinte puternic este calea spre autoritarism.”Europa Liberă: Și credeți că Maia Sandu, de exemplu, ar putea să instituie o dictatură?Alexandru Tănase: „Maia Sandu nu este președinte pe viață. Maia Sandu are un mandat pentru patru ani de zile. Nu este exclus ca atunci să avem un alt președinte, care să aibă alte viziuni. Noi nu trebuie să legăm instituțiile de persoane. Persoanele sunt persoane și instituțiile instituții. Și eu cred că greșeala lui Dodon, i-am spus-o și lui, a fost atacul sistematic la republica parlamentară și demolarea republicii parlamentare toți anii aceștia. Când a ajuns în opoziție cu dna Sandu el de acum nu mai avea argumente și el, moral, a pierdut acest război. Și dna Sandu, având un precedent atât de frumos creat, ea nu putea să nu-l folosească și să-și obțină scopul lui. Dacă dl Dodon respecta și se încadra perfect în limitele parlamentarismului, dacă el semna legile pe care trebuia să le semneze fără ca să fie nevoie suspendările astea, dacă ar fi acceptat remanierile așa cum spune Constituția, nu cum îi vrea lui mușchiul, dna Sandu ar fi fost astăzi în altă poziție și eu cred că conflictele ar fi arătat completamente altfel. Dumnealui este cel care a deschis poarta spre astfel de confruntări. Deci noi trebuie să fim foarte atenți cu instigările la modificarea formei de guvernământ, deoarece nicăieri nu a adus nimic bun, nu există niciun exemplu măcar să fi adus. Și avem de fapt două republici prezidențiale, Ucraina și Federația Rusă, altele nu-s.”Europa Liberă: De ce? Și Belarus.Alexandru Tănase: „Doamne iartă-mă, dacă asta este formă de guvernământ! Chiar Franța, care este pro-prezidențială, sunt o sumedenie de mecanisme care contrabalansează puterea președintelui de a lua anumite decizii.”Europa Liberă: Dar de ce s-a acreditat idee în societate că Alexandru Tănase, în 2016, l-a favorizat, l-a ajutat pe Igor Dodon să devină președinte?Alexandru Tănase: „Păi, nu Alexandru Tănase, ci CC.”Europa Liberă:  CC, care-l avea în frunte pe Alexandru Tănase.Alexandru Tănase: „Care avea un singur vot. Nimeni nu știe cum am votat eu și nimeni nu știe care au fost dezbaterile în cadrul acestei probleme, de asta lumea vorbește. Dar este o decizie foarte bună, este una din deciziile pe care eu le apreciez extrem de mult, care a rezolvat o problemă. Să ne imaginăm că am fi rămas în cadrul sistemului vechi. Constituția nu putea fi modificată, corect? Înseamnă că venea varianta dl Ghimpu, dl Lupu, dl Timofte, așa-i? Sau interimate, sau un președinte slab, așa-i? Alte opțiuni nu erau, pur și simplu nu existau. Puteau să fie trei anticipate, una după alta, dar oricum nu se rezolva. Asta a fost singura soluție pentru a rezolva o problemă pentru mulți ani înainte. Sistemul funcționează și vreau să zic că alegerea lui Igor Dodon a permis schimbarea de guvernare din 2019. Că dacă era numit un personaj obscur, mediocru, prin aranjamente parlamentare, el n-ar fi întors niciodată macazul cum a făcut-o Dodon.”Europa Liberă: Dar Dvs. puteți deschide parantezele, Vladimir Plahotniuc și l-a dorit pe Igor Dodon președinte?Alexandru Tănase: „De unde știu eu? Eu n-am comunicat niciodată asemenea chestii, ele mă depășesc și aria mea de interese le depășește, cu atât mai mult asemenea tip de discuții.”Europa Liberă: Ideea cu kuliocul  a fost una inspirată?Alexandru Tănase: „În ce sens? De a mediatiza?”Europa Liberă: Nu, în general, ce s-a întâmplat cu acel caz?Alexandru Tănase: „Eu l-am văzut la televizor, cum l-a văzut toată lumea. Eu n-am fost parte nici a PSRM, nici a PDM și nu știu cum arată lucrurile, dar este absolut clar că este o problemă cu finanțarea partidelor politice. Este clar că toți liderii de partide iau kuliocul dintr-o parte sau alta, pentru a-și plăti, chiriile, sediile, salariile, pentru a-și putea plătit mass-media etc.”Europa Liberă: Dacă ar dispărea problema banilor, clasa politică ar avea altă față?Alexandru Tănase: „Nu neapărat e o legătură cauzală chiar atât de directă. Dar eu cred că trebuie mărită finanțarea partidelor, alocațiile de la bugetul de stat trebuie mărite, partidele trebuie finanțate plenar și astfel problema necesității liderilor de a căuta soluții în altă parte va dispărea. În caz contrar, eu o să vă spun, sunt convins că toate partidele primesc bani din diferite surse. Doar că nu pe toți îi filmează, asta e toată problema.”Europa Liberă: Ce înseamnă diferite surse?Alexandru Tănase: „Nu am idee, că nu mai sunt în politică de 10 ani de zile.”Europa Liberă: Vă doriți să reveniți în politică?Alexandru Tănase: „Nu, categoric, eu am alte ocupații. Dar mă interesează, în general, ceea ce se întâmplă în spațiul public, pentru că specializarea mea de constituționalist mă obligă să cercetez anume fenomenul acesta. Și el este foarte interesant și îmi pare foarte rău că noi de multe ori ratăm acolo unde nu e cazul. E suficient măcar un ciclu să-l ducem cap-coadă corect și să vedeți că lucrurile or să se schimbe.”Europa Liberă: Un ciclu de patru ani?Alexandru Tănase: „Un ciclu de patru ani. Eu foarte mult am mizat pe dna Sandu, eu sincer am crezut că acesta va fi omul care va ști să se mențină în limitele legale. Da, într-adevăr, poți fi regina Angliei sau poți fi Traian Băsescu, ai două opțiuni, eu am crezut că ea va opta pentru regina Angliei. Având un asemenea sprijin popular, ea își poate impune agenda sa oriunde, nimeni nu poate s-o contrazică. Dar dumneaei a preferat altă opțiune. Asta înseamnă că noi am ratat și ciclul acesta. Gata, l-am ratat.”Europa Liberă: E devreme de spus, pentru că de abia și-a început mandatul.Alexandru Tănase: „Nu, nu, nu. Mă refer la cum sunt aranjate distribuirea puterilor și exercitarea puterii de stat. Eu cred că e clar cum va fi.”Europa Liberă: Vedem surprizele alegerilor din 11 iulie și după asta, totuși, se va clarifica.Alexandru Tănase: „Eu sper foarte mult ca după alegerile din iulie lumea să tragă aer în piept, să iasă din tranșee, să administreze țara și să încerce de fiecare dată să înțeleagă spiritul unor anumite reglementări democratice în momentul în care ei exercită puterea.”
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.