Tiraspol: pregătiri pentru parada militară de 9 mai, în pofida pandemiei

Europa Libera, 3 mai 2021 20:40

La Tiraspol, în pofida pandemiei, sunt în toi pregătirile pentru parada militară de 9 mai, zi în care regiunea transnistreană marchează victoria în ceea ce numește, pe model rusesc, „marele război pentru apărarea patriei”. La paradă vor participa peste 800 de militari.Prima repetiție a paradei a avut loc vineri, în ajunul Paștelui, în piața Suvorov din centrul Tiraspolului, iar repetiția finală va fi pe 7 mai. Administrația separatistă a regiunii spune că a decis să organizeze totuși parada, în pofida pandemiei, pentru că numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 în regiune ar fi în scădere.  La paradă vor participa diviziuni din cadrul structurilor de forță din regiunea separatistă, reprezentanți ai așa-numitei armate transnistrene, ai subdiviziunilor de cazaci, dar și copii și tineri înmatriculați în școala militară Suvorov de la Tiraspol. Nelipsiți de la paradele de la Tiraspol sunt tradițional și militarii ruși din Grupul Operativ de Trupe Ruse, dislocat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Drapelul rusesc este purtat de rând cu cel al regiunii separatiste în fruntea coloanelor de militari în deschiderea paradei.Enclava separatistă din estul Republicii Moldova, susținută de Rusia, promovează o puternică componentă propagandistică militarizată în societatea locală și încurajează educația militară a copiilor și adolescenților.(Imagini difuzate de pretinsul minister al apărării de la Tiraspol)

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 24 ore
20:30
20:30
Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Elena Frunze-Hatman.
18:20
Industria podcasturilor aflată într-o expansiune fulminantă va avea propriile premii asemănătoare cu premiile Oscar din lumea filmului, a anunțat, la Los Angeles, recent înființata Academie de Podcasturi. Premiile Ambies vor fi oferite celor mai bune producții într-o industrie încăpătoare, cu o mare diversitate de autori, de la Michelle Obama, Prințul Harry și Kim Kardashian la orice student cu un smart phone, relatează Reuters. Aproximativ 56% a americanilor de peste 12 ani, sau 162 de milioane de oameni, au ascultat un podcast cel puțin o dată, potrivit unui studiu sociologic proaspăt, atestându-se o creștere de 20% față de acum cinci ani. Duminică, 16 mai 2021, Academia de Podcasturi va decerna primele sale distincții în 23 de categorii, de la sport și crimă până la comedie, într-un nou pas care sugerează maturizarea genului. Printre principalele podcasturi nominalizate se află show-ul „Dirty Diana” despre o femeie care găzduiește un site erotic, interpretată de Demi Moore, serialul horror „The Left Right Game”, dar și show-ul „Wind of Change” în care jurnalistul Patrick Radden Keefe investighează zvonul despre faptul că adevăratul autor al piesei Scorpions de la sfârșitul Războiului Rece ar fi fost CIA. Anunțând evenimentul de duminică, Donald Albright, președintele Academiei de Podcasturi care a fost înființată în februarie 2020, a spus că, datorită ușurinței cu care pot fi realizate podcasturile, doar cu o idee bună și un microfon, oricine poate ajunge numărul 1 în noua industrie. În afară de premii anuale, Academia de Podcasturi mai organizează webinar-uri despre marketing și difuzare, programe de mentorship și schimb de experiență atât între podcateri consacrați, cât și noii veniți.
14:50
Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov a anunțat că nu va candida la alegerile parlamentare, pentru prima dată în 27 de ani. Diacov a scris într-o postare pe Facebook că cedează locul 5 pe lista candidaților PD la alegerile anticipate din 11 iulie lui Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia, iar această propunere care îi aparține a și fost acceptată de conducerea partidului. În vârstă de 69 de ani, Diacov este deputat din 1994 și a condus parlamentul moldovean ca spicher între 1998 – 2001, când a fost modificată constituția moldoveană pentru trecerea la republica parlamentară. În postarea pe Facebook, el nu a spus ce planuri de viitor are. Decizia lui Diacov contrastează cu cea a altui veteran al politicii moldovene, fostul președinte Vladimir Voronin, care, după o pauză de un mandat, va conduce la parlamentarele din 11 iulie lista de candidați ai blocului electoral PCRM-PSRM.
13:20
Israelul și-a intensificat operațiunile militare din Gaza, pe 15 mai, după ce violențe noi au mai izbucnit în Cisiordania și la granița cu Libanul, iar tensiunile interne între cetățeni israelieni evrei și arabi s-au intensificat în mai multe orașe cu populație mixtă. Avioanele militare israeliene au efectuat noi lovituri aeriene în Gaza, de unde militanții au continuat lansarea de rachete asupra Israelului în cea de-a cincea noapte a luptelor declanșate pe 10 mai. Medicii palestinieni spun că patru oameni au fost uciși într-un bombardament israelian în nordul Gaza, în timp ce două orașe din sudul Israelului au fost ținta tirului de rachete al militanților Hamas. Autoritățile palestiniene spun că alți 11 palestinieni au murit în ciocnirile din Cisiordania cu forțele de securitate israeliene, 50 fiind răniți de gloanțele de cauciuc ale israelienilor. De la începutul ostilităților, 132 de oameni au fost uciși în Gaza, inclusiv femei și copii, potrivit oficialilor medicali palestinieni. În Israel, au murit opt oameni. În nordul Israelului, militarii au deschis focul când un grup de protestatari libanezi și palestinieni au spart gardul de la graniță, pătrunzând pe teritoriul israelian. Cele mai mari ciocniri între arabi și evrei pe teritoriul israelian au avut loc în orașul Lod, unde este în vigoare starea de urgență.
13:20
Președinta Maia Sandu a întors parlamentului mai multe legi votate de majoritatea PSRM-Șor în luna aprilie, spunând că acestea „conțin portițe de corupție pentru scheme de delapidare și înstrăinare a bunurilor publice”. În anunțul de vineri, șefa statului mai spune că legile respinse de ea vor trebui reexaminate de viitorul parlament, care va decide dacă le modifică pentru a elimina deficiențele sau le retrage. Președinta Sandu a respins între altele abrogarea „Legii miliardului”, spunând că actul votat de majoritatea informală din parlamentul dizolvat între timp nu ridica de pe umerii cetățenilor povara restituirii banilor furați în 2014, ci o transforma în inflație și instabilitate financiară.Șefa statului a mai refuzat să promulge legile care prevedeau compensarea cheltuielilor populației pentru curentul electric consumat în lunile aprilie și mai, spunând că este inechitabilă, cuprinzând nu doar oamenii nevoiași, ci și consumatorii înstăriți, inclusiv deputați și miniștri. O altă lege respinsă de președintă oferea guvernului interimar dreptul de a încheia tratate internaționale care implică angajamente financiare pentru R. Moldova și dreptul de a angaja și demite persoane cu funcție de demnitate publică și funcționari. Maia Sandu a spus că legea nu mai este folositoare, pentru că un nou guvern plenipotențiar ar urma să fie instalat în două luni, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
13:10
Un atac cibernetic în Statele Unite asupra unei conducte de carburanți a cauzat întreruperea livrărilor în state sudice și în capitala americană, Washington, oficiali de securitate spunând că atacul își are originea în Rusia. Proprietarul Colonial Pipeline a spus, la 14 mai, că este pe cale de a restabili funcționalitatea deplină a conductei, dar că aceste eforturi vor mai dura câteva zile. Vineri, livrările de carburanți au fost întrerupte în 88% din stațiile de alimentare de la Washington, față de 79% în ziua precedentă. Au fost afectate sever livrările în statele Carolina de Nord și Carolina de Sud, Virginia și Georgia. Președintele Joe Biden a spus că livrările ar trebui să revină la normal până la sfârșitul săptămânii. Administrația sa va căuta să desființeze organizația de hackeri vorbitori de rusă responsabilă de atacul asupra infrastructurii energetice americane, considerat cel mai puternic de până acum. Biden a mai spus că intenționează să vorbească direct cu președintele rus Vladimir Putin despre faptul că Rusia găzduiește criminali cibernetici care au provocat pagube de zeci de miliarde de dolari în țările occidentale, în ultimul an.
13:10
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut țărilor bogate să renunțe pe moment la vaccinarea adolescenților și copiilor împotriva COVID-19 și să doneze, în schimb, rezervele de vaccinuri țărilor defavorizate, unde aceste seruri sunt deficitare. Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a făcut apelul, pe 14 mai, la o întâlnire virtuală la Geneva. Această agenție ONU speră că mai multe țări bogate vor urma exemplul Franței și Suediei, donând vaccinuri platformei COVAX, după imunizarea categoriilor prioritare ale propriei populații. Printre țările bogate care au autorizat deja utilizarea vaccinurilor existente pentru copii și adolescenți se numără Statele Unite și Canada, iar Agenția Europeană pentru Medicamente examinează o asemenea posibilitate pentru Uniunea Europeană. Oficiali ai OMS au mai cerut guvernelor să dea dovadă de multă precauție când examinează anularea unor restricții antiepidemice, cum ar fi purtarea măștilor.
13:00
Uniunea Europeană a criticat decizia Rusiei de a desemna Statele Unite și Republica Cehă drept țări „neprietenoase”. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus pe 15 mai că decizia luată cu o zi mai devreme de Moscova reprezintă un nou pas pe calea „escaladării”, care „subminează relațiile diplomatice. Decizia rusă înseamnă că ambasada Statelor Unite în Rusia nu va mai putea angaja personal local, iar cea a Cehiei va putea avea maxim 19 angajați ruși. Guvernul rus a amenințat să ia decizii asemănătoare în cazul altor țări, dacă acestea întreprind acțiuni neprietenoase față de Rusia. Relațiile Pragăi cu Moscova s-au deteriorat considerabil în luna aprilie, când Cehia a acuzat Rusia de implicare în detonarea unui depozit ceh de explozibil în 2014 și a expulzat un număr mare de diplomați ruși. Rusia a luat măsuri similare de răspuns, Cehia fiind sprijinită de alte țări ale Uniunii Europene și de Statele Unite.
Ieri
20:40
Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 din România a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost administrate 110.314 de doze de vaccin. Conform unui comunicat al CNCAV transmis vineri agenției Agerpres, 44.960 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 65.354 de persoane cu cea de-a doua.De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.519.397 de doze unui număr de 3.834.311 de persoane, dintre care 1.149.225 au primit o doză şi 2.685.086 şi pe cea de-a doua. Potrivit site-urilor de știri din Romania, la Cluj, procentul celor vaccinați este de peste 40 %.
20:20
Igor Dodon i-a cedat lui Vladimir Voronin primul loc pe lista electorală comună a comuniștilor și socialiștilor.
20:00
Preoți catolici din întreaga Germanie au încălcat săptămâna aceasta pe față o interdicție majoră a Vaticanului, binecuvântând cupluri de homosexuali și celebrând căsătorii gay în mod religios, în biserică.Cu totul, circa 100 de biserici germane au încălcat astfel decizia recentă a Vaticanului că preoții nu pot celebra într-o căsătorie gay. Germania a legalizat căsătoriile de același sex în 2017, însă doar căsătoriile civile, la primărie. Căsătoria religioasă ține, desigur, de ierarhia confesională, în cazul catolicilor de Vatican, mai ales în acele landuri germane care au un concordat cu biserica catolică, cum este landul Bavaria.Căsătoria între persoanele de același sex e permisă în doar 29 de țări din lume, dintre care mai puțin de jumătate, doar 13, sunt în UE. În contrast cu asta, ea e legală în multe țări ale Americii de Sud.În Europa, în 2018 Xavier Bettel a devenit, în Luxembourg, primul șef de guvern homosexual căsătorit legal cu partenerul său încă din 2015.Belgia, la rândul său, care a avut un premier gay declarat, pe Elio Di Rupo, a banalizat atât de mult căsătoriile de același sex, încât până și rata divorțurilor între homosexuali se apropie de cea a cuplurilor hetero, depășind 20% din căsătorii.În contrast cu asta, în Franța vecină și republicană legalizarea a venit abia în 2013, după nesfârșite mari marșuri și demonstrații pro și contra. La un moment dat, dezbaterea din Franța în jurul legalizării căsătoriilor între homosexuali atinsese proporții calificate drept grotești. Manifestații organizate de dreapta conservatoare, luări de poziții publice, unii cerând chiar un referendum național, care a fost respins în cele din urmă de parlament.Legalizarea căsătoriilor între homosexuali fusese una din promisiunile de campanie ale fostului președinte socialist François Hollande, când el căuta să se poziționeze cât mai progresist și de stânga în fața unui Nicolas Sarkozy care în acel moment încerca să racoleze vocile dreptei celei mai conservatoare.Disputa s-a extins în acel an, 2013, după ce ministra justiției Christiane Taubira a semnat o circulară prin care copiii născuți în străinătate din mame purtătoare, mame care nu fac decât să poarte și să nască copilul altora, pot primi cetățenia franceză. Pe deasupra, ministra justiției de atunci, Christiane Taubira, era ea însăși o femeie de culoare din Guyana.De îndată, opoziția de dreapta a cerut retragerea circularei, afirmând că în curând în Franța trupurile femeilor vor fi de închiriat și că guvernul deschide larg poarta în fața tuturor exceselor morale.Multe franțuzoaice, nu doar femei sterile, dar și homosexuale, merg în străinătate, cel mai adesea în Belgia sau Spania, pentru a găsi o mamă purtătoare în cazul în care doresc să aibă un copil, iar unele chiar pentru a se căsători. În Franța, care se dovedește astfel mult mai conservatoare decât țările vecine, dezbaterea actuală o amintește pe cea din anii 1970, din momentul legalizării avortului.Mulți găsesc straniu ca Franța republicană și laică să se arate mai conservatoare decât regatele vecine ale Belgiei și Olandei, de pildă, unde mariajul gay a devenit legal deja în urmă cu un deceniu. Mai mult, în Belgia legea autorizează orice cuplu de homosexuali, chiar străini, să se căsătorească local, cu condiția ca unul din ei să fi locuit cel puțin trei luni pe teritoriul belgian.LGBT la nivel europeanO foarte largă majoritate a eurodeputaților a votat pe 11 martie o rezoluție prin care au declarat, simbolic, Uniunea Europeană o „zonă de libertate” pentru persoanele LGBT („LGBTIQ Freedom Zone”).O „zonă de libertate LGBT” este, evident, o aluzie directă la măsurile inacceptabile luate de primari polonezi din foarte conservatorul, ultra-catolicul și homofobul partid PiS (Partidul pentru Dreptate și Justiție), aflat la putere la Varșovia, de a-și declara localitatea: „oraș liber de LGBT” („LGBT-Free Zone”), și de a continua să vorbească împotriva unei inexistente „ideologii LGBT”.Rezoluția condamnă „discriminarea și atacurile cărora le e supusă comunitatea LGBTIQ din Polonia”. Rezoluția mai spune și că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBT sunt „grav îngrădite” și în Ungaria, din pricina refuzului legal de a recunoaște identitățile trans și intersex.Dezbaterea e mai veche în România, unde decizia, în iunie 2018, a Curții Europene de Justiție în cazul Coman vs. România a fost prezentată foarte deformat. E vorba de cazul lui Adrian Coman și al soțului său american, Robert Clarbourn Hamilton. Curtea UE nu a cerut însă atunci, în 2018, României sa legalizeze căsătoriile gay, așa cum s-a afirmat. Curtea a cerut României doar să-i acorde dreptul de reședință și de lucru consortului Coman deoarece căsătoria respectivă este legală în țara UE în care a fost contractată (Belgia) și că acea persoană, deși cetățean SUA, se bucură în UE, în virtutea căsătoriei, de aceleași drepturi ca și consortul său român.E cu totul altceva decât a scrie, cum s-a făcut pe larg, că UE cere României sa legalizeze căsătoriile gay. Acea legislație ține de dreptul suveran al fiecărei țări membre in UE. Este ceea ce se numește "principiul subsidiarității".***După ce socialiștii au încălecat din nou din rațiuni electorale promisiunea de a se opune legiferării căsătoriilor între persoane de același sex, astfel încât Moldova să se detașeze de ceea ce ei numesc declinul moral al Europei, mai mulți experți notează că pretinsa stângă socialistă se culcă sub trenul care deja a trecut.  Căsătoriile între persoanele de același sex sunt interzise în Constituția R. Moldova care prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie”. Mai tranșant interdicția este stipulată în Codul familiei care precizează că „nu se admite încheierea căsătoriilor între persoanele de același sex”. Chiar dacă legislația națională nu lasă nicio portiță care ar putea duce mai târziu la legalizarea căsătoriilor homosexuale, acest subiect este readus periodic în spațiul public, fiind exploatat mai ales în campaniile electorale de către grupurile politice conservatoare care se declară apărătoare ale familiei tradiţionale.Poate părea paradoxal, dar socialiştii, care, prin definiție sunt progresiști şi susținători ai drepturilor omului, în R. Moldova reprezintă grupul politic cel mai conservator. Recentul demers de a accentua în Constituție interdicția cuplurilor LGBT este doar un exemplu din portofoliul conservator al PSRM, observă comentatori citați de presă. Ei anticipează că retorica homofobă va fi şi în apropiatele alegeri anticipate una din temele centrale ale socialiștilor, care se bazează pe electoratul în vârstă, conservator şi nostalgic.Motivând demersul formațiunii, unul din fruntaţii PSRM, Vasile Bolea, a sugerat că  prevederea constituțională care se referă la familie nu ar fi suficientă şi trebuie îmbunătățită.„Să mai introducem şi alte prevederi cum ar fi că statul interzice înregistrarea căsătoriilor între parteneri de același sex şi o altă prevedere că părinții ai copiilor reprezintă tata, părinte de sex masculin, şi mama, părinte de sex feminin… Toate aceste lucruri vor fi în viitorul apropiat înregistrate în parlament pentru ca viitorul legislativ să aprobe aceste documente şi să fortifice acea bază a societății moldovenești care a fost, este şi va fi familia tradițională.”Principala organizație care apără drepturile LGBT în Moldova Centrul Genderdoc-M a criticat demersul socialiștilor, atenționând că se desfășoară o nouă tentativă de manipulare a opiniei publice, aplicându-se tactica de sustragere a atenției alegătorilor de la problemele stringente ale țării. „Nu este pentru prima dată când PSRM recurge la astfel de declarații. Acestea au devenit un ritual în cadrul electoralelor din ultimii ani. Electoratul, însă, s-a maturizat și cere soluții la problemele reale cu care se confruntă țara, nu declarații propagandistice”, a declarat directoarea executivă a organizației Anastasia Danilova. În mediul juriștilor, demersul socialist este văzut ca unul vădit electoral nu doar la nivel de retorică, dar şi pentru că pare lipsit de logică juridică, din moment ce Legea Supremă deja interzice căsătoriile între persoanele de același sex. În plus, inițiativa a fost lansată de deputații unui parlament deja dizolvat, iar modificarea Constituției presupune o procedură complexă, care poate dura cel puțin jumătate de an, trebuie să fie avizată de Curtea Constituțională şi ulterior sprijinită de majoritatea deputaților.
19:50
Invitata de astăzi este Natalia Tocarciuc.
19:40
Ne oprim la o tendință nouă care poate fi rezumată în două cuvinte: concediul paternal, văzut și ca o cale către egalitatea de gen. De când a devenit posibil acest concediu de paternitate în R. Moldova mai mulți bărbați și l-au luat pentru a ajuta la creșterea copilului, dar nu destui, după cum au spus astăzi și participanții la o dezbatere organizată la Chișinău de Fondul ONU pentru populație. De aproape cinci ani în R. Moldova funcționează legea ce le oferă bărbaților dreptul să solicite și ei concediu la nașterea copilului. La modul practic asta înseamnă că li se oferă două săptămâni ca să aibă grijă de bebeluș, singura condiție fiind termenul în care pot cere aceste zile: în primele două luni de la nașterea micuțului. Până la această reformă, tații puteau revendica maxim trei zile, dar numai pe cont propriu, adică concediu neplătit.Inginerul Nicolae Coadă lucrează în cadrul unei companii de furnizare a energiei electrice. Este tată a doi copii. Nicolae recunoaște că bărbații nu prea obișnuiesc să-și ia concediu paternal. Mai mult din cauza stereotipurilor decât din lipsa dorinței de a da o mână de ajutor în dificila perioadă de adaptare. „Consider că implicarea ambilor părinți este absolut prioritară. Nu am niciun impediment în a face treburi necesare în casă: pot găti, pot îngriji bebelușul. Înțelegem sacrificiile mamelor. Vorbim de carieră, de sănătate și au nevoie de un suport în primul rând emoțional pentru a-și reveni, iar suportul unui tată este foarte binevenit.”Și colegul nostru de la Radio Europa Liberă, Nicu Gușan, a solicitat cele 14 zile de concediu paternal când i s-a născut fetița. Pentru că micuța a venit pe lume în plină pandemie, posibilitatea de a fi alături de soție a fost o salvare pentru familia lui Nicu. În primul rând, pentru că a trebuit să se izoleze de bunici, cei care ar fi putut să le dea o mână de ajutor.„Acest concediu de două săptămâni, care se oferă taților la nașterea copilului, a fost o oportunitate foarte bună pentru mine de a rămâne alături de soție și copilul meu. În primul rând, am reușit să ne protejăm mai bine, în al doilea rând, am reușit să preiau eu toate treburile casnice asupra mea, astfel încât soția să nu trebuiască să se ocupe ea de toate lucrurile. Dar nu se întâmplă asta în cazul tuturor familiilor dacă ne gândim la ce se întâmplă în toată republica. Chiar printre rudele mele, șeful unui tătic i-a zis că poată să lipsească o zi de la lucru, dar a sunat mai mult ca o favoare. Îmi dau seama că în R. Moldova în continuare e o provocare, dar și pentru angajatori.”Chiar dacă legea oferă taților dreptul de a solicita concediul paternal, puțini sunt cei care fac uz de această clauză legală. Iar cifrele vorbesc de la sine: anul trecut peste patru mii de tați au cerut să li se ofere aceste zile libere – cam unul din zece bărbați care au devenit părinți.Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, consideră că mai e loc pentru îmbunătățirea legii. Bunăoară, ar fi binevenit ca tații să-și poată lua cele două săptămâni libere pe durata întregului an după nașterea copilului, și nu neapărat în primele două luni. De asemenea, atrage atenția Elena Țîbîrnă, pentru a beneficia de concediu paternal, tații trebuie să activeze legal în câmpul muncii. „În general, 73% din tătici sunt din mediul urban, preponderent din mun. Chișinău și Bălți, dar să nu uităm că factorul principal este că tăticul trebuie să activeze formal, trebuie să aibă un venit declarat din care se achită contribuții. Or, acest factor este mai evidențiat în mediul urban, în municipiile mari din R. Moldova.”Conceptul de „concediu paternal” este unul împrumutat de la țările nordice, în special Suedia, unde tații se implică activ în creșterea și educația copiilor. Reprezentanta rezidentă a Fondului ONU pentru populație în R. Moldova, Nigina Abaszada, crede că autoritățile moldovene au făcut un pas înainte atunci când le-au oferit taților din R. Moldova această șansă. Le-a rămas să se implice mai activ în promovarea acestui concept și mai ales în sprijinirea antreprenorilor să încurajeze bărbații să petreacă mai mult timp cu familiile lor.
19:10
Israelul a bombardat Fâșia Gaza cu artilerie și au avut loc atacuri aeriene în timp militanții palestinieni Hamas au continuat să lanseze un nou baraj de rachete împotriva unor localități israeliene, în a cincea zi de ostilități.Israelul a declarat că masează trupe de-a lungul graniței sale în timp ce forțele sale aeriene și terestre au atacat Gaza. În violențele reînnoite cel puțin 119 persoane au fost omorâte din partea palestiniană, inclusiv zeci de copii și femei, potrivit oficialilor medicali ai Hamas care controlează Fâșia Gaza. Organizația Hamas este considerată organizație teroristă de către Statele Unite, Uniunea Europeană și multe alte țări.Autoritățile israeliene au raportat opt decese cauzate de atacurile masive cu rachete începând cu 10 mai - un soldat, doi copii și cinci civili.„Am spus că Hamas va plăti un preț foarte scump”, a declarat ieri premierul israelian Benjamin Netanyahu. „Facem asta și vom continua să facem asta cu vigoare”, a spus el.Un purtător de cuvânt al militanților Hamas a declarat că o ofensivă terestră israeliană va fi „o șansă să omorâm mai mulți soldați și să capturăm mai mulți prizonieri de la inamic”.Ministrul israelian al apărarii Benny Gantz va dispune o „întărire masivă” a forțelor de securitate pentru a pune capăt violențelor interetnice care au izbucnit din mai multe localitati israeliene și în urma cărora peste 400 de persoane au fost arestate. Purtătorul de cuvânt al poliției israeliene, Micky Rosenfeld, a declarat că violențele în mai multe orașe au atins un nivel nevăzut de zeci de ani și că poliția „previne literalmente pogromurile”. Președintele american Joe Biden a spus că a vorbit cu premierul Netanyahu cerând încetarea luptelor, dar a spus și că din partea israeliană „nu a existat o reacție semnificativă exagerată”. Președintele Biden  a spus că obiectivul este acum de a se „ajunge la un punct în care există o reducere semnificativă a atacurilor, în special a atacurilor cu rachete care sunt lansate fără discriminare în zone populate”.Pe fondul escaladării luptelor, mediatorii egipteni au mers în Israel pentru a căuta încetarea focului. Egiptul servește adesea ca mediator între Israel și milițiile islamice Hamas și a fost un jucător-cheie în încheierea unor conflicte israelo-palestiniene din trecut.Atacurile aeriene au distrus zeci de clădiri, inclusiv trei foarte înalte. Israelul susține că ele adăposteau militanți sau facilități Hamas, dar în ele se aflau și civili.Escaladarea violențelor - cea mai gravă din 2014 încoace - a fost declanșată de tulburările din weekend la Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim, care este un loc sacru atât pentru musulmani, cât și pentru evrei și tulburările au fost cauzate și de posibile evacuări ale unor familii palestiniene dintr-un cartier din Ierusalimul de est.
19:00
Armenia s-a adresat în mod oficial Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, să organizeze consultări cu privire la disputa sa de frontieră cu Azerbaidjanul, care a apărut la câteva luni după ce cele două țări au încheiat o confruntare militară asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, soldată cu preluarea controlului enclave de către trupele azere. Primul-ministru interimar de la Erevan, Nikol Pașinian, a invocat articolul 2 din tratatul fondator al CSTO prin care blocul se angajează să „lanseze imediat mecanismul consultărilor comune” cu privire la un răspuns colectiv la amenințările cu care se confruntă un stat membru, a anunțat biroul său de presă astăzi. Pe lângă Armenia și Rusia, organizația include Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul, dar nu și Azerbaidjanul.Armenia a acuzat trupele azere că au avansat câțiva kilometri la granița sa sudică și încercând să îți extindă teritoriile. Azerbaidjanul respinge afirmația, spunând că trupele sale iau poziții pe partea azeră a frontierei și acuză conducerea armeană că încearcă să exploateze problema din motive politice înainte de alegerile parlamentare anticipate de luna viitoare.
19:00
Partidul Acțiune și Solidaritate și-a prezentat echipa cu care merge la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.În lista PAS sunt 102 candidați la funcția de deputat, iar printre primii zece se află președintele interimar al formațiunii, Igor Grosu, fosta ministră a finanțelor, Natalia Gavrilița, deputatul Mihai Popșoi, deputatul Sergiu Litvinenco, jurnalistele Nata Albot și Natalia Davidovici, deputatul Vladimir Bolea. Pe listă se mai regăsesc fosta ministra a justiției Olesea Stamate, Dan Perciun, Vasile Șoimaru, Dumitru Alaiba, Rosian Vasiloi.Vicepreședinta PAS, Natalia Gavrilița, a declarat că oamenii și-au dorit aceste alegeri parlamentare anticipate, iar acum puterea este în mâinile lor.Astăzi este prima zi când candidații la funcția de deputat pot depune actele la CEC.
18:20
Roman Mihaieș și Simion Ciochină evaluează cele mai recente evenimente politice.
18:20
Partidul Politic „Șor” a depus la Comisia Electorală Centrală actele pentru înregistrarea în cursa electorală la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.Marina Tauber a evitat să numească persoanele înscrise pe lista electorală a partidului, menționând că despre ei, dar și despre campania electorală va vorbi în aceasta seara liderul partidului, Ilan Șor. Marina Tauber și-a exprimat încrederea ca partidul său va obține rezultate bune în alegerile din 11 iulie.„Sper că în această campanie nu vor fi arestări, presiuni și sper că noi o să putem demonstra cine din noi este cel mai puternic. Sperăm să nu fie nicio influență din străinătate, pentru că doar noi, moldovenii, cunoaștem cum trebuie să fie Moldova noastră”, a mai spus vicepreședinta partidului, citată de agenția IPN.
18:20
Dzianis Urad, căpitan în Statul Major al Forțelor Armate din Belarus, care a fost acuzat că ar fi dat la iveală un document guvernamental despre utilizarea trupelor pentru reprimarea protestatarilor pașnici anti-Lukașenka de anul trecut, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Curtea Supremă din Belarus l-a găsit vinovat pe căpitanul Dzianis Urad, în vârstă de 29 de ani, de înaltă trădare.Instanțele din Belarus au aplicat pedepse dure protestatarilor și oficialilor precum Urad, care au susţinut protestele anti-Lukașenka masive de după alegerile din august anul trecut, considerate de opoziţie ca fraude și al căror rezultat nu a fost recunoscut de Occident.Căpitanul  Urad a fost arestat în martie, după ce se pare că a trimis unui canal Telegram din Polonia o fotocopie a unei scrisori a Ministerului de Interne adresată Ministerului Apărării, solicitând trupe. Procesul său a avut loc în spatele ușilor închise. Sentința lui Urad este cea mai dură dintre sutele care au fost pronunțate în ultimele luni împotriva belarușilor care se opun rezultatelor oficiale ale votului prezidențial din 9 august. care i-a dat Lukașenka, în vârstă de 66 de ani, un al șaselea mandat consecutiv.
18:20
Noile acuzații aduse împotriva activistei opozitiei din Belarus Maria Kalesnikava trezesc indignare a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price ieri. Asociați ai opozantei aflată în închisoare au declarat pentru postul nostru ieri că mai nou Kalesnikava este acuzată de conspirație pentru a prelua puterea prin mijloace neconstituționale, pentru că a lansat apeluri publice pentru acțiuni împotriva securității naționale și pentru crearea și conducerea unui grup extremist. Dacă va fi găsit vinovată, Kalesnikava ar putea fi condamnată la 12 ani de închisoare.Lidera opoziției din Belarus, Svieatlana Țihanovskaia, consideră inacceptabile acuzațiile oficiale împotriva doamnei Kalesnikava și a scris pe Twitter că regimul Lukașenka „folosește acuzații false pentru a reprima dizidența”. Kalesnikava este o membră importantă a Consiliului de coordonare, un organism înființat de opoziția politică din Belarus pentru a facilita transferul de putere în urma alegerilor prezidențiale din august anul trecut pe care opoziția le consideră fraudate și pe care Occidentul a refuzat să le recunoască rezultatul. Kalesnikava a respins toate acuzațiile împotriva ei ca fiind motivate politic. Arestarea ei din septembrie anul trecut a venit pe fondul demonstrațiilor de masă din Belarus care au avut loc zilnic, timp de câteva luni, protestatarii contestând rezultatele votului în urma căruia Alexandr Lukașenka a obținut un al șaselea mandat consecutiv de președinte.
16:50
O echipă de executori judecătorești din Rusia au inițiat proceduri de executare silită împotriva sucursalei ruse a postului nostru de radio pentru amenzi neplătite acumulate din cauza încălcărilor controversatei legi a „agenților străini” .Executorii judecătorești au petrecut aproximativ două ore în biroul din Moscova al RFE / RL și au făcut un inventar al echipamentului. Nu au interferat cu munca celor aflați la  birou și nici nu au reținut pe nimeni.De la începutul anului, agenția de stat pentru monitorizarea mass-media Roskomnadzor a prezentat instanțelor aproximativ 520 de protocoale privind încălcările legii de către cele opt proiecte RFE / RL care au fost incluse în registrul  pentru mass-media  drept „agent străin”  de către  Ministerului Justiției.RFE / RL respinge denumirea de „agent străin” și a refuzat să respecte cerințele Roskomnadzor conform cărora fiecare relatare  publicată sau difuzată  trebuie  să includă o precizare ampla că este vorba de un așa-numit „agent străin”. RFE / RL a adus cazurile în fața instanțelor rusești, dar până acum  ele au respins peste 250 de contestații.În total, amenzile împotriva postului nostru  se ridică la aproximativ 70 de milioane de ruble (950.000 de dolari).RFE / RL a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului să blocheze aplicarea amenzilor de către Rusia care sunt menite să înăbușe presa  independentă.Așa-numita legislație a „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. In ea se  cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență  financiara externă și  despre care guvernul  rus consideră că ar fi  angajate  în activități politice să fie înregistrate și să se identifice drept „agenți străini” și să se supună auditurilor autorităților ruse. Modificările ulterioare ale legii au vizat și  mass-media cu finanțare externă.În 2017, guvernul rus a plasat pe aceasta listă  Serviciul rus al RFE / RL și  alte șase servicii  cu programe în limba rusă  ca si canalul de televiziune Current Time, un proiect mixt, Europa Liberă - Vocea Americii.RFE / RL consideră  amenzile primite drept „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, iar Departamentul de Stat american le consideră „intolerabile”. Organizația internațională  Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă” și menită „să demonizeze grupurile independente”.RFE / RL este o companie de media independentă din punct de vedere editorial, finanțată  de  Congresul american prin intermediul agenției americane pentru mass media globala  USAGM. În fiecare săptămână, aproape 7 milioane de persoane  din Rusia accesează portalurile de știri ale  RFE / RL  în limba rusă.
16:50
Autoritățile din sănătate de la Chișinău fac apel către toate persoanele eligibile să se imunizeze împotriva COVID-19 și anunță că toate centrele de vaccinare la nivel național vor activa și în zilele de sâmbătă și duminică.Pentru vaccinare, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale îndeamnă cetățenii să se adreseze la medicul de familie, conform adresei de domiciliu. O altă opțiune este să se programeze online prin intermediul platformei naționale de vaccinare www.vaccinare.gov.md.Potrivit datelor Ministerului Sănătății, până în prezent, au fost administrate 216 740 de doze de vaccin anti-COVID-19. Peste 29 de mii de persoane s-au vaccinat cu ambele doze.Până pe 13 mai, în Republica Moldova s-au înregistrat 253 386 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Bilanțul deceselor asociate COVID-19 a ajuns la 5 995.
16:40
O reuniune a miniștrilor de externe ai Grupului Visegrad are loc în Polonia pentru a discuta legături mai strânse între Europa și Statele Unite, o strategie comună post-pandemică, cooperarea între cele patru state din Europa Centrală și relația grupului cu restul Uniunii Europene.Reuniunea de astăzi din orașul polonez Lodz este găzduită de ministrul de externe polonez Zbigniew Rau, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a grupului și îi include pe omologii săi din Cehia, Slovacia și Ungaria - Jakub Kulhanek, Peter Szijjarto și Ivan Korcok.Rau a declarat în ajunul întâlnirii că grupul, cunoscut sub numele de V4, va discuta și dacă ar trebui să respecte reglementările UE pentru introducerea certificatelor pentru persoanele vaccinate împotriva COVID-19 sau să introducă propriile reguli.În martie, cei patru  miniștri au purtat discuții cu secretarul de stat american Antony Blinken la Bruxelles. Polonia este văzută ca un aliat ferm al SUA și un pilon de securitate important al NATO  pe flancul estic al Alianței  într-o perioadă în care Rusia devine mai agresivă în întreaga regiune.Pe de altă parte, premierul Ungariei, Viktor Orban, menține o relație strânsă cu președintele rus Vladimir Putin și politica guvernului său a fost subiect al criticilor Uniunii Europene pentru derapaje antidemocratice în domenii precum libertatea presei sau independenta justiției.V4 a fost fondat în februarie 1991 cu o declarație de cooperare pe care președinții de atunci Lech Walesa din Polonia, Vaclav Havel din atunci Cehoslovacia și Jozsef Antall din Ungaria au semnat-o la Visegrad, Ungaria, iar gruparea a avut un loc esențial în efortul celor 4 țări de a se aproita de NATO și de valorile Uniunii Europene.
15:40
Experiența Lituaniei de transformare democratică și economică profundă rămâne un exemplu elocvent de bune practici pentru Republica Moldova. Moldova își dorește continuarea colaborării cu Lituania în domeniul securității și apărării, mai ales apărării de riscuri, și combaterea dezinformării, unde experiența Lituaniei ne poate fi foarte utilă, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul unui briefing de presă susținut cu omologul său lituanian, Gitanas Nauseda, care efectuează o vizită oficială la Chișinău în perioada 13-14 mai, informează agenția IPN.Maia Sandu a a mai spus că Moldova poate conta pe sprijinul autorităților lituaniene în organizarea votării cetățenilor moldoveni din Lituania la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, cu respectarea tuturor restricțiilor impuse de pandemie. Totodată, șefa statului moldovean  a mulțumit Lituaniei pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova în toți anii de independență, pentru încurajarea și inspirarea transformării democratice, în pofida provocărilor interne și externe.La rândul său, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a remarcat că, în 1990, Lituania și-a declarat independența, Moldova a fost prima țară care a recunoscut-o, chiar dacă era în componența Uniunii Sovietice, lucru pe care Lituania nu-l va uita niciodată. „Sprijinim cursul spre Europa al Moldovei, pentru că e vorba de un parcurs pe care l-au avut și cetățenii lituanieni și a fost un parcurs de succes”, a spus Gitanas Nauseda, astăzi, la Chișinău.La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul Lituaniei va aloca 200.000 de doze de vaccin partenerilor din est – Moldovei, Ucrainei și Georgiei.Potrivit ministrului afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, Lituania este gata să împartă vaccinurile care salvează viețile cu partenerii Uniunii  din Est. Coordonarea tehnică va fi asigurată imediat pentru a se asigura că primele doze de vaccin ajung cât mai curând posibil.„Astăzi avem ocazia să demonstrăm solidaritatea lituaniană. Aș dori în mod special să subliniez situația din Ucraina. Țara a abordat simultan două provocări: pandemia și agresiunea militară a Kremlinului. Procesul de vaccinare în țările Uniunii Europene este rapid și lin, dar nu suntem în siguranță până când și vecinii noștri sunt în siguranță”, a spus Landsbergis.Lituania intenționează să aloce 100.000 de doze de vaccin Ucrainei, 15.000 Georgia și 11.000 Moldova până în septembrie. Potrivit Landsbergis, Lituania va confirma acum cantitatea de doze de vaccin care urmează să fie administrate în timpul verii: „Dacă situația va permite, vom revizui această decizie. Partenerii noștri au nevoie de multe doze de vaccin. Sperăm că alte state membre ale UE vor urma exemplul Lituaniei și vor ajuta tarile din cadrul parteneriatului Estic”, se arata în declarația externelor lituaniene.
14:50
Blocul electoral „Renato Usatîi”, constituit din partidele politice „Patria” și „Partidul Nostru”, a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC).Cap de listă sunt: Renato Usatîi, Elena Griţco (preşedinta fundaţiei lui Renato Usatî) şi Ilian Cașu. În total pe listă sunt 103 candidaţi, printre care și 10 primari, cu 2-3 mandate câştigate, 24 de jurişti, 16 economişti, 12 ingineri, pedagogi, medici, ecologişti şi alţii.Renato Usatîi a mai spus că echipa a decis să meargă la alegeri doar cu oameni integri, care nu au fost vizaţi în investigaţiile presei independente.Comisia Electorală Centrală a aprobat înregistrarea Blocului Electoral „Renato Usatîi” în data de 5 mai.Astăzi, 14 mai, este prima zi când candidații la funcția de deputat pot depune actele la CEC. În seara zilei, vor avea loc trageri la sorți pentru determinarea preliminară a ordinii în buletinul de vot la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, informează agentia IPN.
14:50
Partidul Uniunea Salvați Basarabia a anunțat că devine parte a partidului anti-sistem din România Alianța pentru Unirea Românilor – AUR. „Din punct de vedere statutar și juridic, procedurile vor fi cele de fuziune, prin absorbție, însă acum nu există timpul necesar unui congres în acest scop, astfel, etapele inerente procesului vor fi parcurse ulterior alegerilor parlamentare din acest an”, precizează formațiunea într-un comunicat de presă, citat de IPN.Senatorul partidului din România Claudiu Târziu, copreședinte AUR, citat de IPN, consideră că partidul său va câștiga cel puțin 10% din voturile cetățenilor Republicii Moldova.
14:40
La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul Lituaniei va aloca 200 000 de doze de vaccin partenerilor din est – Moldovei, Ucrainei si Georgiei. Potrivit ministrului afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, Lituania este gata să împartă vaccinurile care salvează viețile cu partenerii din est ai Uniunii Europene. Coordonarea tehnică va fi asigurată imediat pentru a se asigura că primele doze de vaccin ajung cât mai curând posibil.„Astăzi avem ocazia să demonstrăm solidaritatea lituaniană. Aș dori în mod special să subliniez situația din Ucraina. Țara a abordat simultan două provocări: pandemia și agresiunea militară a Kremlinului. Procesul de vaccinare în țările Uniunii Europene este rapid și lin, dar nu suntem în siguranță până când și vecinii noștri sunt în siguranță”, a spus Landsbergis.Lituania intenționează să aloce 100.000 de doze de vaccin Ucrainei, 15.000 - Georgiei și 11.000 - Moldova până în septembrie. Potrivit Landsbergis, Lituania va confirma acum cantitatea de doze de vaccin care urmează să fie administrate în timpul verii: „Dacă situația va permite, vom revizui această decizie. Partenerii noștri au nevoie de multe doze de vaccin. Sperăm că alte state membre ale UE vor urma exemplul Lituaniei și vor ajuta țările din cadrul Parteneriatului Estic”, se arată în declarația externelor lituaniene.
14:40
Sesizarea deputaților Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului Șor a fost declarată inadmisibilă de către Curtea Constituțională. Potrivit Curții, sesizările ce țin de controlul constituționalității partidelor politice pot fi depuse de președintele țării, președintele parlamentului, de guvern, de ministrul justiției sau de procurorul general. Deputații Platformei precizează că vor înainta demersurile necesare mai departe, informează agenția IPN.Într-o conferință de presă, liderul formațiunii, Andrei Năstase, a declarat că examinarea a avut loc în grabă, fără participarea părților.Deputatul Dinu Plîngău a menționat că a fost pregătit un proiect de lege de modificare a legii privind statutul partidelor politice, a Codului Electoral, Codului Contravențional și a Codului Penal, astfel încât pe viitor să nu fie admise încălcări ale legislației, inclusiv în domeniul electoral. Să nu fie admisă folosirea banilor murdari în scop de promovare a unor deputați care ulterior, ajungând la pârghiile puterii, se folosesc de încrederea alegătorilor.„Astăzi vom expedia scrisori subiecților de drept stabiliți de Codul Jurisdicției Constituționale: președintelui țării, procurorului general, ministrului justiției, președintelui parlamentului, astfel încât demersul Platformei DA să fie preluat de aceste instituții în drept să sesizeze CC pe subiecte de acest fel”, a spus Dinu Plîngău.La sfârșitul lunii martie, deputații Platformei DA au contestat constituționalitatea Partidului Politic Șor, care, potrivit lor, „prin acțiunile și scopurile sale lezează principiul statului de drept, fapt ce ar intra în contradicție cu prevederile din Constituție.
14:20
Un european din zece stabilit în Marea Britanie are în vedere să plece din această țară după 30 iunie, termenul-limită pentru aprobarea cererilor de a rămâne legal în această țară după Brexit, potrivit unui sondaj citat de cotidianul The Guardian.Motivele obișnuite menționate în cercetare au inclus lipsa de încredere în guvern și sentimentul că Marea Britanie este un loc mai puțin primitor ca urmare a Brexitului, 30% dintre respondenți spunând că au îngrijorări că drepturile lor nu vor fi respectate de către organismele publice.Studiul a fost efectuat de Autoritatea Independentă de Monitorizare a Acordurilor pentru Drepturile Cetățenilor (IMA), un nou organism înființat în temeiul acordului de retragere al Marii Britanii din UE. Potrivit sursei citate, cei care spun cu mare probabilitate că vor pleca sunt germani, spanioli sau francezi, bărbați cu vârste cuprinse între 45 și 74 de ani, care locuiesc în nord-estul sau sud-estul Angliei și sunt plătiți cu mai mult de 50.000 de lire sterline pe an. Cei mai susceptibili de a rămâne sunt norvegieni, lituanieni sau portughezi, sunt femei și cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, care locuiesc în Țara Galilor și sunt plătiți cu ai puțin de 30.000 de lire sterline pe an, arata studiul citat.
14:20
Oficiali ai Uniunii Europene solicită un răspuns mai puternic din partea blocului comunitar la agresiunea Rusiei față de Ucraina, avertizând că scopul final al Moscovei este de a absorbi părți din estul Ucrainei, unde are loc un război de șapte ani. Avertismentele au venit într-un raport scris de oficiul diplomatic al UE, care a fost difuzat la începutul acestei săptămâni printre membrii UE și la care a avut acces și corespondentul postului nostru. De la izbucnirea conflictului în 2014 peste 13.000 de oameni au fost omorați și peste un milion au fost obligați să se refugieze.Luna trecută tensiunile au crescut după ce Rusia a desfășurat mai mult de 100.000 de soldați și armament greu în regiunile sale care se învecinează cu Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a căutat și a obținut un sprijin occidental în fața amenințărilor rusești, iar Moscova a retras în cele din urmă unele dintre forțele sale. Secretarul de stat american, Antony Blinken, care s-a întâlnit cu președintele Zelenski la Kiev săptămâna trecută, a criticat acțiunile Rusiei avertizând asupra scopurilor pe termen lung ale Moscovei. UE s-a străduit să găsească o abordare coerentă a relațiilor sale cu Rusia, care este cel mai mare partener comercial al său, dar avertismentele sale sunt considerate de unii experți drept insuficiente, pe fundalul creșterii agresivității regimului de la Moscova în regiune.
14:20
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut Azerbaidjanului să își retragă imediat trupele de la frontiera cu Armenia. Macron a scris pe Facebook că forțele armate azere „au invadat teritoriul armean și trebuie retrase imediat”. Macron a comentat situația de la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan după o conversație telefonica avută cu prim-ministrul interimar de la Erevan , Nikol Pașinian. Potrivit președinției Franței, Emanuel Macron a „a reamintit angajamentul Franței față de integritatea teritorială a Armeniei și a subliniat necesitatea unei retrageri imediate a trupelor azere de pe teritoriul armenesc”.  În convorbirea telefonică avută cu premierul interimar Pașinian, spune biroul președintelui Franței, s-a discutat despre eforturile în curs de a pune capăt violențelor provocate de poziționarea trupelor azere de-a lungul unor secțiuni ale frontierei armeano-azere. Se pare că forțele azere au avansat câțiva kilometri în provincia Syunik din Armenia la 12 mai. Potrivit Ministerului Apărării din Armenia, au fost încălcate și alte două secțiuni ale frontierei ieri, pe 13 mai. Azerbaidjanul a insistat că trupele sale nu au trecut în Armenia și pur și simplu ar fi luat poziții în partea azeră, poziții care nu erau accesibile în lunile de iarnă. Ministerul de Externe de la Baku a mai spus că granița dintre Armenia și Azerbaidjan nu a fost demarcată de la destrămarea Uniunii Sovietice.
14:10
Jurnalistul rus Eduard Șmonin, care crede că a fost vizat de anchetatori pentru că a dezvăluit afaceri ilegale cu petrol în Siberia de Vest, a fost condamnat astăzi pentru șantaj și pornografie la opt ani de închisoare, de către un tribunal din orașul Surgut, din districtul autonom Hantî-Mansiisk – au declarat ziaristul si avocatul său la Radio Svoboda.Dezvăluirile ziaristului care deținea și conducea site-uri de investigații și relatări despre fapte de corupție ale unor oficiali și antreprenori locali, a fost un pilon important al unei investigații independente realizate de Radio Svoboda privind furtul de petrol la scară industrială din rețeaua de conducte din Rusia.Ancheta, publicată în martie, a coroborat numeroase detalii descoperite anterior de Șmonin și a adăugat noi dovezi semnificative ale rolului forțelor de ordine rusești în schemele de furt de petrol.Șmonin a lansat în noiembrie 2016 un documentar în care vorbea despre implicarea poliției ruse și a unor ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) în furtul de petrol. El a fost arestat câteva luni mai târziu și acuzat de calomnie împotriva oficialilor menționați în materialul său investigativ.Majoritatea acuzațiilor au fost retrase, cu excepția presupusului șantaj asupra unui parlamentar local și a acuzației de distribuire ilegală de pornografie, fiind vorba de o casetă video în care apare alături de un alt bărbat. Procesul său a fost închis publicului, în mod oficial din cauza naturii „intime” a videoclipului. Jurnalistul susține că este vizat de procurori pentru dezvăluirile făcute ]n investigațiile sale despre furtul masiv de petrol.
Mai mult de 2 zile în urmă
10:50
Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, care deține și portofoliul externelor, crede că în acest moment, nici un partid parlamentar nu mai contestă drumul european al R. Moldova, independent de retorica electorală. Și pentru el, acesta este un adevărat succes al politicii autohtone. În prima parte a interviului cu Europa Liberă, premierul a asigurat că alegerile anticipate vor fi finanțate de guvern fără probleme și că Ministerul de Externe poate singur acoperi cheltuielile pentru votul în afara granițelor. Europa Liberă: Pe linie diplomatică, cum ați caracteriza relația moldo-rusă?Aureliu Ciocoi: „Dacă e să fiu sincer, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă la ora actuală este într-o stare de analiză atentă a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”Europa Liberă: Adică se așteaptă rezultatele alegerilor parlamentare?Aureliu Ciocoi: „Exact. Federația Rusă cu certitudine așteaptă să vadă care vor fi rezultatele alegerilor parlamentare anticipate și, probabil, cu mai mult interes așteaptă să vadă ce guvern va fi învestit în urma scrutinului parlamentar, evident, dacă va fi unul monocolor sau va fi un guvern în baza unei coaliții stabilite, dar e un lucru firesc. Eu, dacă aș fi în locul partenerilor noștri de dezvoltare, indiferent din Vest sau din Est, la fel aș sta cu ochii pe Republica Moldova să văd, până la urmă, care vor fi rezultatele exercițiului democratic din 11 iulie.”Europa Liberă: Adică se așteaptă rezultatele alegerilor parlamentare anticipate?Aureliu Ciocoi: „Da, Federația Rusă, cu certitudine, așteaptă să vadă care vor fi rezultatele alegerilor anticipate și probabil cu mai mult interes așteaptă să vadă ce guvern va fi învestit în urma scrutinului parlamentar, dacă va fi unul monocolor sau va fi un guvern în baza unei coaliții stabilite. Dar e un lucru firesc. Eu, dacă aș fi în locul partenerilor noștri de dezvoltare, indiferent dacă-s din Est sau din Vest, la fel aș sta cu ochii pe R.Moldova, să văd care vor fi rezultatele exercițiului democratic din 11 iulie.”Europa Liberă: În campania electorală știți că actorii politici fac foarte multe declarații, unele mai deocheate decât altele...Aureliu Ciocoi: „De asta și sunt politicieni, nu?”Europa Liberă: Da, dar de fiecare dată se amintește despre amestecul din afară în treburile R.Moldova. Iată, cum pare R.Moldova în afară atunci când se spune că la Chișinău cineva a spus că America e de vină, UE e de vină, că se implică, factorul rusesc e cel care cel mai mult se implică?Aureliu Ciocoi: „Trebuie să fim conștienți de faptul că R. Moldova devine, mai ales într-o perioadă atât de sensibilă cum este o perioadă electorală, devine un platou, inclusiv, de dezbateri geopolitice nu în R. Moldova, dar între marii jucători de pe scena internațională.”Europa Liberă: Da? Așa e?Aureliu Ciocoi: „Așa e, din păcate. Atunci se tatonează terenu, cât de dure pot fi declarațiile de genul acesta. Nu se ia în considerație R. Moldova per se. Se încearcă o reașezare pe tabla de șah.”Europa Liberă: Dar ce să înțeleagă cetățeanul cu drept de vot, care va trebui să decidă cui să-i dea acest vot, când i se spune că interesele Moldovei se vând Estului sau Vestului?Aureliu Ciocoi: „Interesele Moldovei nu se vând nici Estului, nici Vestului, interesele Moldovei sunt ale noastre și noi suntem cei care trebuie să stăm la paza lor, asta e ceea ce trebuie să înțeleagă cetățeanul. Noi suntem cei care ne facem viitorul și, respectiv, nu este vorba de vânzare de interes, indiferent unde, la Est sau la Vest, este nevoie de utilizarea materiei cenușii pe care o are poporul acesta, pentru a se dezvolta, finalmente, după 30 de ani măcar.”Europa Liberă: Dar factorul extern se poate implica?Aureliu Ciocoi: „Factorul extern niciodată n-a dispărut din R. Moldova. Din momentul constituirii statului R. Moldova în 27 august 1991, factorul extern a fost aici permanent prezent. Și nu trebuie să mergem foarte departe, ci doar până în regiunea transnistreană, ca să ne convingem de acest lucru.”Europa Liberă: Apropo de incidentul care a avut loc în ultimele zile în stânga Nistrului. Ați reușit să aflați ce s-a întâmplat? Pentru că am înțeles că Chișinăul a insistat să fie discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC), dar a fost respins.Aureliu Ciocoi: „Astăzi urma ca acest subiect să fie discutat în cadrul CUC. Din păcate, a fost respins de către președintele delegației. Dar cu siguranță este un subiect care, cu certitudine, va fi dus până la capăt și cel care se face vinovat de moartea unui om, cu siguranță va sta la pușcărie. Crima nu poate rămâne nepedepsită, indiferent unde se face.”Europa Liberă: Au mai fost cazuri și nu au avut finalitate. Ne amintim de cazul de la podul Vadul lui VodăAureliu Ciocoi: „Atunci, la 1 ianuarie, nu mai țin minte exact...”Europa Liberă: Da.Aureliu Ciocoi: „Da, dar atunci a fost vorba de un militar din trupele pacificatoare, care imediat după cazul acesta a fost dus din R. Moldova. și aici se complică lucrurile.”Europa Liberă: Da, dar finalitate nu a avut.Aureliu Ciocoi: „Nu a avut finalitate din simplul motiv că Federația Rusă nu își extrădează cetățenii. Și atunci evident că nu poate fi readus făptașul în R. Moldova și condamnat aici pentru cele săvârșite. Dar cu siguranță că dosarul este în continuare deschis. A fost deschis dosar penal și în acest caz concret și evident că făptașul va fi urmărit și în final își va primi pedeapsa.”Europa Liberă: Pentru că ați amintit că mai multe țări nu-și extrădează cetățenii, Ilan Șor, care de ceva timp e fugar din R. Moldova, zice că e gata să aducă în haznaua statului acel miliard de dolari dispărut și că autoritățile nu iau în calcul această declarație.Aureliu Ciocoi: „Ilan Șor ar fi bine să revină în R. Moldova și dacă nu are ce ascunde, să stea în fața instanței de judecată, să-și demonstreze nevinovăția, dacă este nevinovat sau să accepte eventuala condamnare, în cazul în care completul de judecată va găsi că este, totuși vinovat. Și în funcție de ce va putea  returna bugetului R. Moldova sau Băncii Naționale a R. Moldova, va depinde severitatea acestei condamnări, va primi mai mult sau mai puțin, în funcție de valoarea returnată.”Europa Liberă: Statul R. Moldova ar trebui să accepte acest miliard de dolari din partea lui Ilan Șor?Aureliu Ciocoi: „Eu nu cred că Ilan Șor dispune la momentul actual de un miliard de dolari.”Europa Liberă: El a spus că e gata să-l aducă.Aureliu Ciocoi: „Dacă este gata să-l aducă, să vină cu miliardul de dolari în valiză la Chișinău, să meargă cu miliardul de dolari la judecătoria din Cahul...”Europa Liberă: La Cahul, unde au avut loc peste 60 de judecăți.Aureliu Ciocoi: „ Exact. Să prezinte acest miliard completului de judecată și să spună: oameni buni, mea culpa, recunosc că v-am adus înapoi banii furați, vă rog să mă iertați.”Europa Liberă: Deci, cel mai probabil, e și asta o declarație făcută în campania electorală, în ajunul alegerilor, că fiecare e pornit să momească alegătorul ca să-i ofere votul. Aureliu Ciocoi: „Suntem în plină campanie electorală, care, din păcate, n-a încetat imediat după prezidențiale, a continuat în formă latentă și acum vedeți că se aprinde din ce în ce mai tare.”Europa Liberă: Cetățenii din stânga Nistrului, cu drept de vot, cum își pot exercita această opțiune?Aureliu Ciocoi: „Eu cred că această întrebare ar trebui s-o adresați CEC, pentru că asta e diferența, guvernul asigură financiar organizarea și desfășurarea alegerilor, dar în ce privește aspectele logistice, organizarea propriu-zisă a alegerilor, este responsabilitatea exclusivă a CEC. Și ar fi o mare greșeală ca cineva din garnitura guvernamentală să se implice în acest proces.”Europa Liberă: Dacă am vorbi despre banii pe care Ilan Șor ar fi gata să-i aducă în R.Moldova, ne referim la miliardul dispărut...Aureliu Ciocoi: „Furat, nu dispărut. El n-a dispărut, ci a fost furat. Haideți să spunem lucrurilor pe nume.”Europa Liberă: Haideți să ne mai referim și la banii pe care s-a oferit Marea Britanie să-i returneze R.Moldova.Aureliu Ciocoi: „456 de mii de lire sterline confiscate de pe conturile fiului lui Vlad Filat, pentru că dânsul nu a putut aduce argumente concludente referitor la sursa acestei sume și evident că Marea Britanie a decis că ar fi corect ca banii aceștia să fie returnați poporului R. Moldova. Din câte cunosc, suntem pe ultima sută de metri ca banii respectivi să ajungă, finalmente, în R. Moldova.”Europa Liberă: Președinta Sandu a promis că acești bani vor fi oferiți persoanelor cu dizabilități, așa am înțeles, după ce a discutat cu ministra din Marea Britanie care a vizitat R. Moldova. Au început mai mulți demnitari din străinătate să vină în R. Moldova, ce semnal se transmite?Aureliu Ciocoi: „Atât cât R. Moldova nu a intrat oficial în campania electorală, evident că partenerii noștri de dezvoltare caută să vină în chișinău, în primul rând, ca să se documenteze la fața locului despre situația de aici și să aibă discuții cu oficialitățile, dar și cu actorii politici mai importanți din R. Moldova, în vederea tatonării terenului privind situația post-electorală din R. Moldova. Repet: practic, atât Europa, cât și alte părți geografice ale lumii, sunt cu ochii pe noi acuma, pentru că se întâmplă procese interesante în R. Moldova.”Europa Liberă: Dar ce așteptări are R.Moldova de la cooperarea cu UE?Aureliu Ciocoi: „Aici nu cred că trebuie să filosofăm foarte mult. Este foarte simplu, așteptările față de UE sunt ca UE să ne ajute să ne modernizăm, să mergem ferm pe calea dezvoltării R. Moldova și creșterea nivelului de bunăstare, atingerea standardelor europene și să fim copți pentru a fi eligibili de a intra în familia europeană.”Europa Liberă: De la 1 ianuarie și până astăzi, pentru Dvs. a devenit clar ce înseamnă o voință politică adevărată pentru promovarea reformelor?Aureliu Ciocoi: „Da.”Europa Liberă: Ce înseamnă?Aureliu Ciocoi: „Un partid politic responsabil, în cazul în care reușește să câștige alegeri parlamentare și reușește, sau de unul singur, sau în coaliție cu vreun partener politic, să facă un guvern, trebuie să utilizeze primii doi ani pentru reformele dureroase.”Europa Liberă: Deci, perioada de șoc ar fi primii doi ani?Aureliu Ciocoi: „Primii doi ani, pentru un mandat parlamentar. Să utilizeze rapid primii doi ani pentru desfășurarea reformelor dureroase. Repet, fără terapie de șoc, nu există șansa unei dinamizări a dezvoltării oricărui stat. Amintiți-vă ce s-a întâmplat și în Polonia. Polonia a trecut prin terapia de șoc, însă acuma dezvoltarea Poloniei este una vertiginoasă.”Europa Liberă: Și este prezentată drept modem li pentru alte state.Aureliu Ciocoi: „Noi trebuie să trecem exact prin aceeași experiență.”Europa Liberă: Dar ce ar însemna o perioadă de șoc?Aureliu Ciocoi: „Ca următorii doi ani partidele care sunt la guvernare să reușească să-și spele imaginea, pentru că reformele dureroase nu sunt populare în societate, în așa fel ca pentru următorul ciclu electoral să fie apți de a merge în campania electorală cu șanse bune.”Europa Liberă: ce sacrificiu trebuie să facă cetățenii, pentru că ei, din contra, vor auzi acuma foarte multe promisiuni, că vor fi ridicate pensiile, salariile, că vor fi deschise locuri de muncă, că vor fi atrase investiții.Aureliu Ciocoi: „Bine, noi asta auzim în fiecare campanie electorală. Dacă vă amintiți, mai e încă în viață un politician, la noi, care în campania electorală pentru Chișinău, promitea pensii de 300-350 de euro.”Europa Liberă: Încă pe timpul acela.  Aureliu Ciocoi: „Acuma, respectiv, promisiunea corespunzătoare, luând în considerare inflația din Europa, pensia ar trebui să fie dublă. Nu cred că trebuie să aplecăm urechea la lozincile electorale cu care vor juca hostropățul partidele politice în campania electorală. Important este ca fiecare cetățean să-și asculte inima, materia cenușie de care se bucură și să ia o decizie rațională. Pentru că atunci când iei în mână ștampila Votat, îți asumi și răspunderea pentru viitorul acestei țări.”Europa Liberă: Ce înseamnă o terapie de șoc și ce sacrificii ar trebui să facă cetățenii în numele prosperității acestui stat?Aureliu Ciocoi: „O terapie de șoc înseamnă reforme cardinale, care ne schimbă ritmul cotidian cu care ne-am deprins, o redimensionare a vieții noastre cotidiene. Pentru că noi, din păcate, mergem în continuare pe valul acesta pe care ne-am lansat desprinzându-ne din fosta Uniune Sovietică, un soi de mentalitate paternalistă, când fiecare consideră că statul trebuie să-i dea mură în gură, că statul este veșnic dator. Ceea ce nu este adevărat! Fiindcă fiecare din noi este dator să-și facă propria viață.”Europa Liberă: cetățenii spun că ei achită taxele, impozitele și asta este contribuția lor.  Aureliu Ciocoi: „E adevărat. Dar taxele și impozitele lor merg la întreținerea poliției, forțelor de ordine, Armatei Naționale, sistemului de stat per se, în general, inclusiv salariul funcționarilor publici, care nu este unul foarte mare. Pentru că am tot reformat serviciul public în R.Moldova, credeți-mă, eu deja la MAEIE nu mai am cu cine lucra, nu am oameni.”Europa Liberă: Pentru că e mic salariul?Aureliu Ciocoi: „Pentru că salariul nu este atractiv și nu vine nimeni dintre cei competitivi, pentru că copiii buni, care au școală și au capacități bune, nu vin să lucreze la Ministerul de Externe pentru un salariu de diplomat începător de 3,5 mii de lei pe lună. Se duc în domeniul societății civile, unde se plătește mult mai bine. Și atunci, având un număr redus, plus că la ora actuală este în vigoare și un moratoriu la angajările suplimentare în instituțiile de stat, deci, nu putem angaja oameni noi în ministerele și departamentele care sunt ale guvernului. Respectiv, o terapie de șoc presupune schimbarea cardinală a modului de viață.”Europa Liberă: Dle premier, reforme multe și fără impact sau cu un anumit grad de impact sau reforme puține și cu rezultat?Aureliu Ciocoi: „Evident că varianta ideală e să facem reforme puține, dar cu rezultat palpabil, nu pe termen mediu și lung. Haideți să vă dau un exemplu:sistemul de învățământ. Dvs. credeți că o reformă cardinală a sistemului de învățământ va da rezultate în doi-trei ani? Nu. Orice reformă, dar noi, realmente, avem nevoie de o reformă substanțială a întregului sistem de învățămînt din R.Moldova, începând de la grădiniță și terminând cu instituțiile superioare de învățământ. Și asta nu este o glumă. Dacă noi mai continuăm să menținem actualul sistem de învățământ, nu știu dacă mai existăm ca țară în următorii 10-15 ani.”Europa Liberă: Adică?Aureliu Ciocoi: „Calitatea este în degradare continuă.”Europa Liberă: Și degradarea pornește de unde?Aureliu Ciocoi: „Degradarea pornește de la grădiniță, după care continuă la școli.”Europa Liberă: Adică nu sunt educatori de calificare bună?Aureliu Ciocoi: „Atâta timp cât avem profesori de 86 de ani în școlile din R.Moldova, care predau în paralel atât educația fizică, cât și orele de muncă, fizică și chimie, despre ce calitate a studiilor putem vorbi?”Europa Liberă: Exodul, aici, și-a lăsat amprenta.Aureliu Ciocoi: „Și nu numai. Exodul tot este o consecință a educației proaste din R. Moldova.”Europa Liberă: S-au cumpărat diplomele, s-au cumpărat notele!Aureliu Ciocoi: „Nu că s-au cumpărat, s-a stimulat primirea diplomelor de către studenți care nu trebuiau nici la o poștă să se apropie de diplome. Cum s-au admis la anul întâi trei sute de studenți, toți acești trei sute ajung peste trei ani să ia licența. Unde este hăcuirea asta competitivă între studenți. Noi, generația noastră, când eram studenți, vă amintiți cu cât stres veneam la sesiuni, pentru că știam că dacă nu am învățat bine, la examen am picat sesiunea, suntem exmatriculați.”Europa Liberă: Reforma justiției – credeți  că va fi cu șanse?Aureliu Ciocoi: „Offf! M-ați călcat pe o bătătură dureroasă. Noi, din momentul aderării R.Moldova la Consiliul Europei, în 1995, tot suntem în proces continuu de reformare a justiției.”Europa Liberă: De monitorizare.Aureliu Ciocoi: „Nemaivorbind de procesul de monitorizare a Consiliului Europei.”Europa Liberă: A APCE.Aureliu Ciocoi: „A fost o etapă continuă de reformare a justiției în R.Moldova, unde s-au investit dacă nu sute, cel puțin sub un miliard de dolari și de euro de către contribuabilii europeni și americani. Ca până la urmă să avem o justiție departe de a fi independentă și lipsită de flagelul corupției. Până la urmă, este nevoie de voință politică, de politicieni care să vrea să pună capăt situației pe care o avem la ora actuală în sistemul judecătoresc. Pentru că nu cred că mai putem tolera asemenea cazuri, când un dosar examinat la o Curte X., dimineața vine pârâtul și aduce un plic cu bani judecătorului și primește câștig de cauză; după amiază vine cealaltă parte la dosar și aduce un plic mai gros și la fel primește câștig de cauză. Se ajunge la situații hilare și dacă n-ar fi atît de tragice, ar fi comice.”Europa Liberă: Dar cum vă explicați Dvs. că, pe interior, sistemul nu reacționează? Aureliu Ciocoi: „Pentru că ne-am pomenit cu un sistem judecătoresc care este un stat în stat, care se bucură de anumite mecanisme de autonomie, oferite, iarăși, în urma multiplelor reforme în justiție, care s-au perindat din 91 încoace, și ei s-au învățat foarte bine să-și apere interesele, ei înșiși fiind, de altfel, profund corupți. Nu vreau să generalizez, evident că sunt și oameni onești în sistemul judecătoresc din R.Moldova, dar din păcate cazurile acestea de corupție sonoră în sistemul judecătoresc aruncă umbre asupra întregului sistem. E o situație care nu mai poate fi tolerată. Și atâta timp cât noi nu reușim să eliberăm de corupție sistemul judecătoresc și nu garantăm un sistem cu adevărat independent, cu o justiție corectă și transparentă, n-o să vedem nici investiții majore străine în economia noastră națională. Pentru că n-o să vină niciun investitor serios, cu bani mari, să investeacă în R.Moldova neavând siguranța investiției. Or, siguranța investiției o oferă anume sistemul judecătoresc.”Europa Liberă: Și revenim la Consiliul Europei.Aureliu Ciocoi: „Și revenim la Consiliul Europei.Este o rușine națională că R.Moldova rămâne să fie monitorizată o perioadă atât de îndelungată. Noi, probabil, batem recordurile și la Consiliul Europei, având deja atâția ani de la aderarea în 1995. Pe atunci eram diplomat tânăr, lucram în secția Drepturile omului, care tocmai gestiona relațiile R.Moldova cu Consiliul Europei, și îmi amintesc și acum Avizul 168 al APCE, care stipula foarte bine angajamentele pe care și le-a asumat R.Moldova la momentul aderării, împreună cu Țările Baltice.”Europa Liberă: Exact.Aureliu Ciocoi:  „Și noi eram atunci extrem de mândri, în Ministerul de Externe, că eram doar Ministerul de Externe, fără integrarea europeană din titulatura ministerului, că am aderat la consiliul Europei înaintea Federației Ruse. Ca să ajungem după 26 de ani că R.Moldova tot bate pasul pe loc și ca un ucenic handicapat mental care rămâne repetent, să nu poată să realizeze angajamentele asumate în 95. Și rămăsese un singur angajament, la care R.Moldova mai este restantă, reforma procuraturii – 26 de ani nu s-a dorit reformarea procuraturii în conformitate cu standardele prevăzute de Consiliul Europei și, apropo, noi, nefiind capabili să ne onorăm angajamentele față de Consiliul Europei, ne aventurăm cu slogane de integrare europeană, unde e mult mai complicat.”Europa Liberă: Și nu doar cu slogane, dar și cu promisiunea că Moldova va prezenta cererea de aderare.Aureliu Ciocoi: „Așa e. Și mie îmi place să răspund la întrebarea: când R.Moldova va deveni membru al UE? Sau când R.Moldova va depune cererea de aderare?”Europa Liberă: Și dacă vă place atât de mult, care e răspunsul?Aureliu Ciocoi: „Răspunsul la ambele întrebări este unul foarte simplu: atunci când noi ne vom face temele pentru acasă. Pentru că noi suntem ce care sau vrem, sau nu vrem. Din păcate, până la ora actuală, îmi pare rău să constat, dar se pare că nu se vrea. Pentru că, dacă s-ar fi vrut, credeți-mă că în doi ani și trei mișcări, noi am fi implementat în legislația națională standardele europene, am fi atins criteriile de la Maastricht, ca să devenim eligibili măcar pentru obținerea statutului de stat candidat la UE. Și dacă obține acest statut, avem acces la cu totul alte fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale a R.Moldova.”Europa Liberă: Deci când ziceți că voința politică e lipsă, vă referiți, inclusiv, la acei politicieni care pun interesul de partid, interesul personal mai presus decât cel național?Aureliu Ciocoi: „După mine, este un singur interes când cineva se aventurează în politică: doar interesul național! Și toată experiența mea acumulată de-a lungul activității de diplomat al acestei țări a fost să-mi servesc țara. Și chiar mă doare când văd că unul sau altul își pun fie interesele personale, sau de grup, sau de partid mai presus decât interesele naționale.”Europa Liberă: N-ați cochetat niciodată cu politica?Aureliu Ciocoi: „Vă spun sincer, nu văd la ora actuală, în R.Moldova, niciun partid politic care să corespundă valorilor mele.”Europa Liberă: Atunci de ce nu-l formați?Aureliu Ciocoi: „Pentru ce? Ca să mai adaug un partid, pe lîngă cele 53 oficial înregistrate la Ministerul Justiției?”Europa Liberă: Vă duceți în unul din cele existente și-l schimbați pe interior, astfel încât să corespundă cu intențiile Dvs.Aureliu Ciocoi: „Spuneți-mi, vă rog, câte partide politice din R.Moldova cunoașteți Dvs., care în urma unor nereușite politice și-au schimbat conducerea politică prin congresul convocat de partid?”Europa Liberă: Aproape că nu există un asemenea caz.Aureliu Ciocoi: „Vedeți? Asta e.”Europa Liberă: Deci, liderii partidelor. Aureliu Ciocoi: „Atâta timp cât democrația nu începe nemijlocit din partidele politice care pretind să guverneze această țară, despre care democrație vorbim noi la un nivel ierarhic mai înalt? Democrația începe nemijlocit în partidele care pretind că vin în parlament să dezvolte democrația.”Europa Liberă: Dar ce veți face după ce încheiați misiunea în fruntea guvernului interimar?Aureliu Ciocoi: „Sincer, nu știu.”Europa Liberă: Dar vreți să reveniți ca șef de misiune diplomatică?Aureliu Ciocoi: „Nu știu. Încă nu am primit nicio ofertă. Îmi continui interimatul așa cum pot, respectând buchia legii și încercând să nu admitem iregularități în activitatea guvernului și în activitatea statului, după care vom vedea. Cu siguranță, după ce-mi închei mandatul și-i transmit cheia viitorului prim-ministru cu mandat deplin, o să vreau să merg undeva să mă odihnesc cu familia. Dar după aceea, atâta timp cât am mâini și picioare, cred că nu voi duce lipsă de o bucată de pâine.”Europa Liberă: Și totuși deseori am auzit și lucruri neplăcute pentru cariera Dvs. de diplomat, atunci când, pe timpul unui regim, ați fost și indezirabil pentru cei de-acasă?Aureliu Ciocoi: „Asta e soarta oricărui diplomat care-și servește țara. Nu poți să placi tuturor.”Europa Liberă: Dacă ați avea ocazia să discutați cu dl Plahotniuc, ați avea ce să-i spuneți?Aureliu Ciocoi: „Cred că da, aș avea ce să-i spun. Întrebarea e sub ce formă ar avea loc această discuție?”Europa Liberă: Păi, nu știu, fie că vine de bună voie, fie că e adus în cătușe acasă.Aureliu Ciocoi: „Nu știu. Niciodată nu m-am ferit de discuții când numele pe care îl poartă un personaj sau altul, până la urmă, sunt ferm convins că în urma discuției appre adevărul și argumentele care sunt invocate de o parte și de alta, dacă este o discuție civilizată, evident. Atunci această discuție poate fi chiar și plăcută.”Europa Liberă: Acum mai sunteți între ciocan și nicovală?Aureliu Ciocoi: „Atâta timp cât suntem în poziție de interimat, evident că suntem între ciocan și nicovală.”Europa Liberă: Ce părere aveți despre ceea ce se întâmplă în relația Israel – Fâșia Gaza?Aureliu Ciocoi: „O, ne ducem atât de departe? E foarte complicat ce se întâmplă acum în conflictul acesta palestiniano-israelian, dar probabil că o doză de vină o au ambele părți, pentru că atunci când încep a răsuna rafale de mitralieră sau explozii de rachete, cu certitudine că nu poate fi doar unul blamat pentru declanșarea acestor ostilități. Singura soluție, și e firesc, e să revină la masa tratativelor, la masa negocierilor, oprindu-se vărsarea de sânge. Vedeți și Dvs. imaginile astea transmise de televiziuni, de canalele internaționale, este groaznic ce se întâmplă. Pe deoparte, eu înțeleg și dreptul la legitimă apărare pe care îl aplică Israelul încercând să-și apere cetățenii, pentru că totuși pentru prima dată am văzut imaginile acelea cu sutele de rachete lansate din Fâșia Gaza în direcția orașelor din Israel; pe de altă parte, trebuie să vedem și argumentele invocate de palestinienii care locuiesc în Fâșia Gaza.”Europa Liberă: Acolo neînțelegerile sunt de lungă durată. Pacea în Orientul Mijlociu este foarte greu de asigurat, asta a arătat până acum ceea ce se întâmplă acolo.Aureliu Ciocoi: „Sper foarte mult la suficientă maturitate și inteligență pentru a depăși și această criză care s-a declanșat în orientul mijlociu.”Europa Liberă: Și chiar pe final, până unde a ajuns cazul cetățeanului ucrainean răpit, Ceaus?Aureliu Ciocoi: „Trebuie să-i întrebăm pe colegii din cadrul Procuraturii Generale până unde au ajuns cu examinarea dosarului și a dosarului penal deschis pe acest caz. Pot doar să repet discuția pe care am avut-o cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, care m-a asigurat oficial, și nu am motive să nu cred ceea ce spune un ministru de externe în numele statului pe care-l reprezintă, structurile statului ucrainean nicidecum nu au fost implicate în acest fapt. Rămâne să vedem la nivelul acelor grupuri moldo-ucrainene despre care am convenit în cadrul discuției telefonice care a avut loc, să vedem dacă acest grup interguvernamental, interstatal va ajunge la niște concluzii.Între timp, cunoașteți foarte bine, că este în parlamentul R.Moldova această comisie specială de investigație a acestui caz. Sper foarte mult că și serviciile noastre speciale au prezentat informațiile pertinente comisiei corespunzătoare. Să vedem care sunt concluziile comisiei. Dar noi continuăm să lucrăm pe bilaterală cu guvernul ucrainean, în sensul elucidării tuturor circumstanțelor care au produs acest rapt în plină zi din centrul Chișinăului, practic.”Europa Liberă: Și chiar pe sfârșit, ce s-ar putea întâmpla în R. Moldova în eventualitatea că la putere ajung cei cu viziuni de stânga sau că vin cei cu viziuni de dreapta, cei care vor să ducă Moldova mai spre Federația Rusă și cei care vor să fie continuat parcursul european?  Aureliu Ciocoi: „Nu cred că noi suntem în poziția să mai divizăm spectrul politic din R.Moldova în unul clar proeuropean și în altul clar pro Federația Rusă. Eu tot mai mult mă conving că noi am atins un punct, foarte important, de altfel, pentru dezvoltarea R.Moldova, când, practic, toate partidele politice care sunt reprezentate în parlamentul țării noastre nu mai pun la îndoială valoarea Acordului de Asociere cu UE și trebuie să recunoaștem că chiar e o realizare politică, până la urmă. Că, din motive doctrinare sau din motive de interes doctrinar, unii actori politici totuși încearcă să facă această dezbinare între Est și Vest, e altceva, dar per se, grosso modo, nu cred că mai avem vreun partid politic care să pună un semn de întrebare în raport cu Acordul de Asociere pe care-l are R.Moldova cu UE. Prin urmare, există un consens național politic în acest sens, care spune foarte clar că viitorul R.Moldova este totuși prin atingerea standardelor UE. Dacă cineva, poate, încearcă să evite sintagma integrare europeană, foarte bine, mergem pe versiunea  modernizare europeană a R.Moldova. Și atunci oricum suntem în avantaj, oricum mergem înainte.”Europa Liberă: Ziceți că, practic, nu ar mai exista o fracțiune politică care să pună la îndoială Acordul de Asociere sau să ceară denunțarea lui, dar îmi amintesc acuma un ultim comunicat de presă Ministerului de Afaceri Externe rus care spunea că Moldova nu trebuie niciodată să uite că este parte a CSI, că este membru cu statut de observator la Uniunea Euroasiatică și acolo mai continuau.Aureliu Ciocoi: „Și care e legătura cu perspectiva europeană?”Europa Liberă: Vă zic că Moscova, totuși, s-ar părea că mai continuă să nu vadă cu ochi buni acest parcurs european.Aureliu Ciocoi: „Până la urmă, este decizia suverană a poporului acestei țări. Și de aceea spun: e foarte important să avem un sistem de învățământ foarte bun, ca populația noastră să fie bine instruită, să poată gândi cu discernământ, să poată trage concluzii corecte, să poată lua decizii corecte! Pentru că R.Moldova este în aceeași situație ca și Japonia, noi nu avem resurse naturale, nu avem bogățiii subterane. Singurul potențial pe care-l are R.Moldova este resursa umană. Respectiv, noi trebuie să investim masiv în învățământ, în materia cenușie a acestui popor și atâta timp cât noi nu vom crește intelectual, și nu ne vom bucura de noi și noi intelectuali în R.Moldova, atâta timp va fi ușor să fin influențați din afară.”Europa Liberă: Dar voința politică pentru reforme? Cum ziceați Dvs., doi ani ar trebui reforme dure, care ar avea un impact în următorii doi ani ai viitorului parlament, voința politică o puteți egala și dacă vin forțele din tabăra de stânga sau dacă vin forțele din tabăra de dreapta?Aureliu Ciocoi: „Voința politică nu depinde din ce tabără vine partidul X sau partidul Y. Voința politică vine din dorința de a schimba lucrurile spre bine în R.Moldova. Asta înseamnă voința politică a unui politician care se aventurează în campaniile electorale. Mă doare gura deja să tot spun că este interesul național al R.Moldova și că de aici trebuie să pornească toate jocurile politice care se fac în R.Moldova. Exclusiv pentru interesul național al țării, care trebuie promovat și apărat. Atât!”Europa Liberă: Dar cum definiți interesul național (și chiar punem punct)?Aureliu Ciocoi: „Foarte simplu: prosperitatea țării, siguranța țării, dezvoltarea țării și modernizarea țării. Dacă întrunim toate aceste patru elemente, credeți-mă că o să vină vremea când UE o să ne tragă de mânecă și o să ne spună: Hai, vă rog, intrați, ușa e deschisă!”Europa Liberă: Și e aproape ziua asta? Cine o apropie?Aureliu Ciocoi: „Haideți să revenim la sistemul de educație, trebuie să-i creștem astăzi, ca mâine să-i avem!”Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această ocazie și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!Aureliu Ciocoi: „Vă mulțumesc și eu cu mare drag.”
10:00
Finanțarea alegerilor anticipate este asigurată iar Ministerul de Externe poate acoperi cheltuielile pentru toate centrele de votare din străinătate, declară premierul interimat Aureliu Ciocoi, într-un interviu care încearcă să pună capăt speculațiilor din spațiul public că guvernul său nu ar putea sau nu ar fi dispus să acorde bugetul de 125 de milioane de lei, estimat recent de CEC: Dar tot premierul argumentează că acest buget estimativ este exagerat și că o parte  - cea referitoare la protecția sanitară cerută de pandemia de coronavirus - este deja acoperită din donații externe. Europa Liberă: S-a ajuns la un deznodământ în ceea ce privește disputa dintre CEC și guvern referitor la banii care trebuie să fie alocați pentru buna desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie?Aureliu Ciocoi: „Sper că da, pentru că, ați văzut, în cadrul ședinței a fost o decizie colectivă de alocare a sumei de 70 de milioane lei, pentru început, ca colegii din cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) să înceapă activitatea de organizare a alegerilor din 11 iulie și evident că vom menține un dialog activ și permanent între guvern și Comisia Electorală Centrală, ca să vedem în funcție de cheltuielile reale ale Comisiei Electorale Centrale dacă va mai fi sau nu nevoie de alocări suplimentare pentru desfășurarea alegerilor.”Europa Liberă: Devizul pe care vi l-au prezentat reprezentanții CEC arată că au nevoie de 125 de milioane.Aureliu Ciocoi: „Este adevărat, dar să nu uităm că titulatura acestui deviz de cheltuieli este devizul estimativ de cheltuieli, prin urmare nu este o cifră bătută în cuie. Și vă pot da un exemplu, în suma aceasta de 125 de milioane de lei pe care au calculat-o colegii de la CEC, 12 milioane constituie doar materialele de protecție anti-COVID, care trebuie să fie achiziționate, lucruri pe care cu siguranță și cu mare ușurință putem să le scoatem din devizul de cheltuieli, pentru că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale poate pune la dispoziția CEC-ului această cantitate de materiale de protecție necesare. Mai mult decât atât, urmează ca Republica Moldova să mai primească materiale de genul ăsta suplimentar din partea donatorilor europeni și cel puțin 12 milioane putem deja reduce din suma devizului estimativ de cheltuieli, plus, n-o să vă deschid acum un mare secret, dar în urma cercetărilor pe care le-am făcut împreună cu colegii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene s-a constatat că, de fapt, în ceea ce privește organizarea alegerilor în afară, Ministerul Afacerilor Externe poate prelua sută la sută cheltuielile necesare, fără să fie nevoie de alocări suplimentare de bani din buget.”Europa Liberă: Adică, cum poate Ministerul de Externe să preia?Aureliu Ciocoi: „Din bugetul ministerului, noi avem economii suficiente care ne permit să preluăm costurile organizării scrutinului în afară.”Europa Liberă: Dar la cât se cifrează cheltuielile pentru alegerile din afară?Aureliu Ciocoi: „Între 5 și 7 milioane de lei. Deci, respectiv și această sumă o putem reduce din devizul estimativ de cheltuieli prezentat de către Comisia Electorală Centrală. Și acestea sunt doar câteva exemple pe care vi le-am adus și cu siguranță putem găsi și alte resurse care să permită reducerea acestei sume.”Europa Liberă: Președintele autorității electorale, dl Cimil, spunea că, dacă nu se direcționează toți banii care au fost solicitați, ar putea să se ajungă să se reducă numărul secțiilor de votare peste hotare.Aureliu Ciocoi: „Nu este adevărat. Ministerul Afacerilor Externe are capacitatea să asigure, cel puțin, același număr de secții de votare.”Europa Liberă: Și câte vor fi?Aureliu Ciocoi: „Din câte îmi amintesc, erau 153 de secții de votare deschise în afară.”Europa Liberă: Și va rămâne acest număr?Aureliu Ciocoi: „Noi avem capacitatea să menținem acest număr, dar până la urmă rămâne la discreția Comisiei Electorale Centrale câte secții de votare vor fi necesare a fi deschise în afară.”Europa Liberă: Pentru că urmăresc rețelele de socializare și văd foarte multe solicitări ale cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare și care vor să participe la scrutin și ei mai cer deschiderea unor secții de votare.Aureliu Ciocoi: „Au tot dreptul, dar, repet, această decizie ține exclusiv de competența CEC-ului. CEC-ul este acea autoritate care decide referitor la numărul secțiilor de votare fie în interiorul Republicii Moldova, fie în exteriorul ei.” Europa Liberă: Și totuși, unde au ajuns 70 de milioane de lei, prima tranșă, că asta este prima tranșă? Aureliu Ciocoi: „Cele 70 de milioane de lei care au fost alocate la ședință de către guvern Comisiei Electorale Centrale sunt în gestiunea Ministerului Finanțelor, care le va rambursa în funcție de actele justificative prezentate de Comisia Electorală Centrală. Cel puțin așa mi s-a raportat, că ăsta este mecanismul tradițional în procesul achitării cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea scrutinului.”Europa Liberă: Deci, președintele CEC are dreptate când spune că pe numele CEC nu au fost virați încă bani, niciun bănuț?Aureliu Ciocoi: „Mi s-a raportat că banii aceștia oricum rămân la dispoziția Ministerului Finanțelor și vor fi transferați Comisiei Electorale Centrale, în baza documentelor justificative.”Europa Liberă: Dvs. ați mai sugerat că o parte din cheltuieli pot fi acoperite după ce se consumă alegerile parlamentare anticipate?Aureliu Ciocoi: „Da, e adevărat. Dacă să luăm ca punct de referință acele 125 de milioane de lei care au fost prezentate drept buget necesar de către CEC pentru alegeri, din această sumă 72 de milioane de lei constituie salariul atât pentru membrii Comisiei Electorale Centrale, pentru că în perioada electorală salariul lor crește cu 35%, cât și salariile pentru membrii birourilor electorale, secțiilor de votare etc., etc. Prin urmare, în situația unui buget auster, în care se află Guvernul Republicii Moldova la ora actuală, mă refer nu la bugetul per se de stat, mă refer la fondul de rezervă, ar fi o soluție ca atât angajații Comisiei Electorale Centrale, cât și ai birourilor și secțiilor de votare să beneficieze de indemnizațiile, salariile sau majorările de salariu pentru perioada electorală deja în urma alegerilor, când va fi un parlament ales cu mandat deplin care să poată face rectificarea bugetului și deja guvernul să aibă suficiente resurse financiare ca să achite aceste cheltuieli.”Europa Liberă: Și ați spus că fondul de rezervă nu poate să rămână la zero.Aureliu Ciocoi: „Este adevărat. Ar fi iresponsabil ca să facem așa ceva. Și vă dau un simplu exemplu: vă amintiți anul trecut cazul cu clădirea care s-a dărâmat la Otaci. Deci, dacă rămânem cu zero pe contul de rezervă al guvernului, respectiv guvernul va fi incapabil să întreprindă anumite acțiuni pentru a le oferi oamenilor care rămân fără adăpost, Doamne ferește să se repete un astfel de caz, rămânem în incapacitatea de acțiune în asemenea situații.”Europa Liberă: Deci, pentru moment nu ar trebui să mai existe nedumeriri referitoare la banii care trebuie cheltuiți pentru această campanie electorală?Aureliu Ciocoi: „Absolut. Nu există niciun motiv de îngrijorare, actualmente din cele 98 de milioane de lei pe care le avea guvernul în fondul de rezervă, bani disponibili, ați văzut că s-au alocat 70 de milioane, rămâne ca Ministerul Finanțelor, care a identificat rezerve de încă 24 de milioane de lei, care în cadru legal, repet, respectând cadrul legal, pot fi transferați de la alte capitole la fondul de rezervă al guvernului, deci, respectiv putem completa fondul de rezervă cu încă aceste 24 de milioane de lei și, în caz de necesitate, în cazul în care Comisia Electorală Centrală va considera că este nevoie de încă niște cheltuieli suplimentare, vom examina și vom încerca să satisfacem cerințele adiționale ale CEC-ului pentru asigurarea finanțării.”Europa Liberă: Sunt foarte multe voci care spun că este exagerată această sumă pe care o solicită CEC, pentru că la alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în două tururi nu s-au cheltuit atâția bani.Aureliu Ciocoi: „Alegerile prezidențiale au costat per total 160 sau 165 de milioane de lei.”Europa Liberă: În două tururi.Aureliu Ciocoi: „În două tururi, este adevărat, dar asta nu presupune că, fiind două tururi la scrutinul prezidențial, automat se împart la 50 la sută cheltuielile necesare, pentru că cel de-al doilea tur costă deja mai puțin, pentru că între timp s-au făcut cursuri de instruire pentru personalul care urma să activeze în secțiile de votare și în birourile electorale. Adică sunt niște cheltuieli care, indiferent câte tururi are scrutinul, trebuie să fie făcute. Prin urmare, înțeleg și logica colegilor din Comisia Electorală Centrală, evident, și eu în locul lor aș fi procedat la fel, să umflu la maxim...”Europa Liberă: Să se asigure că totuși nu vor avea probleme financiare pe parcurs?Aureliu Ciocoi: „Da, exact, ca să fie siguri. Dar după cum v-am explicat mai înainte, deci, iată avem 12 milioane de lei economie din start pentru materialele de protecție anti-COVID și din moment ce Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene poate prelua, practic, sută la sută cheltuielile necesare pentru desfășurarea scrutinului în afara țării, deja avem 17 până la 19 milioane de lei care pot fi cu siguranță reduse din acele 125 de milioane.”Europa Liberă: Deci ar rămâne cam 105, da?Aureliu Ciocoi: „Da, 105. Și asta ar fi o sumă maximă de care ar avea nevoie CEC.”Europa Liberă: Și cei mai mulți bani din această sumă ați spus că se duc pentru a achita salariile și pentru tipărirea buletinelor?Aureliu Ciocoi: „Exact. Plus cursuri de instruire, plus protocolul, adică, credeți-mă că, dacă să mergem cu creionașul foarte atent pe fiecare articol prezentat de către Comisia Electorală Centrală în acest buget estimativ, am putea să mai reducem substanțial. Ei au dreptate pur omenește, pentru că fiecare birocrat încearcă să solicite maximumul pentru a obține necesarul. Și atunci, logica o înțeleg foarte bine, să cerem 125, ca să ne asigurăm, să ne simțim confortabil că bani sunt, dar în realitate și practica arată că la toate scrutinele din suma solicitată de comisiile electorale centrale întotdeauna s-au făcut economii și la finalul scrutinului s-au mai și întors la buget sume impunătoare.”Europa Liberă: De fiecare dată, asta a precizat și dl Cimil, într-un interviu cu Europa Liberă, că de fiecare dată banii care au rămas au fost restituiți fără nicio problemă.Aureliu Ciocoi: „Da, dar până a fi restituiți, repet, nu putem lăsa fondul de rezervă chiar gol. Asta ar fi absolut iresponsabil.”Europa Liberă: Cum caracterizați situația privind pandemia de COVID-19? În Republica Moldova astăzi s-au înregistrat 14 decese și 213 cazuri noi de îmbolnăvire cu COVID, bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la peste 253 de mii.Aureliu Ciocoi: „Teamă mi-e că Sfintele Sărbători de Paști și Blajini o să se răsfrângă într-o săptămână, 10 zile cu o creștere substanțială a numărului de cazuri noi.”Europa Liberă: Pentru că au fost relaxate restricțiile?Aureliu Ciocoi: „Nu numai că au fost... Bine, că au fost relaxate restricțiile e una, dar s-au făcut și aglomerări umane atât la biserici la slujbele de Înviere, cât și la cimitire, acolo unde autoritățile locale au decis totuși să deschidă cimitirele pentru vizitatori. Deci au fost situații în care s-au format concentrări masive umane, care sunt extrem de prielnice pentru extinderea virusului între cei care participă la astfel de întruniri. Nu știu, să vedem, ceea ce mă îngrijorează este că, potrivit colegilor de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, incidența este un coeficient care se calculează în permanență; incidența cazurilor de COVID a crescut de la 0,8, care era acum o săptămână, la 0,84. Și formula aceasta arată un trend care ar trebui să ne îngrijoreze, ceea ce înseamnă că majorarea cu 4 sutimi a acestei formule presupune că s-ar putea să ne așteptăm la un nou val de COVID.”Europa Liberă: Dar, între timp, totuși e în cale ascendentă imunizarea populației?Aureliu Ciocoi: „Este adevărat, avem deja peste 200 de mii de cetățeni vaccinați cu prima doză, avem peste 20 de mii de concetățeni de-ai noștri care au beneficiat deja de cea de-a doua doză, care sunt completamente imunizați, sper. Și procesul continuă, s-a lansat cea de-a treia etapă de imunizare generală a populației.”Europa Liberă: Ce presupune această a treia etapă?Aureliu Ciocoi: „Imunizarea generală a populației.”Europa Liberă: Deci, fiecare are dreptul?Aureliu Ciocoi: „Absolut.”Europa Liberă: Am înțeles că de săptămâna viitoare oricine se poate înregistra online, da?Aureliu Ciocoi: „Deja la Centrul de vaccinare se poate adresa orice cetățean care dorește să-și aplice vaccinul, în funcții de vaccinurile care sunt disponibile în centrul respectiv.”Europa Liberă: Câte doze de vaccin sunt astăzi în Republica Moldova?Aureliu Ciocoi: „Dacă nu mă înșel, sunt sub 200 de mii de doze de vaccin, ceea ce este o cantitate suficientă pentru a ne asigura încă până la mijlocul lunii iunie.” Europa Liberă: Aveți și o estimare cât s-a cheltuit până astăzi pentru procurarea vaccinului?Aureliu Ciocoi: „Păi s-au procurat exclusiv acele 100 de mii de doze de vaccin Sinovac, care au fost achiziționate din China, în rest, din cele 137 milioane de lei care au fost alocate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru achiziționarea directă a vaccinurilor, evident că a rămas încă o sumă suficientă pentru noi și noi achiziții.”Europa Liberă: Adică încă cât a rămas?Aureliu Ciocoi: „Nu sunt gata să vă spun o cifră exactă acum, mă tem să nu induc ascultătorii și telespectatorii în eroare, dar cu siguranță au rămas mai mult de 120 de milioane de lei.”Europa Liberă: Au fost și experți care au criticat autoritățile că ar fi achiziționat la un preț prea mare vaccinul din China.Aureliu Ciocoi: „În situația în care la momentul când se achiziționau aceste vaccinuri din Republica Populară Chineză, eram într-o situație foarte dificilă, urgentă și nu aveam timp să-l pierdem ca să căutăm alternative, mai ales că nu erau. Moldova efectiv nu avea de unde cumpăra de la alți furnizori aceste vaccinuri. S-a mers pe ceea ce este, adică achiziționăm ceea ce găsim. Și noroc că s-a găsit acest furnizor din Republica Populară Chineză, care, apropo, datorită autorităților chineze ni s-a oferit această posibilitate să achiziționăm, pentru că nici pe piața chineză vaccinuri disponibile nu erau, întrucât și producătorii chinezi au precontracte pe 6-8 luni înainte.”Europa Liberă: Totuși, unii au spus că e scump 7 dolari, în comparație cu 2 dolari...Aureliu Ciocoi: „Deci, noi suntem în situația în care de unde găsim, de acolo cumpărăm, indiferent de preț.”Europa Liberă: Până în toamnă s-ar putea să se ajungă ca până la 70% din populație să fie vaccinată?Aureliu Ciocoi: „Dacă se menține ritmul actual, dar în cazul în care se vor deschide noi și noi centre de vaccinare, pentru că la ora actuală se discută deschiderea unui centru mare de vaccinare în cadrul Palatului Republicii, unde vor fi 10 linii de vaccinare, unde vor sta oamenii în 10 linii pentru a-și primi doza...”Europa Liberă: Un model preluat din Occident, am văzut că se practică asemenea lucruri.Aureliu Ciocoi: „Așa e. După care se mai examinează posibilitatea utilizării unor alte spații mari sportive în municipiul Chișinău și în alte localități din Republica Moldova. Deci, dacă se va merge pe extinderea centrelor de vaccinare, evident că vom putea acoperi un număr și mai mare de cetățeni care vor beneficia zilnic cotidian de prima și sperăm rapid și cea de-a doua doză de vaccin. Și atunci, în aceste condiții, evident că există premise foarte serioase ca până în toamnă să reușim să vaccinăm sub 70, aproape 70% din populație, dar, repet, asta încă nu înseamnă că am scăpat de COVID, pentru că vă dați seama că vaccinul respectiv va trebui reînnoit peste 8 sau 10 luni, ceea ce înseamnă că va fi în etape permanent, un proces fără sfârșit cel puțin următorii 2 ani.”Europa Liberă: Dar mai sunt încă foarte mulți cetățeni care rămân reticenți și spun că continuă să nu creadă în boală și că nu vor să se vaccineze.Aureliu Ciocoi: „Da. Aici e o problemă de educație, o problemă de instruire, o problemă de inteligență, e o problemă care nu este specifică doar Republicii Moldova. Îmi spunea și colegul meu, ministrul austriac de externe, Schallenberg, că și în Austria este...”Europa Liberă: Reticență?Aureliu Ciocoi: „Se înregistrează un procent anume din populație care este reticentă față de vaccinare.”Europa Liberă: Și atunci, autoritățile vor rămâne neputincioase în fața unei asemenea probleme?Aureliu Ciocoi: „Păi nu putem obliga cetățenii să se vaccineze. Eventual am putea, dar iarăși e o chestie financiară, trebuie identificate resursele financiare, am putea eventual stimula extinderea vaccinării printr-o eventuală stimulare financiară, dar asta deja depinde de guvernul următor, care va fi cu mandat deplin, ca să identifice resursele financiare necesare în bugetul rectificat deja de către noul parlament.”Europa Liberă: Ce moștenire lăsați următorului guvern?Aureliu Ciocoi: „Dacă e să ne referim la buget, atunci, surprinzător, veniturile bugetare sunt bune, adică nu transmitem guvernului care vine un buget dezgolit. Și aici, apropo, vreau să fac o remarcă, pentru că foarte mulți speculează apropo de finanțarea campaniei electorale, foarte mulți speculează că bani în buget sunt. Într-adevăr, bani în buget sunt, dar bugetul de stat este lege și dacă în bugetul de stat atunci când s-a aprobat proiectul de lege a bugetului de stat pentru 2021 în parlament în decembrie anul trecut, nu s-a prevăzut articol pentru cheltuieli separate pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, respectiv acești bani nu sunt prevăzuți în buget și dacă e lege, guvernul nu poate să scoată din alte articole din buget suma, bunăoară, solicitată de CEC de 125 de milioane și să o redirecționeze CEC-ului – nu. Dacă nu-s, prin urmare...”Europa Liberă: Dar se zice că în nicio țară nu există bani planificați pentru anticipate?Aureliu Ciocoi: „Ba da. Nu, pentru anticipate – nu, dar când e vorba de alegeri ordinare, atunci evident că se planifică în buget.”Europa Liberă: Atunci, da, dar pentru anticipate nu există, pentru că ele sunt imprevizibile?Aureliu Ciocoi: „Exact. Din moment ce nu există un articol de genul acesta în Legea bugetului, rămâne singura sursă pentru acoperirea cheltuielilor necesare organizării și desfășurării alegerilor fondul de rezervă al guvernului.”Europa Liberă: Revenim la situația în economia națională, dar mai vreau un răspuns referitor la incidența cazurilor în creștere eventual de COVID-19.Aureliu Ciocoi: „Să sperăm că nu o să se realizeze pronosticul acesta.”Europa Liberă: Pentru că există politicieni care spun că numărul va crește și că s-ar putea alegerile să nu aibă loc pe 11 iulie.Aureliu Ciocoi: „Depinde cât de mare va fi cifra de infectări zilnice, dar luând în considerare faptul că ritmul de vaccinare al populației este unul totuși foarte intens, sper foarte mult că vom putea contracara extinderea pandemică cu un număr tot mai mare de persoane vaccinate și atunci s-ar contrabalansa. Din păcate, prea mulți cetățeni de-ai noștri au trecut prin COVID și atunci avem o situație surprinzătoare când s-ar putea să avem un număr deja suficient de cetățeni sau un procent suficient din populație care deja este imun față de COVID în mod natural, trecând prin această boală. Eu de două ori trecând prin COVID, am rămas un pic surprins când am făcut testul la anticorpi și s-a constatat că nu am anticorpi la COVID, deși de două ori am trecut prin această boală. Ca până la urmă, medicul să-mi dea o explicație, să-mi spună că probabil din cauză că a fost o formă ușoară a COVID-ului și, spre norocul meu, nu am suferit într-o formă medie sau gravă, dar cei care au trecut prin forme mai complicate de COVID cu siguranță organismul lor a generat anticorpi. Și atunci, speranța mea este că, avându-i, pentru că, vă amintiți, februarie-martie a fost o avalanșă de cazuri.”Europa Liberă: Da, dar, între timp, un număr tot mai mare de oameni aleg să se vaccineze și în România și iarăși e un colac de salvare pentru întreaga populație. Aureliu Ciocoi: „Exact. Dar cifra, apropo, care ar fi bine s-o cunoaștem și noi, pentru că cetățenii noștri care-și fac vaccinul în afara Republicii Moldova, indiferent unde, pentru că sunt și cetățeni care merg, bunăoară...”Europa Liberă: ...în Dubai.Aureliu Ciocoi: „...în Federația Rusă, în Dubai, da, cunoaștem și numele unui cetățean care s-a vaccinat acolo. Ar fi bine să cunoască și autoritățile noastre, pentru că în felul acesta ar fi o evidență sau cel puțin am fi avut o statistică mai relevantă...”Europa Liberă: Dar le puteți cere o asemenea informație? Dacă cetățeanul are pașaportul cu cetățenia României sau a Rusiei, cred că...Aureliu Ciocoi: „Nu, asta ar fi o chestie absolut benevolă, cetățenii care s-au vaccinat în afara Republicii Moldova pur și simplu să vină la medicul lor de familie și să prezinte certificatul de vaccinare și atunci se introduc în sistemul electronic al Ministerului Sănătății și în felul acesta am fi avut o imagine obiectivă, o cifră exactă a cetățenilor care deja sunt vaccinați contra COVID-ului.”Europa Liberă: Cât de afectată este economia națională de această pandemie și aveți estimări pe anumite sectoare?Aureliu Ciocoi: „A fost. Păi, cifra arată, statistica arată,anul trecut, bunăoară, economia națională a fost în minus 7%, ceea ce este foarte mult pentru orice economie. Anul curent ne descurcăm de bine, de rău, nu avem cădere economică, ba din contra sper foarte mult ca până la finele anului să înregistrăm și o creștere economică în speranța că vom avea mai mult de 2%, care deja e bine în condiții pandemice, în condiții în care HoReCa continuă să lucreze într-un regim trunchiat, în condițiile în care turismul este blocat, în condițiile în care și alte sectoare din economia națională continuă să fie afectate de efectele pandemice și mă refer aici la transportul aerian, transportul de pasageri, turismul în per se, în general, dar și sunt foarte multe întreprinderi care au mai puține comenzi din partea comanditarilor din afară iarăși din considerentul pandemic.Deci, indiferent de aceste lovituri dure, dar inevitabile în condiția unei pandemii globale, noi suntem încă într-o stare suficient de bună.”Europa Liberă: Dar se cunosc cumva și datoriile pe care le au, de exemplu, cetățenii la instituțiile bancare, agenții economici către stat?Aureliu Ciocoi: „Bine, astea sunt cifre care cu siguranță există, dar la ora actuală nu sunt gata să vi le spun, pentru că chiar nu le cunosc, trebuie să rog colegii din departamentul, biroul de statistică să-mi pună la dispoziție astfel de cifre, dar evident, statistica duce evidența datoriei per se a populației față de instituțiile bancare.”Europa Liberă: Dar ce ajutor ar putea oferi statul ca lucrurile să revină la normalitate, ținând cont că bani în buget sunt puțini?Aureliu Ciocoi: „Bani în buget sunt puțini și, repet, bugetul este lege și pentru a umbla la Legea bugetului...”Europa Liberă: Se rectifică doar cu votul deputaților în parlament.Aureliu Ciocoi: „Exact, se rectifică bugetul doar cu votul deputaților în parlament, parlament care este deja dizolvat, deci, respectiv până la numirea sau alegerea unui nou parlament nici nu putem discuta despre rectificarea bugetară, dar cu voință politică evident că pot fi redirecționați bani pe anumite cheltuieli sociale și în plus să nu uităm că Republica Moldova poate beneficia, în cazul unui guvern cu mandat deplin, de asistență macrofinanciară din partea instituțiilor financiare internaționale.”Europa Liberă: Dar, apropo, mai mulți colegi de-ai Dvs., miniștri din guvernul pe care îl conduceți îi reproșează Maiei Sandu că ar bloca finanțări europene pentru Republica Moldova, pentru că respinge o lege pe care au propus-o deputații PSRM.Aureliu Ciocoi: „Bine, nu cred că respinge o lege, încă nu a promulgat-o, deci a respinge și a nu promulga sunt două noțiuni diferite. Este adevărat că în parlament a fost votat în două lecturi un proiect de lege care acordă dreptul unui guvern aflat în demisie să semneze acorduri internaționale, inclusiv acorduri care presupun angajamente financiare pentru Guvernul Republicii Moldova, lucru care actualmente un guvern în demisie nu-l poate face, inclusiv în lumina deciziei Curții Constituționale din martie, dacă nu mă înșel. Atâta timp cât nu este promulgată această lege, evident că riscăm să pierdem două proiecte care sunt pe final de valabilitate, să-i spun așa, pentru semnare, unul este, sau câteva proiecte țin de responsabilitatea Ministerului Agriculturii și vizează câteva raioane din Republica Moldova, Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz-Yeri, Basarabeasca, dacă nu mă înșel, Soroca inclusiv. Și e vorba per total, Ministerul Agriculturii spune că e un proiect care prevede și granturi, dar și o linie de creditare de sub 40 de milioane de dolari americani și ar fi păcat, evident, să pierdem această ocazie, mai ales că termenul limită pentru semnarea acestui acord impus autorităților Republicii Moldova a fost ziua de astăzi, 13 mai.”Europa Liberă: Dar este și planul B?Aureliu Ciocoi: „Planul B a fost rugămintea pe care am enunțat-o ieri în cadrul ședinței guvernului ca colegii de la Ministerul Agriculturii să încerce să negocieze cu donatorii sau cu instituțiile donatoare a acestor proiecte să extindem un pic termenul limită pentru semnare, pe de altă parte...”Europa Liberă: Există precedent, țineți minte că ați negociat și cu colegii din România să prelungiți termenul pentru a putea obține celelalte 68 de milioane de euro din 100, și nu s-a acceptat.Aureliu Ciocoi: „Prelungirea acordului acesta de 100 de, exact... Și dacă se promulgă acest proiect de lege, atunci e o soluție. Totodată, haideți să fim corecți și să recunoaștem că legile care au fost adoptate în parlament în condițiile unui guvern aflat în demisie, fără avizul guvernului, nu sunt...”Europa Liberă: Ridică semne de întrebare, pentru că pot fi atacate la Curtea Constituțională și să fie recunoscute neconstituționale. Și atunci, cel mai probabil de asta nici nu se grăbește dna Sandu să semneze decretul de promulgare?Aureliu Ciocoi: „S-ar putea, dar ar mai fi încă o soluție juridică, absolut legală, ca președinta Republicii Moldova să semneze un decret prin care permite negocierea și semnarea unor anumite acorduri, oferind guvernului posibilitatea să facă acest lucru, lucru care, dacă nu mă înșel, chiar ieri Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a transmis setul necesar de documente către administrația prezidențială pentru a examina oportunitatea semnării unui astfel de decret.”Europa Liberă: Despre promovarea politicii externe să vorbim un pic. Dacă se îmbunătățește vizibil relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, ce se întâmplă pe cealaltă dimensiune, pe celălalt dosar, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă? Aflăm doar că șeful misiunii diplomatice din Federația Rusă continuă să facă nereguli...Aureliu Ciocoi: „Șeful misiunii diplomatice din Federația Rusă la Chișinău?”Europa Liberă: Din Republica Moldova la Moscova, dl Golovatiuc, iarăși e vorba despre poșta diplomatică, care aduce ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie acasă.Aureliu Ciocoi: „Vă referiți la faimoasa grăsime de bursuc?”Europa Liberă: Da, așa e!Aureliu Ciocoi: „Dacă îmi permiteți, da. Nu dl Golovatiuc a transmis flaconașele acestea, pentru că e vorba de două tuburi mici achiziționate din farmacie, care și la noi, din câte pe urmă am aflat, e 200 de lei un tub din astea cu grăsime de bursuc, se găsește în farmaciile din Republica Moldova.”Europa Liberă: Dar de ce s-a recurs la poșta diplomatică?Aureliu Ciocoi: „Situația a fost, cel puțin cum mi s-a raportat mie în urma investigațiilor, un coleg din cadrul misiunii noastre diplomatice de la Moscova a cumpărat aceste două tuburi cu grăsime de bursuc pentru cineva din colegii noștri de la Chișinău, tot din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cineva din membrii familiei avea nevoie, nu știu, am înțeles că până la urmă ajută la reumatism, la dureri de genunchi, dacă te ungi cu, habar nu aveam de chestia asta și pentru mine a fost o premieră absolută să aflu care-i efectul grăsimii de bursuc. În fine, a rugat colega care este responsabilă de închiderea sacului diplomatic cu corespondența diplomatică pentru Chișinău să pună aceste două tuburi în sacul diplomatic la care ea îi spune foarte clar, zice: „Om bun, dar dă-i șoferului care merge cu microbuzul acesta la Chișinău și, la urma urmei, el ajungând în Chișinău, transmite cui trebuie tuburile astea cu grăsime de bursuc”. Nu, ăla a insistat față de ea ca tuburile astea să fie incluse în sacul diplomatic, sacul sigilat și transmis la Chișinău.”Europa Liberă: Cazurile acestea oricum afectează mult imaginea diplomaților Republicii Moldova peste hotare.Aureliu Ciocoi: „Evident, absolut. Mai ales că nu este vorba de contrabandă de proporții, deci, e vorba chiar de două flacoane din astea, cum se spune la noi în...”Europa Liberă: Dar de acea contrabandă despre care s-a vorbit încă de pe timpul fostului ambasador Neguța?Aureliu Ciocoi: „Cu anabolizantele?”Europa Liberă: Da. S-a ajuns la finalitate?Aureliu Ciocoi: „Procesul e în derulare. Din câte cunosc, Procuratura Generală continuă investigațiile să vadă până la urmă care e adevărul cu această operațiune.”Europa Liberă: Pe linie diplomatică, cum ați caracteriza relația moldo-rusă?Aureliu Ciocoi: „Dacă e să fiu sincer, relația Republicii Moldova cu Federația Rusă la ora actuală este într-o stare de analiză atentă a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.”Europa Liberă: Adică se așteaptă rezultatele alegerilor parlamentare?Aureliu Ciocoi: „Exact. Federația Rusă cu certitudine așteaptă să vadă care vor fi rezultatele alegerilor parlamentare anticipate și, probabil, cu mai mult interes așteaptă să vadă ce guvern va fi învestit în urma scrutinului parlamentar, evident, dacă va fi unul monocolor sau va fi un guvern în baza unei coaliții stabilite, dar e un lucru firesc. Eu, dacă aș fi în locul partenerilor noștri de dezvoltare, indiferent din Vest sau din Est, la fel aș sta cu ochii pe Republica Moldova să văd, până la urmă, care vor fi rezultatele exercițiului democratic din 11 iulie.”
08:20
În alegerile anticipate și iulie, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor, va conduce lista alianței dintre Comuniști și Partidul Socialiștilor – cel mai mare partid parlamentar în acest moment. Într-un interviu la Prime TV, liderul Socialiștilor Igor Dodon a explicat că este „un semn de respect” pentru cei „mai experimentați, mai în vârstă”. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor a fost înregistrat la CEC joi, 13 mai.În același interviu, Dodon a atacat din nou Occidentul în general, în primul rând Uniunea Europeană și Statele Unite, care ar încerca să preia „sub control instituțiile și structurile statului”. Acest mesaj anti-occidental se regăsește deja și pe afișele pre-electorale ale Partidului Socialiștilor iar Dodon a susținut din nou că în alegerile prezidențiale de anul trecut, partenerii occidentali ar fi susținut-o pe Maia Sandu.
08:20
În Georgia, liderul opoziției, Nika Melia – recent eliberat din închisoare pe cauțiune, în urma unui compromis negociat de Uniunea Europeană – a declarat că va discuta cu fostul președintele Mihail Saakașvili, aflat și exil și care trebui să se „reîntoarcă” în țară și în viața politică. Într-un interviu cu redacția georgiană a postului nostru de  radio, Melia a precizat că partidul său, Mișcarea Uniunii Naționale – înființat de Saakașvili – se va întoarce în parlament numai după ce analizează și „influența crescândă” a președintelui rus Vladimir Putin în zonă.Mișcarea Uniunii Naționale a refuzat să se întoarcă în parlament după ultimele alegeri generale, ceea ce a provocat o lungă criză politică în Georgia, încheiată luna trecută prin acordul încheiat de partidul de guvernământ Visul georgian cu partidele de opoziției, acord mediat de Uniunea Europeană. Fostul președinte Saakașvili, care s-a autoexilat, și-a îndemnat partidul să pună capăt actualului boicot.
08:00
Premierul interimar Aureliu Ciocoi avertizează că după sărbătorile pascale, care au văzut o relaxare locală a restricțiilor sanitare, R. Moldova s-ar putea confrunta cu un noul val de contaminări cu noul coronavirus. Un semn îngrijorător ar fi creșterea de la 0,8 la 0,84 a incidenței numărului de noi cazuri în ultimele zile, potrivit datelor Ministerului Sănătății.Orice cetățean se poate adresa deja la un centru de vaccinare pentru a fi imunizat, în funcție de vaccinurile disponibile, a mai precizat premierul interimat într-un interviu cu radio Europa Liberă. Potrivit lui, circa  200 de mii de persoane sunt deja imunizate cu prima doza, circa 20 de mii cu ambele doze de vaccin. În R. Moldova sunt în acest moment sub 200 de mii de doze de vaccin, cantitate suficientă pentru „ a ne asigur până la mijlocul lunii iunie”.Pentru accelerarea procesului de vaccinare, se preconizează deschiderea unor mari centre de vaccinare, cum ar fi în incinta Palatului Republicii sau în săli de sport, în toată țara. În opinia lui Ciocoi,existe premize „să vaccinam în jur de 70% din populație până la toamnă” dar „asta nu înseamnă că am scăpat de Covid”.Premierul interimar a mai arătat că dacă procentul celor care nu vor să se vaccineze rămâne ridicat, s-ar putea recurge și la „stimulări financiare” dar asta ar fi o decizie pentru viitorul guvern, care va fi format în urma anticipatelor.În 2020, economia națională a scăzut cu 7% din cauza pandemiei de coronavirus, a mai  declarat premierul Ciocoi în interviul cu Europa Liberă. Anul acesta însă, s-ar putea înregistrat chiar o creștere economică de 2%.
07:40
Israelul a lansat tiruri de artilerie și atacuri aeriene asupra Fâșia Gaza în dimineața zilei de vineri, 14 mai, ca răspuns la un nou baraj de rachete trase din enclavă, dar a oprit desfășurarea unei operațiuni terestre.Israelul a anunțat că a concentrat trupe de-a lungul graniței, în timp ce forțele sale aeriene și de la sol au atacat Fâșia Gaza, în continuarea escaladării ostilităților care săptămâna aceasta au făcut, de partea palestiniană, cel puțin 100 de victime, printre care copii, și șapte victime în Israel.Premierul Benjamin Netanyahu a declarat joi că gruparea islamistă Hamas, care controlează Fâșia Gaza, „va plăti un preț greu”.Armata israeliană a anunțat pe Twitter că atacurile de artilerie și cele aeriene au fost parte a unei operațiuni în derulare împotriva Hamas, dar ulterior a clarificat că trupele sale nu au intrat în Fâșia Gaza.Fără vreun semn de aplanare a conflictului, Israelul a fost zguduit de un val de violențe, în care atât arabi, cât și evrei au fost bătuți cu sălbăticie, iar posturi de poliție au fost atacate. Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a ordonat o „întărire masivă” a forțelor de ordine și de securitate, pentru a ajuta la reducerea tulburărilor interne. Pe 13 mai, în Lod, unul din punctele fierbinți ale ciocnirilor dintre arabi și evrei, o persoană înarmată a deschis focul asupra unui grup de evrei, rănind unul. Purtătorul de cuvânt al poliției, Micky Rosenfeld, a declarat că violența în mai multe orașe a fost la un nivel nemaivăzut de zeci de ani și că poliția, „literalmente, previne pogromuri”.Israelul a făcut față și unui baraj nocturn de rachete lansate din sudul Libanului, care a amenințat să deschisă un nou front la granția de nord a Israelului - rachetele însă au căzut în mare.Consiliul de Securitate al ONU are programată o ședință pe 16 mai pe tema conflictului israeliano-palestinian, în timp ce președintele SUA, Joe Biden, a declarat că a discutat cu Netanyahu despre calmarea ostilităților, dar totodată l-a sprijinit pe liderul israelian, spunând „nu a existat o reacție exagerată semnificativă” din partea Israelului.Mediatori egipteni încearcă să convingă Israelul să anunțe un armistițiu. Egiptul a fost adesea un mediator între Israel și Hamas și un jucător cheie în oprirea ostilităților în trecut.Atacurile aeriene ale Israelului au distrus zeci de clădiri, inclusiv trei clădiri cu multe etaje din Fâșia Gaza, care adăposteau militanți și instalații ale Hamas, potrivit Israelului, dar și civili. Ministerul sănătății din Fâșia Gaza spune că bilanțul victimelor a ajuns la 109 palestinieni, inclusiv 28 de copii, și peste 600 de răniți, începând de luni, 10 mai.  Oficiali medicali israelieni au spus că, în Israel, au fost uciși șapte oameni, între care un copil de șase ani.Luptele au izbucnit după confruntări de stradă între protestatari palestinieni și poliția israeliană într-o zonă disputată din Ierusalimul de Est, cauzate de posibila expulzare a unor palestinieni pentru a face loc coloniștilor israelieni. Proteste au mai avut loc în Cisiordania și în orașe israeliene cu comunități mari de arabi.
07:10
În Ucraina, politicianul pro-rus, deputatul Viktor Medvedciuk a fost plasat în arest la domiciliu. Un tribunal de la Kiev a decis aplicarea măsurii de arest până pe 9 iulie, deși Procuratura Generală a cerut o cauțiune de aproape 9 milioane de euro.Medvedciuk și un alt parlamentar pro-rus sunt cercetați pentru înaltă trădare și tentativă de exploatare ilegală a resurselor naturale în Crimeea anexată de Rusia. Zilele trecute, Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a percheziționat locuința și oficiul de la Kiev, iar în februarie Consiliul pentru Securitate Națională l-a sancționat pe Medvedciuk și pe soția sa, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să facă afaceri în țară.Medvedciuk, care are relații personale apropiate cu liderul rus Vladimir Putin, a respins acuzațiile, spunând că ancheta este motivată politic.Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că dosarul penal împotriva lui Medvedciuk este o chestiune internă a Ucrainei, dar că Moscova vrea să se asigure că „în spatele acestei persecuții nu se află dorința de a se debarasa de concurenții politici”.
06:50
Ministerul de Externe poate acoperi „100%” cheltuielile pentru organizarea votului în afara granițelor la alegerile anticipate din 11 iulie, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi, care este și ministru de externe. Într-un interviu cu Europa Liberă, joi, 13 mai, Ciocoi a  subliniat că CEC va decide dacă vor fi circa 153 de centre de votare în străinătate– ca în alegerile din noiembrie anul trecut – sau un alt număr. El a reconfirmat că guvernul interimar a ajuns la o înțelegere cu CEC privind finanțarea alegerilor, și că banii vor fi alocați în tranșe, prima fiind de 70 milioane de lei. Restul banilor vor fi transferați în funcție de  solicitările ulterioare ale Autorității Electorale. CEC estimase costurile pentru alegerile anticipate la circa 125 de milioane de lei iar în interviul cu Europa Liberă, Ciocoi a precizat că executivul poate  aduna o sumă de aproape 105 milioane, pentru ca fondul de rezervă al guvernului – din care se finanțează acest scrutin - nu poate fi lăsat  fără bani. Organizarea alegerilor anticipate nu fusese inclusă în bugetul pe anul fiscal curent. Consilierul prezidențial pentru economie, Veaceslav Negruța, a spus la rândul său într-un interviu Europei Libere că presupusa lipsă a banilor pentru alegeri este o problemă falsă, calificând întreaga discuție între CEC și guvernul interimar drept „un ping-pong între instituții”.El a reamintit că  prin lege, CEC trebuie să asigure bune desfășurare a alegerilor iar guvernul, finanțarea acestora. Mai mult, Negruța a arătat că guvernul „  are la dispoziție și alte programe, care sunt, poate, mai puțin prioritare sau pot fi rectificate ulterior, ele nefiind implementate integral în prima jumătate a anului”. În  orice caz, problema finanțării nu va afecta numărul de centre de votare care se vor deschide în afara granițelor, a asigurat Negruța.Optimism care nu este împărtășit de organizația neguvernamentală Promo-LEX. Joi, Nicolae Panfil, șeful misiunii de observare a alegerilor atenționa că „un eventual buget auster pentru alegeri ar putea însemna, inclusiv mai puține secții de votare deschise, bunăoară în diaspora”. Datele preliminarea ale înregistrării prealabile a alegătorilor moldoveni din străinătate sugerează că în ţări ca Germania, Federaţia Rusă sau Marea Britanie numărul secţiilor de votare ar trebui majorat, în schimb, în ţări ca Italia, România şi SUA, dimpotrivă, micșorat.
06:40
06:40
România relaxează o parte din restricțiile antiepidemice. De pe 15 mai, se elimină obligativitatea purtatului măștii în aer liber, cu excepția piețelor sau târgurilor, și se renunță la carantina de noapte, a anunțat, joi, președintele Klaus Iohannis. Totodată, programul agenților economici revine la normal și vor fi permise activitățile sportive în aer liber la o capacitate de un sfert din locuri, transmite hotnews.ro. De la 1 iunie, nunțile, botezurile și mesele festive se pot organiza cu un număr limitat de participanți, însă această restricție nu mai e valabilă dacă organizatorul garantează că toate persoanele sunt vaccinate. „Vom avea o relaxare pas cu pas, am elaborat calendarul. Relaxările sunt condiționate de evoluția pandemiei și gradul de vaccinare”, a spus președintele Iohannis, după o întâlnire la Cotroceni cu premierul și mai mulți miniștri pe tema relaxării restricțiilor.
05:10
Premierul interimar al Armeniei, Nikol Pașinian, a acuzat armata Azerbaidjanului de trecerea ilegală a frontierei de stat, într-o regiune din sud-estul țării, și încercarea de acaparare a teritoriului suveran armean.Anul trecut, cele două țări au intrat în război din cauza enclavei separatiste Nagorno-Karabah. Conflictul de șase săptămâni a făcut mii de victime și s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Moscova, prin care Armenia a cedat Azerbaidjanului teritorii considerabile pe care îl controlase de zeci de ani. În aprilie, Pașinian și-a dat demisia, în urma presiunilor opoziției, care l-a acuzat de trădare pentru că a semnat armistițiul. Pe 20 iunie, în Armenia urmează să aibă loc alegeri parlamentare anticipate.După o ședință a Consiliului Național de Securitate, joi, 13 mai, Pașinian a spus că „situația este explozivă” în regiunea Syunik din sud-estul țării, unde trupele azere ar fi avansat câțiva kilometri pe teritoriul armean, miercuri, 12 mai, și au refuzat să se retragă.Ministerul armean al apărării a declarat că forțele azere au încălcat și alte două segmente ale frontierei comune. Armata armeană spune că a reușit să oprească avansul trupelor azere, determinând o parte din acestea să se retragă.Pașinian a spus că niciuna dintre părți nu a recurs la forță și că aproximativ 250 de militari azeri continuă să rămână pe teritoriul Armeniei. El a spus că Azerbaidjanul folosește „hărți false” pentru a revendica acele teritorii. „Este o încălcare a teritoriului suveran al Republicii Armenia și un act de infiltrare subversivă”, a declarat Nikol Pașinian.Azerbaidjanul nu a comentat deocamdată acuzațiile.Statele Unite, care fac parte din grupul de la Minsk pentru conflictul din Nagorno-Karabah, au declarat că „urmăresc îndeaproape” tensiunile în creștere și au îndemnat la reținere.
04:50
Ploaie astăzi la Chișinău. Dar e cald – 21 de grade. Și la Kiev, plouă și sunt 19 grade , și plouă și la Moscova. Aici la Praga – tot ploaie și ceva mai răcoare – o maximă de numai 16 grade. La București se anunță soare și 23 de grade.Să răsfoim acum agenda internă a zilei.La Chișinău sosete președintele Lituaniei Gitanas Nauseda la invitația Maiei Sandu, președinta Moldovei. Cei doi lideri vor face declarații în jurul prînzului.Ca de obicei vinerea, fostul președinte Igor Dodon – lider al socialiștilor moldoveni – va răspunde on line celor care îi adresează întrebări. Socialiștii anunță și ei un briefing de presă.Două evenimente consacrate tinerilor astăzi – un workshop on line organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene – despre bune practici în învățământul superior din Uniunea Europeană și oportunități pentru tinerii din Moldova.Si postul de Radio Moldova Tineret orgnizează, tot on line, o dezbatere despre situația tinerilor în al doilea an al pandemiei – dezbatere organizată în colaborare cu fundația germană Friedrich Ebert.In cadrul zilelor Europei 2021 – seara va avea loc un concert al ansambului de cântece și dansuri Roboliubie din Taraclia, spectacol oferit de ambasada Bulgariei în Republica Moldova.Tot seara – începe Ediția a 9 a festivalului Internațional de jazz – Chișinău, tot on line..Din agenda internațională a zileiLa Minsk este anunțat un nou proces împotriva celor care au participat la masivele proteste anti Lukașenka din vara – de data aceasta sunt aduși în fața instanței 12 studenți.La Kiev, președintele Volodimir Zelenski va participa la deschiderea unei sinagogi la Babyn Yar, la memorialul victimelor Holocaustului, locul unde între 1941 si 1943 au fost masacrați la Bayn Yar și împrejurimi în jur de 100 de mii de evrei. Memorialul a fost înființat în 2016.La Belgrad sosește astăzi în vizită președintele Sloveniei Borut Pahor.Sigur, atenția va fi și astăzi îndreptată spre Orientul Mijlociu și evoluțiile din Israel, Fâșia Gaza și Cisiordania, unde violențele continuă... și sunt cele mai puternice din ultimii ani și care au făcut cel puțin 80 de victime palestiniene si 7 israeliene...Ieri armata israeliană a spus că pregătește operațiuni terestre în Fâșia Gaza ca răspuns la miile de rachetele lansate către Israel de militanții Hamas care controleaza Fișia Gaza . Gruparea findamentalistă islamică Hamas este considerată organizație teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeana.
13 mai 2021
21:20
Gruparea Hamas din Fâșia Gaza a continuat, joi, focul intens de rachete asupra Israelului, care a răspuns cu noi lovituri aeriene în enclava dens populată, într-o escaladare continuă a ostilităților și în ciuda eforturilor de pace depuse de mediator egipteni. În timp ce unele rachete lansate de militanți au ajuns în regiunea Tel Aviv, Israelul a distrus prin lovituri aeriene trei clădiri cu multe etaje din Gaza unde se crede că se aflau instalații ale Hamas, după ce a cerut populației civile să evacueze zona. Luptele au provocat ciocniri violente între arabi și evrei în localitățile cu populație mixtă din Israel, prim-ministrul Benjamin Netanyahu avertizând că va folosi un „pumn de fier” pentru a le pune capăt. Zborurile civile au fost anulate sau redirecționate dinspre principalul aeroport al țării, Ben Gurion. Israelul a desfășurat tancuri și trupe la granița cu enclava controlată de Hamas, spunând că pregătește posibile operațiuni terestre. Autoritățile medicale din Gaza spun că 83 de palestinieni au fost uciși de la izbucnirea luptelor, în seara de 10 mai. Oficiali medicali israelieni au spus că, în Israel, au fost uciși șapte oameni.
21:20
Ministerul Sănătății spune că numărul dozelor de vaccin contra COVID-19 administrate în R. Moldova a ajuns la aproape 217 mii, după ce joi au mai primit prima sau a doua doză peste 13 mii de persoane. Tot joi, au fost confirmate 213 cazuri noi de infectare, păstrându-se ritmul redus din ultimele săptămâni, pe fundalul unei campanii de vaccinare tot mai ample. Încă 14 persoane bolnave de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total al deceselor de la începutul pandemiei la 5 995.
19:50
Invitata este Mariana Colun de la anticoruptie.md:
19:40
Cu ceva mai puțin de două luni înaintea alegerilor anticipate, a fost dat publicității joi primul Raport de monitorizare a scrutinului, al Asociației Promo-Lex. Raportul atrage atenția asupra neîndeplinirii unor îmbunătățiri ale legislației electorale a căror necesitate s-a văzut la alegeri anterioare, dar și la neclaritățile și disputele legate de finanțarea votului de la 11 iulie.Decizia Guvernului de a aloca din fondul său de rezervă pentru organizarea alegerilor anticipate deocamdată doar 70 de milioane de lei, ceea ce constituie puţin peste jumătate din costurile estimate de Comisia Electorală Centrală, poate compromite buna desfășurare a scrutinului, consideră Asociația Promo-LEX.În condițiile în care Parlamentul a fost dizolvat şi nu mai dispune de competența de a modifica Legea bugetului de stat, Guvernul e obligat să-şi asume finanţarea integrală a scrutinului, precizează Nicolae Panfil, șeful misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor. El constată că executivul are posibilități financiare, dincolo de cele disponibile în fondul de rezervă, pentru a suplini suma restantă din devizul de cheltuieli de 125 de milioane de lei estimat de CEC: „Există mecanisme în legislația R. Moldova prin care poate fi ajustat bugetul de stat, pot fi alocate până la 10% din bugetele altor instituţii de stat pentru organizarea alegerilor. Reiterăm importanța acestui aspect pentru că CEC poate începe desfășurarea activității sale şi acoperi o bună parte din costuri deja cu cele 70 de milioane alocate din fondul de rezervă al Guvernului, dar e nevoie de previzibilitate şi încredere că toate costurile vor fi acoperite până la urmă.”Un eventual buget auster pentru alegeri ar putea însemna, inclusiv mai puține secții de votare deschise, bunăoară în diaspora, atenţionează Nicolae Panfil. Datele preliminarea ale înregistrării prealabile a alegătorilor moldoveni din străinătate sugerează că în ţări ca Germania, Federaţia Rusă sau Marea Britanie numărul secţiilor de votare ar trebui majorat, în schimb, în ţări ca Italia, România şi SUA, dimpotrivă, micșorat.Nicolae Panfil amintește că înregistrarea prealabilă este unul din criteriile care determină geografia secțiilor de votare în străinătate şi îndeamnă alegătorii din diaspora să se implice în acest proces valabil până pe 26 mai: „Astfel au posibilitatea de a influenţa, de a determina numărul de secţii de votare şi de a ajuta autoritățile electorale să înțeleagă unde sunt necesare secţiile de votare. acest lucru este relevant în special în condiţiile în care vorbim de un eventual buget auster al alegerilor.”Asociaţia Promo-LEX mai atrage atenţia în primul său raport de monitorizare a scrutinului anticipat din 11 iulie asupra neîndeplinirii unor îmbunătățiri ale legislației electorale ale căror necesitate s-a probat la alegeri anterioare. E vorba, între altele, de penalizarea discursului de ură, a implicării bisericii în campanie, a transportării şi coruperii alegătorilor, precum şi prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative în campanie, îmbunătățiri care au fost votate doar în prima lectură, ulterior abandonate de Parlament, aminteşte şeful misiunii Promo-LEX de observarea alegerilor, Nicolae Panfil: „Toate aceste fenomene le-am observat cu prisosință în precedentele campanii electorale, dar cu regret Parlamentul nu a găsit de cuviinţă să le voteze şi în a doua lectură aceste prevederi astfel încât să fim mai pregătiţi de această dată la acest scrutin. Cu regret trebuie să spunem că există riscul ca majoritatea dintre aceste lacune să existe şi în actuala campanie.”Ca şi la precedentul scrutin prezidențial din 2020, Asociaţia Promo-LEX constată că pe fundalul unei micșorări nesemnificative a numărului de alegători înregistrați oficial, crește numărul celor fără domiciliu sau reşedinţă, precum şi a alegătorilor din regiunea transnistreană, categorii care constituie circa 15 la sută din numărul total al persoanelor cu drept de vot, precizează Nicolae Panfil:„Acest lucru este îngrijorător din simplul considerent că aceşti cetăţeni urmează să voteze pe liste suplimentare, iar conform bunelor practici se recomandă ca numărul celor care votează pe liste suplimentare să fie cât mai mic posibil.”Comisia Electorală Centrală a anunțat că va începe să primească documentele necesare pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând de vineri, 14 mai. Asociaţia Promo-LEX constată că persoanele care vor să candideze independent sunt discriminate în raport cu partidele întrucât trebuie să colecteze în sprijinul lor un număr dublu de semnături faţă de cel necesar pentru înregistrarea unei formațiuni. Experţii Asociaţiei mai precizează că pentru prima dată la acest scrutin, partidele politice sunt obligate nu doar să respecte cota minimă de 40 la sută de reprezentare gender pe listele de candidaţi, dar să se asigure că la fiecare 10 poziţii de pe listă au cel puţin câte patru femei sau bărbați. 
18:20
Procuratura Generală a Ucrainei a cerut unui tribunal de la Kiev, care examinează arestarea preventivă a mogulului și deputatului pro-Kremlin, Viktor Medvedciuk, să stabilească o cauțiune de 300 de milioane de hrivne (aproape 11 milioane de dolari). Având relații personale apropiate cu liderul rus Vladimir Putin, Medvedciuk este cercetat în Ucraina pentru trădare, împreună cu un alt parlamentar pro-rus. Notificarea în legătură cu ancheta i-a fost înmânată marți, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei i-a percheziționat locuința și oficiul de la Kiev. În luna februarie, Consiliul pentru Securitate Națională al Ucrainei l-a sancționat pe Medvedciuk și pe soția acestuia, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să facă afaceri în țară. Mogulul și partidul său pro rus, Platforma de Opoziție – Pentru Viață, au respins acuzațiile de trădare, spunând că ancheta este motivată politic. 
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.