Jamie Fly: REL/RL a fost luat în vizor de autoritățile ruse pentru că încearcă să ofere informație corectă și știri obiective

Europa Libera, 8 aprilie 2021 21:20

Președintele REL/RL Jamie Fly a denunțat joi eforturile crescânde ale Rusiei de a alunga această organizație de presă, inclusiv serviciul rusesc și televiziunea Current Time.Fly a spus că REL/RL a fost luat în vizor de autoritățile ruse pentru că încearcă să ofere informație corectă și știri obiective.Mai înainte, REL/RL a aflat că Roskomnadzor îi va aplica încă 130 de sancțiuni începând de la 16, pentru activitatea de „agent străin”. În total, REL/RL ar avea de plătit cam 2,3 milioane de dolari în amenzi.Secretarul de stat american Antony Blinken s-a declarat săptămâna aceasta îngrijorat de tentativa Rusiei de a închide și reduce la tăcere emisiunile în limba rusă ale postului nostru de radio, invocând legea „agenților străini”.Blinken a făcut aceste aprecieri în cadrul întrevederii cu noua președintă în exercițiu a Agenției americane pentru media internaționale (USAGM sau US Agency for Global Media) Kelu Chao, cu care a discutat „rolul vital ale presei libere și independente în apărarea și promovarea principiilor democratice în lume”.Adoptată inițial în 2012, controversata lege a agenților străini s-a extins de la organizații neguvernamentale care primesc finanțare din afara granițelor la organizații media și jurnaliștii lor.În 2017, radio Svoboda, programele de televiziunea Current Time (realizate împreună cu Vocea Americii) și programele regionale în rusă ale postului nostru de radio au fost înscrise drept „agenți străini”.În baza legii, toate emisiunile, toate postările pe mediile sociale și toate materialele realizate de jurnaliștii acestor redacții trebuie identificate drept „produse ale unui agent străin”, de multe ori sub forme inacceptabile jurnalistic. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi severe pentru instituție, în timp ce jurnaliștii riscă dosare penale.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum o oră
07:50
În pofida stării de urgență, Federația Națională a Fermierilor atenționează că, în cazul în care autoritățile statului, în special Ministerul de Interne, nu vor înceta să facă presiuni pe participanții la protestele din 2020, ar putea chema din nou fermierii la acțiuni ample de protest în toiul campaniei agricole de primăvară.Într-un interviu cu Europa Liberă, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco a spus că o bună parte din fermieri nu pot demara lucrările agricole de primăvară din cauza lipsei mijloacelor de producție și financiare. Între altele el a criticat faptul că nici până acum nu a fost distribuit ajutorul în motorină oferit de România. „Nici până azi noi nu avem stabiliți fermierii care ar trebui să beneficieze de această motorină, azi, la jumătatea lunii aprilie” iar „ carburanții încă sunt în România”.Mârzenco a recunoscut însă că agricultura locală se lovește și de probleme structurale, în primul rând faptul că fermierii nu se „implică la modul serios în acțiuni de asociere și cooperare” ca în Occident.
Acum 2 ore
07:40
La Chișinău, Consiliul Superm de Securitate, reunit la inițiativa președintei Maia Sandu, a cerut  extinderea restricției privind exportul grâului din rezerva de stat. Într-un mesaj postat ulterior pe Facebook, președinta a precizat că „am cerut extinderea restricției la exportul grâului din rezerva de stat, pentru a nu admite creșterea prețurilor la produse de panificație pentru categoriile de cetățeni cu venituri mici”. Exportul de grâu, din rezerva statului, a fost blocat la începutul lunii pentru două săptămâni, la cererea președintei și a Consiliului Suprem de Securitate, după ce se semnalaseră posibile nereguli.Deputatul  Vladimir Bolea (PAS), a spus atunci Europei Libere că problema nu constă în exportul în sine al grâului din rezerva statului, care rezervă oricum trebuie reînnoită odată la patru ani, ci în faptul că Agenția de Resurse Materiale nu a oferit acest grâu în primul rând fermierilor din țară. „Noi am rămas profund uimiți când totuși rezerva de stat, aceste 16.855 de tone le-au dat unui comerciant, fără ca să facă publică posibilitatea pentru crescătorii de animale și producătorii de panificație că pot accesa de la rezerva de stat această cantitate de grâu” declar deputatul PAS în interviul cu Europa Liberă.
07:20
În Statele Unite, două agenții de resort au recomandat o pauză în folosirea vaccinului anti COVID-19 de la compania Johnson & Johnson până la investigarea relatărilor despre apariția unor cheaguri de sânge la persoanele vaccinate. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Administrația pentru Alimente și Medicamente au spus într-o declarație comună că recomandă suspendarea din motive de precauție. Investigațiile încep după relatările că șase femei vaccinate au avut de suferit în urma apariției cheagurilor de sânge. Peste 6,8 milioane de oameni au fost vaccinați până acum, în Statele Unite, cu vaccin Johnson & Johnson, un vaccin clasic, ușor de stocat și singurul care se administrează într-o singură doză.Firma Johnson & Johnson a anunțat între timp că amână livrarea vaccinului anti Covid-19 pe piata europeană iar vineri este așteptată concluzia autorităților medicale europene (Agenția Europeană a Medicamentelor/ EMA) privind siguranța acestui vaccin. Uniunea Europeană urma să înceapă săptămâna aceasta vaccinarea cu Johnson & Johnson iar până la sfârșitul lui iunie urmau să fie livrate peste 55 de milioane de doze.Problemele cu Johnson & Johnson vor frâna și mai mult o campanie de vaccinare care și așa s-a lovit de probleme similare legate de vaccinul AstraZeneca, tot un vaccin clasic, administrat însă în două doze. Vaccin care reprezintă și cea mai mare parte a donațiilor promise țărilor mai sărace din lume, cum este și R. Moldova, de către Organizația Mondială a Sănătății prin platforma COVAX.În acest moment, în mult țări din UE, AstraZeneca este rezervat persoanelor de peste 55 de ani, după ce s-au constatat probleme similare legate de producerea de cheaguri de sânge deși Agenția Europeană a Medicamentelor nu a recomandat vreo schimbare în modul de utilizare a vaccinului.În Marea Britanie se așteaptă ca vaccinul anti Covid-19 Johson & Johnson să fie omologat în următoarele zile, relatează cotidianul Times.
07:20
Într-un mesaj postat pe Twitter, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a anunțat că se aşteaptă ca certificatul digital de vaccinare european anti-COVID-19 să fie demarat mai întâi cu un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet şi reglementările care-l însoţesc să intre vigoare la sfârşitul aceleiaşi luni, odată cu începerea sezonului estival.Declarația a fost făcută de către comisarului european, Didier Reynders, în faţa Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European.„Avem sprijin real din partea statelor membre. Pașapoartele ar fi un certificat fără nicio discriminare”, a declarat comisarul european.Certificatul verde digital, „pașaportul verde” propus de Comisia Europenă în martie, pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță, va lua în considerare cele patru vaccinuri împotriva Covid-19 autorizate în UE (cele ale Pfizer / BioNTech, Moderna, AstraZeneca / Oxford și Johnson & Johnson), dar „statele membre pot decide să extindă și la cei care călătoresc în UE și care au fost vaccinați cu un alt vaccin”. Este deaschisă astfel calea pentru includerea în certificat și a vaccinurile Sinopharm chinezesc și Sputnik V rus, pentru care au optat deja unele țări ale UE, precum Ungaria. Germania se pregătește de asemenea să producă și utilizeze vaccinul Sputnil V. 
07:10
Aflu dintr-un sondaj din martie, realizat de Intellect Group-Rating politic, că liderul socialist Igor Dodon e „cea mai profesionsită persoană publică din Republica Moldova”. Iar al doilea profesionist ar fi liderul comunist Vladimir Voronin, pe locul trei e preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, după care urmează procurorul general Alexandr Stoianoglo şi actuala preşedintă Maia Sandu.  Şi mai aflu că în această cercetare sociologică au fost implicaţi analişti politici, activişti, experţi internaţionali şi jurnalişti din Rusia, România, Ucraina, SUA, Belarus, Germania, Franţa etc.Ce să spun? Măi să fie! Bravo Igor Dodon! Nu aş fi presupus niciodată că e un reper al profesionalismului în politica moldovenească. Dar, dacă experţii sus-pomeniţi au tras această concluzie, cad şi eu pe gânduri.  Deşi e la mintea cocoşului că asemenea topuri conţin multă subiectivitate. Mă întreb chiar dacă nu cumva ele confundă profesionalismul cu vizibilitatea. Când trei dintre primele cinci persoane publice au avut sau au de-a face cu funcţia de preşedinte al RM, e normal să priveşti cu suspiciune rezultatele sondajului. La o adică, nu mai există profesionişti în puzderia de ministere şi departamente, în alte structuri ale statului, oameni mai puţin vizibili, dar care îşi cunosc bine meseria? Există, fără doar şi poate, doar că participanţii la sondaj nu au auzit de ei.Să remarcăm că e vorba de un sondaj ce îi vizează pe cei care ocupă o funcţie în stat. Aş constata două lucruri în această ordine de idei. O fi Dodon, Voronin şi Greceanîi mari profesionişti, dar clasa politică moldovenească a născut un şoarece în ultimii 30 de ani, nu a reuşit să ne scoată din sărăcie şi corupţie. Iar acum tot soiul de profesionişti cu funcţii în stat nu ştiu cum să facă rost de vaccinuri. Şi mai e ceva. Aş prefera mai curând să văd cine sunt profesioniştii din alte domenii, căci de politica moldovenească m-am săturat ca de mere pădureţe.
Acum 12 ore
21:00
Președintele american Joe Biden intenționează să retragă integral trupele americane din Afghanistan până pe 11 septembrie, când se vor împlini 20 de ani de la atacurile teroriste din 2001 în Statele Unite, relatează presa americană cu trimitere la surse neidentificate. Decizia pe care Biden urmează să o anunțe public pe 14 aprilie va duce la sfârșitul celui mai îndelungat război din istoria Statelor Unite, dar va amâna termenul limită al retragerii stabilit de administrația fostului președinte Donald Trump pentru data de 1 mai. Biden a avertizat în ultimele săptămâni că acel termen va fi dificil de respectat din motive logistice. Forțele conduse de Statele Unite au invadat Afganistanul în 2001 și au răsturnat regimul talibanilor, care oferise adăpost militanților Al-Qaeda, rețeaua responsabilă de atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001 care au făcut aproape trei mii de victime.
20:40
Consiliul Suprem de Securitate a examinat marți situația din sectorul financiar nonbancar, în special de pe piața asigurărilor, după mai multe evoluții îngrijorătoare din ultimul timp.
20:40
Președintele american Joe Biden i-a spus marți omologului său rus Vladimir Putin că Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu „masarea bruscă” de trupe ruse în Crimeea ocupată și la granița cu Ucraina, cerând Rusiei să detensioneze situația, a anunțat Casa Albă. Biden a mai spus că administrația sa dorește să construiască o relație „stabilă și previzibilă cu Rusia”, propunându-i lui Putin un summit ruso-american într-o țară terță, în următoarele luni.Discuția a avut loc în timp ce tensiunile la granița Rusiei cu Ucraina au fost abordate, tot marți, la Bruxelles, de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, cu miniștri de externe și ai apărării din țările NATO, inclusiv cu secretarul de stat american Antony Blinken. Acesta a exprimat sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina și a cerut Rusiei să oprească masarea de trupe.La Moscova, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a spus că două armate și trei unități aeriene au fost redislocate în partea de vest a Rusiei în cadrul unor exerciții militare, care au fost organizate ca răspuns la ceea ce el a descris „amenințări” din partea Statelor Unite și aliații din NATO.Rusia a anexat Crimeea, în 2014, fiind acuzată de incitarea conflictului armat din estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și guvernul de la Kiev, care a făcut peste 14 mii de victime în aproape șapte ani.
Acum 24 ore
19:20
544 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 29 de decese au fost înregistrate în R. Moldova, marți. Rata de pozitivare a scăzut, fiind depistată pozitiv fiecare a opta persoană testată, dar rămâne ridicat numărul de decese. Marți, a fost înregistrat încă un deces printre lucrătorii medicali. Numărul total al deceselor de la începutul pandemiei a ajuns 5 438, iar cel al deceselor printre lucrătorii medicali – la 110.
19:00
La aproape două săptămâni de la deschiderea centrului municipal de vaccinare anti Covid-19 din Chișinău au fost imunizate circa 2700 de cadre didactice.
19:00
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe joi, 15 aprilie, asupra sesizării președintei Maia Sandu privind constatarea condițiilor pentru dizolvarea Parlamentului şi declanșarea alegerilor anticipate. Şef statului consideră că există temei de a se ajunge la anticipate, după ce au fost epuizate două tentative eșuate de învestire a unui guvern. Socialiștii au avertizat însă că majoritatea parlamentară creată în jurul lor ar putea să nu ţină cont de decizia Înaltei Curţi şi să se adreseze comunității internaționale, în eventualitatea în care Curtea va lua o decizie favorabilă dizolvării parlamentului. Analistul politic Igor Volniţchi pune la îndoială că verdictul Curţii, oricare ar fi el, va pune capăt confruntării dintre instituţia prezidențială şi Parlament.Europa Liberă: Opinia publică este în așteptarea verdictului pe care ar urma să-l anunțe Curtea Constituțională, pe data de 15 aprilie este așteptată decizia Înaltei Curți, chemată din nou să stabilească dacă se întrunesc toate condițiile pentru dizolvarea parlamentului. Cu acest verdict se termină și confruntarea dintre instituția prezidențială și cea parlamentară?Igor Volnițchi: „În data de 15 aprilie avem cinci luni din momentul în care R. Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. Iată, ecoul acelor alegeri a durat în toate acele cinci luni și și-a făcut simțită prezența și influența asupra politicului, practic, în fiecare zi. Au fost cinci luni marcate de confruntări permanente. S-a mers până într-acolo, încât, la un moment dat, politicienii din R. Moldova, practic, au recunoscut că au epuizat tot potențialul de a ajunge la un compromis pe plan intern, au fost chiar și unele apeluri la medieri internaționale. Da, acum, într-adevăr, suntem în așteptarea verdictului Curții, se pare că toate celelalte căi, posibilități, alternative au fost epuizate. Însă eu sunt departe de gândul că acest verdict va calma spiritele în R. Moldova și că se va pune punct confruntării la care am asistat în ultimele luni. Avem acele declarații ale socialiștilor, care, într-un fel, au avertizat Curtea Constituțională că ar putea să nu se supună deciziei instanței. Cel puțin asta am citit eu printre rânduri, deși, din alt punct de vedere, Curtea este unica instanță deciziile căreia sunt definitive și nu pot fi supuse niciunei căi de atac.”Europa Liberă: Dar cum ați înțeles, totuși, această atitudine pe care o adoptă PSRM înainte de a fi anunțată această decizie a Înaltei Curți, fruntații PSRM spunând că nu se vor ralia acelui verdict?  Igor Volnițchi: „Într-un fel, PSRM încearcă să exercite o ușoară presiune sau, mai bine zis, să preîntâmpine o anumită decizie nefavorabilă lor din partea Curții Constituționale, dar, din alt punct de vedere, ei nici nu ascund că nu au încredere în independența onoratei instanțe și că, într-un fel, îi acordă vot de neîncredere. Însă, repet, e foarte greu să ne închipuim, chiar dacă avem această poziție a PSRM, ce ar putea urma. Pentru că noi nu am mai avut situații în R.Moldova, cu excepția celor din iunie, 2019, deciziile Curții să fie contestate de o bună parte a clasei politice, ca să nu zic că, practic, jumătate din clasa politică. Atunci când am auzit acest avertisment al socialiștilor, mi-am amintit de așa-numita campanie de nesupunere civică, pe care, la timpul lor, au implementat-o în R. Moldova comuniștii, la acea revoluție de catifea, cum îi spuneau ei la acea etapă, și înclin să cred că repetarea unui astfel de scenariu nu poate fi exclusă, cel puțin, și nu aș înțelege ce au avut în vedere socialiștii, când au zis că ar putea avea și unele acțiuni care, într-un fel, să nu coincidă cu ceea ce va decide Curtea Constituțională. Asta, desigur, în cazul în care verdictul va fi în favoarea președintelui Maia Sandu, care a adresat respectiva sesizare.”Europa Liberă: Și dacă verdictul spune că s-au întrunit toate condițiile pentru dizolvarea actualului legislativ, atunci Maia Sandu va stabili data alegerilor parlamentare și se pare că, oricum, devine clară calea pe care trebuie să se îndrepte R. Moldova. Ce se întâmplă dacă, totuși, verdictul spune că nu s-au întrunit toate condițiile, pentru a fi dizolvat actualul parlament și că trebuie să ia în calcul dna Maia Sandu că există această majoritate parlamentară formată in grupul socialiștilor, susținut de grupul Pentru Moldova din jurul partidului Șor? Iată, faptul că nu se va supune PSRM acelei decizii e una, dar pe cale legală ce ar trebui să urmeze?Igor Volnițchi: „ Eu zic că situația este destul de interesantă, dacă se va ajunge, spre exemplu, la o decizie a Curții Constituționale care va constata că nu sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului. În acest caz ar trebui să vedem dacă mai există acea majoritate care a fost prezentată președintei Sandu și opiniei publice anterior, să vedem dacă cei cincizeci și ceva de deputați rămân pe poziții, nu s-au răzgândit unii dintre ei, chiar unele grupuri parlamentare, în general, pentru că, dacă onorata instanță va decide că nu sunt întrunite toate condițiile de dizolvare a parlamentului și va exista această majoritate, cred că și președintele Sandu va trebui, într-un fel, să-și reconsidere unele poziții, pentru a activa în continuare în limitele cadrului legal. Din alt punct de vedere, iarăși, președintele are o poziție foarte bine conturată și pe care a enunțat-o nu o dată, că a mers, inclusiv, în alegerile prezidențiale cu intenția declarată, și a prezentat-o oamenilor, de a dizolva parlamentul imediat după alegeri și de a merge pe calea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Și eu cred că, în situația în care s-a ajuns, alegerile parlamentare anticipate sunt unica soluție. Întrebarea este când ar urma să aibă loc acestea? Pentru că avem opinii diferite, și ele vin din mediul politic. Unii zic că ar urma să fie organizate imediat ce ar exista o decizie favorabilă a Curții Constituționale, alții zic că ar trebui organizate, însă, în toamnă, ceva mai târziu, pentru a lua sub control situația legată de pandemie.”Europa Liberă: Dar mai sunt și cei care spun că, dacă găsesc un compromis deputații PAS și PSRM, atunci ei ar putea cu ușurință să stabilească data exactă a anticipatelor. Igor Volnițchi: „Aici voiam și eu să ajung, pentru că există și a treia opinie, care zice că, uite avem nevoie de un guvern de tranziție până la anticipate și să stabilim o foaie de parcurs ce trebuie să se întâmple până la alegerile anticipate. Părerea mea este că, într-adevăr, nu doar PAS și PSRM, dar toate partidele parlamentare, dacă acest lucru este posibil, desigur, să se așeze la masa de discuții și să elaboreze în comun o foaie de parcurs. Să pornească de la faptul că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile și care sunt treptele de parcurs, de urcat până a ajunge la organizarea acestor alegeri, dar, cel mai important, cum rămâne cu administrarea treburilor publice, cum rămâne cu administrarea crizei pandemice, cum rămâne cu administrarea crizei economice în această perioadă de tranziție. Iată aici ar trebui să se ajungă, dar nu să se discute dacă e nevoie sau nu de anticipate. Toți trebuie să înțeleagă că fără anticipate nu putem debloca situația, întrebarea este doar când să fie organizate și ce se întâmpla până atunci.”Europa Liberă: Și în ce măsură rezultatele anticipatelor vor fi în folosul cetățeanului R. Moldova? Adică cu mai mare ușurință va putea fi creată o majoritate parlamentară, cu mai mare ușurință va putea fi învestit un nou cabinet de miniștri? Vor fi încă multe întrebări.Igor Volnițchi: „Da, este adevărat, și eu cred că formarea unei noi majorități parlamentare după eventualele alegeri parlamentare anticipate va fi un proces nu mai puțin dificil decât ceea ce avem noi acum, poate chiar, pe alocuri, mai greu. Căci, dacă admitem faptul că avem acum o majoritate declarată, despre care nimeni nu a anunțat că ea nu mai există, deci pornind de la premisa că ea există, atunci după alegeri parlamentare anticipate am putea avea o situație în care să fie, practic, imposibil de identificat un compromis. De ce zic că în aceste condiții, când, totuși, alegerile parlamentare anticipate trebuie organizate? Din punctul de vedere al legitimității parlamentului. Pentru că asupra acestui parlament planează grave suspiciuni că nu ar reprezenta întocmai voința exprimată de cetățeni, pentru că a fost acel sistem electoral mixt, atunci implementat, pentru că s-au acuzat diverse chestii care nu prea au nimic în comun cu regulile democratice de organizare a unui scrutin, pentru că scrutinul din 2019 a fost organizat de regimul care era atunci la guvernare, condus de Vlad Plahotniuc. Sunt foarte multe suspiciuni asupra reprezentativității, corectitudinii alegerii actualului parlament.  De aceea și ziceam că se impun alegeri parlamentare anticipate. Însă aceasta nu înseamnă că alegerile parlamentare anticipate vor oferi soluții miraculoase pentru stabilitatea din R. Moldova. Din contra, ar putea fi mult mai rău, din acest punct de vedere.”Europa Liberă: Dar banii necesari pentru aceste alegeri e ușor să fie identificați?Igor Volnițchi: „Nu e ușor, pentru că, totuși, criza pandemică a generat o profundă criză economică, știm că unele componente ale bugetului de stat, indiferent de eforturile pe care le întreprind cei de la Fisc, cei de la vamă, totuși, unele componente lasă de dorit, și e și firesc acest lucru, țări cu economii mult mai puternice decât cea a R.Moldova și au anumite probleme.  De aceea zic că nu e ușor. Însă din alt punct de vedere, dacă va exista o minimă voință politică, acești bani vor fi identificați.”Europa Liberă: S-a spus că totuși ar trebui învestit un guvern de tranziție, adică de astăzi și până când vor fi cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, eventual dacă se dizolvă parlamentul, dar unii spun că învestirea unui guvern ar înseamna ca actuala legislatură să-și ducă mandatul până în 2023.Igor Volnițchi: „Depinde despre ce guvern vorbim. Eu ziceam că, mai degrabă, se impune o foaie de parcurs, pe care să și-o asume marea parte a actorilor politici importanți din parlament. Fiecare să meargă conștient după realizarea acestei foi de parcurs și, în final, după toate acțiunile ce țin de gestionarea crizei pandemice, de gestionarea situației interne, de buna administrare a treburilor publice, în final, să prevadă și soluția legală pentru dizolvarea parlamentului. Soluții legale pot fi și, evident, ele toate țin de activitatea unui guvern, nimeni nu zice că guvernul tranzitoriu sau, mă rog, care va fi soluția depinde de politicienii din parlament, nu-și poate prezenta demisia la un moment dat și nimeni nu neagă că un dublu eșec în învestirea unui nou guvern fi atins într-un termen foarte și foarte restrâns și aceasta cu condiția că actorii politici, sau marea parte a actorilor politici din parlament, își vor asuma această foaie de parcurs.”Europa Liberă: Dar știți cât e de greu să crezi în promisiunile pe care le fac actorii politici, ca după asta să nu existe garanții că ei își onorează promisiunile făcute.Igor Volnițchi: „Este adevărat, dar iată aici poate e cazul să ne gândim puțin și la ceea ce politicienii noștri numesc mediere din exterior, și eu cred că chiar același Consiliu al Europei, oricare dintre partenerii externi credibili și relevanți din acest punct de vedere, poate interveni și poate să medieze o situație fără precedent pe care o avem în R. Moldova. Și, apropo, când zic fără precedent,  nu am în vedere situația pe care am avut-o în 2002, acea criză politică de proporții, când, într-adevăr, ca și acum, nimeni nu avea încredere în nimeni, și a intervenit Consiliul Europei, a instituit o masă rotundă cu statut permanent, a desemnat un reprezentat special pentru R. Moldova și, iată, în cadrul acelui dialog mediat de Consiliul Europei, a fost posibil de depășit o criză care, apropo, ca și durată, se suprapune perfect cu criza pe care o avem noi acum. Acea criză a izbucnit în ianuarie 2002 și a fost posibil de depășit doar în luna mai, 2002. Adică, vorbim, practic, de aceleași cinci luni, pe care le avem și acum.”Europa Liberă: Din 1 aprilie și până la 30 mai este instituită starea de urgență pe întreg teritoriul R.Moldova. Ar putea politicienii să mai folosească acest as din mânecă, să o prelungească, dacă nu li se suprapun interesele. Cum vedeți Dvs. starea de urgență în evoluție?Igor Volnițchi: „Eu aș aminti aici de cele două sesizări care există la Curtea Constituțională și care vizează starea de urgență. Eu nu exclud că deciziile privind starea de urgență și existența sau inexistența circumstanțelor de dizolvare a parlamentului vor fi examinate la pachet. Până la urmă, ele se referă cam la aceeași problemă. Din alt punct de vedere, sigur că, chiar dacă Curtea Constituțională ar decide că neconstituțional s-a instituit starea de urgență și, într-un fel, ar anula-o, nimeni nu-i împiedică pe cei ce reprezintă majoritatea parlamentară să instituie o nouă stare de urgență.  Însă astfel lucrurile s-ar tergiversa la infinit și aceasta nu este chiar bine în situația de criză profundă în care se află R. Moldova. Unica soluție pe care o văd și din acest punct de vedere, iarăși, este același dialog și aceeași asumare în comun a unei foi de parcurs. Dar nimeni să nu mai încerce să scoată ași din mânecă acolo unde nu trebuie să fie găsiți. Nici dreapta, nici stânga nu trebuie să facă acest lucru. Și până nu se vor așeza toți la masa de discuții, de fiecare dată vor exista mari tentații ca pentru ca cineva să-și facă alte jocuri politice, mă rog, decât cele care vizează interesele țării.”Europa Liberă: În aceste zile se anunță rezultate a mai multe sondaje de opinie. În ce măsură, totuși, aceste sondaje reflectă dispoziția și preocuparea cetățeanului R. Moldova?Igor Volnițchi: „Eu sondajele politice, tot timpul, le citesc din partea cealaltă decât le citesc, probabil, majoritatea cetățenilor R. Moldova. Pentru mine sunt mult mai importante întrebările care țin de preocupările oamenilor, de, hai să zicem așa, topul neoficial al fobiilor pe care le au, ce ține de opinia oamenilor privind direcția în care se mișcă lucrurile în țară, ceea ce ține de preferințele externe, geopolitice. Pentru mine sunt mai importante aceste sondaje decât cine și când și în ce condiții poate trece în parlament.”
19:00
Consiliul Superior al Magistraturii a amânat selectarea unui candidat la funcția vacantă de judecător al Curții Constituționale, în ciuda cererilor de a o suplini de urgență înainte de 15 aprilie, ziua când instanța urmează  să pronunțe o decizie crucială despre dizolvarea parlamentului. CSM a spus că la ședința sa de marți nu a existat cvorumul necesar pentru examinarea chestiunii, după ce l-a exclus dintre participanți pe ministrul demisionar al Justiției, Fadei Nagacevschi. Acesta intenționa să ceară tocmai urgentarea procedurii de numire a noului membru al Curții Constituționale, dar CSM a spus că ministrul interimar nu poate participa din oficiul la ședințele sale, în condițiile în care guvernul condus de socialiști a demisionat în luna decembrie. Curtea Constituțională care a rămas cu cinci membri din șase după expirarea recentă a unui mandat va decide joi dacă există circumstanțele necesare pentru dizolvarea parlamentului cerută de președinta Maia Sandu. Partidului Socialiștilor se opune dizolvării parlamentului cerută de președinta Maia Sandu, iar la concursul pentru funcția vacantă de la Curtea Constituțională s-a înscris și deputatul socialist, Vasile Bolea.
18:20
Invitata rubricii este Galina Vasilieva.
17:30
Cu două zile înainte de decizia Curții Constituționale referitoare la întrunirea sau nu a circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, ministrul interimar al justiției a încercat să determine desemnarea unui nou membru pe singurul loc vacant din instanța constituțională, dar fără succes. Nu a fost lăsat de Consiliul Suprem al Magistraturii, fapt ce a generat un mic scandal azi în debutul ședinței Consiliului. Ce legătură ar exista între acest incident și concursul pentru funcția vacantă de la Curtea Constituțională?Dorel Musteață, judecător care face parte din Consiliul magistraților, a reușit azi dimineață să împiedice participarea la ședința Consiliului a șefului de la Justiție, Fadei Nagacevschi, spunând că nu este permis unui ministru interimar, iar dacă acest lucru se va întâmpla, va părăsi el reuniunea. Colegii din Consiliu l-au sprijinit și astfel Nagacevschi nu a fost lăsat să înainteze Consiliului cererea cu care venise acum câteva zile, și într-un demers public, dar era hotărât s-o repete azi - anume cea de a urgenta concursul pentru desemnarea unui magistrat lipsă în Curtea Constituțională. Nagacevschi a contra-atacat, spunând că magistrații întind în mod deliberat chestiunea, dar s-a văzut nevoit să cedeze, chiar dacă a spus apoi într-un mesaj pe Facebook că s-a comis o nedreptate și e convins, ca niciodată, de nevoia resetării Consiliului care a admis „nedreptatea”. Într-un comentariu pe care i l-am cerut ulterior, Dorel Musteață ne-a explicat de ce s-a opus demersului lui Nagacevschi, în plus – unde a văzut „imixtiune în treburile justiției” din partea ministrului interimar:„Două zile toată presa a transmis chestiunea dată – că dl Nagacevschi ne solicită, ne spune, să demarăm imediat ș.a.m.d. Dar noi avem situație pandemică, e suspendată curgerea tuturor termenelor - noi nu putem să facem un concurs atât de serios în format Zoom, sau online, pentru că nu ne va da efectul clar al capacităților participanților. CSM a anulat și concursurile pentru președintele CSJ, și pentru judecători la CSJ și la curțile de apel. În plus, în lege scrie clar: ministrul participă. În practică, niciodată nu a participat la CSM nici un interimar: nici ministru, nici președintele CSJ interimar, nici procuror general interimar.” Concursul pentru locul vacant din Curtea Constituțională, care este în toi și la care s-au înscris tocmai 16 pretendenți, inclusiv un deputat socialist, Vasile Bolea, este important în perspectiva viitoarelor hotărâri ale instanței: în două zile, Curtea va decide dacă Parlamentul poate fi dizolvat, urmare a unei solicitări a șefei statului, apoi mai are de decis în privința stării de urgență, urmare a unor sesizări primite de la opoziție, ceea ce îi face pe unii observatori, printre ei juristul Ion Guzun, să-și exprime îngrijorarea în legătură cu insistența șefului interimar de la Justiție:„Este important ca autoritățile să facă desemnările în timp cât mai restrâns, doar că modalitatea în care o face, influențele pe care le face dl Nagacevschi în situația actuală scot la iveală miza foarte mare a PSRM sau a Guvernului în privința desemnării judecătorului la CC. Am avut impresia că dl ministru interimar insista ca azi să aibă loc și desfășurarea concursului, deoarece termenul pentru depunere a dosarelor a expirat, lista candidaților, CV-urile au fost făcute publice. Deci, în înțelegerea mea, dumnealui a încercat să determine CSM să desfășoare concursul și să desemneze tot azi și magistratul la CC.” Frecvente, pe de altă parte, sunt în aceste zile și semnalele că socialiștii ar încerca să profite de starea de urgență pentru a înlocui oameni în funcții, în mai multe instituții pe care le cred importante, și ar vrea să reușească până la decizia de joi a Curții Constituționale despre soarta actualului Parlament. În acest caz anume însă Consiliul magistraților insistă să amâne numirile din justiție de pe agendă, pentru o vreme când nu va fi împiedicat de situația pandemică, să analizeze cum se cuvine dosarele. Un alt element de context e faptul că CSM e în așteptarea unei clarificări asupra propriei structuri. Socialiștii au reușit anul trecut să extindă - iar Comisia Veneția a spus că printr-o procedură viciată - numărul de membri în CSM, iar oponenții socialiștilor au sesizat Curtea Constituțională, verdictul nefiind încă pronunțat.   
17:00
În Statele Unite, două agenții de resort au recomandat o pauză în folosirea vaccinului anti COVID-19 de la compania Johnson & Johnson până la investigarea relatărilor despre apariția unor cheaguri de sânge la persoanele vaccinate. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Administrația pentru Alimente și Medicamente au spus într-o declarație comună că recomandă suspendarea din motive de precauție. Investigațiile încep după relatările că șase femei vaccinate au avut de suferit în urma apariției cheagurilor de sânge. Peste 6,8 milioane de oameni au fost vaccinați până acum, în Statele Unite, cu vaccin Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză
17:00
Coordonatoarea campaniei naționale de vaccinare împotriva noului coronavirus, Ninel Revenco, a spus că vaccinul chinezesc CoronaVac este sigur și că nu cauzează boala COVID-19. Revenco a făcut declarația într-o conferință de presă, marți, după ce intenția guvernului de a achiziționa 400 de mii de doze vaccin de la producătorul chinez SinoVac a fost criticată de deputați ai opoziției. Revenco a spus că afirmațiile sale despre siguranța vaccinului se bazează pe concluziile testării acestuia în țări ca Brazilia, Turcia și Indonezia. Preparatul folosește un coronavirus inactiv pentru crearea de imunitate împotriva COVID-19. În R. Moldova sunt folosite actualmente vaccinuri de la Astra Zeneca și Pfizer-BioNTech, care au fost donate de România și Platforma COVAX sprijinită de Uniunea Europeană și Statele Unite. Guvernul interimar a început tratative directe pentru achiziția de vaccinuri, după ce niciun producător nu a făcut oferte la o licitație publică. Opoziția a cerut premierului interimar, Aureliu Ciocoi, să vină în parlament pentru a da explicații pe marginea intenției guvernului de a achiziționa CoronaVac din China.
17:00
Procuratura Generală a ripostat în urma cererii de suspendare din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo formulată de deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, președinta unei comisii parlamentare care anchetează dosarul „Laundromat-ului rusesc”. Grigoriu a solicitat recent Consiliului Superior al Procurorilor să-l suspende pe Stoianoglo din funcție pentru a fi cercetate penal presupusele sale legături cu firme ucrainene afiliate controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Într-un comunicat al procuraturii, se spune că deputata nu ar cunoaște legea și că cererea ei s-ar baza pe o „pseudo investigație jurnalistică” publicată de un portal din Ucraina. Procuratura mai spune că cercetează deja „pretinsele investigații jurnalistice”. Și fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pe care Stoianoglo l-a suspendat din funcție în ianuarie 2020, spune că ar avea dovezi ale unor legături între familia procurorului general și firme afiliate lui Platon. Omul de afaceri a fost condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și alte crime financiare, dar a fost pus în libertate în iunie 2020 în urma unui demers al lui Stoianoglo, acesta afirmând că dosarul lui Platon a fost fabricat. Platon este considerat arhitectul „Laundromat-ului”, o schemă prin care din Rusia au fost scoase zeci de miliarde de dolari între 2010 și 2014 cu ajutorul unor bănci și decizii judecătorești moldovene.
16:50
Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi spune că a depus o plângere împotriva administrației penitenciarului unde este întemnițat pentru că nu îi permite lectura Coranului, cartea sfântă a musulmanilor. Într-o postare pe Instagram, pe 13 aprilie, Navalnîi a scris că i-au fost luate atât Coranul, cât și alte cărți pe care le-a adus în penitenciar la începutul lunii martie, gardienii spunând că au nevoie de trei luni pentru a verifica dacă acestea au un conținut „extremist”. Deși este creștin, studierea în profunzime a Coranului l-ar ajuta să se autoperfecționeze în timp ce se află în detenție, a mai scris opozantul. Postarea sa a fost făcută în prima zi a postului Ramazanului, în care musulmanii se abțin timp de o lună de la mâncat, băut, fumat și sex, din zori și până la apusul soarelui. Musulmanii sau persoanele care aparțin cultural lumii islamice formează aproximativ 10% din populația de 144 de milioane de oameni a Rusiei.
15:20
India a autorizat vaccinului rusesc Sputnik V, al treilea vaccin împotriva COVID-19 care poate fi folosit în țara cu o populație de 1,3 miliarde de oameni. Anunțul a fost făcut de o companie indiană care va importa vaccinul rusesc. Fondul pentru Investiții Directe al Rusiei, care a finanțat elaborarea vaccinului Sputnik V, spune că are și acorduri cu cinci companii farmaceutice indiene pentru a produce peste 850 de milioane de doze de vaccin pe an atât pentru populația Indiei, cât și pentru export. A doua cea mai populată țară din lume, India a autorizat până acum vaccinul indian Covaxin și o versiune locală a vaccinului de la Astra Zeneca, administrând deja peste 100 de milioane de doze. Dar India se confruntă cu un deficit de vaccinuri și cu un nou val al infectărilor cu COVID-19.
15:20
Ministrul ucrainean de externe spune că a cerut, marți, Alianței Nord Atlantice și Occidentului să acționeze rapid pentru a opri escaladarea noilor tensiuni între Ucraina și Rusia. Dmitro Kuleba a făcut declarația la o conferință de presă la Bruxelles, înaintea unei reuniuni de urgență a miniștrilor de externe și ai apărării din NATO, care are loc pe fundalul relatărilor despre masarea de trupe ruse la granița cu Ucraina, inclusiv în peninsula Crimeea anexată de Rusia, în 2014. Vorbind în compania secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, oficialul ucrainean a spus că este cea mai mare mișcare de trupe ruse observată de țara sa după 2014, iar Kievul are nevoie de măsuri occidentale care ar descuraja „intenții agresive” ale Rusiei. Jens Stoltenberg a cerut Moscovei să oprească masarea de trupe „în și în jurul Ucrainei, să înceteze provocările și să aplaneze escaladările imediat”. Occidentul spune că separatiștii sprijiniți de Rusia, care ocupă parțial regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, ar fi responsabili de escaladarea recentă a violențelor, în timp ce Moscova acuză Kievul.
15:20
Secretara generală a Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, i-a scris președintei parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi, că instituția paneuropeană poate să „exploreze eventuale modificări constituționale” în Republica Moldova, care să ofere „răspunsuri durabile” despre cum se formează guvernul și se dizolvă parlamentul. Dar Burić a evitat să răspundă direct solicitării de a juca un rol de mediator în conflictul actual dintre președinta Maia Sandu și majoritatea parlamentară. La 1 aprilie, Greceanîi i-a cerut lui Burić să „intervină” pentru „restabilirea ordinii de drept și revenirea președintelui țării în câmpul constituțional”, acuzând-o pe Sandu de tentativă a dizolva parlamentul fără motiv. În răspunsul oficialei de la Strasbourg dat publicității marți de parlamentul moldovean, se amintește că existenței condițiilor care justifică dizolvarea Parlamentului face obiectul unei sesizări depusă de șefa satului la Curtea Constituțională. În timp ce „dizolvarea unui parlament” este o „măsură de ultim recurs care nu poate fi luată în mod facil”, toate instituțiile statului trebuie să „coopereze în mod loial” în exercitarea atribuțiilor așa cum sunt definite de Constituție și interpretate de Curtea Constituțională, se mai spune în răspunsul secretarului general al Consiliului Europei.
15:10
Musulmanii au început marți, 13 aprilie, luna Ramazanului, în condițiile unor noi restricții anunțate de multe țări cu populație preponderent musulmană pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Impuse pentru al doilea an consecutiv, restricțiile nu sunt însă aplicate strict. Axat pe post și abstinență în timpul zilei, Ramazanul este și perioada unor întâlniri frecvente în cadrul comunității, a rugăciunilor în grup la moschee și a vizitelor de familie. Pentru a încuraja vaccinarea, mulți lideri religioși, din India până în Turcia, au spus că vaccinarea pe timp de zi nu constituie o încălcare a postului Ramazanului.
10:50
Statele Unite au cerut eliberarea corespondentului redacției ucrainene a postului nostru de radio, reținut în peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014. Totodată, și-au exprimat îngrijorarea, alături de mai multe organizații pentru drepturile omului, privind tratamentul la care este supus jurnalistul și circumstanțele care au dus la „mărturia publică” făcută de acesta în fața camerelor de televiziune.„Suntem  îngrijorați de relatările că autoritățile  ruse de ocupație din Crimeea ar fi recurs la tortură pentru a obține mărturia lui Vladislav Iesipenko” a scris într-un mesaj pe Twitter purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Ned Price.Pe 6 aprilie, avocatul jurnalistului a relatat că într-o audiere în spatele ușilor închise, Iesipenko a declarat că a fost bătut, supus șocurilor electrice și amenințat cu moartea, ca să „recunoască” faptul că ar fi spionat pentru  Ucraina. Iesipenko a fost arestat pe 10 martie. Imediat după declarațiile avocatului, președintele postului nostru de  radio, Jamie Fly s-a declarat „revoltat” de informațiile primite, cerând ca jurnalistul să fie „eliberat imediat ca să se poate întoarce la familie, în Ucraina”.Iesipenko este pasibil de o pedeapsă cu până la șase ani închisoare, după ce Serviciului rus de Securitate, FSB, l-a  acuzat nu numai de spionaj dar și de tentativa de a fabrica arme.
10:10
Pe 15 aprilie este așteptată o nouă decizie a Curții Constituționale, chemată din nou să stabilească limitele și „regulile” confruntării dintre Președinție și Parament. O declarație de faliment a lumii politice, crede fostul Președinte al CC, Alexandru Tănase.
Ieri
08:10
Japonia va deversa în mare, după tratamentul corespunzător, apa provenită de la centrala nucleară avariată de la  Fukushima, a anunţat marţi premierul Yoshihide Suga. Decizia, controversată mai ales în Japonia,  pune capăt unei dezbateri de șapte ani privind modul de a scăpa de apa reziduală . Este vorba de circa 1,25 milioane de tone de apă contaminată , stocate în prezent în mai mult de o mie de cisterne în apropierea centralei nucleare avariate în 2011, în urma cutremurului care a provocat un imens val tsunami. O decizie era urgentă, pentru că limitele capacităţii de stocare a apei la faţa locului ar putea fi atinse în toamna anului 2022.Apa va fi deversată „după ce se va asigura că este la un nivel (de substanţe radioactive) semnificativ sub standardele de siguranţă", a spus Yoshihide Suga, adăugând că guvernul japonez va lua "măsuri" pentru a nu dăuna reputaţiei regiunii.Apa destinată deversării, operaţiune care ar trebui să dureze câţiva ani, a fost filtrată de mai multe ori pentru a fi debarasată de majoritatea substanţelor sale radioactive (radionuclizi), dar nu şi de tritiu (izotop de hidrogen), care nu poate fi eliminat cu tehnicile actuale, precizează agențiile internaționale de presă.  
07:50
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns luni faptul că lupta împotriva pandemiei COVID-19, fie că este vorba despre vaccinare sau ajutoare economice, s-a dovedit până în prezent a fi un eşec al multilateralismului.„Sprijinirea unei riposte mondiale echitabile şi a unei redresări economice în faţa pandemiei pune multilateralismul la încercare. Până în prezent, acesta este un test la care am eşuat'', a spus Guterres într-un discurs la un forum ONU pe tema finanţării dezvoltării.„Vaccinarea este doar un exemplu. Numai zece ţări din lume concentrează 75% din vaccinările mondiale (...). Numeroase ţări nu au început încă să-şi vaccineze personalul sanitar şi cetăţenii cei mai vulnerabili. O penurie mondială de vaccinuri ameninţă sănătatea şi bunăstarea fiecăruia'', remarcă secretarul general al ONU, insistând că „avem nevoie de un acces echitabil la vaccinuri pentru toţi, peste tot''.„Aceeaşi lipsă de solidaritate o regăsim la capitolul ajutor economic”,  a continuat Guterres.  „Unele ţări au mobilizat programe de asistenţă de miliarde de dolari, în timp ce numeroase ţări în dezvoltare se confruntă cu o povară a unei datorii insuportabile, care în lipsa unei corecţii va face complet irealizabile obiectivele dezvoltării durabile'', a argumentat Guterres.
07:50
Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko a criticat ideea  liderului PSRM, Igor Dodon ca statul să ia bani din rezervele valutare ale Băncii Naționale pentru a acoperi costurile economice ale pandemiei de coronavirus, drept o inițiativă populistă și un atac la adresa independenței băncii centrale. În cadrul emisiunii Punctul pe AZi, Michalko a argmentat că  Republica Moldova poate obține bani din alte surse, precum Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional,  bani care sunt condiționați de voință politică și reforme, relatează Radio Chișinău.Recent, R. Moldova  a pierdut cea mai mare parte din ajutorul financiar  de 100 de milioane de euro oferit de România, tocmai pentru că a refuzat să accepta condiționarea banilor de realizarea unor reforme democratice, incluse și în Acordul de Asociere cu UE.La începutul acestei luni, Igor Dodon a sugerat că guvernul ar putea lua bani din rezervele BNM, inclusiv sub formă de împrumut, pentru a ajuta cetățenii și sectorul economic în perioada pandemiei.Banca Națională a reacționat, reamintind că legea îi interzice să împrumute guvernul, în plus asta ar spori inflația. Pe 7 aprilie,  guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a adăugat că instituției îi este tot mai dificil să apere reforme deja întreprinse, pe fundalul unei neînțelegeri generale a rolului unei bănci centrale din partea autorităților și a societății.
07:40
Decizia guvernului de a cumpăra 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac din China nu este definitivă dar  firma  chineză Sinovac „ a fost singurul producător care a venit cu o ofertă”, a declarat Europei Libere luni, Angela Paraschiv, șefa departamentului epidemiologie în cadrul universității de medicină din Chișinău, membră a grupului de medici ce consultă comitetul ministerial de coordonare a campaniei de vaccinare. „Foarte multe negocieri care au fost duse cu Pfizer, Moderna sunt doar promisiuni pentru anul 2022. Iar noi avem necesitatea să vaccinăm acum” a mai spus Angela Paraschiv în interviul cu Europa Liberă.Licitația deschisă pentru procurarea de vaccinuri a eșuat pentru că nimeni nu s-a prezentat iar vineri, guvernul a anunțat că ar putea cumpăra – prin negocieri directe – 400 de mii de vaccinuri CoronaVac din China.Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a anunțat că până luni,  12 aprilie, peste 67 de mii de persoane fuseseră vaccinate anti Covid-19. Ritmul relativ lent al campanie de vaccinare se explică prin lipsa de vaccinuri – R. Moldova are asigurată, prin donații, circa 10% din necesarul de vaccinuri, restul trebuie procurat direct.
05:40
Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul  Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.Din sumarul ediţiei:Drepturile omului în regiunea transnistreană – o problemă majoră semnalată în raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în lume. Locuitorii din stânga Nistrului spun că nu se simt protejați și nu au unde să-și caute dreptatea, iar un avocat din regiune vorbește despre cele mai grave încălcări...
04:20
Vremea se anunță în general plăcută în toată țara, cu cer variabil și maxime peste zi cuprinse între 15 grade în nord și 20 în sud; la Chișinău se anunță o maximă de 18 grade. Nicăieri în țară nu sunt prevăzute precipitații semnificative. Vremea urmează să se răcească din nou în a doua parte a săptămânii.Să răsfoim, acum, agenda internă (Privesc.eu):Semnarea Acordului de colaborare între Ministerul Afacerilor Interne și Asociațiile sportivilor amatori din țară;Ședința Consiliului Superior al Magistraturii .Din agenda internațională (RTR):Ministrul rus de externe Serghei Lavrov vizitează Teheranul;Olanda urmează să anunțe eliminarea unor restricții pandemice, în vreme ce Germania discută impunerea altora, noi;În Georgia are loc procesul principalului lider de opoziție; la Washington va fi depus pe un catafalc la Congres trupul neînsuflețit al polițistului ucis într-un recent atac individual asupra Capitoliului.
12 aprilie 2021
23:30
Drepturile omului în regiunea transnistreană: „Cine mă va apăra?” Embed Drepturile omului în regiunea transnistreană: „Cine mă va apăra?” Embed aprilie 05, 2021 Vaccinare lentă în regiunea transnistreană martie 22, 2021 Tiraspolul ține vaccinul anticovid în depozit, în timp ce mii de medici sunt pe lista de vaccinare martie 17, 2021 În an electoral, liderul de la Tiraspol investește bani publici pentru propria imagine martie 08, 2021 În așteptarea vaccinului rusesc Tiraspolul îl folosește pe cel...
21:10
Patru colaboratori ai liderei belaruse de opoziției Svetlana Țihanovskaia s-au declarat nevinovați luni, la începutul procesului ținut în orașul Homel din R. Belarus, sub acuzații de organizare de proteste neautorizate împotriva liderului autoritar Alexandr Lukașenka. Tațiana Kaneuskaia, Iuri Ulasau, Dzmitry Ivashkou și Alexandr Șabalin au fost membrii echipei de campanie a Svetlanei Țihanovskaia în alegerile din vara trecută, înaintea cărora au fost arestați. Ei sunt acuzați în plus și de ocuparea neautorizată a unei clădiri, iar Ulasau și de insultarea în public a unui oficial. Reporterii EL au relatat că zeci de oameni au venit să-și exprime simpatia pentru cei patru activiști luni, la tribunal, dar în clădire a putut intra numai câte un reprezentat din fiecare familie, chipurile din cauza pandemiei. În sala de judecată nu s-a permis nici prezența jurnaliștilor.
19:50
După o perioadă de creștere continuă, numărul deceselor provocate de Covid-19 în R. Moldova a început să scadă, la fel ca și numărul cazurilor noi de infectare.
19:40
Invitata este Silvia Rotaru de la sanatateinfo.md.
19:20
Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra respectării drepturilor omului în R. Moldova, fiind înregistrate regrese în toate domeniilor monitorizate de avocații poporului, se arată într-un raport prezentat astăzi. Pe scurt: în 2020 s-a adâncit sărăcia, au crescut inegalitățile, iar drepturile cel mai des încălcate sunt la servicii medicale, la informații de interes public, la libera circulație și dreptul la muncă. În R. Moldova nu există familie să nu fi fost afectată în 2020 de pandemia de COVID-19. În timp ce unii și-au pierdut locurile de muncă sau libertatea de a circula, alții au pierdut o rudă sau chiar mai multe. Din perspectiva drepturilor omului, anul trecut a fost unul dintre cei mai complicate în istoria R. Moldova, susține avocata pentru drepturile copilului Maia Bănărescu. Domeniul sănătății a fost „călcâiul lui Ahile” al acestei pandemii, mai spune apărătoarea drepturilor omului. Și asta pentru că a demonstrat ce consecințe pot avea investițiile ineficiente din domeniu și cât de păguboasă poate fi implicarea politicului în gestionarea unei crize sanitare:„Pandemia a lovit puternic în sistemul de sănătate, evidențiind faptul că sistemul nu dispune de resurse necesare, atât umane cât și financiare, pentru a asigura un nivel corespunzător al calității serviciilor în sistemul medical și pentru a asigura accesul tuturor persoanelor pentru care serviciile medicale sunt extrem de importante și vitale. La fel, problema privind malpraxis-ul medical rămâne nesoluționată pe parcursul mai multor ani. (...) Mai multe cadre medicale au fost amenințate cu răzbunarea, concedierea și chiar cu dosare penale pentru dezvăluirile făcute despre situația pandemică și din instituțiile medicale”.Cine sunt marii perdanți ai pandemiei? Vârstnicii, copiii și familiile cu venituri modeste, spune Maia Bănărescu. Potrivit apărătorilor drepturilor omului, fiecare al treilea copil nu a avut posibilitatea să participe la orele on-line. Cel mai greu le-a fost însă elevilor cu nevoi speciale, pentru care procesul de studii necesită o comunicare specifică, care practic este imposibil să fie asigurată la distanță:„O altă problemă, la momentul închiderii instituțiilor de învățământ, a fost lipsirea unor copii de singura masă pe care o primesc în fiecare zi, dar și cea legată de supravegherea copiilor la domiciliu de către adulți. Procesul educațional la distanță a decurs anevoios și din motivul pregătirii insuficiente sau în genere lipsa pregătirii necesare a cadrelor didactice pentru a presta activități didactice din cadrul procesului educațional de la distanță. În condițiile pandemice și de educație la distanță a crescut numărul cazurilor de abandon temporar școlar, cele de exploatare a copiilor prin muncă, în special în timpul sezonului agricol”.Avocata poporului Maia Bănărescu menționează că în 2020 drepturile omului au fost încălcate masiv în regiunea transnistreană, unde accesul avocaților de pe malul drept al Nistrului a fost restricționat. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au făcut uz de pandemie și restricții pentru a limita și mai mult libertățile oamenilor din regiune, constată Maia Bănărescu:„Entitățile de la Tiraspol continue să încorporeze forțat tineri pentru serviciul în termen în așa numite „forțe armate transnistrene”. Autoritățile constituționale reacționează întârziat, numai după ce tinerii sunt plasați în cazărmile de la Tiraspol. Și în anul 2020 au fost înregistrate acțiuni de reținere și detenție arbitrară a persoanelor în stânga Nistrului, acțiuni înregistrate în ultimii ani, care demonstrează că aceste procese sunt sistemice. Locuitorii din regiunea transnistreană sunt limitați în libertatea de exprimare a opiniilor alternative sau libere, de a aduce critici autorităților de facto din regiune”. Ombudsmanul a evidențiat și campania pentru prezidențiale, pe parcursul căreia a crescut îngrijorător numărul discursurilor bazate pe ură și prejudecăți, multiplicate de concurenții electorali. Faptul că politicienii își permit comportamente ce vin pe contrasens cu drepturile omului, lupta pentru respectarea acestora devine una sisifică, conchide Maia Bănărescu.
19:00
18:40
Chişinăul a mai transmis regiunii transnistrene încă un lot de vaccin, iar administrația de la Tiraspol a anunțat că de astăzi, 12 aprilie, începe vaccinarea generală a populației în stânga Nistrului. Timp de două săptămâni au fost vaccinați 1157 de medici transnistreni.Biroul de reintegrare din guvernul de la Chişinău a anunțat că reprezentanții de la Tiraspol au preluat încă 120 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech din totalul celor 942 de doze ce au fost repartizate localităților din stânga Nistrului, după ce 822 au fost ridicate pe 6 aprilie.În regiunea transnistreană ar urma să mai ajungă și un al doilea lot, de 2000 de doze, de vaccin AstraZeneca donat de România. Biroul de reintegrare a anunțat că „specialiștii de profil din regiune au ridicat setul de documente însoțitor, urmând ca zilele apropiate să revină pentru definitivarea formalităților necesare, transportarea acestora și administrarea în raioanele de est ale țării”.Odată scos din frigiderul care asigură o temperatură de păstrare de -70 de grade, vaccinul Pfizer trebuie folosit timp de cinci zile. Presa de la Tiraspol a scris vineri, 9 aprilie, că până în ziua respectivă au fost folosite 821 de doze de Pfizer și 326 de doze de AstraZeneca, în total fiind vaccinați 1147 de medici. Luni, reprezentanții administrației au declarat că au fost vaccinați 1157 de medici, fără să mai precizeze cu ce vaccin.Tiraspolul nu are frigider care să asigure o temperatură de -70 de grade, iar șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, a confirmat într-un interviu pentru un post local de televiziune că vaccinul trebuie administrat timp de cinci zile, iar pentru administrarea celei de a doua doze de rapel Tiraspolul va primi o altă partidă.Vaccinarea a început în regiunea transnistreană pe 29 martie, după ce peste 2400 de doze de vaccin AstraZeneca donat de România au fost ținute în depozite mai bine de trei săptămâni. Ritmul de vaccinare este însă unul foarte lent. Șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, spune că mulți medici ezită să se vaccineze cu AstraZeneca și Pfizer pentru că știu că există promisiunea că în regiunea transnistreană va veni vaccinul rusesc Sputnik V despre care mass media din Federaţia Rusă spune că este mai eficient.Tot Cristina Albul spune că dacă nu vor exista doritori pentru a fi imunizați cu vaccinul AstraZeneca, acesta va fi în continuare ținut în depozit.Ministerul Sănătății de la Chişinău a anunțat că Rusia este dispusă să ofere Republicii Moldova ca ajutor umanitar 182.000 de doze de vaccin Sputnik V, dintre care 62.000 doze vor fi repartizate regiunii transnistrene. Data la care ar putea veni lotul nu a fost însă anunțată și nici nu există o confirmare oficială a Moscovei pentru această promisiune.
18:40
Agenția Medicamentului spune că vaccinul chinezesc CoronaVac, din care R. Moldova achiziționează 400.000 de doze, este considerat sigur și eficient de experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Într-un comunicat de presă, Agenția adaugă totuși că OMS spune că mai este necesară suplimentarea cu date privind administrarea vaccinului persoanelor vârstnice și persoanelor suferind de alte maladii. CoronaVac este al doilea vaccin anti-COVID-19 produs în China. El a primit în iulie 2020 aprobare chinezească pentru administrare urgență în grupurile cu risc și este folosit în prezent în țări ca Indonezia, Turcia, Brazilia, Chile, Columbia, Uruguay și Laos. R. Moldova a primit deocamdată vaccine de producție occidentale, din donația românească și prin platforma internațională COVAX, destinată țărilor mai sărace. De asemenea, s-a anunțat că Rusia va dona aproape 200 de mii de vaccinuri Sputnik V R. Moldova, dintre care 60.000 vor ajunge în regiunea transnistreană.
17:40
Datele prezentate de presa din regiunea transnistreană, care citează responsabili din executivul regiunii, arată că în stânga Nistrului nu au fost utilizate între 111 și 121 de doze de vaccin Pfizer. Termenul de valabilitate a vaccinului donat miercurea trecută a expirat duminică.Miercuri, 7 aprilie, Chişinăul a transmis regiunii transnistrene 942 de doze de vaccin Pfizer, primit de Republica Moldova din donații occidentale. Odată scos din frigiderul care asigură o temperatură de păstrare de -70 de grade, vaccinul Pfizer trebuie folosit timp de cinci zile.Presa de la Tiraspol a scris vineri, 9 aprilie, că până în ziua respectivă au fost folosite 821 de doze de Pfizer și 326 de doze de AstraZeneca, în total fiind vaccinați 1147 de medici. Luni, reprezentanții administrației au declarat că au fost vaccinați 1157 de medici, fără să mai precizeze cu ce vaccin.Tiraspolul nu are frigider care să asigure o temperatură de -70 de grade, iar șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, a confirmat într-un interviu pentru un post local de televiziune că vaccinul trebuie administrat timp de cinci zile, iar pentru administrarea celei de a doua doze de rapel Tiraspolul va primi o altă partidă.Vaccinarea a început în regiunea transnistreană la începutul săptămânii trecute, după ce peste 2400 de doze de vaccin AstraZeneca donat de România au fost ținute în depozite mai bine de trei săptămâni. Într-o săptămână au fost vaccinate însă doar 240 de persoane.Șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, spune că mulți medici ezită să se vaccineze cu AstraZeneca și Pfizer pentru că știu că există promisiunea că în regiunea transnistreană va veni vaccinul rusesc Sputnik V despre care mass media din Federaţia Rusă spune că este mai eficient. Tot Cristina Albul spune că dacă nu vor exista doritori pentru a fi imunizați cu vaccinul AstraZeneca, acesta va fi în continuare ținut în depozit.
17:20
Autoritățile penitenciare ruse amenință să-l hrănească cu forța pe liderul de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi, care a slăbit 8 kg de când face greva foamei. „Văzând seriozitatea grevei foamei, administrația amenință în fiecare zi să înceapă hrănirea cu forța”, a spus echipa lui Navalnîi într-o postare pe contul său de Twitter. Apropiații politicianului, care s-a plâns săptămâna trecută de tuse și febră, au mai spus că a fost transferat înapoi în celulă după ce s-a aflat la infirmerie. „Nu dau voie doctorului să îl vadă”, au spus ei. Navalnîi ar cântări acum doar 77 kg, față de 93, când a început să își ispășească pedeapsa, îm februarie. El a început greva foamei în semn de protest față de ceea ce a numit lipsa asistenței medicale pentru problemele sale de sănătate – dureri de spate, mai ales. Principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin este încarcerat la Colonia penitenciară nr 2, aflată la 100 de km depărtare de Moscova, și vestită pentru regimul său extrem de strict. Statele Unite și aliații lor au cerut eliberarea necondiționată a liderului de opoziție rus și au promis să continue încercările de a-i aduce în fața justiției pe cei răspunzători de otrăvirea lui în august anul trecut.
17:20
Compania farmaceutică Johnson & Johnson a început luni livrările de vaccin anti-COVID-19 cu doză unică spre țările din Uniunea Europeană, au anunțat oficiali ai UE și compania. Firma promisese inițial să înceapă livrările la începutul lunii aprilie, dar a amânat momentul din cauza unor probleme cu producția. Compania americană s-a angajat să livreze UE 55 de milioane de doze de vaccin până la sfârșitul lunii iunie, și încă 120 de milioane în trimestrul al treilea. În total, anul acesta firma vrea să livreze 200 de milioane de doze UE, Norvegiei și Islandei. Un oficial din România a spus vineri că Bucureștiul va primi 60.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson săptămâna aceasta. Potrivit serviciului pentru România al EL, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că vaccinul Johnson & Johnson va fi folosit cu precădere în cabinetele medicilor de familie, precum și în centrele mobile de vaccinare.
17:00
Vasdile Botnaru stă de vorbă cu comentatorul politic Igor Boțan despre Moldova, între politică și crizele economice, sociale, politice...
15:40
Ucraina spune că a cerut să discute cu Rusia escaladarea tensiunilor din Donbas, dar n-a primit răspuns – o declarație pe care Moscova o neagă. Kievul și occidentul îi învinuiesc pentru recenta intensificare a ostilităților pe separatiștii sprijiniți de Rusia, dar Moscova spune că de vină ar fi Ucraina. O acumulare recentă de fotografii, video și alte informații sugerează de asemenea existența unor mișcări importante de unități armate rusești înspre sau în apropierea graniței cu Ucraina și în peninsula ocupată Crimeea, alimentând temeri că Moscova s-ar pregăti să trimită trupe în Ucraina. Într-o declarație datată 12 aprilie, ministerul de externe ucrainean a spus că a cerut oficial părții ruse să clarifice „sporirea semnificativă” a prezenței militare rusești de-a lungul graniței în Crimeea. „Din păcate, partea rusă a refuzat să ofere informație substanțială în această privință, spunând că nu desfășoară asemenea activități”, se spune în declarația ucraineană. Dar la Moscova purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu are cunoștință de vreo asemenea solicitare din partea Kievului. Unii analiști spun că recentele mișcări de trupe rusești ar avea rostul să pună la încercare politica noii administrații americane față de Ucraina.
15:20
Iranul a amenințat să se răzbune pentru un presupus act de sabotaj la uzina sa nucleară Natanz, pus pe seama inamicului său tradițional, Israelul, și venit pe fondul eforturilor de revigorare a acordului nuclear din 2015, abandonat de fostul președinte american Donald Trump. Ali Akbar Salehi, șeful Organizației Energiei Atomice Iraniene (IAEO), a numit „act de terorism” pana de electricitate de la uzina Natanz, din 11 aprilie, venită la o zi după ce Iranul a pus în funcțiune centrifuge avansate pentru îmbogățirea mai rapidă a uraniului. Uzina Natanz este esențială pentru programul nuclear iranian, fiind monitorizată de experții Agenției ONU pentru energie atomică (IAEA). Luni, ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a dat vina pentru incident pe Israel și a adăugat că Iranul va căuta să se răzbune. „Ne vom răzbuna pe sioniști”, a spus Zarif, folosind un termen derogatoriu obișnuit în legătură cu Israelul. Israelul nu își ascunde opoziția față de disponibilitatea noii administrații, democrate de la Washington, de a reintra în anumite condiții în acordul nuclear încheiat de Iran în 2015 cu puterile globale. New York Times, citând oficiali de securitate americani și israelieni, a relatat luni că Israelul a jucat un rol în ceea ce a descris ca o „mare explozie” produsă la 11 aprilie la Natanz.  
14:00
Fracțiunea Platforma DA cere audierea prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi, după ce autoritățile au anunțat că vor să cumpere 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac, produs de SINOVAC BIOTECH LIMITED din China.Vineri, 9 aprilie, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a anunțat că va achiziționa 400 de mii de doze de vaccin CoronaVac .  Vaccinul este aprobat în 20 de țări iar în Europa este utilizat în Bosnia și Abania, Turcia, Ucraina și posibil R. Moldova. În Ucraina, de marți 13 aprilie, începe vaccinarea cu CoronaVac, informează RBC Ucraina.La sfârșitul săptămânii, pe de altă parte, pentru prima dată, un oficial chinez din domeniul sănătății publice a apreciat că vaccinurile anti Covid-19 produse în China nu au o eficacitate ridicată, motiv pentru care ar trebui „combinate”. Directorul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Gao Fu a declarat că vaccinurile „nu oferă o rată ridicată de protecție”, într-o conferință de presă.Idee de amesteca vaccinurile pentru a le mări eficacitatea este deja testată în Marea Britanie, unde se lucrează la o combinație între produsele AstraZenca (vaccin clasic) și Pfizer/BioNTech (vaccin bazat pe ARN mesager).În China sunt omologate numai vaccinurile produse în țară iar la lansare, firma Sinopharma (care a exportat deja milioane de doze în lumea întreagă) a declarat că produsul său are o eficacitate de 79,3%, deși experții atrăgeau atenția că mai lipsesc date importante.În China, a precizat Gao Fu, 34 de milioane de oameni au primit ambele doze de vaccin, 65 de milioane numai prima la o populație de aproape un miliard 400 de milioane de oameni.
10:50
Curtea Constituțională a anunțat că va examina la 15 aprilie sesizarea depusă de președinta Republicii Moldova privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea legislativului. În sesizarea sa de la sfârșitul lunii martie, Maia Sandu spunea: „Parlamentul a eșuat să aleagă un guvern din două încercări și după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia guvernului Chicu au trecut mai mult de trei luni. Ca și experții în drept constituțional consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea parlamentului, iar alegerile anticipate constituie șansa cetățenilor de a-și alege deputații care să le reprezinte cu adevărat interesele, să scoată țara din criză și să o scape de corupție”. Despre o Moldovă cu viitor incert vorbim la acest sfârșit de săptămână.* * *Oamenii cu care am discutat la Cantemir spun că refacerea încrederii între stat și cetățean, dar și recâștigarea respectului și a credibilității Republicii Moldova în exterior sunt câteva dintre realizările pe care președinta Maia Sandu încearcă să le obțină. La 100 de zile de la preluarea mandatului, cea mai mare nemulțumire rămâne modul în care parlamentul continuă să trateze cetățenii. La aceasta se adaugă și faptul că promisiunile deputaților nu valorează aproape nimic. Mulți cetățeni îi dau dreptate Maiei Sandu când ea vorbește despre politicieni suspectați de corupție și fuga lor de justiție, dar cel mai mult oamenii vorbesc despre dorința lor pentru o viață mai bună, pentru că astăzi, așa cum spun ei, traiul lor e foarte greu.– „Da-i foarte greu, eu chiar vreau să trăiesc aici, dar nu-i posibil.”Europa Liberă: Și unde trăiți?– „Venim, ne ducem...”Europa Liberă: Unde munciți?– „Peste hotare, în Italia.”Europa Liberă: Și ce ziceți despre ceea ce se întâmplă aici în țară?– „Nimic bun, prețurile-s ca în Europa, acolo cât muncim plângem, pe urmă venim aici cheltuim banii și iar plecăm. Copiii lepădați, țară uitată de toți.”Europa Liberă: Cum vă explicați că lucrurile se mișcă atât de lent în Republica Moldova?– „Parlamentul îi așa. Noi nu suntem oameni proști, noi suntem mult mai deștepți în Europa, dar pe noi ne îngroapă parlamentul, cei care conduc poporul nostru.”Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când a fost aleasă președintă Maia Sandu. Ce notă îi puneți?– „Nu pot să zic nimic, fiindcă 100 de zile îi foarte puțin ca să schimbi ceva.”– „Nota „2”.”Europa Liberă: Lăsați-o pe dumneaei să vorbească...– „Maia Sandu nu poate face nimic cât o să fie parlamentul același, noi trebuie să schimbăm parlamentul ca să fie regulă, dar cât parlamentul o să rămână și Dodon, și nu știu cine acolo, așa și o să murim, așa și o să ne îngropăm.”Europa Liberă: Igor Dodon nu e deputat.– „Parlamentul trebuie schimbat. Atât!”Europa Liberă: Cei care sunteți peste hotare, ați mers și ați votat și la alegerile prezidențiale?– „Da, eu am votat-o pe Maia Sandu și eu sper ca dumneaei să facă ceva mai departe, eu sper, dar atât timp cât o să fie același parlament, n-o să se schimbe nimic.”Europa Liberă: După anticipate, credeți că se va schimba mult situația?– „Nu.”Europa Liberă: Și atunci așteptați alegeri parlamentare anticipate, așteptați cu speranța ca ceva să se schimbe?– „Clar, clar, că noi nu mai vrem să plecăm, să nu vă gândiți că-i ușor.”Europa Liberă: Cine trebuie să facă adevărata schimbare în Moldova?– „Atât cât o să conducă parlamentul, și nu președintele, n-o să se schimbe nimic.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am poposit aici, la Cantemir, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește azi în Moldova?– „Foarte, foarte greu. Am muncit 40 de ani și am pensie 1.300 de lei. Iaca du-te la Casa Albă sau la Casa Teritorială, cum se spune corect, te duci să-ți lămurească, să vezi ce răspuns acolo urât, răspund de parcă te duci la dânsele acasă și le iei de la dânsele din buzunar pensia asta și nu vor să-ți lămurească de ce ai așa pensie și pentru ce ai așa. Eu am muncit la fermă, eu lucrez din ‘79 și am peste 60 de ani, n-am copii și eu șed la piață ca să pot să mă hrănesc. Și aici, la piață, tot nu faci nimic acum, nimic nu faci.”Europa Liberă: Dar cum vă explicați că nu se mai câștigă acum la piață?– „Cred că și pandemia asta încurcă mult, că se mai vindea, mai erau copiii la grădiniță, erau copiii la școală și se mai vindea, dar anul ista dacă totu-i online, nu prea cumpără. Puterea leului a scăzut tare mult și nu-i dreptate nicăieri, poporul alege, au nevoie de la patru la patru ani, iaca, amu se bat iar între dânșii. Maia Sandu nu se lasă, Dodon nu se lasă, dar de aici țăranul suferă.”Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. finalitatea acestei confruntări dintre parlament și președinție?– „Las’ să fie dizolvarea parlamentului, eu vreau dizolvarea parlamentului.”Europa Liberă: Și mai departe?– „Și mai departe las’ să aleagă care-s conștiincioși, care-s mai cu mintea limpede și curată și mai puțin să fure, că ei fură tare mult și îi amăgesc pe toți.”Europa Liberă: Cei care sunt în parlament, sunt acolo cu votul cetățenilor aduși.– „Cu votul cetățenilor, dar acela a plătit, aista a plătit și aista a intrat. Las’ să fie după votul cetățenilor, dar nu se face după votul cetățenilor.”Europa Liberă: Dacă se ajunge la anticipate, credeți că următorul parlament se va deosebi de actualul?– „Eu cred că n-o să se deosebească, pentru că tot hoți intră și-s toți...”Europa Liberă: Dar de ce insistați că trebuie să fie alegeri anticipate? – „Celor care-s certați cu legea toată averea să le-o confiște în folosul statului și să înceapă de la zero, și să muncească cum muncim noi pentru o copeică. Stăm pe omăt, pe ploaie, iaca așa stăm în piață și facem o copeică, dar ei șed în fotolii și bani au milioane.”– „Milioane au, dar la noi la țară lemnele-s o mie de lei skladometrul (un metru ster), la noi aici, la Cantemir, eu cumpăr de ani de zile, iaca a fost 900-1.000 (de lei), eu cumpăr, eu trebuie să adun un an întreg, fără să plătesc comunalele astea, ca să-mi cumpăr lemne să nu stau să îngheț iarna.”Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când Maia Sandu e președintă. Ce notă puneți activității șefei statului?– „Nota „10” îi dau, îi dau „10”, că ea văd că se duce colo, vrea acolo, da, îmi place. A fost ea cu propunerea cu pandemia, a spus că două săptămâni să închidă și să dea câte o mie, socialiștii n-au vrut. De ce n-au vrut două săptămâni să stăm, dar se joacă care vor ei, care să iasă el deasupra? Eu, de exemplu, țin pentru Maia Sandu, pur și simplu îi pun piedică și n-o lasă să facă. Eu pentru Maia Sandu țin, vreau să văd ce face asta în patru ani, eu am fost pentru Filat, ne-am dat capul, a amăgit, Dodon la fel a amăgit. Maia Sandu iaca o să vedem ce o să facă ea în patru ani, ei n-o lasă, dar eu îs pentru dânsa.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Moldovei?– „Rău de tot, nu cred să fie, că practic numai bătrânii au rămas, satu-i bătrân, când eram mulți, aveai nevoie de un ajutor chemai pe cineva, acum nu-i nimeni. Nici n-au să fie, că amu pleacă toți cu copiii, se ducea un fecior, se ducea o fiică, se ducea o noră, se ducea un ginere, dar amu vin și-și iau familiile și se duc, și rămân bătrânii. O Moldovă depopulată are o viață foarte grea.”Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție astăzi la Cantemir și întrebăm care sunt problemele cele mai mari care duc Republica Moldova în urmă.– „Hoția socialiștilor și a Partidului Democrat. Toate schemele astea dacă au să se distrugă, lumea o să trăiască mult mai bine.”Europa Liberă: Cine trebuie să distrugă schemele?– „Cine? Să facă ceva tipa (gen) DNA de la români, o justiție nouă să fie, nu care-s corupți, majoritatea îs corupți din judecători, procurori, de adus dinafara țării care să se ocupe cu dosarele lor și atunci noi pe toți o să-i vedem la pușcărie.”Europa Liberă: Ce se întâmplă în țară? Vă este clar ce se întâmplă?– „Îi haos, fiindcă Dodon nu știe să piardă și nu vrea să se lepede de putere, nu vrea să ajungă la pușcărie și nu vrea să piardă banii pe care i-a pus nelegal în buzunar.”Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când a câștigat mandatul președinta Maia Sandu.– „Da. Și cât a făcut ea în trei luni de zile? A făcut tare mult, legătură cu vecinii, în primul rând. Că Dodon ce? A închis țara cu vecinii definitiv, Dodon a închis țara, el numai cu Putin și vsio (atât).”Europa Liberă: Continuă această confruntare între instituția prezidențială și cea parlamentară. Care vreți să fie finalitatea acestei dispute?– „Anticipate numai. Numai anticipatele ne salvează, altceva nimic nu ne salvează.”Europa Liberă: Ce vor schimba anticipatele?– „Tare mult au să schimbe, dacă s-a mai trezi lumea.”Europa Liberă: Ce schimbări concrete credeți că se vor produce ca rezultat al anticipatelor, dacă sondajele arată că, practic, aceiași actori politici ar accede în parlament?– „În parlament e de dorit alde Șor să nu intre, în primul rând, și socialiștii să nu intre și să nu aibă majoritatea, să aibă majoritatea PAS cu Platforma DA. Și Partidul Nostru poate are șanse să mai intre în parlament, că diaspora nu doarme. Ei doar sunt oamenii noștri, de ce „alegători paraleli”? Ce fel de „alegători paraleli”, ce fel de „paraleli”? Nu-i „paralel” nimic!”Europa Liberă: Încotro, Republica Moldova?– „Înspre Europa numai!”Europa Liberă: Cât timp îi trebuie Republicii Moldova, ca cetățenii acestui stat să-i schimbe situația în bine?– „Cel puțin 10 ani, ca să ajungem o țară civilizată. Eu mă rog măcar copiii și nepoții să trăiască bine.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am poposit aici, la Cantemir, și întrebăm cetățenii cum își duc viața.– „Foarte rău ne ducem viața. Las’ să vină conducerea să vadă în cel hal lucrăm noi aici. Când plouă, aici îi apă, nu trece un om printre rânduri, un om. Și dacă spunem ceva, nu-ți place, ia-ți geanta și du-te acasă. Rușine conducerii raionului și a pieței. Să vină să mai ia măsuri și pentru noi oleacă, să ne facă oleacă de condiții.”Europa Liberă: Dar alte probleme cu care vă confruntați care mai sunt? Vine lumea la piață, cumpără?– „Foarte puțină lume, unde și unde câte un om. Nu are lumea bani, nu au bani. Toți care mai tineri au plecat din țară și au rămas numai bătrânii, pensionarii și noi, cei care suntem mai bolnavi. De-amu lumea majoritatea-i plecată din țară și de atâta de la noi nu are cine să cumpere și asta-i toată situația.”Europa Liberă: Dar în parlament vă este clar ce se întâmplă?– „Da, da... Îs prea mulți, numai șed și rod pantalonii pe fotolii.”Europa Liberă: Acum se discută, să fie declanșate alegeri parlamentare anticipate sau nu. Dvs. ce ziceți?– „Eu zic „da!”.”Europa Liberă: De ce?– „Ca să alegem un om care poate să muncească.”Europa Liberă: 101 trebuie să alegeți...– „Eu mă gândesc că mai puțini – 51 ori 71, că-s prea mulți și toți numai luptă pentru buzunarele lor, altceva nimic.”Europa Liberă: În următorul parlament credeți că vin alți aleși ai poporului, pe care să nu-i mai criticați?– „Mă gândesc că vor face față, dacă lumea îi va vota. Eu mă gândesc așa.”Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când a fost aleasă Maia Sandu președintă. Ce notă îi puneți activității?– „«7», «8».”Europa Liberă: De ce?– „Pentru că mai are mult de lucru, las’ să se mai împartă cu câte ceva, fiindcă un om singur nu poate să facă nimic fără susținerea cuiva.”Europa Liberă: Cine ar putea și ar trebui s-o sprijine?– „Deputații și noi, oamenii de rând, trebuie s-o susținem.”Europa Liberă: Dar ați văzut că există această dispută între parlament și președinție, această confruntare? Ce trebuie de făcut?– „Trebuie să fie deputați mai puțini și s-o susțină pe Maia Sandu, și să facem treabă. Aș vrea ca deputații să nu-și vândă mandatele și să se apuce de lucru și să se gândească la popor.”Europa Liberă: Ei toți spun că doar cu gândul la cetățean sunt acolo, în parlament.– „Nu-s de acord. Eu mă uit la noi, la Cantemir, ce se face. La piață vin numai când le trebuie votul să ni-l depunem, dar așa unu nu-l vedem să vină, să umble prin piață și să ne întrebe ce probleme avem și cum trăim. Iaca, cum trăim și cum lucrăm, în ce hal.”Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Moldovei?– „Mă gândesc că va fi mai bine, să se proslăvească Moldova, să ne mândrim cu Moldova și să ne mândrim și cu președintele, că așa noi ne urâm unul pe altul, dar ura asta n-aduce la bine, face dușmănie între oameni.”– „Cum a ajuns Moldova în ziua de azi îi foarte greu, niciodată nu m-am gândit că așa o să fie. Eu am trei copii și toți trei îs peste hotare.”Europa Liberă: Unde sunt?– „Un copil îi în Anglia, unul în Germania, unul îi în Italia și am rămas singură și-i foarte dureros când copiii nu-s lângă părinți.”Europa Liberă: Cine poartă vină că cetățenii trăiesc mai mult cu oftatul și necazul?– „Cei de sus. Peștele se strică de la cap.”Europa Liberă: Dar cei de sus îs aleși de cei de jos?– „Da.”Europa Liberă: Și peștele se curăță de la coadă?– „Îi corect, dar la noi îi foarte mare corupția de sus. Noi trăim de la salariu la salariu și nu ne ajunge, dar ei au privatizat totul și au devenit milionari. Avem nevoie să fie la putere un Vlad Țepeș care să-i pedepsească pe oamenii hoți.”Europa Liberă: De la Maia Sandu ce așteptați să facă prioritar?– „Dumneaei a spus că, în primul rând, trebuie pedepsiți hoții, cei care au furat să întoarcă toată averea statului, dar asta nu ușor se face. Ați văzut că la doi deputați le-a fost ridicată imunitatea, dar până la urmă le-au întors-o, așa-i? Nu știu cum o să reușească, cum dumneaei a spus – ca să rezolve problema corupției, trebuie adus de peste hotare un procuror care nu acceptă corupția, care nu are rude, copii, nepoți în conducere și atunci sperăm că va fi ceva rezolvat.”Europa Liberă: Dar acum este o confruntare politică între președinție și parlament. Ce înțelegeți Dvs. din această dispută?– „Nu vor să dea locul aiștia din parlament. Copiii mei peste hotare au votat-o pe dna Maia cu speranță, ei totuna nu se întorc aici în țară, dar cu speranța ca părinții lor să trăiască mai bine.”Europa Liberă: Uneori aici, în Republica Moldova, unii cetățeni zic că nu e bine că cei de peste hotare decid soarta celor rămași acasă.– „Dar banii trimiși, țara se ține pe spinarea lor, da?”Europa Liberă: Și dacă se ajunge la alegeri anticipate, o să mergeți să votați?– „Da, o să mă duc!”Europa Liberă: Și credeți că se va deosebi mult următorul parlament de actualul?– „Puțină speranță, dar sper că vor fi oameni pentru popor, că eu am stat de vorbă și cu multe persoane care îl vor pe Șor. De ce? îi întreb. – Pentru că a făcut multe. – Da, dar a făcut multe cu banii furați, eu tot să fi avut așa bani, tot aveam să fac. Dar nu știu după cine am să-mi dau votul, cred că după PAS. Ar fi bine la noi în țară președintele să pună legile, să fie țară prezidențială, pentru că în parlament fiecare trage la turta lui, se vând și se cumpără deputații. S-a observat foarte mult care deputați au fost într-un partid, eu văd și la noi în raion, a fost într-un partid și a trecut la alt partid. Asta nu-i corect.”Europa Liberă: Dar acum preocuparea Dvs. mai mare e pentru ca să fie depășită criza politică sau cea sanitară, pandemică?– „Clar lucru că cea pandemică, pentru că mor oamenii tineri. În primul rând, oamenii trebuie să fie sănătoși și-apoi politica pe al doilea plan.”Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici, la Cantemir, și întrebăm cetățenii cum se trăiește azi în Moldova.– „Se trăiește tare greu, îi sărăcie mare. Îi sărăcie, pentru că oamenii n-au unde lucra, n-au cu ce se ocupa, trebuie de schimbat sistema.”Europa Liberă: Ce trebuie de schimbat?– „Trebuie de schimbat începând de la judecătorie și terminând cu parlamentul, inace (altfel), cum s-ar spune, noi nu avem viitor.”Europa Liberă: Dacă Dvs. ați fi în fruntea Republicii Moldova, ce ați face?– „Introducerea investițiilor, locuri de muncă pentru ca cetățenii să nu plece și de ridicat salariile; una – salariile și a doua – pensiile. Iaca trei probleme care trebuie de discutat și de discutat trebuie la nivel prezidențial, ca toate țările să poată să investească ceva în Moldova.”Europa Liberă: Dvs. știți că investițiile vin atunci când nu este corupție, atunci când nu este birocrație?– „Ca atare este birocrația asta și furtul ista, și corupția asta, dar noi cum putem să le dăm jos? Noi nu putem să ne revoltăm, nu putem să ieșim la marșuri de protest, pentru că asta n-o să dea nimic, pentru că aici poate să se întâmple ceva grozav din toate punctele de vedere, aici poate să fie o lovitură de stat. Așa că în privința asta ar trebui de reținut oamenii ca să înțeleagă și să nu se revolte.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Cantemir, și întrebăm cetățenii cum se trăiește în țară.– „Greu, iaca, eu pensionară, calică de zece ani, 1.300 de lei, ce să fac cu ei? M-am dus la farmacie – 500 de lei, vă spun cinstit, foarte greu.”Europa Liberă: De la cine așteptați să rezolve problemele cetățenilor?– „Până nu le rezolvăm noi singuri, numai că foarte greu...”Europa Liberă: Dar în parlament acum vă este clar ce se întâmplă?– „Dar ceea ce fac nu-i bine, nu mergem la bine. Ați văzut ce se izghesc, se rup hainele de pe ei, dar lumea aici vine la masă, ți-e rușine să spui cât costă, ți-e rușine, aduc o dată în săptămână marfă. Săptămâna ceea am fost, niște prețuri mai așa, când am fost duminica trecută mi-am pus mâinile în cap, s-au ridicat iar prețurile. Dar replici câte avem, am fost trimisă...”Europa Liberă: Și cât câștigați aici, la piață, dacă veniți?– „Pentru existență.”Europa Liberă: În fiecare zi veniți?– „Da, până la amiază în toată ziua. Ia uitați-vă aici, calci și-i apă, se împiedică bieții sărmani cu calește (cărucioare), vin...”Europa Liberă: Și pe ce drum va merge Moldova în următorii zece ani?– „Nu mergem înspre bine.”Europa Liberă: Dar dacă se ajunge la anticipate, mergeți să votați?– „Dar de ce nu? Măcar nepoții noștri să ducă un mod de viață mai normal.” – „Da, să scăpăm de sărăcia asta.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Cantemir, și întrebăm cetățenii încotro se îndreaptă Moldova. Pe ce cale merge țara?– „Greșită. Nimeni nu are grijă de noi.”Europa Liberă: De la cine așteptați grija să vină?– „De la nimeni nu o să fie, i-am votat, dar i-am votat degeaba. Toți promit și nimeni nu face.”Europa Liberă: Dar o să mai vină alegeri și o să mai ceară votul?– „Ei, și cine o să-i... dacă ei pierd încrederea, nu mai votează nimeni, dar bine nu o să fie.”Europa Liberă: Vă este clar în parlament ce se întâmplă astăzi?– „S-au bătut, ce făceau, vând mandatele, dar noi, țăranii, pe loc...”Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când Maia Sandu a câștigat mandatul de președinte, ce a reușit să facă ea?– „Ea vrea, ea poate, dar dacă nu o sprijină nimeni și n-are cu cine...”Europa Liberă: Și dacă se ajunge la anticipate, mergeți să votați?– „O să votăm!”Europa Liberă: Cine ar merita votul Dvs.?– „Maia Sandu parcă da, o să meargă, dar dacă numai să o susțină, dar așa, altcineva, mai era Năstase, dar de-acum s-a dus.”Europa Liberă: Spuneți câteva probleme care ar trebui soluționate în primul rând și cum?– „Să aibă grijă de popor, să nu plece lumea peste hotare, mai ales tineretul.”Europa Liberă: Iată, Dvs. sunteți precupeț aici la piața din Cantemir, ați reușit astăzi să vindeți, să adunați ceva bani?– „Puțin, dar ne-am învățat și de-acum unde să ne ducem?”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție la Cantemir și întrebăm cetățenii: încotro se îndreaptă țara?– „E clar, pentru că poporul nu are nicio putere să rezolve problema. Politicienii aceștia comandă cu țara, hoții aceștia și bandiții aceștia, o nimerit toate celea în mâna lor.”Europa Liberă: Și puterea poporului o dată la patru ani se manifestă, atunci când cetățeanul are buletinul de vot în mână.– „Păi da, când are buletinul de vot în mână omul e nevoit, omul se duce să voteze numai de nevoie, că dacă ajunge la primărie nu-i dă nimic ce-i trebuie lui. Deputații se aleg ei singuri între dânșii din partide.”Europa Liberă: D-apoi cum, dacă cetățenii îi aleg?– „Noi votăm partidul, dar în partid se aleg ei care-s primii pe listă și ei au format mai multe partide în țară ca să nimerească tot ei. Dar nu mai bine să nu fie parlamentul cela deloc?”Europa Liberă: Și cine vă insuflă încredere?– „Lumea iaca au ales-o pe Maia Sandu, toată lumea cu gândul că ea o să rezolve probleme și ea iarăși se bazează pe popor. Ce o să facă poporul, dacă ea îi верхокомандующий (comandant suprem), așa să zicem, care conduce toată armata, de ce ea nu rezolvă problema, să le scoată imunitatea și să-i scoată, să facă o țară prezidențială?”Europa Liberă: Trebuie referendum, trebuie cetățenii să vină și să spună...– „Lasă să facă un referendum.”Europa Liberă: Și ce ar schimba dacă ar fi un regim prezidențial?– „Trebuie scos parlamentul, asta ca și cum era înainte cu boierimea, nu? Boierii comandau înainte, ei duceau țara, nu țarul. Unul singur din țari – Vlad Țepeș, care i-a pus în țeapă pe toți boierii, acesta a fost un om, să zicem așa.”Europa Liberă: Iată din tot ceea ce se întâmplă acolo în vârful puterii, la ce vă așteptați Dvs. în continuare?– „De-acu n-avem la ce ne aștepta, la bine nu ne mai așteptăm, am rămas de râpă cu toți, tineretul ne-a lepădat, s-au dus toți și dacă mai sunt niște bătrâni care-s la pensie, se mai țin oleacă.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la sudul Moldovei, la Cantemir, și întrebăm cetățenii: încotro se îndreaptă Moldova, pe ce cale merge țara?– „La râpă se duce țara.”Europa Liberă: De ce?– „Că acei din parlament nimic nu fac.”Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la cei din parlament?– „Ce folos că am ales-o pe Maia Sandu și ea nimic nu face?”– „Eu am crezut că dacă o alegi – să fii gospodină în casă la tine, dar nu să fii ca Timofti, te-ai pus în dos la Usatîi, la Dodon, la aceilalți și șezi și te comandă tot ei.”Europa Liberă: Ce ați așteptat să facă Maia Sandu?– „Să-i dea pe toți afară!”Europa Liberă: Cum să-i dea pe toți afară, dacă trebuie să aibă împuterniciri?– „Eu trebuie să fiu stăpână în casă la mine! Dar cine-i stăpân? Tot bandiții.”Europa Liberă: Păi, Republica Moldova știți că e un stat parlamentar, acolo unde la putere e parlamentul.– „Și ce folos? Patru ani de zile o să fie ca Timofti, cum a stat Timofti patru ani de zile și nu a făcut nimic, iaca și Maia Sandu tot așa o să stea, nimic nu o să facă.”Europa Liberă: Din această confruntare dintre președinție și parlament ce înțeleg cetățenii?– „De-amu cetățenii s-au săturat de-atâta minciuni și de-atâta batjocoră.”Europa Liberă: Cine spune minciuni mai mult?– „Politicienii, bandiții, bandiții spun minciuni.”Europa Liberă: Dar sunteți mulțumită de felul cum activează parlamentul?– „Nu, deloc nu suntem, nimic nu-i clar la lume, nu-i clar și degeaba șede Maia Sandu acolo.”Europa Liberă: Au trecut doar 100 de zile de când e aleasă președintă dna Sandu.– „Și ce folos? Și o să treacă și patru luni de zile, și patru ani și nimic nu o să facă.”Europa Liberă: Dar dacă Dvs. ați fi în locul ei și ați avea această confruntare?– „Ori m-ar ucide pe mine bandiții, ori eu i-aș da afară.”Europa Liberă: Cum?– „De gât i-aș lua și i-aș da afară pe toți.”Europa Liberă: E ușor a spune...– „Ei, nu-i ușor! Nu-i ușor...”Europa Liberă: Care sunt problemele cele mai mari, iată, astăzi care trebuie rezolvate urgent?– „Iaca cu măștile trebuie rezolvate, de dat măștile jos și să nu mai umble lumea cu mască.”Europa Liberă: Acum e stare de urgență. Știți că a instituit-o parlamentul, până pe 30 mai? Două luni de zile sunteți gata să respectați aceste interdicții impuse?– „Nu, nu suntem gata. O să ne ducem totdeauna la țintirim, și la sfințit poate ne-om duce, că în an am fost și anul acesta o să ne ducem.”Europa Liberă: Dar știți că, dacă se încalcă restricțiile, atunci amenzile sunt usturătoare?– „Poate nu ne-a mai pune, o să ne ducem așa, să nu ne vadă ei, dar tot ne ducem.”Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?– „Of, să le dea minte la cei din parlament, minte în capul cela, dar nu-i mintea. Țăranul acesta n-are o pensie ca lumea, ei ne-au luat în râs cu trei lei aceia ai lor și trei copeici.”Europa Liberă: Dar Dvs. cum vă descurcați?– „Iaca lucrez la piață, pe unde pierd, pe unde câștig, să pot trăi, să nu cer de la copii, iaca ce.”Europa Liberă: Sunt cumpărători?– „Ei, de unde cumpărători? Ne ducem o dată în lună după marfă, dar n-are lumea bani, cu 1.000 de lei pensie, n-au. Cu cine să ne batem, să mă duc acolo înaintea la parlamentari să răcnesc, să strig și ei șed și beau coniacuri cele mai bune, cele mai defițituri și se uită pe fereastră cum noi răcnim și râd. Ei, Doamne!”Europa Liberă: Atunci când vin și vă cer votul, Dvs. le spuneți aceste necazuri?– „Dar ce folos că i-am spus lui Dodon, ce folos? Dar ce, a mai fost vreodată la piață, a zis că o să vină la trei luni, dar ce, a mai fost?”Europa Liberă: Îl așteptați acum să vină?– „Da, ian să vină acum să-mi spună ce a făcut în patru ani de zile. Nimic nu a făcut pentru țăran, nimic!”Europa Liberă: Dar el zice că a făcut.– „Eu n-am văzut nimic din urma lui. Las’ să vină acum la piață la Cantemir și să-mi spună ce a făcut el în patru ani.”* * *Opinii culese la sudul Republicii Moldova, la Cantemir. La ce etapă se află confruntarea dintre președintă și parlament? Cine va câștiga în această dispută și cine se află în cea mai proastă situație, aflați din discuția cu activistul civic, expertul WatchDog, Valeriu Pașa.Europa Liberă: Cine are cel mai mult de pierdut din această confruntare dintre cele două instituții? Cetățenii spun că perdanți ar fi chiar ei.Valeriu Pașa: „Marea majoritate a cetățenilor identifică anumite forțe politice de partea cărora se poziționează, fiecare vede vinovatul în tabăra opusă. Deja cât de obiectivă este alegerea fiecăruia putem să discutăm, dar, în general, oamenii au obosit de această luptă politică, oamenii au obosit de faptul că nu văd grijă reală în vârfurile politicului pentru ceea ce-i deranjează pe ei în viața de zi cu zi și că cineva, într-adevăr, încearcă să le facă viața mai ușoară.”Europa Liberă: După 100 de zile de mandat, președinta Maia Sandu va fi tot mai des criticată dacă nu va începe să înregistreze rezultate, ținând cont de promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală și ce se întâmplă în realitate. Una din promisiuni a fost dizolvarea actualului parlament și ajungerea la anticipate, dar deputații spun că există o majoritate parlamentară. Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională va anunța verdictul și probabil va fi mult mai clar ce urmează.Valeriu Pașa: „Da, după 15 aprilie lucrurile vor fi mult mai clare. Cât ține de promisiuni, evident că pentru o parte din alegători așteptările erau foarte mari, însă obiectiv văzând ce a promis în campania electorală Maia Sandu, cum și-a structurat acest discurs și a explicat care este planul său de implementare, nu cred că prea multă lume s-ar dezamăgi și deocamdată asta arată și datele cercetărilor sociologice, ratingul dumneaei de încredere este foarte înalt și deocamdată ea cu siguranță nu a dezamăgit în sensul în care să trădeze acele principii de care a spus că se va ghida. Eu cred că o eventuală puternică dezamăgire ar putea să apară doar dacă dna președintă cu adevărat va gafa și va trăda așteptările în sens politic. De exemplu: va coaliza cu acei împotriva cărora a promis să lupte, va proteja scheme de corupție sau va fi dovedit că dumneaei este implicată în oarecare scheme de corupție. Nu se întâmplă astfel de lucruri și cred că ratingul dumneaei și susținerea din partea oamenilor vor rămâne foarte înalte. Mai mult ca atât, peste 100 de zile eu cred că marea majoritate a moldovenilor sunt totuși foarte raționali, sunt conștienți de atribuțiile mici ale președintei în sens executiv și de aia susțin ideea alegerilor anticipate. Parcursul în aceste 100 de zile, consecutivitatea între ce a spus și ce a făcut în esență a convins foarte multă lume că este bine intenționată în sensul de a reprezenta interesele alegătorilor săi.”Europa Liberă: Ați amintit că e bine să cunoască fiecare cetățean împuternicirile șefului statului în Republica Moldova, iar așteptările simplului cetățean cunoașteți foarte bine care sunt - așteaptă pensii mai mari, așteaptă salarii mai bune, așteaptă locuri de muncă, iar în caz contrar, majoritatea dintre ei mai degrabă spun că își fac valiza și așteaptă ridicarea restricțiilor ca să se termine această pandemie și străinătatea ar fi unicul colac de salvare. Valeriu Pașa: „Pentru foarte mulți așa și este, fie temporar, fie permanent oamenii pleacă, au plecat și în trecut, însă din rezultatele alegerilor din ultimii ani vedem că totuși oamenii continuă să aibă anumite cât de mici speranțe și pentru Republica Moldova, fie pentru a reveni la un moment dat, fie pentru a renunța totuși să plece sau să le revină copiii la un moment dat, dar eu totuși văd pozitiv faptul că așteptările oamenilor s-au temperat. Oamenii din ce în ce mai puțin votează pentru povești frumoase de genul pensie de 500 de euro începând cu ziua de mâine, oamenii taxează politicienii care au promis și nu au făcut și vin cu alte promisiuni la următoarele alegeri. Știți cum, oamenii au învățat pe propriile greșeli, inclusiv poți s-o numești pesimism, eu o numesc mai mult realism.”Europa Liberă: Zilnic se anunță majorări de tarife, de prețuri, și asta înfurie lumea. Valeriu Pașa: „Evident că înfurie lumea. Mai mult ca atât, eu cred că lumea foarte bine înțelege cauzele, și corupția endemică care cuprinde în continuare instituțiile de stat din Republica Moldova este principala cauză. De exemplu, ceea ce se întâmplă pe piața petrolieră este rezultatul direct al impunității și al corupției. Există acest Consiliu al Concurenței care nu face nimic, unde oamenii au salarii enorme, pe lângă faptul că își protejează tot felul de afaceri și ei se fac că nu văd această înțelegere de cartel, tot o investighează de ani de zile, în loc să-i adune și să le pună niște amenzi usturătoare. Deci, în vizorul întregii țări, toate companiile petroliere importante din țara asta au această înțelegere de cartel, încalcă legea, pentru asta ei trebuie amendați cu sume enorme, nu fac nimic. Deci, acest cerc poate fi rupt numai prin schimbarea guvernării politice, de acolo începe. Cetățenii, din păcate, nu-și pot alege alți judecători, alți procurori, alți șefi de agenții, toată această responsabilitate este a parlamentului, a deputaților. Și eu cred că marea majoritate a moldovenilor de asta și susțin alegerile parlamentare anticipate și înțeleg că de aici poate fi reclădită o speranță în niște schimbări.”Europa Liberă: Credeți că un eventual scrutin parlamentar anticipat ar rezolva toate problemele cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova?Valeriu Pașa: „Nu le va rezolva pe toate, pentru că nu rezolvă problemele în sine peste noapte, dar va face cel puțin posibilă schimbarea treptată a lucrurilor punct cu punct în fiecare domeniu. Cu siguranță, fără o altă majoritate parlamentară aceste lucruri nu vor veni, deci hoții fură, se simt protejați dintr-o parte de politic, din altă parte – de justiție, măcar una din aceste părți trebuie să se schimbe.”Europa Liberă: Dar dacă luăm în calcul rezultatele sondajelor care se fac, e foarte greu să-ți dai seama că atât de ușor va fi creată o majoritate parlamentară în următorul legislativ?Valeriu Pașa: „Dna Ursu, s-ar putea să avem situația când un singur partid formează majoritatea. Asta spun sondajele credibile și acele făcute publice, și acele nepublice care cotează și ele.”Europa Liberă: Și care ar fi acel partid?Valeriu Pașa: „Partidul Acțiune și Solidaritate. Mai mult ca atât, chiar dacă nu ar exista această majoritate, cel puțin acel parlament va fi legitim, va fi format din niște partide care în caz de ceva au ce pierde. Ele intră cu un anumit rating și dacă fac greșeli sau acțiuni contrare poporului vor pierde. Astăzi noi avem în parlament o majoritate absolută de partide care nu mai au ce pierde. Cel puțin 40 de deputați vin din partide care sigur nu mai trec pragul, oamenii ăștia nu mai au ce pierde, ei trebuie să se țină unii de alții astfel încât să se îmbogățească măcar câtuși de puțin și nu-i interesează absolut nimic, fiindcă ei nu mai au ce pierde. Deci, cel puțin, când sunt partide care se gândesc și la ratingul lor politic, atunci parlamentul mai face și pentru oameni ceva, dar dacă ei știu că, gata, alegerile sunt moarte politică pentru ei, ei se vor ține de scaune și vor coopera numai cu hoții care le dau și lor ceva din furat.”Europa Liberă: Dar eforturile Maiei Sandu să aducă lumină și curățenie în sistemul judecătoresc când se vor încununa de succes?Valeriu Pașa: „Acesta este un proces lung. Chiar dacă vom avea o majoritate parlamentară certă pro-reforme și susținută de președintă, asta nu înseamnă că automat o să avem toți judecătorii corecți, numai că ei vor ști că deja acest proces este ireversibil și judecătorii își vor schimba comportamentul, pentru că vor ști că de azi înainte nu-i mai protejează politicul, dar din contra stă cu ochii pe ei, numai căutând să-i pedepsească și treptat prin acea evaluare, inclusiv externă, prin schimbarea legislației și treptat schimbarea oamenilor din sistem. Deci, ca să înțelegem clar despre ce vorbim, în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova, ca să nu rămână judecători care iau mită trebuie să plece din funcții 85-90 la sută din judecători, să vină alții noi absolut, care astăzi nu sunt. Asta este realitatea. Deci, ei trebuie dați afară și angajați alții și lucrul acesta nu poate fi făcut într-un an, nu trebuie să fim naivi și să credem că hop, scoate cineva o listă de noi judecători și-i numește peste noapte. Nu, procesul acesta va lua 5-6 ani, pentru că nu poți lăsa țara fără judecători și nu vorbim doar de judecători, aceeași problemă este în sistemul procurorilor, aceeași problemă este la CNA și alte instituții de drept și peste toate astea se pune o țară cu foarte puțină forță de muncă calificată rămasă. Tinerii pleacă din țară, elementar ca să ai măcar pe cineva cu studii juridice trebuie să investești intens în pregătirea rapidă a unui număr mare de specialiști cu care să-i înlocuiești pe cei pe care îi dai afară, pentru că, OK, îi dai afară, dar pe cine pui în loc? Deci, procesul acesta nu se întâmplă peste noapte, dar schimbarea politică schimbă și comportamentul oamenilor din sistemul justiției. Aduceți-vă aminte cum se comportau ei în perioada iunie, iulie, august 2019, judecătorii, procurorii cu totul altă atitudine aveau față de chestiunile sensibile. Atunci au fost pornite și unele dosare care au fost aproape gata, de exemplu, dosarul cu implicarea directă a lui Plahotniuc pe cazul Metalferos era ca și gata să fie transmis în judecată, până în ziua de astăzi nu se judecă. Da, au fost acele rețineri, deci sistemul justiției tot reacționează la mesajele care vin din zona politicului. Astăzi din zona politicului lor le vine mesajul că stați liniștiți, nu ne atingeți pe noi și faceți-vă mendrele cum vreți. Dar oamenii, oamenii nu contează...”Europa Liberă: Dar Dvs. ce notă i-ați pune dnei Sandu la aceste 100 de zile de mandat?Valeriu Pașa: „Eu nu o să-i pun note, dar eu totuși sper că dumneaei va veni cu un plan politic mult mai detaliat, pe care să-l spună și întregii societăți și societatea să înțeleagă, inclusiv noi, cei care suntem comentatori politici, să analizăm ce exact are de gând să facă. Facem alegeri anticipate, iată cum participăm în alegerile anticipate, iată care este planul mai departe, astfel de guvern aș vrea să fie, astfel ne poziționăm față de alții, ce facem în cazul în care Curtea Constituțională, de exemplu, pe data de 15 dă decizia că sunt condiții, iar parlamentul se opune. Deci, aș vrea ca toate aceste planuri să fie transparent făcute public, astfel încât societatea să știe la ce se așteaptă din partea președintei și eventual s-o poată și susține în acest efort.”
10:50
Despre sistemul medical moldovenesc, înainte și după un an de pandemie, Vasile Botnaru discută cu Doina Rusu, șefă de secție la Institutul de Ftiziopulmonologie din Chișinău, și cu activista civică Ana Racu, membra Comitetului ONU împotriva torturii.
10:30
Germania a trecut oficial de pragul de 3 milioane de contaminări cu noul coronavirus de la izbucnirea pandemiei anul trecut.În Franța, începând de luni, 12 aprilie, vaccinarea anticoronavirus este disponibilă pentru toţi francezii de 55 de ani şi peste această vârstă, a anunţat duminică Ministrul Sănătăţii Olivier Veran.Marea Britanie rămâne pentru moment țara europeană cu cel mai ridicat număr de decese legate de Covid-19 de la izbucnirea pandemiei – număr în scădere drastică în ultimele luni datorită unui lockdown sever, combinat cu una din cele mai agresive campanii de vaccinare anti-Covid, lansată încă din decembrie 2020.Săptămâna trecută s-au înregistrat numai 50 de decese legate de Covid-19 iar de luni, 12 aprilie, în Anglia începe relaxarea restrcțiilor. Între altele, restaurantele și pub-urile vor putea servi, dar numai în exterior, la mase de maxim 6 persoane, cu o distanță de doi metri între ele.
09:40
Numărul deceselor legate de Covid-19 este în scădere, arată datele oficiale, la fel cel al contaminărilor dar mulți politicieni văd în starea de urgență, decretată pentru 60 de zile, o simplă manevră politică.
Mai mult de 2 zile în urmă
07:40
Membri ai comisiei pentru afaceri externe a parlamentului german au descris tratamentul aplicat opozantului rus  Alexei Navalnîi  drept „tortură ţintită", transmite sâmbătă dpa.Într-o scrisoare adresată chiar lui Navalnîi, parlamentarii germani au declarat că sunt solidari cu el şi că îi urmăresc îndeaproape cazul.Alexei Navalnîi ispăşeşte începând din februarie o pedeapsă de doi şi şase luni de închisoare pentru fraudă, într-un dosar ce datează din 2014 şi pe care el îl denunţă ca fiind motivat politic.Starea sa de sănătate s-a deteriorat în ultima săptămână, potrivit avocatului său.
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.