Maia Sandu: Actuala criză politică trebuie tranșată „de popor” la alegeri anticipate sau referendum

Europa Libera, 23 februarie 2021 21:50

Președinta Maia Sandu a declarat, marți seara, că nu are încredere în majoritatea parlamentară în frunte cu socialiștii, că acceptarea unei candidaturi la funcția de prim-ministru din partea acestei majorități ar însemna să accepte „recapturarea” instituțiilor statului de către un regim oligarhic și corupt și că actuala criză politică trebuie tranșată de „popor” la alegeri anticipate, sau la un referendum.Sandu vorbit la câteva ore după ce Curtea Constituțională a spus că este neconstituțional decretul prezidențial din 11 februarie de desemnare repetată a Nataliei Gavriliță în calitate de candidată la funcția de prim-ministră, prin care șefa statului a încercat să forțeze grăbirea de alegeri parlamentare anticipate. Instanța a mai spus că șefa statului este obligată să accepte o candidatură la funcția de premier propusă de o majoritate parlamentară oficializată.În declarația sa de presă, Sandu a spus însă că decizia instanței „poate ar fi de înțeles” într-o „situație de normalitate”, dar că miza confruntării de acum nu este stabilirea limitelor de competență ale fiecărei autorități în procesul de creare a guvernului, ci acceptarea sau combaterea corupției.Șefa statului nu și-a anunțat pașii următori, dar a spus, fără explicații, că soluția crizei o reprezintă fie alegerile anticipate, fie un referendum.Aleasă cu un număr record de voturi în luna noiembrie, președinta Sandu spune că actualul parlament dominat de rivalii săi, „în care se vând deputați, se cumpără deputați și se răpesc deputați” nu-i poate sprijini agenda combaterii schemelor de corupție, curățării justiției și dezvoltării economice.În declarația de marți, șefa statului a rostit de mai multe ori numele lui Vlad Plahotniuc și a făcut o paralelă între situația actuală și cea de la sfârșitul anului 2015 - începutul anului 2016, spunând că președintele de atunci, Nicolae Timofti a fost forțat să accepte un guvern impus de oligarhul actualmente fugar, iar acest fapt a dus la „instaurarea unui regim oligarhic și autoritar și la capturarea statului”.„Nu avem dreptul să permite recapturarea instituțiilor statului (...) poporul este cel care poate să tranșeze această situație. La anticipate sau la referendum, oamenii vor decide viitorul lor și al țării”, a spus președinta Sandu.Ceva mai devreme, liderul socialiștilor, Igor Dodon, i-a cerut președintei Sandu să emită „imediat” un nou decret pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, în urma deciziei de marți a Curții Constituționale. Într-o postare pe Telegram, fostul președinte a spus că partidului său este gata „să facă tot ce este necesar pentru ieșirea rapidă” din criza politică, reamintind că Mariana Durleșteanu rămâne candidata majorității parlamentare conduse de socialiști, din care mai fac parte deputați transfugi și deputați ai Partidului Șor.Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, pe de altă parte, a spus că partidul său, cu numai 11 deputați din 101, vrea să-și asume crearea unui guvern minoritar, pentru a evita „pericolul instalării unui guvern PSRM-Șor”.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 5 minute
18:50
Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba și Dan Perciun își propun să promoveze un proiect de lege care să facă din Moldova o destinație atractivă pentru pensionarii din alte state. Potrivit inițiativei, dreptul la ședere provizorie poate fi acordat sau prelungit cetățenilor străini asigurați social în statele cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de colaborare în domeniul social, în cazul îndeplinirii mai multor condiții, informează agenția IPN.O condiție este ca solicitantul de drept la ședere provizorie să dețină suficiente venituri pentru întreținere și trai în Republica Moldova, fără a avea nevoie de sprijin financiar. De asemenea, această persoană trebuie să aibă dreptul de proprietate sau un alt drept de posesiune și folosință asupra unei locuințe pe un termen care nu va fi mai mic decât termenul pentru care străinul solicită acordarea sau, după caz, prelungirea dreptului de ședere provizorie.Dan Perciun crede că o pensie modestă în Italia poate asigura o bătrânețe mai mult decât confortabilă în Moldova. Ambii politicieni spun ca Moldova ar putea beneficia de o astfel de lege.
18:50
Din cele 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca contra COVID-19 oferite de România, vor fi imunizate 10 800 de persoane. Aceasta pentru că lotul respectiv conține și prima, și a doua doză de vaccin.Contactată de IPN, Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări și a Grupului de comunicare privind vaccinarea împotriva COVID-19, a declarat că dozele au fost repartizate în așa mod ca persoanele care se încadrează în prima fază de vaccinare să primească și a doua doză, la interval de opt săptămâni. Ninel Revenco a menționat că ambele doze de vaccin au aceeași compoziție.Vaccinarea anti-COVID-19 în Republica Moldova a început astăzi, 2 martie, cu angajații din sănătate, iar în a doua etapă vor fi imunizați angajații ministerelor, ai președinției și altor instituții publice, dar și jurnaliștii. Vaccinarea este benevolă și gratuită.
Acum 30 minute
18:30
Invitata de astăzi este Galina Vasilieva.
Acum 2 ore
17:40
Se împlinesc 29 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru din 1992, care s-a soldat cu aproximativ 1100 de morți de ambele părți și s-a încheiat pe 21 iulie cu un acord de încetare a focului semnat de președinții moldovean și rus, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Combatantul din partea Chișinăului, Ion Leucă, deputat PDM, crede că a lipsit voința politică a autorităților statului pentru o reglementare transnistreană.Europa Liberă: Astăzi, 2 martie, sunt comemorate victimele conflictului armat de la Nistru. În 1992 a izbucnit acel război moldo-rus, pentru că, dacă citim deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului, acolo peste tot vedem că părțile care au intrat în conflict au fost Republica Moldova și Federația Rusă, iar în 1992 cei doi președinți de atunci, Mircea Snegur și Boris Elțin, au semnat Acordul de încetare a focului. În studioul Europei Libere, deputatul Ion Leucă, unul din participanții la acel război armat de la Nistru. De ce a izbucnit acel conflict atunci, vă este clar astăzi? Ion Leucă: „Pe parcursul a mai bine de 29 de ani, situația, dacă nu s-a clarificat definitiv, undeva 99 la sută e clară. Consider că acesta nu a fost un conflict armat, nu a fost, cum au spus-o, spre regretul nostru, unii miniștri de externe mai proaspăt numiți ai diferitelor guverne ale Republicii Moldova – război civil, pentru că nu poți să faci război civil cu tancuri și cu blindate, războiul civil se face cu măturile, cu furcile, cu topoarele. Noi, cei care am fost la Nistru, am văzut clar că a fost un război în tot înțelesul cuvântului și ceea ce a fost un lucru bun pentru noi și pentru Republica Moldova e că el n-a durat mult, așa cum se întâmplă în țara vecină, deja al cincilea sau al șaselea an, războiul din Donbas.”Europa Liberă: Și totuși, vărsare de sânge a fost, 29 de mii de persoane au participat ca să apere integritatea și independența statului.Ion Leucă: „Vărsare de sânge a fost, 25-30 de mii de persoane au participat. Avem în jurul la 350-400 de morți, avem peste 50 de persoane dispărute fără urmă și trebuie să spunem franc că acesta a fost un război ruso-moldovenesc, de atâta că nu noi am început războiul, provocarea a venit din partea Federației Ruse prin regimul separatist de la Tiraspol și prin primele ciocniri, care au avut loc încă în 1991 la Comisariatul de poliție de la Dubăsari, când au fost și primele victime.”Europa Liberă: De ce atât de greu se găsește un compromis pentru a se identifica o soluție durabilă pentru conflictul de la Nistru? Ion Leucă: „Probabil, de-atâta că nu au fost rezolvate acele trei probleme care, prin jertfa camarazilor mei de arme și prin intenția autorităților de atunci ale conducerii de vârf a republicii trebuia să fie rezolvate: independența, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. Niciuna din aceste probleme nu este rezolvată timp de 30 de ani. Noi, cu părere de rău, nu putem să spunem că Republica Moldova este un stat independent, având o armată de ocupație a Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să fie retrasă necondiționat după hotărârea summitului OSCE din 1999 de la Istanbul.În iunie 2018, dacă nu mă înșală memoria, prim-ministrul de atunci, Pavel Filip, de la tribuna Organizației Națiunilor Unite cu votul a peste 68 de țări membre și doar 15 împotrivă a reiterat încă o dată doleanța statului Republica Moldova ca armata rusă să părăsească necondiționat teritoriul legitim recunoscut de comunitatea mondială.”Europa Liberă: Dar, în acești 30 de ani, autoritățile Republicii Moldova au stat deseori de vorbă cu partea rusă. Cât de mare a fost voința politică să convingă Kremlinul să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova? Ion Leucă: „Nu a fost destulă voință politică la o bună parte din conducătorii Republicii Moldova de la ‘91 încoace, deoarece jocul acesta de-a neutralitatea cu armată străină pe teritoriul Republicii Moldova, în Constituție să fie scris de jure că Republica Moldova este o țară neutră, dar având armată străină pe teritoriu, de facto nu poate să fie așa ceva, și neinsistența conducerii de vârf a țării de a face presiuni nu asupra Federației Ruse, că Republica Moldova este un stat cu posibilități modeste de a face presiuni la așa o mare putere mondială cum este Federația Rusă, dar nu a folosit la maximum asistența din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite în dezlegarea acestei probleme și fără asistența marilor jucători din regiune noi nu o să rezolvăm numai cu puterile noastre.”Europa Liberă: Dar fără un sprijin tacit al autorităților de la Chișinău ar fi fost cu putință să înflorească schemele, contrabanda?Ion Leucă: „Aveți dreptate și eu sper foarte mult că actualul președinte al Republicii Moldova are voință politică de a curma aceste interese obscure care nu au nimic comun cu interesele cetățenilor și ale statului Republica Moldova și am mari speranțe că, dacă va fi voință politică în acest domeniu, și așa-numita putere economică a separatiștilor din Tiraspol va scădea considerabil. Și, nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm un dialog respectuos cu autoritățile de la Moscova, fiindcă s-ar putea găsi un compromis rezonabil între Federația Rusă și Republica Moldova, având în vedere chiar și interesele Federației Ruse în regiune, ca să dezlegăm această problemă. Eu cred că, după anexarea Crimeii de către Federația Rusă, interesul față de susținerea economică din partea Federației Ruse a regimului separatist de la Tiraspol scade considerabil și cred că Federația Rusă are mai multe interese de a investi și a menține situația în Crimeea decât a menține regimul separatist de la Tiraspol.”Europa Liberă: Importul energiei electrice de pe celălalt mal al Nistrului de către Republica Moldova ar putea să influențeze aducerea la masa de negocieri a Tiraspolului, ca să fie mai cooperant atunci când e vorba despre identificarea unei soluții? Ion Leucă: „Sigur că da! Și iată aici mă întorc iar la gândul că au fost interese atât la Chișinău, cât și la Moscova, și la Tiraspol ca aceste importuri de energie să o facă dependentă sută la sută, Republica Moldova să depindă de această sursă de energie electrică. Și noi nu am dezvoltat timp de 30 de ani alternative, cum ar fi unirea rețelelor de transport al energiei electrice cu Uniunea Europeană prin România și din punct de vedere tehnic s-ar fi rezolvat demult, fiindcă voința din partea părții române și a Uniunii Europene, având Acord de Asociere, este destul de mare.” Europa Liberă: S-a zis că și puterile în stat ar fi trebuit să vadă cum trebuie rezolvată problema transnistreană, pentru că deseori instituția prezidențială avea o opinie, însă instituția legislativă altă opinie, executivă cu totul altă opinie?Ion Leucă: „De acord cu Dvs. Și eu consider că poate în al 12-lea ceas, în memoria camarazilor mei de arme care nu s-au întors din acest război, toate forțele politice, toate ramurile puterii ar trebui să găsească un consens larg în dezlegarea acestei probleme, fiindcă Transnistria pentru Republica Moldova este cum ar fi un pietroi legat de picioarele acestui stat, care-l trage la fund și nu-i dă voie să se dezvolte prosper.”Europa Liberă: Dar, în acești aproape 30 de ani, cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului s-au îndepărtat ori s-au apropiat? Sigur că există o diferență când vorbim despre interesul simplului cetățean și interesul autorităților. De ce vă pun această întrebare? Pentru că în topul rezolvării problemelor reglementarea transnistreană măcar nu se găsește printre primele zece, ca cetățenii să vorbească despre nevoia reunificării.Ion Leucă: „Orice tergiversare a rezolvării oricărei crize, cum ar fi chiar și problema transnistreană, duce la îndepărtarea rezolvării ei, fiindcă socotiți că noi în Transnistria avem deja o generație de oameni care nu au nimic comun cu Republica Moldova.”Europa Liberă: Ei vorbesc despre statul lor, așa-zisa RMN.Ion Leucă: „Da. Și mai mult ca atât, noi cunoaștem că copiii de moldoveni, care la începutul conflictului erau în jur de 40 la sută după structura populației, deja fac serviciul militar și depun jurământul la un stat de jure nerecunoscut, dar de facto existent. Și, bineînțeles, adolescenții aceștia au și o altă mentalitate despre noțiunea de patrie, de stat ș.a.m.d. Plus la asta, cu părere de rău, evoluțiile situației social-economice și politice din Republica Moldova, chiar și în ultimul timp, nu denotă o mare simpatie a cetățenilor din Transnistria față de ceea ce se întâmplă pe partea astălaltă de Nistru, adică la Chișinău.”Europa Liberă: A fost instituit acest mecanism, formatul de negocieri „5+2”, special ca să fie apropiate interesele cetățenilor de pe un mal și altul și, până la urmă, să fie deschis și coșul politic, care prevede oferirea unui statut juridic special acestei regiuni, dar mulți au început să critice acest mecanism de negocieri, spunând că prea puține rezultate, mai degrabă eșecuri sau că mai degrabă Chișinăul deseori este impus să facă cedări în favoarea regimului secesionist.Ion Leucă: „Cam așa se întâmplă și de foarte multe ori autoritățile de la Chișinău au mers la cedări nejustificate. Eu, de exemplu, chiar ca cetățean al acestei țări, nu ca deputat, am rămas nedumerit cum așa-zisul lider separatist de la Tiraspol, Krasnoselski, trece prin Sala VIP a aeroportului, al arterei principale a țării, dar președinta aleasă cu peste un milion de voturi ale cetățenilor Republicii Moldova pleacă la Kiev într-o deplasare de serviciu, ocolind Transnistria, adică ocolește un teritoriu care îi aparține Republicii Moldova. Sau cazul când fostul președinte al Republicii Moldova, dl Voronin, n-a fost lăsat să treacă la Corjova la mormântul mamei sale, sau cazul când dl Șevciuk, având probleme cu businessul din zona transnistreană, a fost găzduit  de autoritățile moldovenești și de politicienii moldoveni. Iată lucrurile acestea nu le înțelegem și se vede de la o poștă că sunt interese obscure atât la Tiraspol, cât și la Chișinău, când e vorba de relații de contrabandă, de alte mizerii, care nu au nimic comun cu interesele Republicii Moldova, ale cetățenilor ei. Și când vorbesc de Republica Moldova, eu vorbesc de teritoriul integru, inclusiv Transnistria.”Europa Liberă: Și dacă interesele unor politicieni de pe un mal și altul se intersectează, atunci această situație poate să se perpetueze la nesfârșit și lumea tot să rămână în așteptarea reglementării transnistrene?Ion Leucă: „Nu, această situație nu ar trebui să se perpetueze la nesfârșit. Sper foarte mult că actualul președinte are voință politică de a curma niște mizerii care se întâmplă în zona aceasta gri și ea nu trebuie să fie singură în această luptă, dar trebuie să fie asistată de organele abilitate ale statului care trebuie să-și facă datoria cu onoare, demnitate și profesionalism. Eu vorbesc de Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informație și Securitate, care trebuie să apere interesele cetățenilor și ce putem noi controla cu organele pe care le plătim prin impozitele noastre plătite la statul moldovenesc să își facă datoria față de cetățeni.”Europa Liberă: Dl deputat, haideți să facem un exercițiu. Să admitem că astăzi se prezintă în parlament un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, credeți că s-ar găsi consens? Vă pun această întrebare, pentru că, în 2005, parlamentarii au adoptat o hotărâre referitoare la conflictul transnistrean. Astăzi s-ar găsi un consens în legislativ să fie reglementată această problemă transnistreană?Ion Leucă: „Să fiu sincer, socot că nu s-ar găsi, fiindcă nu este momentul respectiv de pus problema transnistreană, care n-a fost rezolvată timp de 30 de ani, astăzi pe primul plan.”
17:10
Statele Unite au declarat că sancționează șapte membri înalți ai guvernului rus ca răspuns la otrăvirea cu un agent neurotoxic a liderului opoziției Alexei Navalnîi și a condamnării acestuia cu închisoarea.Washingtonul a mai anunțat astăzi că impune restricții la export pentru nouă entități comerciale din Rusia care sunt implicate în cercetarea biologică și chimică.Un înalt oficial al SUA a declarat în timpul unui briefing că Statele Unite au concluzionat cu „mare încredere” că oficiali ruși se află în spatele otrăvirii Navalnîi în august.Statele Unite au declarat că vor publica numele celor șapte persoane în cursul zilei.Sancțiunile sunt similare cu cele impuse de Uniunea Europeană anul trecut, a declarat un înalt oficial al administrației.Înaltul oficial american a spus și că Statele Unite vor răspunde în următoarele săptămâni la „o serie de acțiuni destabilizatoare”, din partea Rusiei, inclusiv atacurile cibernetice asupra Solar Winds și recompensele promise de Rusia pentru prinderea unor soldați americani din Afganistan.
17:00
Autoritatea Națională pentru Integritate respinge, într-un comunicat, declarațiile publice făcute astăzi de un grup de deputați, în cadrul unei conferințe de presă, în care au cerut din nou demisia mai multor conducători de instituții publice, inclusiv cea a Autorității Naționale de Integritate, invocând motivul numirii acestora în scopuri politice.Potrivit comunicatului ANI, „conducerea Autorității a fost aleasă în urma unui concurs public destul de riguros și a testului la poligraf, rezultatele cărora le putem face și publice”.Agenția susține că în urma unor acțiuni conforme cu misiunea instituției ea a devenit o țintă pentru unii și a început, ceea ce ANI considera a fi, „un val de atacuri și intimidări repetate”. „Din decembrie 2020, când Autoritatea a avizat negativ mai multe proiecte de legi, au început o serie de intimidări asupra inspectorilor de integritate, ulterior fiind îndreptate asupra conducerii Autorității.”„Respingem cu fermitate aceste noi acuzații și precizăm repetat că ANI este o instituție independentă care își îndeplinește misiunea și atribuțiile în strictă conformitate cu legea. Iar mandatele conducerii vor fi duse până la final, deoarece și-au asumat niște angajamente importante în fața partenerilor externi și este de datoria acestora să nu dezamăgească încrederea și așteptările întregii societăți”,  se arată în comunicatul Agenției Naționale de Integritate, ca replică la declarațiile de astăzi ale Partidului Socialiștilor, care a anunțat că revine la proiectul de lege privind lustrația, care prevede demiterea tuturor conducătorilor instituțiilor statului, inclusiv cea a ANI.
Acum 4 ore
16:40
Aproape 2,5 miliarde de persoane – aproximativ un sfert din populaţia globului – se vor confrunta cu probleme de auz până în 2050, potrivit unui raport OMS publicat astăzi și în care se subliniază „necesitatea de a extinde rapid prevenţia şi tratamentul pierderilor de auz”. „Cel puţin 700 de milioane dintre aceste persoane vor avea nevoie de acces la îngrijirea urechii şi a auzului şi la alte servicii de reabilitare”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii în primul său raport mondial asupra auzului publicat astăzi, înainte de Ziua Mondială a Auzului care este  marcată pe 3 martie.„În rândul copiilor, aproape 60% din pierderile de auz pot fi prevenite prin vaccinarea împotriva rubeolei şi meningitei, îmbunătăţirea îngrijirilor materne şi neonetale, şi depistarea timpurie şi tratarea otitei medii”, se mai arată în raport.La adulţi, se recomandă protejarea împotriva zgomotului, monitorizarea medicamentelor dăunătoare urechii şi adoptarea unei igiene bune pentru a evita pierderea auzului.Raportul face mai multe recomandări și Organizația Mondiala a Sănătății susține că investițiile făcute de guverne în prevenirea și tratarea acestei probleme sunt eficiente.„Lipsa informației și stigmatizarea socială  a celor cu probleme de auz, îi fac pe mulți oameni să nu acceseze serviciile de sănătate și în multe țări tratarea problemelor de auz nu este acoperită de asigurările de sănătate.Potrivit OMS, cheia pentru rezolvarea problemei este prevenția, iar statele ar trebui să investească mai mult atât în prevenire cât și în tehnologiile avansate.
16:40
Se așteaptă ca Statele Unite și Uniunea Europeană să ia măsuri coordonate împotriva Rusiei imediat după 2 martie în legătură cu cazul liderului opoziției Alexei Navalnîi – în legătură cu otrăvirea acestuia cu un agent neurotoxic și cu arestarea sa. Rusia a anunțat că o astfel de acțiune din partea Occidentului va provoca „cu siguranță” un răspuns. Surse diplomatice europene au declarat, la 1 martie, că statele membre ale UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru înalți oficiali de justiție din Rusia implicați în recenta detenție a activistului anticorupție și critic al regimului de la Kremlin.Două surse din administrația președintelui Joe Biden au fost citate de agenția Reuters și televiziunea CNN spunând că Statele Unite intenționează să ia măsuri împotriva Rusiei în legătură cu otrăvirea lui Navalnîi. Întrebat de RFE / RL despre anunțul iminent, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că nu va „da informații înainte despre potențiale acțiuni cu sancțiuni”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus astăzi că sancțiunile „nu își ating obiectivele”, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va răspunde cu siguranță la orice noi sancțiuni Occidentale. „Desigur, vom răspunde. Nimeni nu a anulat una dintre regulile diplomației - reciprocitatea", a declarat Lavrov într-o conferință de presă la Moscova la care participa și omologul său uzbek Abdulaziz Kamilov.
16:40
Liderii Moldovei au depus flori astăzi la Complexul Memorial „Eternitate” de la Chișinău de Ziua Memoriei și Recunoștinței. Președinta Maia Sandu și-a exprimat gratitudinea în fața veteranilor conflictului armat de la Nistru pentru apărarea integrității și independenței teritoriale a Republicii Moldova și în fața luptei care au dus-o. Maia Sandu a apreciat implicarea veteranilor în fiecare moment de răscruce din țară și a spus că în continuare contează pe ei.Premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că actualul guvern, dar și următorul, cu mandat deplin, vor depune tot efortul pentru a îndeplini revendicările veteranilor „în măsura posibilităților financiare care vor exista”.Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a menționat că conflictul armat din 1992 este, probabil, cel mai dureros episod din istoria Republicii MoldovaDimineata veteranii s-au adunat in Piata Marii Adunări Naționale și au depus flori la Monumentul lui „Ștefan cel Mare și Sfânt”.Constantin Covrig, administratorul Asociației „Forța Veteranilor” a spus că veteraii au luptat pentru drapel, imn, pentru independență. După care, au trebuit să lupte cu sărăcia, cu indiferența guvernărilor care s-au perindat una după alta.Constantin Covrig, a spus că abia în acest an, statul și-a asumat asigurarea medicală a veteranilor. Dar multe alte revendicări au rămas fără răspuns. Veteranii solicită în continuare micșorarea vârstei de pensionare, bilete gratuite la sanatoriu. La fel, cer să fie votată de Parlament o „lege a veteranilor”.
16:40
Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, afirmă că guvernul de la Chișinău dă start procedurilor de procurare a vaccinului împotriva COVID 19 și va cumpăra acele vaccinuri care sunt omologate la nivel național și pe care le va găsi mai ieftin pe piața internațională. Agenția medicamentului a omologat vineri, 26 februarie, vaccinurile occidentale Astra Zeneca și Pfizer/BioNTech autorizate deja de Organizația Mondială a Sănătății, dar și un vaccin rusesc care nu a primit încă certificat de siguranță și eficiență de la OMS – Sputnik V. Acest vaccin a fost însă aprobat de doua state europene – Ungaria și Slovacia – ceea ce a permis autorităților moldovene să-l omologheze pentru utilizare în R. Moldova fără a încălca legislația și practicile anterioare de înregistrare a altor vaccinuri, a mai precizat pentru Europa Liberă Aureliu Ciocoi. Șeful interimar al cabinetului de miniștri a mai spus că atunci când este vorba de donații, legislația R. Moldova admite intrarea în circuit a oricărui vaccin împotriva coronavirusului, înregistrarea internațională și națională fiind obligatorie doar în caz de achiziție, prin urmare Sputnik V poate fi primit și din donație, și prin achiziții publice.
16:40
Înalți oficiali ai administrației americane spun că Washingtonul au ajuns la concluzia că agenți ruși au folosit un  agent neurotoxic  pentru a-l otrăvi pe Navalnîi. Oficialii spun că SUA vor impune sancțiuni similare celor impuse de  UE impotriva  a șapte înalți oficiali guvernamentali ruși.
16:20
Un medic și un jurnalist din Belarus au fost condamnați pentru dezvăluirea informațiilor care contraziceau declarațiile oficiale despre moartea unui protestatar ucis în timpul represiunii împotriva demonstrațiilor împotriva liderului de la Minsk Aleksandr Lukașenka.Judecătoria dintr-un district din Minsk, a condamnat-o pe jurnalista Katiarina Barisevici la șase luni de închisoare și a amendat-o cu 2.900 de ruble (1.110 dolari) pentru divulgarea datelor medicale și instigarea la o infracțiune.Doctorul Artsiom Sarokin a fost condamnat la o pedeapsă cu doi ani cu suspendare și a fost obligat să plătească 1.450 de ruble (555 dolari) amendă pentru divulgarea datelor jurnalistei .Cei doi au fost arestați pe 19 noiembrie după ce jurnalista l-a citat pe Sarokin într-un articol pe care l-a scris pentru presa online Tut.by despre Raman Bandarenka, care cu câteva zile mai devreme a murit din cauza rănilor suferite in urma unor violente comise de un grup de agresori mascați și despre activiștii susțin că erau afiliați autorităților.Oficialii din Belarus au declarat că atacatorii lui Bandarenka nu aveau nimic de-a face cu autoritățile sau poliția, adăugând că protestatarul era beat în momentul atacului. Jurnalista a contrazis aceasta versiune , scriind că nu s-a găsit alcool în sângele lui Bandarenka, informații pe care le-a obținut de la Sarokin, a cărei echipă de ambulanță i-a acordat lui Bandarenka asistență medicală de urgență și a prelevat probe pentru teste imediat după ce a fost găsit in stare grava dupa bataie.La sfârșitul lunii noiembrie, Amnesty International l-a recunoscut pe Sarokin și Barisevici drept prizonieri de conștiință și a cerut eliberarea lor imediată.Bandarenka este una dintre victimele care au fost ucise în timpul protestelor care cereau demisia lui Lukașenka după ce a fost anunțat câștigător în alegerile prezidențiale din august, alegeri considerate fraudate de opozitie si al căror rezultat nu a fost recunoscut de Uniunea Europeana si Statele Unite si au impus sancțiuni oficialilor belorusi implicati in represiunea impotriva protestatarilor pașnici.
Acum 6 ore
14:40
Slovacia a primit primul transport de 200 000 de doze de Sputnik V. Este al doilea stat membru al Uniunii Europene care a obținut vaccinul coronavirus fabricat în Rusia. Slovacia a avut o creștere importantă a cazurilor de Covid 19 în ultima perioadă de timp. Slovacia este a doua țară după Ungaria care va folosi vaccinul rusesc, chiar dacă el nu este aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Slovacia cumpără două milioane de vaccinuri Sputnik V și se așteaptă ca un milion de doze să ajungă luna aceasta. Ministrul slovac al Sănătății, Marek Krajci, a declarat că utilizarea Sputnik V a fost aprobată la 1 martie, iar vaccinările ar putea începe în câteva săptămâni.In Cehia, premierul de la Praga Andrej Babis a declarat că și țara lui ar putea folosi vaccinul Sputnik V pentru stăvili cea mai mare rată de infecție pe cap de locuitor din lume.In august anul trecut Rusia a aprobat vaccinul Sputnik V care a fost însă înregistrat înainte ca rezultatele studiilor de fază 3 să fie făcute publice, ceea ce a ridicat semne de întrebare despre eficacitatea sa.Dar, la începutul lunii februarie noi studii publicate în jurnalul medical britanic The Lancet, au arătat că vaccinul cu două doze Sputnik V a fost 91,6% eficient împotriva COVID-19 simptomatic, cam la același nivel cu celelalte vaccinuri occidentale.Vaccinul Sputnik V a fost aprobat pentru utilizare în aproximativ 30 de țări.
14:40
Fostul ministru al Dezvoltării și Turismului din Romania, Elena Udrea a fost condamnată astăzi de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Elena Udrea a fost găsită vinovată de instanță de instigare la luare de mită și spălare de bani.Instanța a decis să confiște 1 milion de lei de la acuzată.În același dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost achitat. Mai multe AICI.   
14:30
Premierul Armeniei Nikol Pașinian a declarat ieri că este pregătit să organizeze alegeri parlamentare de îndată, cu condiția ca opoziția să fie de acord cu anumite condiții. Tensiunile politice din Armenia continua să fie ridicate, susținătorii premierilor și cei ai opoziției organizând mitinguri masive în locuri separate din capitala Yerevan. Pașinian se confruntă cu o criză politică în curs de desfășurare, după ce armata i-a cerut renunțarea săptămâna trecută, o mișcare pe care a spus că ar echivala cu o tentativă de lovitură de stat. "Dacă opoziția parlamentară este de acord cu alegeri anticipate, vom fi de acord cu alegeri anticipate", a spus Pașinian în fața a mii de susținători adunați în piața central de la Erevan. El a propus, de asemenea, organizarea unui referendum în octombrie privind adoptarea unei noi constituții care să extindă puterile prezidențiale pentru a evita viitoare crize. Pașinian s-a confruntat cu proteste și solicitări din partea opoziției pentru demisia sa în urma conflictului de șase săptămâni între Azerbaidjan și forțele etnice armene din regiunea Nagorno-Karabakh anul trecut. Mulți armeni văd acordul încheiat cu Azerbaijanul și negociat de Rusia si prin care regiunea Nagorno Karabach a revenit sub control azer drept o pierdere umilitoare pentru Armenia.
14:30
Pentagonul a anunțat un pachet de ajutor militar de 125 milioane de dolari pentru Ucraina, care include și două bărci de patrulare Mark VI pentru a ajuta țara să-și apere apele teritoriale. In acest pachet sunt radare pentru contracararea artileriei, suport pentru imagini și capacități de analiză prin satelit și echipamente pentru sprijinirea tratamentului medical militar și combaterea procedurilor de evacuare.Pentagonul a mai spus că restul de 150 de milioane de dolari în ajutor militar aprobat de Congresul SUA pentru anul bugetar 2021 nu vor fi furnizate până când departamentele de stat și de apărare nu vor putea să certifice parlamentarilor că Ucraina a făcut „progrese suficiente în reformele cheie în domeniul apărării anul acesta.""Departamentul încurajează Ucraina să continue să adopte reforme care să consolideze controlul civil al armatei, să promoveze transparența și responsabilitatea în industria de apărare și în achiziții și să își modernizeze sectorul de apărare în alte domenii cheie, în conformitate cu principiile și standardele NATO", se arată în declarația de ieri a Pentagonului.„Această acțiune reafirmă angajamentul SUA de a furniza arme letale defensive pentru a permite Ucrainei să se apere mai eficient împotriva agresiunii rusești”, se menționează în declarație.Președintele Joe Biden a repetat recent că Statele Unite nu vor accepta niciodata anexarea peninsulei Crimeea la Rusia și vor continua să sprijine Ucraina.
13:10
Cunoscutul activist rus  Lev Ponomariov a fost nevoit să-și închidă organizația pentru apărarea drepturilor omului „ONG-ul pentru Drepturile Omului” din cauza controversatei legi a „agenților străini”. Ponomariov a anunțat închiderea organizației sale pe 1 martie când au intrat în vigoare amenzile majorate pentru încălcarea legii „agenților străini”.ONG-ul fusese creat în 2019 după verdictul Curții Supreme care îl obligase pe Ponomariov să închidă întreaga structură de monitorizare a drepturilor omului  în Rusia, care purta același nume și pe care o înființase cu peste 20 de ani în urmă. Organizația originală a fost închisă pentru că Ponomariov a refuzat de la bun început să-și înscrie organizația drept „agent străin”.Legea a fost adoptată inițtial în 2012 și se referea la organizațiile neguvernamentale implicate în activități politice și cu finanțare din străinătate care erau obligate să se înscrie drept „agenți străini”. La timpul respective Ponomariov argumentase să munca în domeniul drepturilor omului nu este o activitate politică.Între timp, legea a fost există, cuprinde  acum atât organizații media cât și persoane juridice iar amenzile pentru încălcarea prevederilor ei au devenit exorbitante.„Colaborez cu mii de experți care acum ar putea fi amendați individual pentru această colaborare” a declarat luni Ponomariov, explicând motivul pentru care închide și ONG-ul fondat în  2019.Ponomariov, în vârstă de 79 de ani, este unul din co-fondatorii organizației „Memorial” în 1988, alături de fizicianul și disidentul Andrei Saharov, laureate al premiului Nobel pentru Pace. În 1989, i-a lua locul lui Saharov în legislativul sovietic, după decesul submit al fizicianului. A fost membru al legislativului Rusiei sovietice și după proclamarea independenței, în primul parlament al Federației ruse. În această postură a condus și ancheta privind tentative de puci din august  împotriva lui Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS.  
Acum 12 ore
08:20
Franța și-a modificat strategia în privința vaccinării anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pe care îl recomandă acum și pentru persoanele de peste 65 de ani, cu sau fără comorbidități. Unele state europene, între care și Germania, au aprobat vaccinul numai pentru persoanele de sub 65 de ani, afirmând că nu ar fi date suficiente despre eficacitatea vaccinului la persoane mai în vârstă. Agenția europeană a Medicamentului a aprobat AstraZeneca pentru toate vârstele, fără limitări dar este la latitudinea fiecărei țări să decidă cum folosește un vaccin.Vorbind luni seară la televiziunea France 2, ministrul francez al sănătății a declarat că toată persoanele cu  condiții „pre-existente” se pot vaccina cu AstraZeneca la medical de familie sau în centrele de vaccinare „în următoarele  zile”. Franța are în stoc un million 700 de mii de doze de AstraZeneca din care s-au folosit numai 273 de mii până la sfârșitul lui februarie.
08:00
Numărul românilor care s-au vaccinat împotriva COVID până luni se apropie de 950.000, dintre care 32.000 în ultimele 24 de ore, potrivit datelor Comitetuuil naţional pentru vaccinare, citată de Digi24.De la începerea campaniei de vaccinare, au fost administrate 1.565.021 doze unui număr de 946.781 de persoane, dintre care 328.540 cu o doză şi 618.241 - şi cu doza a doua.
07:40
Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat, în cadrul unei întrevederi inițiată luni de președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi,  că guvernul va demara procedura de a mai achiziționa, pe piața internațională, până la un milion de doze de vaccin anti Covid-19. Achiziția ar urma să fi plătită din Fondurilor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, precum si fondul de rezerva al Guvernului, relatează agenția Newsmaker.mdR, Moldova va primi, ca donație, vaccinuri prin platforma COVAX a OMS care să acopere 20% din necesar, dar restul trebuie să-l achiziționeze singură, la prețuri avantajoase prin aceeași platformă sau prin negocieri directe, cum a făcut recent Ucraina care a achiziționat doze de vaccin AstraZeneca de la cel mai mare producător farmaceutic din India.Situația epidemiologică, în R.Moldova, rămâne încordată: luni s-au înregistrat alte 994 cazuri noi de infectare cu coronavirus, între care 30 de lucrători medicali. Numărul total al contaminărilor trece acum de 186 de mii.  S-au înregistrat și 23 de noi decese legate de Covid-19, totalul deceselor ridicându-se acum la 3.975 anunță Ministerul Sănătății, între care 91 de lucrători medicali.
07:40
Președintele polonez Andrzej Duda a discutat luni cu omologul său chinez Xi Jinping posibilitatea ca țara sa să achiziționeze vaccinul chinezesc anti Covid-19, produs de compania Sinopharma, în tentativa de a accelera campania de vaccinare.  Vaccinul chinezesc produs de Sinopharma nu a primit încă aprobarea din partea Agenției europene a Medicamentelor, la fel ca Sputnik V din Rusia dar Ungaria a devenit săptămâna trecută prima țată din UE care a aprobat temporar vaccinul chinezesc, așa cum făcuse înainte și cu cel produs în Rusia. De vinerea trecută, vaccinul Sptnik V este aprobat temporar și în R. Moldova, alături de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.
07:40
Statele membre din Uniunea Europeană au oficializat luni sancțiunile împotriva a patru înalți funcționari ruși implicați în arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi și în reprimarea participanților la protestele pașnice pro-Navalnîi din ianuarie.Principiul acestor sancțiuni țintite - interdicția vizelor și înghețarea bunurilor din UE - a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni de externe pe 22 februarie iar ambasadorii celor 27 de state membre au formalizat  luni sancțiunile.Potrivit unor surse europene, personalitățile sancționate sunt Aleksandr Kalașnikov, director al serviciilor penitenciare, Aleksandr Bastrîkin, responsabil al Comitetului rus de anchetă, Igor Krasnov, procuror general, și Viktor Zolotov, șef al Gărzii naționale a Rusiei. Numele lor urmează să fie publicate marți în Jurnalul oficial al UE.Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, a afirmat că țara sa va răspunde, "bineînțeles", sancțiunilor UE.Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost transferat la sfârșitul lui februarie într-o colonie penitenciară din apropierea Moscovei pentru a-și ispăși pedeapsa primită la revenirea sa în Rusia, la sfârșitul lunii ianuarie.În vârstă de 44 de ani, Navalnîi a fost arestat pe un aeroport din apropierea Moscovei, la revenirea sa din Germania, pe 17 ianuarie. A fost condamnat la peste doi ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea controlului judiciar, dar spune că dosarul a fost fabricat la comandă politică. 
07:20
Marți începe în R. Moldova vaccinarea anti Covid-19, cu personalul medical. Sîmbătă au ajuns la Chișinău primele vaccinuri AstraZeneca din donația făcută de România, R. Moldova fiind ultima țară europeană care începe acum vaccinarea.Primii lucrători medicali vor fi vaccinați marți dimineața la Spitalul Clinic Republican şi la Institutul de Medicină Urgentă. Tot marţi ar urma să ajungă în centrele teritoriale de sănătate publică, ulterior în spitale, jumătate din dozele din primul lot donat de România, adică în jur de 10.800 de doze, dintre care 1800 vor fi livrate regiunii transnistrene.Cealaltă jumătate va rămâne stocată la Agenția Națională de Sănătate Publică, dat fiind că vaccinul AstraZeneca se va administra în două doze, la o distanţă de 8 săptămâni. Potrivit specialiștilor, acest tip de vaccin poate fi administrat începând cu vârsta de 18 ani, fără plafonarea maximă a vârstei, deci și persoanelor trecute de 65 de ani.Sâmbătă a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România. În această săptămână în țară urmează să ajungă alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății. Campania de vaccinare se va desfășura în trei etape. Autorităţile din sănătate planifică să vaccineze populaţia în proporţie de 70 la sută, dar sondajele de opinie arată că acceptarea necondiționată a vaccinului în rândul cetăţenilor ar fi de doar 30 la sută. 
06:00
Văzând că numărul morţilor şi al persoanelor infectate creşte vertiginos, autorităţile moldovene au instituit noi măsuri antiepidemice pentru perioada 1-15 martie. Cele mai mari nemulţumiri au fost generate de trecerea şcolilor la învăţământul online. Dacă stau să mă gândesc mai bine, nemulţumirile acestea nu sunt lipsite de temei.În primul rând, părinţii consideră pe bună dreptate că îndepărtarea frecventă de profesor e în detrimentul calităţii învăţământului. În al doilea rând, în şcoli normele sanitare sunt respectate în linii mari. Şi în al treilea rând, există locuri în care virusul ar putea să fie mult mai prezent, dar care nu au fost închise. De pildă, bisericile în care nu toţi enoriaşii poartă măşti. Sau transportul în comun arhiplin. Sau piaţa agricolă prin care se plimbă tot soiul de cumpărători cu măştile sub bărbie. Aceste sunt mai puţin periculoase decât şcolile? Să fim serioşi!Da, înţeleg că nu putem trăi fără transport în comun în oraş. Dar haideţi atunci să trimitem mai multe troleibuze şi autobuze pe rute şi să nu mai avem vehicole bucşite cu oameni. Iar în pieţe ne-ar trebui nişte responsabili care să facă ordine, să le mai tragă oamenilor măştile peste nasuri sau chiar să le dea nişte măşti.Mi se pare că multe din aceste măsuri antiepidemice sunt un soi de formalitate, un soi de salvare a aparenţelor. Cel mai bun lucru pe care pot să-l facă acum autorităţile e să înceapă urgent vaccinarea. Numai că şi aceasta e mână-n mână cu lentoarea. Ala Tocarciuc, expertă în domeniul medical, ne spune într-un interviu că sâmbătă, când a sosit primul lot de vaccinuri, şefii din medicină voiau să discute luni, apoi duminică a venit mesajul că vaccinarea va începe în cursul săptămânii, adică nu neapărat luni sau marţi. Ce să comentezi aici? Avem timp berechet, nu-i aşa?
Acum 24 ore
21:00
Doi experți ONU în drepturile omului au cerut o investigație internațională pe tema otrăvirii criticului Kremlinului Alexei Navalnîi, spunând că dovezile indică „foarte probabila implicare” a oficialilor guvernamentali ruși.Într-o declarație comună, la 1 martie, Agnes Callamard, cel mai important expert ONU în execuții extrajudiciare, sumare și arbitrare, și Irene Khan, expert în libertatea de expresie și a opiniei, au cerut „eliberarea imediată” a lui Navalnîi din închisoare.„Dat fiind caracterul inadecvat al răspunsului autorităților interne, folosirea armelor chimice interzise, și ceea ce pare să fie o rutină a tentativelor de ucidere, credem că este necesară efectuarea unei investigații internaționale, în regim de urgență, pentru stabilirea faptelor și clarificarea tuturor circumstanțelor legate de otrăvirea d-lui Navalnîi”, au spus Callamard și Khan.Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, cel mai cunoscut critic al președintelui Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie, după ce a revenit în țară din Germania, unde se tratase la spital în urma otrăvirii cu Noviciok, în Siberia, în vara anului trecut.Arestarea lui Navalnîi pentru încălcarea unor ordine juridice mai vechi a stârnit indignare în toată Rusia, zeci de mii de ruși participând la proteste de stradă la 23 și 31 ianuarie.Poliția a intervenit în forță împotriva manifestanților, arestându-i pe mulți din aliații lui Navalnîi.Tot luni, surse diplomatice au informat că statele membre în UE au aprobat sancțiuni împotriva a patru oficiali de rang înalt din justiția și organele de forță rusești pentru implicarea în întemnițarea lui Navalnîi.
21:00
Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a spus, luni, că este gata să convoace alegeri parlamentare anticipate, cu condiția ca opoziția să accepte unele condiții. Pașinian se confruntă cu o criză, după ce armata i-a cerut, săptămâna trecută, să-și dea demisia, în ceea ce el a descris drept o tentativă de lovitură de stat.Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției, iar tensiunile sunt ridicate. Vorbind în fața propriilor suporteri în Piața Republicii din centrul Erevanului, Pașinian a spus că, în afară de alegerile anticipate cerute de opoziție, ar mai trebui să aibă loc, în luna octombrie, un referendum de modificare a constituției pentru a extinde împuternicirile șefului statului și a evita alte crize în viitor.Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah, între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut de unii ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.
21:00
Președinta Maia Sandu spune că a început luni o serie de consultări cu reprezentanții societății civile, juriști, specialiști în drept constituțional, spunând că vrea să le asculte opiniile și recomandările „în vederea ieșirii din criza politică”.Sandu refuză discuții cu majoritatea parlamentară a deputaților socialiști, deputaților transfugi și deputaților Partidului Șor în vederea desemnării unui nou premier, în ciuda unei recomandări a Curții Constituționale.Într-o postare pe Facebook în urma discuțiilor de luni, Sandu a repetat că membrii majorității parlamentare ar vrea „să-și păstreze fotoliile și schemele de corupție”, în timp ce ea urmărește declanșarea unor alegeri parlamentare anticipate.
20:30
În R. Moldova începe marţi, 2 martie, campania de vaccinare anti-Covid-19.
20:20
Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.Din sumarul ediţiei:Primele doze de vaccin anti-Covid au ajuns în Republica Moldova la sfârșitul săptămânii trecute, printr-o donație oferită de România, iar pentru zilele următaore este anunțată o nouă partidă, pe linia platformei Covax. Cum vor fi gestionate aceste prime doze și câte din ele vor ajunge în regiunea transnistreană? Chiar dacă numărul de...
20:00
Invitata este Elena Cioina de la sanatateinfo.md.
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.