Cea mai mare campanie de vaccinare din istorie a ajuns la 299 de milioane de doze administrate în 111 țări, potrivit datelor centralizate de Bloomberg. Ritmul de vaccinare mediu din ultima săptămână a fost de circa 7,75 milioane de doze pe zi.În SUA, țară care a raportat în total aproape 30 de milioane de cazuri de coronavirus, au fost făcute 87,9 milioane de doze. Ritmul de vaccinare din ultima săptămână a fost de 2,16 milioane de doze pe zi, ceea ce înseamnă că ar fi nevoie de 6 luni pentru a imuniza cu două doze 75% din populația Statelor Unite.„Topul” vaccinărilor este condus în continuarea de Israel, cu peste 95 de doze de vaccin administrate la 100 de persoane. În Europa, Marea Britanie a vaccinat cel mai mult, procentual, urmată de Serbia și Ungaria. 

La București, duminică 7  martie, în jur  de 1.200 de persoane au protestat împotriva unei posibile vaccinării obligatorii pentru prevenirea răspândirii COVID-19. La protestul organizat pe rețelele sociale s-au afișat pancarte cu mesaje anti-vaccin și steaguri tricolore. La eveniment au participat și co-fondatorii Alianței pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu și George Simion, relatează G4media.S-a manifestat și împotriva unui eventual pașaport de vaccinare. Unii dintre participanţi poartă mască de protecţie sanitară, însă mulţi dintre ei nu respectă această măsură şi nici pe cea privind distanţarea fizică, relatează News.ro. Organizatorii mai susţin că „tema” protestului, aceea privind vaccinarea obligatorie, este una „care ne priveşte pe toţi indiferent de preferinţe politice”. Ei consideră că paşaportul de vaccinare este "discriminatoriu şi încalcă bazele fundamentale ale Uniunii Europene, privind libera circulaţie a cetăţenilor".Ei reclamă faptul că proiectul legii vaccinării ar da dreptul autorităţilor să vaccineze în mod obligatoriu populaţia în condiţii epidemiologice speciale.Acţiuni similare sunt organizate duminică după amiază şi în alte oraşe din ţară, cum ar fi Oradea şi Sibiu, notează Agerpres.Mai multe despere proiectul legii vaccinări, care a trecut de Senat și sa află acum în Camera Deputaților.

Începând de duminică noaptea, 7 spre 8 martie 2021,  se reînchid restaurantele , teatrele, cinematografele, sălile de jocuri de noroc, cafenelele și cluburile a decis duminică dimineață de Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență după ce Bucureștiul a intrat în scenariul roșu cu o rată a incidenței de peste 3 la mia de locuitori.O discuție a fost dacă măsura să se aplice de luni noaptea, după Ziua femeii, sau nu. A primat însă opinia specialiștilor în sănătate care au arătat că în București noua tulpină din Marea Britanie are transmitere comunitară, fiind depistate și cazuri de infectare cu tulpina sud-africană, riscul fiind crescut din cauza supra-agomerării secțiilor de terapie intensivă.De altfel, secretarul de stat Raed Arafat a declarat că ”Ne confruntăm cu riscul răspândirii mai rapide din cauza noii tulpini care devine din ce în ce mai predominantă peste tot şi un sistem sanitar care oricum este aglomerat în acest moment”.Arafat a precizat că deocamdată măsurile sunt la nivel local și zonal, dar că dacă continuă creșterea ”Vom ajunge să luăm măsuri naţionale mult mai drastice şi asta încercăm să evităm.Mai multe: romania.europalibera.org

Aflat în vizită în Irak, papa Francisc s-a rugat pentru victimele războiului din această țară, în apropierea unei biserici din orașul nordic Mosul, care a fost devastat de jihadiștii Statului Islamic. Ceremonia religioasă a avut loc în curtea bisericii Al-Tahera, una din cele 14 distruse de Statul Islamic în provincia Nineveh. Sute de mii de creștini au fost nevoiți să fugă din nordul Irakului în perioada 2014-2017, când regiunea a fost ocupată de gruparea extremistă islamică. Francisc este primul lider al bisericii romano-catolice care vizitează Irakul, dorind să transmită un mesaj pentru coexistența pașnică a musulmanilor și minorității creștine. Sâmbătă, el s-a întâlnit în orașul Najaf cu ayatollahul Ali al-Sistani, unul din clericii islamici șiiți de cel mai înalt nivel.

La împlinirea unui an de la confirmarea primului caz de infectare cu COVID-19 în R. Moldova, pe 7 martie, președinta Maia Sandu și-a îndemnat concetățenii să poarte mască, să evite locurile aglomerate, să se spele pe mâini și să se vaccineze atunci când vaccinul va fi disponibil. Sandu care conduce un efort de asigurare a R. Moldova cu vaccinuri a mai scris într-un mesaj pe Facebook că insistă pe lângă Organizația Mondială a Sănătății și producători să faciliteze achiziția numărului necesar de doze de către Chișinău prin intermediul platformei COVAX. R. Moldova a început campania de vaccinare pe 2 martie datorită unei donații de vaccinuri din partea României, urmată de o donație prin intermediul COVAX. Aproape 5 200 de lucrători medicali au primit prima doză de vaccin AstraZeneca în primele cinci zile ale campaniei. De la începutul pandemiei COVID-19 a ucis în R. Moldova aproape 4 100 de persoane, inclusiv aproape 100 de lucrători medicali, numărul cazurilor confirmate de infectare apropiindu-se de 200 de mii.

Numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 se află din nou în creștere în Uniunea Europeană după tendința de scădere din ultimele șase săptămâni, a spus Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În ultima săptămâna, s-au înregistrat 1 milion de cazuri de infectare, reprezentând o creștere de 9% în comparație cu săptămâna precedentă. Creșterea a fost cauzată de răspândirea noilor tulpini ale virusului, dar și de relaxarea incorectă a unor restricții, a spus Hans Kluge, directorul regional pentru Europa al OMS. Restricțiile au fost reimpuse în multe țări europene, unele aflându-se din nou în lockdown, pe fundalul unei campanii de vaccinare care decurge cu dificultăți. Sâmbătă, mii de oameni au protestat în Austria, Suedia, Irlanda și alte țări față de reimpunerea restricțiilor. În Germania, unde au fost puse în vânzare pentru prima dată teste rapide de coronavirus, stocurile s-au epuizat în câteva ore.

Aproape 5 200 de angajați din sectorul medical au primit prima doză de vaccin împotriva COVID-19 până sâmbătă, potrivit datelor anunțate de ministerul sănătății, la finalul zilei a cincea a campaniei de vaccinare. R. Moldova a început campania de vaccinare pe 2 martie, datorită unei donații de vaccin AstraZeneca făcută de România, urmată de o donație prin platforma internațională COVAX, fiindu-i livrate în total 36 de mii de doze. AstraZeneca se administrează în două doze, cu rapelul la 8 săptămâni de la prima doză. R. Moldova se află în așteptarea altor donații de vaccin, dar a întâmpinat dificultăți la încheierea unor contracte de achiziție directe cu producătorii de vaccinuri, din cauza ofertei limitate.

Poliția a dat sute de avertismente și a închis două cluburi de noapte pentru încălcarea normelor antiepidemice, în urma unor razii efectuate sâmbătă la unități comerciale, restaurante, centre de agrement, benzinării, dar și la domiciliile persoanelor obligate să se afle în autoizolare. Într-o notă informativă difuzată de poliție se spune că au fost inițiate proceduri contravenționale împotriva a cinci agenți economici din comerț și au fost întocmite procese verbale de contravenție pentru 56 de persoane care au încălcat regimul autoizolării. Cele mai multe încălcări, 120, au fost descoperite în două cluburi de noapte din Chișinău, a căror activitate a fost sistată. Sâmbătă, în R. Moldova au fost înregistrate 1 620 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, cu peste 100 mai multe decât în aceeași zi a săptămânii precedente. Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat Europei Libere că, pentru a opri creșterea numărului de infectări, autoritățile au de ales între înăsprirea restricțiilor și controlul mai strict al respectării celor existente.

Senatul Statelor Unite a aprobat cu o diferență de un singur vot un nou pachet de ajutoare în valoare de 1,9 trilioane de dolari pentru economia și americanii afectați de pandemie. După votul din Senat, unde 50 de democrați s-au pronunțat pentru iar 49 de republicani - împotrivă, pachetul masiv de ajutoare va putea fi adoptat fără dificultăți de Camera Reprezentanților dominată de democrați. Președintele democrat Joe Biden a spus că pachetul de ajutoare are scopul să ușureze suferința americanilor și să răspundă celor mai stringente nevoi ale țării. Majoritatea americanilor vor primi alocații directe de câte 1 400 de dolari, iar alocațiile de urgență pentru șomaj vor fi extinse. Mai sunt prevăzute cheltuieli pentru școli și sectoarele economice afectate cel mai grav, pentru campaniile de testare și de vaccinare. Guvernate până recent de fosta administrație a republicanului Donald Trump, Statele Unite sunt țara afectată cel mai grav de pandemie, înregistrând peste 524 de mii de morți și peste 29 de milioane de cazuri de infectare.

Aflat într-o vizită istorică în Irak, papa Francisc s-a întâlnit cu ayatollahul Ali al-Sistani, unul din clericii islamici șiiți de cel mai înalt nivel. Întâlnirea a avut loc în orașul Najaf. Francisc, primul lider al bisericii romano-catolice care vizitează Irakul, dorește să transmită un mesaj pentru coexistența pașnică a musulmanilor și minorității creștine din Irak. În urma întâlnirii cu ușile închise, al-Sistani a difuzat o declarație în care se spune că creștinii irakieni trebuie să trăiască în pace și să se bucure de drepturi egale. Comunitatea creștină din Irak constituia în trecut o minoritate importantă, fiind compusă din aproximativ 1,4 milioane de oameni, inclusiv catolici caldeeni, ortodocși și alții. Dar numărul creștinilor s-a redus drastic din cauza luptelor care au urmat invaziei Irakului de către Statele Unite, în 2003. Mulți au fost forțați să părăsească Irakul când regiuni vaste ale țării au fost ocupate de gruparea Statul Islamic, în 2014.

Cel puțin 6 pasageri au murit și 41 au fost răniți când un autobuz ucrainean s-a răsturnat într-un șanț, în sud estul Poloniei, sâmbătă dimineață. Accidentul s-a produs în apropiere de orașul Jaroslaw. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Kiev a spus că toate persoanele care și-au pierdut viața aveau cetățenia Ucrainei. La locul accidentului au intervenit zeci de pompieri și medici. Polonia este o destinație majoră pentru muncitorii din Ucraina.

Autoritățile din Belarus au început o anchetă penală împotriva celei mai cunoscute organizații belaruse pentru drepturile omului, Viasna, arestându-i patru activiști, într-o nouă acțiune represivă împotriva criticilor lui Aleksandr Lukașenka. Viasna a spus că este acuzată de acordarea de sprijin material, inclusiv financiar, pentru proteste neautorizate și încălcarea ordinii publice. În Belarus, au loc proteste aproape zilnice după alegerile prezidențiale din luna august, pe care Lukașenka spune că le-a câștigat, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost frauduloase și nelegitime. Viasna este una din principalele organizații care monitorizează arestările și documentează abuzurile față de protestatari. Organizația a spus că nu a comis nicio ilegalitate și a promis să-și continue activitatea.

Statele Unite i-au interzis accesul pe teritoriul american puternicului oligarh ucrainean Ihor Kolomoiski, sugerând o poziție dură a administrației Biden față de corupția din Ucraina. Secretarul de stat, Antony Blinken, a spus că oligarhul este sancționat din cauza eforturilor sale de a submina procesele și instituțiile democratice din Ucraina, amenințându-i viitorul. Criticii lui Kolomoiski spun că acesta încearcă să blocheze cu ajutorul unor deputați loiali reforme politice și economice sprijinite atât de Statele Unite, cât și de Uniunea Europeană în domeniul justiției și al sectorului bancar din Ucraina. Departamentul de Stat american a mai anunțat interdicție de viză pentru soția oligarhului ucrainean și cei doi copii ai săi, dar Kolomoiski a evitat sancțiuni financiare. În ianuarie 2020, Statele Unite au anunțat interdicții de viză asemănătoare și împotriva fostului oligarh moldovean Vlad Plahotniuc.

Oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat că avansarea campaniilor de vaccinare anti COVID-19 nu trebuie să ducă la relaxarea altor eforturi de luptă cu pandemia. Avertismentul survine pe fundalul unui val nou al infecților în câteva țări europene, dar și în Brazilia, care se confruntă cu tulpină locală a virusului. Principalul expert al OMS pentru situații de urgență, Mike Ryan, a spus că este posibil și un al treilea, și un al patrulea val al pandemiei, dacă se relaxează nejustificat restricțiile iar oamenii renunță la purtarea măștilor. Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că situația este deosebit de îngrijorătoare în Brazilia din cauza tulpinii braziliene, care se poate răspândi și în țările învecinate.

Centrele comerciale din R. Moldova s-au redeschis astăzi, după ce Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică le-a permis să activeze și în weekend, în urma unor proteste. Relaxarea restricției are loc în ciuda unei creșteri a numărului de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat Europei Libere că autoritățile discută despre posibilitatea unui nou lockdown pentru a limita răspândirea unei noi tulpini a coronavirusului.

Președintele american Joe Biden a promis să „repare și să revitalizeze” parteneriatul Statelor Unite cu Uniunea Europeană, în timpul unei convorbiri telefonice cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Casei Albe. Ceva mai devreme, părțile au căzut de acord să suspende taxele vamale impuse din cauza unei dispute comerciale implicând constructorii de avioane Boeing și Airbus. Casa Albă a mai spus că Biden și von der Leyen au căzut de acord asupra coordonării acțiunilor în „chestiuni de interes comun”, inclusiv în politica față de China, Rusia, Belarus, Ucraina și Balcanii de Vest. Șefa Comisiei Europene a declarat că suspendarea taxelor vamale în disputa Boeing-Airbus marchează „un nou început” în relația bilaterală.

Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Victoria Musteață, manager de Comunicare Corporativă&CSR Orange Moldova

Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Eugen Muravschi, fost bursier Vaclav Havel al Europei Libere la Praga, redactor la sic.md

Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Adriana Pricop, profesoară de limba și literatura română.

Senatul Statelor Unite a început să dezbată vineri, 5 martie, planul de ajutorare economică de 1,9 trilioane de dolari al președintelui Joe Biden, lansându-se în foarte probabile dispute îndelungate asupra amendamentelor referitoare la felul cum vor fi cheltuiți banii.Proiectul își propune să combată efectele pandemiei de COVID-19 și să contribuie la însănătoșirea economiei americane.El prevede plăți directe de până la 1.400 de dolari (24.000 lei moldovenești) pentru majoritatea americanilor.Sunt incluse de asemenea fonduri pentru vaccinarea anti-COVID-19 și pentru testare, ajutoare pentru state și pentru administrațiile locale, pentru școli și companiile aeriene, scutiri de taxe pentru oamenii cu venituri mici și familiile cu copii, ca și subvenții pentru asigurările medicale.Republicanii din Senat sunt împotriva proiectului, pe liderul lor, Mitch McConnell, l-a numit „o treabă pripită, prost-orientată”.Dacă Senatul aprobă totuși legea, ea va trebui trimisă înapoi Camerei Reprezentanților, controlată de democrați, pentru aprobarea finală.Democrații speră ca Biden să obțină aprobarea înaintea datei de 14 martie, când expiră unele măsuri de sprijin curente.

 Papa Francisc a făcut apel la încetarea extremismului și violențelor la începutul primei vizite papale în Irak și primei sale vizite în străinătate de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.Papa a făcut remarca într-un discurs la palatul prezidențial din Bagdad, după întâlnirea cu președintele irakian Barham Saleh, oficiali guvernamentali și lideri religioși.Papa a sosit vineri după-masă la Bagdad.„Sunt fericit că pot călători din nou, iar această călătorie simbolică este o datorie față de această țară, martirizată atâția ani”, a declarat Papa la bordul avionului, înainte să aterizeze în capitala irakiană.În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa va încerca să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani.Papa Francisc, care are 84 de ani, urmează de asemenea să oficieze un serviciu divin pe un stadion din orașul nordic Irbil.Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.

Invitata este Tatiana Tesliuc de la ziarul Expresul:

Cu un total de 36 de mii de doze de vaccin anti-covid sosite în țară din donații ale României și platformei COVAX, autoritățile moldovene continuă mai cu încredere campania de vaccinare a lucrătorilor medicali: la finalul celei de-a patra zile a campaniei mii de persoane au deja făcută prima doză. Chișinăul are promisiuni de vaccinuri gratis cât să-și vaccineze toți lucrătorii indispensabili inclusiv din sistemul de sănătate și oamenii din categoriile de risc. Dar ajutoarele nu vin toate o dată. Când o să le vină rândul la vaccinare celorlalți, este și mai incert. Pentru a imuniza 70% din populație și atinge imunitatea colectivă, Republica Moldova trebuie să mai și cumpere vaccinuri. Speranțele ieșirii din pandemie mai sunt umbrite și de creșterea numărului de cazuri noi de infectare. Dozele de vaccin aduse până acum ar putea fi suficiente pentru imunizarea tuturor lucrătorilor medicali din secțiile de terapie intensivă, reanimare și secțiile Covid. În total ar fi 7000 de persoane, spune Daniela Demișcan, șefa direcției politici în domeniul sănătății, din cadrul ministerului de profil. Ulterior, ce mai rămâne din totalul de doze se va distribui spre secțiile spitalicești cu risc înalt de contaminare, în limita volumelor disponibile. De altfel, e de reținut că pentru persoanele cărora li se administrează vaccinul, sunt puse deoparte dozele necesare pentru vaccinarea repetată, numită rappelle, astfel încât să fie garantată imunizarea eficientă.Daniela Damișcan spune că actualmente se negociază ca următoarele tranșe de donații prin intermediul platformei COVAX să ajungă cât mai curând posibil, pentru a putea încheia imunizarea întregului personal medical și a altor categorii de persoane din lista prioritară, conform planului național. Concomitent, spune ea, sunt purtate tratative în privința vaccinurilor pe care guvernul ar trebui să le cumpere, pe lângă cele 30 de procente pe care le va achiziționa tot prin intermediul platformei COVAX:„Noi nu așteptăm doar COVAX-ul să ne ofere prețul preferențial, noi ca țară am avut discuții pe parcursul ultimelor luni și cu producătorii de la Moderna, și cu producătorii de la Pfizer, negocieri directe cu dumnealor.Ei tot nu pot să ofere un preț la o cantitate exactă Republicii Moldova pentru că nu au în stoc și disponibilitatea nu este una foarte mare a acestui vaccin. Chiar astăzi avem întâlnirea cu producătorul Pfizer, am scris scrisoarea de intenție, că vrem să beneficiem, să putem procura de la ei, o să ne prezinte oferta lor și noi vom examina. Astăzi avem ședință online.”Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat vineri, în cadrul unei ședințe convocate de președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, că există resurse pentru cumpărarea unui lot de circa un milion de doze de vaccin și că achiziția lor va demara în cel mai scurt timp.Licitația ar urma să fie anunțată de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, producătorii de vaccinuri fiind solicitați să prezinte ofertele lor.Potrivit medicului epidemiolog Alexei Ceban, șeful grupului de coordonare a campaniei de imunizare, procesul decurge fără impedimente, excepție constituie câteva spitalele din Autonomia Găgăuză unde ar exista o atitudine rezervată față de vaccinare în general și vaccinuri de o anumită producție:„Acceptabilitatea crește de la zi la zi și este un lucru care ne bucură foarte mult deoarece, desigur, în fiecare țară în care a început procesul de vaccinare au fost ezitări. Toate personale ar aștepta un rezultat despre cei care primii sunt vaccinați. Dacă în prima zi am avut 750 de persoane vaccinate, deja în a doua zi au fost peste o mie și această tendință crește. De exemplu, avem 13 teritorii care au finalizat dozele care au fost distribuite la prima etapă, cele donate de România.”1810 de doze de vaccin din cele oferite de România pentru Republica Moldova au fost transmise vineri la Tiraspol. Regiunea transnistreană nu a primit deocamdată alte vaccinuri, dar liderul transnistrean Vadim Krasnoselski declara că este în așteptarea unui important lot de vaccin rusesc.

Președinta socialistă a parlamentului, Zinaida Greceanîi, își asumă un rol tot mai proeminent în procesul de guvernare, convocând de două ori în ultima săptămâna oficiali ai guvernului interimar în chestiunea luptei cu pandemia și achiziției de vaccinuri. Aceste întâlniri au reliefat o nouă temă a disputei între majoritatea parlamentară dominată de socialiști și președinta Maia Sandu: Cu cine ține și cui să i se supună guvernul interimar?O explicație a vizitelor tot mai frecvente pe care le întreprinde premierul și întreg guvernul interimar la președinta parlamentului a oferit azi liderul socialist, Igor Dodon. Vorbind în vlogul său de pe internet, fostul președinte a spus că ar fi o soluție necesară, pentru o situație în care instituția prezidențială ar respinge dialogul cu celelalte ramuri ale puterii:„Eu consider că în stat parlamentar, Parlamentul ar fi bine să-și asume acum gestionarea acestei situații. Când președinția s-a izolat, evident că rolul speakerului parlamentului, rolul doamnei președintă a parlamentului trebuie să fie primordial. De aceea, ședința care a avut loc această săptămână la parlament eu o salut și ele trebuie continuate.”Aureliu Ciocoi împreună cu guvernul său interimar și președinta socialistă a parlamentului au avut deja două astfel de întruniri, una chiar azi dimineață. Administrația prezidențială, pe de altă parte, și-a atras criticile socialiștilor din parlament și guvern, după ce a încercat joi să convoace mai mulți membri ai executivului la o ședință la președinție pe tema creditelor în agricultură.Despre întâlnirile între Grecianîi și guvern, presa a speculat că ședințele ar fi axate mai ales pe interesul socialiștilor de a aduce în țară vaccinul rusesc, după ce vaccinarea împotriva coronavirusului a început deja în R. Moldova, dar cu seruri din donațiile occidentale, prima-românească, apoi cea de pe platforma Covax. Ciocoi a negat, dar nici nu a respins că vaccinul Sputnik V, omologat între timp de agenția medicamentului, ar putea fi procurat prin sistemul de achiziții publice, dacă oferta de prețuri va fi avantajoasă.Iată însă ce a spus azi Igor Dodon despre tentativa de joi a președinției de a discuta cu unii membri ai guvernului într-o ședință: „Am văzut că președinția vrea să tragă guvernul sub ei – nu are astfel de competențe, statul este un stat parlamentar. Vedeți cum se întâmplă, stimați concetățeni – pe de o parte președinția spune că nu recunoaște guvernul, nu recunoaște nimic, pe de alta – dă indicații guvernului. Păi, sau așa, sau așa...”Președinta Maia Sandu, care încearcă împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate să obțină schimbarea actualului parlament prin anticipate, refuză să înainteze un guvern propus de socialiști, acuzându-i că s-au răzgândit să meargă la anticipate din cauza căderii din sondaje, dar fără să recunoască că s-au pripit să-și retragă guvernul.Referindu-se, pe de altă parte, în aceeași apariție de azi de pe vlogul său la scenariile politice pentru actualul impas, liderul socialist a spus că ar vedea trei soluții dacă Sandu n-o înaintează pe Durleșteanu, dintre care pe una mai ales a scos-o în evidență: cea ca lucrurile să rămână așa cum sunt până în 2023, când trebuie să se întâmple alegerile ordinare de schimbare a parlamentului: „E o situație dificilă, dar eu cred că e o situație care poate fi gestionată: eu nu văd probleme în scenariul numărul doi.”Dificultatea pe care o comportă un astfel de scenariu e cea că un guvern interimar are prea puține împuterniciri. Cum se poate rezolva asta Igor Dodon nu a spus deschis, dar o sugerează anumite acțiuni politice din ultima vreme. Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, bunăoară, a vorbit în mai multe apariții publice, inclusiv un interviu cu Europa Liberă, despre nevoia declanșării, fie și pe un timp foarte scurt, a unei stări de urgență ca cea de la începutul pandemiei. Parlamentari din grupul Pentru Moldova, pe de altă parte, au inițiat o serie de inițiative legislative în parlament, inclusiv una pentru amendarea legii privind starea de urgență, de război și de asediu. Dacă ar ajunge în agenda parlamentară și ar fi votate, amendamentele i-ar oferi guvernului lui Ciocoi dreptul să încheie contracte și să facă procurări de echipamente medicale și vaccinuri pe timp de stare de urgență generală sau doar în sănătate.Inițiativele respective au fost deocamdată doar înregistrate în parlament, iar parlamentari din opoziție spun că, fiind la limită legală, ar fi ușor contestabile și, prin urmare, extrem de riscante pentru un guvern ca cel de acum, cu puteri interimare, chiar și protejat de o eventuală declarare a stării de urgență.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis ca centrele comerciale să poată fi deschise, în anumite condiții, și la sfârșitul săptămânii, anulând o restricție tot de ea impusă luna trecută.Potrivit deciziei, administratorii centrelor comerciale vor fi obligați să monitorizeze starea de sănătate a angajaților, să măsoare temperatura clienților și să nu-i lase înăuntru fără mască.Anunțul a venit la câteva ore după ce angajații și proprietarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM) au protestat vineri în centrul Chișinăului, împotriva închiderii centrelor comerciale în weekend.Reprezentanții ÎMM au spus că măsura a fost prea dură, și că ar forța agenții economici să recurgă la concedieri.Potrivit IPN, la protest s-a scandat: „Luptați cu pandemia, nu cu locurile de muncă!”,  „Vrem echitate, nu discriminare!” etc.

Autoritățile de la Chișinău spun că 1.810 doze de vaccin anti-COVID-19 din ajutorul umanitar oferit de România au fost transmise vineri autorităților sanitare din regiunea transnistreană.Într-un comunicat de presă, Biroul politici de reintegrare din guvernul moldovean spune că preluarea și administrarea vaccinelor în stânga Nistrului au constituit subiectul unor discuții ale specialiștilor medicali de la Chișinău și Tiraspol.Sâmbătă, 27 februarie, în R. Moldova a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România.Iar joi seară au ajuns în Moldova alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății.Oficiali guvernamentali moldoveni au spus vineri că R. Moldova are bani pentru achiziționarea unui milion de doze de vaccin, sau pentru imunizarea a 70% din populație.

Uniunea Europeană se află în continuare mult în urma SUA și a Marii Britanii în cursa pentru vaccinarea populației, ba chiar și în urma Serbiei, ca să nu mai vorbim de Israel, așa încât, în fața recrudescenței epidemiei, nu puțini au fost politicienii, în diverse țări ale Europei occidentale care au început să întrebe dacă nu cumva vaccinarea ar trebui făcută obligatorie.Covidul a adus o mare schimbare în atitudini și a exacerbat conflicte vechi, dar și chestiuni de libertate personală și religioasă. Ce facem cu membrii acelor culte religioase care refuză transfuziile sanguine, de pildă? Cu atât mai puțin vor accepta un vaccin obligatoriu legal.Cum ar putea fi apoi exercitată coerciția? Cum ar putea ei fi forțați să accepte? O simplă amendă n-ar servi la mare lucru, dacă persoana, familia sau secta plătesc amenda, însă rămân focar de infecție.Apoi, în mai multe țări, vaccinarea obligatorie ar trebui să treacă mai întâi prin Curtea supremă, sau Curtea constituțională, dacă nu chiar ar trebui să treacă printr-o modificare a Constituției, altfel zis printr-un referendum național (mai puțin într-un caz cum e Belgia, unde referendumurile sunt interzise).Vaccinare obligatorie doar pentru personalul medical?În Franța, guvernul discută acum dacă în mod legal vaccinarea poate fi făcută obligatorie cel puțin pentru personalul medical. Sugestia a fost de altfel făcută chiar de Emmanuel Macron, dar guvernul studiază încă procedurile juridice.Asta n-ar fi o foarte mare noutate, pentru că în Franța personalul medical este deja obligat să fie vaccinat împotriva mai multor maladii: difterie, tetanos, hepatită și poliomielită. Cu toate astea, până acum în Franța, deși frigiderele depozitelor spitalelor sunt pline de doze de vaccinuri, doar o treime din personalul medical a primit deja o doză.De fapt, în cele mai importante țări ale Europei occidentale vaccinarea este voluntară sau opțională pentru multe boli, chiar dacă pentru unele grave, cum e hepatita B, rămâne obligatorie. Statul și instituțiile o încurajează, desigur, însă decizia, în cazul multor boli, este la latitudinea părinților. Pentru hepatita A, de pildă, țări precum Italia sau Portugalia nu au nici o prevedere, așa că vaccinarea e total opțională.Situația este identică în Statele Unite și Canada, unde, deși vaccinarea nu e obligatorie, majoritatea programelor școlare o impun, cu toate că sunt acceptate obiecțiile religioase.Astfel, vaccinarea nu este obligatorie în Marea Britanie, iar pentru multe boli - total opțională în Franța, Italia, Suedia și Elveția.În Europa de Est, vaccinarea nu e obligatorie în Ucraina și Letonia. Letonia este de altfel unică prin aceea că părinții care acceptă vaccinarea copiilor sunt puși să semneze că sunt de acord.În mod surprinzător, Marea Britanie, unde vaccinarea se aplică astăzi pe bază voluntară, a fost prima țară care făcuse vaccinul obligatoriu, în 1853, pentru a opri epidemiile de variolă. Părinții care refuzau erau atunci amendați. Vaccinarea nemaifiind obligatorie astăzi, nici măcar în școli, recent au avut loc epidemii de pojar, localizate în mari orașe cu populație densă, precum Liverpool și Manchester.Vaccinarea în școli este o chestiune aparte, ilustrată foarte bine de cazul Germaniei. Nu există o politică guvernamentală a vaccinării, însă aceasta e obligatorie în sistemul școlar. Cum școlarizarea acasă nu este permisă, toți copiii germani sfârșesc prin a fi vaccinați, chiar dacă tehnic guvernul nu o impune.Unele țări, deși nu impun vaccinarea, o încurajează intens, făcând vaccinul foarte ieftin sau chiar gratuit. Altele, precum Australia, au introdus măsuri coercitive: vaccinarea nu e obligatorie, însă părinții care nu o fac își pierd alocațiile familiale.***

Ministrul de externe al Lituaniei spune că țara sa va ignora cererea guvernului din Belarus de extrădare a liderei opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia.„Lituania a fost, este și va fi un zid de piatră în spatele căruia pot găsi refugiu toate forțele democratice persecutate”, a spus șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis. „Mesajul nostru către regimul din Belarus este – Nu vom lua în considerare cererea voastră”.Țihanovskaia s-a refugiat în Lituania la puțin timp după alegerile prezidențiale controversate de vara trecută, câștigate potrivit regimului de la Minsk de liderul autoritar Alexandr Lukașenka.Vineri, 5 martie, Procuratura Generală de la Minsk a spus că Țihanovskaia este căutată de autoritățile belaruse pentru „crime împotriva ordinii publice, siguranței publice, și statului”, și a cerut Lituaniei să o extrădeze.

Amnesty International Moldova a îndemnat autoritățile de la Chișinău „să-și corecteze de urgență eșecul” de a-i trage la răspundere pe cei vinovați de expulzarea „șocantă și ilegală” a șapte cetățeni turci în țara lor de baștină în septembrie 2018, la cererea Turciei.Potrivit unei declarații de presă Amnesty International, apelul vine înaintea unei ședințe a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei care va analiza cum s-a pus în aplicare o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului  (CEDO) în cazul profesorilor turci de la Liceul Orizont din Chișinău, expulzați de Moldova la cererea regimului autoritar al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.Amnesty International amintește că în iunie 2019 CEDO a decis că autoritățile moldovenești au încălcat drepturile cetățenilor turci la libertate și siguranță, precum și respectarea vieții de familie, și adaugă că Chișinăul „nu prea a făcut nimic în practică” pentru a implementa hotărârea CEDO.Fostul şef al SIS, Vasile Botnari, este singurul oficial moldovean acuzat penal de „abuz de serviciu” în acest dosar. El a pledat vinovat și a fost amendat cu 88.000 lei la 16 septembrie 2020, mai notează organizația pentru drepturile omului în comunicatul ei de presă.

Departamentul de Stat al Statelor Unite va onora anul acesta 14 femei „extraordinare” din Belarus, Iran și alte țări, care au dat dovadă de spirit de conducere, curaj, inventivitate și spirit de sacrificiu.Secretarul de stat Antony Blinken va găzdui ceremonia anuală International Women of Courage (IWOC) în spațiul virtual la 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, ca să le onoreze printre altele pe opozanta din Belarus întemnițată Maria Kalesnikava și pe Shohreh Bayat, arbitră de șah din Iran care a fugit din țară după ce a încălcat normele vestimentare stricte din Republica Islamică, se arată într-o declarație a Departamentului de Stat, datată 4 martie.În declarație se mai spune că pe lângă cele 14 laureate individuale, vor mai primi distincția șapte femei-lider „extraordinare”, asasinate când se aflau în slujba comunităților lor în Afganistan.

Papa Francisc a sosit vineri la Bagdad, începând prima vizită papală din istorie în Irak și prima lui călătorie internațională de la începutul pandemiei de COVID-19.„Sunt fericit că pot călători din nou, iar această călătorie simbolică este o datorie față de această țară, martirizată atâția ani”, a declarat Papa la bordul avionului, înainte să aterizeze în capitala irakiană.În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa va încerca să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani.Papa Francisc, care are 84 de ani, urmează de asemenea să oficieze un serviciu divin pe un stadion din orașul nordic Irbil.Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.

Angajații și proprietarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM) au protestat vineri, 5 martie, în centrul Chișinăului, împotriva restricțiilor de activitate comercială la sfârșit de săptămână impuse în cadrul efortului de combatere a pandemiei de coronavirus de tip nou.Reprezentanții ÎMM spun că măsura este prea dură, și că ar forța agenții economici să recurgă la concedieri.Potrivit IPN, la protest s-a scandat: „Luptați cu pandemia, nu cu locurile de muncă!”,  „Vrem echitate, nu discriminare!” etc.Ținta protestului a fost decizia din 15 februarie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică de închidere în weekend a centrelor comerciale, intrată în vigoare la 17 februarie, care afectează implicit activitatea întreprinderilor ce închiriază spații în acele centre.Protestatarii au predat la Președinție o scrisoare către șefa statului, Maia Sandu, căreia îi cer sprijinul pentru anularea deciziei din 15 februarie a CNESP.

Filmul regizorului român Radu Jude, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a câștigat Ursul de Aur la ediția din acest an a festivalului internațional de film de la Berlin, care s-a ținut online.Trivialitate, ipocrizia, dubla măsură, naţionalismul, sexismul, postcomunismul agresiv, rasismul structural etc. sînt elementele constitutive ale filmului lui Radu Jude, subintitulat, „Schiță pentru un film popular”, scrie de la Berlin corespondentul Europei Libere, William Totok. Filmul „sintetizează anumite motive, scene sau întîmplări, întîlnite şi în creaţiile sale anterioare, amplificînd provocările sale cinematografice curajoase, deja cunoscute. Acum le-a transpus în imagini uneori şocant-îndrăzneţe, dublate de un limbaj care pare a fi licenţios şi o naraţiune voit defalcată. Într-un anunţ al Berlinalei, filmul lui Radu Jude este comparat cu un triptic. Tot acolo se spune că filmul dezvăluie critic formele de pudoare restaurativă, şovinismul ipocrit, judecăţile pseudopolitice şi conspiraţionismul grotesc”. (Trailerul poate fi accesat aici.)

Premierul interimar Aureliu Ciocoi, într-un interviu cu Valentina Urus, vorbește despre cele 600 de milioane de lei, bani disponibili pentru a cumpăra vaccinuri, despre importul de Sputnik V dar și despre necesitatea unor măsuri sanitare drastice.

În pofida pandemiei de coronavirus, economia merge surprinzător de bine, susține premierul interimar Aureliu Ciocoi, care asigură că banii pentru pensii și salarii vor fi chiar dacă se prelungește actualul blocaj politic.

Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, începe o vizită de patru zile în Irak, prima vizită în această țară a unui Suveran Pontif și prima călătorie în străinătate a Papei de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.Vizita este văzută ca un semn de sprijin pentru comunitatea creștină din Irak, subminată de ani de război, persecuții religioase și criză economică  dar și o tentativă din partea Suveranului Pontif de a relansa dialogul interetnic.În ultimii douăzeci de ani, comunitatea creștină din Irak, una din cele mai vechi din lume, s-a redus de la 1,4 milioane la 250 de mii de oameni.

În România, Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat joi ministrului Justiției Stelian Ion, într-o postare pe Facebook, să explice public de urgență cum s-a ajuns la închiderea dosarului 10 august 2018. „Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici”.Reacția președintelui vine după ce marți Tribunalul București a respins cererea DIICTOT de redeschidere a Dosarului 10 August, decizia fiind definitivă.Consecința închiderii dosarului este că șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă defenitiv de răspundere penală.100.000 de oameni au protestat pe 10 august 2018 în Piața Victoriei din București cerând demisia guvernului condus atunci de prim-ministra Viorica Dăncilă din partea PSD. Protestatarii erau nemulțumiți de contra-reforma din justiție.Mitingul, la care au venit și mulți români din diaspora a degenerat fiindcă printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, iar forțele de ordine au intervenit cu gaz lacrimogen, chiar de la primele ore ale protestului. Aproape 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și 70 au fost spitalizate din cauza substanțelor folosite.A ieșit la iveală că în noaptea protestului, că existau echipe pregătite special pentru reprimarea manifestației, echipe care au răspuns unor ordine politice. 

China vrea să reformeze sistemul electoral din Hong Kong, regiunea care se bucură încă – pe hârtie – de autonomie politică, pentru a asigura că „patrioți” vor fi la putere, un semn că nu va mai tolera proteste pro-democrație. La Congresul Național al Poporului, reuniune de o săptămână a legislativului, se va discuta amendarea legislației electorale actuale. Vineri, vicepreședintele legislativului a precizat că scopul este de a elimina „ambiguitățile” care au permis până acum activiștilor pro-democrație să fie aleși în structurile administrative locale din Hong Kong.La ultimele alegeri pentru conducerile districtelor din Hong Kong, opoziția pro-democrație a câștigat majoritatea locurilor. Nu controlează însă Consiliul Legislativ, parlamentul fostei colonii britanice, dominat de forțele pro-Beijing.Amendamentele la legea electorală vin după ce China a impus în Hong Kong, anul trecut, o nouă lege a securității naționale care limitează mult autonomia politică a regiunii. Criticii atrag atenția că legea este folosită de Beijing pentru a înăbuși opoziția și dizolva organizațiile activiștilor pro-democrație din Hong Kong. Aproape 50 de activiști au fost reținuți săptămâna trecută, sub acuzația de „subminare” a securității naționale în baza controversatei legi.Hong Kong, fostă colonie britanică retrocedată în 1997, funcționează în baza principiului „o țară, două sisteme” politice dar Beijing-ul a încercat mereu să reducă această autonomie ceea ce în 2019 a dus la luni de proteste, multe violente, de stradă.

Italia a blocat un transport de 250 de mii de doze de vaccin anti Covid-19, produse de AstraZeneca, spre Australia din motiv că firma producătoare nu și-a achitat încă toate datoriile față de Uniunea Europeană. Vaccinurile blocate la export fuseseră fabricate în Italia.Italia devine primul stat UE care pune în practică o nouă reglementare europeană legată de exportul de vaccinuri anti Covid-19  iar decizia a fost aprobată de Comisia Europeană, relatează BBC. Australia a anunțat că blocarea livrării nu o va afecta în mod special.Până la sfârșitul lui martie, AstraZeneca nu va reuși să livreze decât 40%  din volumul de vaccinuri achiziționat de UE, firma invocând probleme de producție.

Statele Unite şi-au manifestat joi sprijinul faţă de decizia europenilor de a retrage rezoluţia împotriva Iranului pe care intenţionau să o depună la Consiliul guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) şi au declarat că speră ca Teheranul va fi de acord acum să dialogheze cu Washington-ul.„Sperăm cu tărie că iranienii sunt de acord să accepte să dialogheze pentru a ajunge la progrese concrete, credibile", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Europenii au decis să retragă rezoluţia în încercarea de a readuce Teheranul la masa negocierilor cu SUA, un pas înainte salutat de Iran.Fostul preşedinte american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear din 2015 cu Iranul, menit să împiedice Teheranul să utilizeze tehnologia nucleară în scopuri militare. Totodată a reactivat toate sancţiunile.Noul preşedinte american, Joe Biden, a declarat că este gata să revină la acord dacă Iranul va respecta din nou restricţiile impuse programului său nuclear prin acest acord. Teheranl vrea însă ca cel puțin o parte din sancțiuni să fie ridicate înainte de reluarea negocierilor. 

„Bani pentru salarii, pensii si ajutoare sociale sunt – și banii vor fi până la sfârșitul anului”, chiar dacă acest guvern interimar – care nu are puteri depline, mai ales când vine vorba finanțare externă – va continua, a asigura premierul interimar Aureliu Ciocoi. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, Ciocoi a mai spus că guvernul va continua să acorde indemnizația  unică de 16 mii de lei medicilor infectați cu noul coronavirus.  Din fondul de intervenție al guvernului se vor plăti și despăgubirile pentru urmașii medicilor care au decedat în legătură cu Covid-19, în total în jur de 100 de mii de lei. 

Alegerile locale şi regionale din Italia, programate iniţial pentru sfârşitul primăverii, vor fi amânate din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat joi două surse guvernamentale, în contextul unor semnale privind o înmulţire a cazurilor pe fondul răspândirii noilor tulpini, relatează Reuters.Alegerile locale din multe dintre marile oraşe din Italia, printre care Roma, Milano, Torino şi Napoli, vor avea loc între 15 septembrie şi 15 octombrie, au spus sursele, adăugând că decizia a fost aprobată de guvern printr-un decret. Alegerile locale sunt cruciale în Italia pentru că influenţează deseori politica naţională, în contextul în care liderii de partid îşi consolidează influenţa prin controlul asupra oraşelor şi regiunilor puternice.Majoritatea partidelor din spectrul politic susţin guvernul de uniunea naţională condus de Mario Draghi, fost director al Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că administraţiile locale sunt una dintre puţinele zone unde partidele îşi pot aplica fiecare propriile politici. 

„Guvernul interimar, chiar dacă ar vrea, nu i-ar putea ajuta pe agricultori”, a declarat premierul Aureliu Ciocoi. Într-un interviu cu Europa Liberă, el a argumentat că orice sprijin suplimentar ar necesita rectificarea legii bugetului, ceea ce un guvern interimat nu poate  face.Ciocoi a atras însă atenția că subdezvoltarea pieței asigurărilor este o altă problemă centrală a agriculturii din R. Moldova, unde spre deosebire de Occident, fermierii nu sunt asigurați împotriva riscurilor iminente, cum sunt seceta sau inundațiile.Cât privește problema angajaților de la Căile Ferate din Moldova, care au protestat joi la Chișinău cerând plata salariilor restante, premierul interimar a spus că guvernul nu poate interveni pentru că CFM este o întreprindere de stat în autogestiune.El a pus întreaga responsabilitate pentru criza financiară profundă în care se află întreprinderea pe „managementul dezastros”, actual și trecut. Compania are datorii de circa 600 de milioane de lei, a reamintit Ciocoi iar problema nu poate fi rezolvată decât printr-o „reformă a managementului”.  În jur de 50 de lucrători feroviari din mai multe zone ale ţării au protestat joi în faţa Parlamentului şi Președinției, cerând demisia actualei conduceri a întreprinderii de stat Calea Ferată, care nu le mai achită salariile din noiembrie anul trecut.Președintele Federaţiei Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, spune că problemele financiare cu care se confruntă întreprinderea, inclusiv datoriile salariale, datează de mai mulţi ani, iar pe fundalul crizei economice generate de pandemie s-au acutizat. Zaporojan mai afirmă că peste 6 mii de angajați nu și-a văzut banii câștigați din noiembrie, iar datoriile salariale pentru câteva luni se ridică la 100 de milioane de lei. Feroviarii protestează de câteva luni înaintând demersuri la mai multe instituţii responsabile, dar deocamdată au obținut doar promisiuni că revendicările lor vor fi soluționate, mai precizează Ion Zaporojan.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi crede că R. Moldova, confruntată cu o creștere rapidă a numărului de noi infectări cu coronavirus, are nevoie de cel puțin „o săptămână, două” de „lockdown”, de izolare acasă. Într-un interviu joi cu Europa Liberă, premierul a argumentat: „Trebuie instituite măsuri speciale de securitate sanitare. Sau înăsprim dur controlul pentru măsurile existente sau ajungem la impunerea de noi măsuri.”Totodată, premierul interimar a declarat că ar fi necesară decretarea „stării de urgență” în sănătate, ceea ce ar permite guvernului interimar să facă achiziții publice, facilitând cumpărarea de vaccinuri. „Avem aproape 600 de milioane de lei, bani de la guvern și asistență externă, pentru achiziționarea directă de vaccinuri anti Covid-19” a mai spus Aureliu Ciocoi în interviul cu Europa Liberă.El a criticat și discuția aprinsă care loc mai ales în lumea politică privind vaccinul rusesc anti Covid-19, Sputnik, afirmând că în situația actuală, critică, „este cinică politizarea vaccinurilor”. El a precizat că pentru moment, numai o firmă particulară a cerut aprobarea vaccinului rusesc în R. Moldova – ceea ce s-a întâmplat vinerea trecută. Numai aceste doze, dacă vor fi cumpărare de o firmă privată, ar putea fi distribuite „contra  cost”. Tot ceea ce se cumpără din banii statului, a asigurat Ciocoi, se va distribui gratuit.  Între timp, la Chișinău a sosit și primul lot de vaccinuri anti Covid-19, obținute de R. Moldova tot ca donație, prin platforma COVAX a OMS. Este vorba de 14.400 de doze, care se adaugă celor 21.600 donate deja de România, în ambele cazuri vaccinurile AstraZeneca. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a precizat, în interviul de joi cu Europa Liberă că guvernul a demarat deja procedura de achiziționare directă de vaccinuri, în primul rând tot prin platforma COVAX, în condiții financiare avantajoase.Guvernul trebuie să cumpere vaccinurile pentru a acoperi vaccinarea a 30% din populație, restul de 20% este din donații.

Astăzi la Chișinău se anunță 16 grade ziua, minus 1 noaptea și în zilele următoare vremea se răcește. Noaptea va ajunge chiar la minus 4 grade – vreme de primăvară! La Kiev ninge și sunt numai 3 grade. La Moscova a nins ieri – maxima astăzi abia ajunge la minus 2 grade, iar minima la minus 8... La București, astăzi se anunța 17 grade, dar în zilele următoare temperatura va scădea brusc, la fel ca la ChișinăuDin agenda evenimentelor interne consemnăm:Forumul economic regional de la Cahul – care va avea loc astăzi.Iar la Chișinău se anunță o ședinta a Comisiei electorale centrale și desigur vor continua dezbaterile între liderii politici pe tema actualei situații de blocaj politic din Moldova.Iată și câteva evenimente pe plan international:În Armenia, astăzi intră în vigoare decizia premierului Nikol Pașinian de a-l demite pe seful statului major al armatei, deși președintele Armen Sarkisian nu a semnat decretul de demitere. Tensiunile politice în Armenia continuă să fie înalte cu proteste zilnice ale celor care cer demisia premierului Nikol Pașinian și ale suporterilor săi... Ideea alegerilor anticipate – cerute de opoziție – pare să cîștige teren.În China comunistă începe congresul partiduluiÎn Irak își începe astăzi vizita de 3 zile Papa Francisc, vizită care are loc deși situația de securitate din țară este gravă, cu atacuri întețite ale militanților Statului Islamic. Este prima vizita în străînătate a Suveranului Pontif după declanșarea pandemiei de Corinavirus. Papa, în vîrstă de 84 de ani, este vaccinat anticovid. Astăzi la Bagdad, papa Francisc se va întâlni cu preoți și călugărițe catolice în Biserica Măntuirii Maicii Domnului, locul unui atac terorist din 2010 în care 58 de credincioși au fost uciși , iar atacul a fost revendicat de grupul al-Qaida din Irak , apropiat Statului Islamic.  Apoi Suveranul Pontif merge la Najaf, unde va găzdui o întâlnire interconfesională în orașul antic Ur, locul de naștere al lui Avraam, profetul celebrat atît de musulmani cît și de creștini și evrei. Papa Francis a căutat să îmbunătățească relațiile creștinilor cu musulmanii, iar întâlnirea sa cu un important lider șiit va marca un moment important al acestei vizitei . Papa are bune legături și cu un important lider sunnit, șeicul Ahmed el-Tayeb de la Cairo.În cursul dimineții vom afla și care sunt câștigătorii Urșilor de la importantul festival al filmului de la Berlin – festival care, în această primă etapă a avut loc fără public – on line. Corespondentul nostru special la Festival William Totok, va relata de acolo, imediat ce premiile vor fi fost anunțate…Și astăzi se împlinesc 75 de ani de la faimosul discurs din 1945 al premierului britanic Winston Churchill în care a vorbit despre  „căderea unei Cortine de fier” peste centrul și estul Europei „De la Stettin în Marea Baltică la Trieste în Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât pe continent. În spatele acestei linii se află toate capitalele vechilor state din Europa Centrală și de Est. Varșovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, București și Sofia, toate aceste orașe celebre și populațiile din jurul lor se află în sfera sovietică și sunt toate supuse, într-o formă sau alta, nu numai influenței sovietice, ci și, în multe cazuri, sub un control crescut al Moscovei.”

Primul lot de vaccinuri împotriva COVID-19, livrate prin mecanismul COVAX, a ajuns în Republica Moldova joi, 4 martie.

În Armenia, liderul unei fracțiuni parlamentare a opoziției a declarat că o rundă de convorbiri cu premierul Nikol Pașinian pentru organizarea de alegeri parlamentare a eșuat. Anunțul a fost făcut de Edmond Marukian, liderul fracțiunii Armenia Luminată. Confruntat cu o criză acută și cereri de a demisiona care i-au fost adresate de armată, premierul Pașinian spune că este gata să accepte solicitarea opoziției de a se convoca alegeri anticipate, doar dacă rivalii săi acceptă unele condiții. Capitala armeană este scena unor proteste rivale ale simpatizanților puterii și opoziției iar tensiunile sunt ridicate. Premierului armean i se cere demisia de la sfârșitul anului trecut, când a semnat un acord de încetare a focului cu Azerbaidjanul. Acordul a pus capăt unor lupte de șase săptămâni pentru regiunea Nagorno-Karabah între forțele etnicilor armeni și forțele azere, dar este văzut ca o cedare umilitoare din partea Armeniei.

Ambasada României la Chișinău a spus că ajutoarele oferite R. Moldova pentru lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv vaccinuri, sunt destinate și regiunii transnistrene. Citând date ale ministerului moldovean al sănătății, ambasada a informat într-o postare pe Facebook că regiunii transnistrene i-au fost repartizate între altele 1 810 doze de vaccin AstraZeneca, măști, combinezoane, mănuși și încălțăminte de protecție, dar că aceste donații nu au fost ridicate din depozitele specializate din Chișinău. Ambasada României spune că a făcut precizările „ca urmare a unor informații controversate vehiculate în data de 4 martie 2021”. Ceva mai devreme, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski declarase că cele 1 810 doze de vaccin au fost donate regiunii de Organizația Mondială a Sănătății și că vor ajunge la destinație în „timpul apropiat”. Regiunea transnistreană nu a primit deocamdată alte vaccinuri, dar Krasnoselski spune că așteaptă zeci de mii de doze de vaccin rusesc.

Problema achitării salariilor la Calea Ferată este una cu barbă.

Invitata este Mariana Colun de la anticoruptie.md