Alte 214 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.  Zece sunt lucrători medicali.Au fost confirmate și cinci decese de Covid19. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova este de 152 854 iar numărul persoanelor decedate este de 3250

În Belarus au avut loc noi marșuri de protest în întreaga țara. Protestatarii continuă să solicite demisia liderului autoritar Aleksandr Lukașenka. Ei cer, de asemenea, ca cei responsabili de represiuni violente împotriva manifestanților din ultimele cinci luni să fie trași la răspundere. Manifestările zilnice au avut loc în toată țara de când s-au anunțat rezultatele alegerilor prezidențiale din 9 august și când Lukașenka a fost considerat învingător, deși alegerile nu au fost considerate de comunitatea internaționala nici libere și nici corecte. Statele Unite și Uniunea Europeană au refuzat să recunoască realegerea lui Lukașenka drept legitimă. Agenția de știri independentă BelaPAN a informat că protestatarii au organizat cel puțin 30 de marșuri și mitinguri duminică, inclusiv în Minsk, Brest, Hrodna și Gomel. Mulți dintre protestatari purtau steaguri sau pancartele roșu-alb ale opoziției. Într-un efort de a evita arestarea de către forțele de securitate protestatarii au recurs la așa-numitele tactici „flash-mob” în care se adună în locațiile anunțate pe rețelele de socializare în ultimul moment. Organizația Națiunilor Unite a afirmat că autoritățile belaruse au reținut peste 30.000 de protestatari de la începutul protestelor masive și continue. Au existat, de asemenea, rapoarte credibile de tortură și maltratare și mai multe persoane au murit. 

Președintele Consiliului Europei și-a exprimat „o mare îngrijorare” după ce Asociația Școlilor de Studii Politice a Consiliului Europei a fost adăugată pe lista organizațiilor „nedorite” din Rusia.Într-o scrisoare datată 14 ianuarie și obținută de postul nostru de radio secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a cerut Moscovei să clarifice „circumstanțele” care au condus la decizie, pe care a considerat-o „inacceptabilă”.Procuratura Generală a Rusiei a anunțat în decembrie 2020 că a declarat Asociația Școlilor de Studii Politice cu sediul la Strasbourg ca fiind „nedorită”, cerând Ministerului Justiției să înscrie organizația pe lista acestora.O lege din 2015 permite procurorilor să închidă organizațiile „nedorite” dacă acestea sunt considerate a fi o amenințare pentru interesele naționale ale Rusiei.Într-o declarație din 6 ianuarie, cei doi coraportori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru monitorizarea Rusiei au „deplâns” decizia de a plasa Asociația Școlilor de Studii Politice pe lista rusă a organizațiilor „nedorite”. 

Avionul la bordul căreia se află opozantul rus Alexei Navalnîi a decolat. Potrivit informațiilor, aeronava aparține companiei ruse Pobeda şi urmează să ajungă la ora locală 19:20 pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Pe pagina noastră de internet, la moldova punct org, pe pagina în limba rusa, puteti urmări emisiunea LIVE a televiziunii Current time, consacrată sosirii liderului opoziției ruse la Moscova. La sfârșitul lunii trecute, Serviciul Federal al penitenciarelor din Rusia i-a cerut lui Navalnîi să se întoarcă imediat din Germania sau va fi condamnat la închisoare în Rusia pentru încălcarea condițiilor pedepsei suspendate cu închisoarea pentru acuzații pentru o presupusă fraudă din 2014. Potrivit documentelor instanței, el ar putea fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani și jumătate. Susținătorii săi intenționează să-l întâlnească pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Citând restricțiile COVID-19, aeroportul a spus că nu va permite jurnalistilor accesul în interiorul aeroportului. Aleksei Navalnîi a fost transferat în august 2020 în Germania, la spitalul Charite din Berlin, după ce i se făcuse rău la bordul unui avion care îl aducea din Siberia la Moscova. El a fost externat la 23 septembrie, după ce, conform spitalului, starea sa „s-a îmbunătăţit suficient”. Testele de laborator efectuate în trei țări europene au arătat că opozantul rus a fost otrăvit cu agent neurotoxic Noviciok. Kremlinul respinge implicarea în atacul asupra lui Navalnîi. 

Din ziua de 18 ianuarie intră în vigoare lista actualizată a statelor clasificate ca „Zonă Roșie” pentru COVID. Persoanele care vin din aceste state, direct sau în tranzit, sunt obligate să completeze fișa epidemiologică și să respecte regimul de autoizolare de 14 zile, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova. Pe lista se află:Spania, Irlanda , Malta, Andora, Cehia, Cipru, Elveția, Estonia, Georgia, Israel, Letonia, SUA, Liechtenstein, Lituania, Monaco, Muntenegru, Olanda, Panama, Portugalia, Marea Britanie și Irlanda de Nord, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Liban și Suedia, în total – 26 de state.Lista este elaborată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, este actualizată o dată la 14 zile, în ziua de vineri și intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.

În România până astăzi, 17 ianuarie, au fost confirmate în total 693 644 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus COVID – 19. 2156 de cazuri noi au fost confirmate în ultimele 24 de ore. Până astăzi, în Romania 17 221 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.În România a început vaccinarea masivă a populației, iar de vineri cea de-a doua etapa de vaccinare. Premierul Florin Cîţu a scris, într-o postare pe Facebook, că programările merg bine şi a dat asigurări că peste 75% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani se vor vaccina în perioada următoare, prezentând şi o statistică realizată de STS, conform căreia mai mult de jumătate dintre cei programaţi la vaccinare anti-COVID în etapa a doua sunt persoane de peste 65 de ani.Luni 18 ianuarie, va sosi în România a cincea tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech, cu 87.750 doze, a informat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, citat de agențiile de știri din România. 

O navă comercială sub pavilion rusesc s-a scufundat în largul coastei Mării Negre a Turciei, informează agenția Associated Press. Paza de coastă turcă a spus că nava se numea ARVIN și că echipajul navei se afla pe bărci de salvare.După ce au susținut inițial că este o navă rusă, autoritățile turce au indicat în cele din urmă că nava numită „Arvin”, arborează pavilionul Palau, o țară insulară din Pacific.„Echipajul are 13 membri. În această etapă, cinci persoane au fost salvate și două trupuri fără viață au fost recuperate", a declarat guvernatorul provinciei Bartin (nordul Turciei), Sinan Güner, citat de agenția de știri Anadolu.Potrivit acestuia, nava, al cărei echipaj este ucrainean, naviga din Georgia în Bulgaria când a fost distrusă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.Guvernatorul provinciei Bartin a anunțat naufragiul de la Inkumu din nordul Turciei și a declarat că eforturile de salvare au ajuns la cel puțin trei membri ai echipajului din cei 15 care erau pe trei bărci de salvare. Guvernatorul Sinan Guner a spus că nu au fost raportate decese. Zona a fost lovită de ploi abundente, zăpadă și vânturi puternice. Potrivit agenției turce de știri Andalou, lucrătorii de la serviciile de salvare de la paza de coastă și autoritatea de urgență a Turciei au venit la fața locului. Guvernatorul a spus că au solicitat ajutor și navelor civile pentru salvarea echipajului. 

Oficiali afgani spun că bărbați înarmați au ucis două femei judecătoare de la Curtea Supremă din capitala Kabul, ultimul dintr-un șir de crime recente . Mulți dintre cei vizați în aceste atacuri sunt civili - jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, personalități culturale, lideri religioși moderați și femei în roluri publice. Ahmad Fahim Qaweem, un purtător de cuvânt al Curții Supreme, a declarat că cele două femei se aflau într-o mașină mergând spre birou, când bărbați înarmați au deschis focul asupra vehiculului lor în aceasta dimineață. Șoferul femeilor a fost și el rănit în atac. Femeile nu au fost identificate. Poliția din Kabul a confirmat atacul și a declarat că a lansat o anchetă. Niciun grup nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Oficialii americani și afgani au dat vina pe talibani pentru valul de asasinate în marile orașe afgane , unde violența a crescut în ciuda eforturilor de pace de a pune capăt războiului de 19 ani. Grupuri de activiști pentru drepturile omului afirmă că asasinatele sunt menite să reducă la tăcere și să intimideze vocile independente și societatea civilă din Afganistan. 

377 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate ieri în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 2 cazuri sunt de import – unul din Marea Britanie și unul din Ucraina. Numărul total de teste effectuate a fost de 3146, dintre care 2868 primare și 278 repetate.Bilanțul cazurilor de COVID-19 în Moldova a ajuns la 152 640, iar cel al deceselor la 3245. 

La 17 ianuarie, Republica Moldova marchează Ziua Diplomatului. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a adresat un mesaj de felicitare diplomaților în care a precizat că o diplomație eficientă nu se poate înfăptui fără o politică internă eficientă și democrată – cităm „Nu poți obține mari succese în plan internațional, nu poți atrage investiții străine, nu poți obține asistență și nu poți promova țara ta, dacă politicienii de acasă sunt putred de corupți, dacă ei își oferă unii altora bani în sacoșe, dacă pentru ei buzunarul propriu este mai important decât țara ”. Maia Sandu a enumerat cele doua obiective esențiale ale politicii sale și anume lupta impotriva corupției și „consolidarea instituțiilor statului, inclusiv a instituțiilor responsabile de asigurarea interesului primordial al unui stat - securitatea. Doar cu instituții funcționale în domeniul securității și diplomației putem avea o politică internațională care aduce beneficii maxime țării noastre.”, se arată în mesajul președintei Maia Sandu cu ocazia Zilei diplomatului. Doamna Maia Sandu a vorbit despre relatiile reînnoite cu Ucraina și România, despre cele cu Uniunea Europeana si Statele Unite. În ceea ce privește relația cu Federația Rusă, președinta de la Chișinău spune: „Obiectivul nostru este să construim o relație reciproc respectuoasă și reciproc avantajoasă cu Federația Rusă.”, dar acest lucru nu ține numai de Chișinău, ci și de Moscova. 

La 17 ianuarie, Republica Moldova marchează Ziua Diplomatului. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a adresat un mesaj de felicitare  diplomaților în care a precizat că o diplomație eficientă nu se poate înfăptui fără o politică internă eficientă și democrată – cităm „Nu poți obține mari succese în plan internațional, nu poți atrage investiții străine, nu poți obține asistență și nu poți promova țara ta, dacă politicienii de acasă sunt putred de corupți, dacă ei își oferă unii altora bani în sacoșe, dacă pentru ei buzunarul propriu este mai important decât țara ”. Maia Sandu a enumerat cele doua obiective  esențiale ale politicii sale și anume  lupta împotriva corupției și „consolidarea instituțiilor statului, inclusiv a instituțiilor responsabile de asigurarea interesului primordial al unui stat - securitatea. Doar cu instituții funcționale în domeniul securității și diplomației putem avea o politică internațională care aduce beneficii maxime țării noastre.”, se arată în mesajul președintei Maia Sandu cu ocazia Zilei diplomatului. La rindul său, premierul interimar   Aureliu Ciocoi în mesajul său scrie – citam  ” Republica Moldova rămâne ferm ancorată în procesul de modernizare europeană, care este obiectivul principal al agendei interne şi externe a ţării.” – am incheiat citatul. 

În România un număr de 209 270 de persoane din etapa a II-a a campaniei de vaccinare au fost programate pentru imunizare, în ultimele două zile pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro. Dintre persoanele programate, 115.954 sunt adulți de peste 65 ani, 46.806 sunt persoane cu afecțiuni cronice și 46.510 sunt angajați din domenii esențiale. 

La 17 ianuarie, Republica Moldova marchează Ziua Diplomatului. Cu această ocazie, premierul interimar Aureliu Ciocoi, a transmis un mesaj de felicitare diplomațiilor moldoveni, postat pe pagina oficială a Guvernului în care se spune că „Prioritatea absolută a politicii externe este conturată clar şi pragmatic: Republica Moldova rămâne ferm ancorată în procesul de modernizare europeană, care este obiectivul principal al agendei interne şi externe a ţării.” – am încheia citatul. 

Administrația de la Tiraspol intenționează să permită persoanelor care s-au însănătoșit după Covid-19 să intre în regiunea separatistă fără a sta în izolare sau a prezenta un test negativ. Permisiunea însă va fi valabilă doar două luni după însănătoșire. Vor putea intra în regiune și cei care au primit vaccinul anti-Covid. Totuși, pentru a pleca din stânga Nistrului va fi în continuare nevoie de o aprobare din partea administrației de la Tiraspol, scrie presa din regiune.Interdicția de a circula liber a fost impusă de Tiraspol în luna martie a anului trecut, formal pentru a opri răspândirea epidemiei de covonavirus. Experții în sănătate notează însă că în ultimele luni rata de infectare în stânga Nistrului este mai mare decât media pe Republica Moldova. Aproape 28 de mii de cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar aproape 550 de persoane au pierdut lupta cu boala. 

Președintele ales al Statelor Unite Joe Biden a desemnat-o pe Wendy Sherman, care a fost principalul negociator pentru acordul nuclear din 2015 cu Iranul, pentru a ocupa a doua funcție ca importanță în Departamentul de Stat. Biden a numit-o și pe diplomata de carieră Victoria Nuland, care și-a exprimat sprijinul puternic pentru protestele de pe Maidanul ucrainian din 2014 pentru poziția a treia în ierarhia departamentului. Wendy Sherman, care a ocupat funcția de subsecretar de stat pentru afaceri politice sub președintele Barack Obama, a fost numită secretar de stat adjunct. Victoria Nuland a fost aleasă ca subsecretar pentru afaceri politice. În calitate de secretar adjunct de stat pentru afacerile europene și eurasiatice în timpul administrației fostului președinte Barack Obama ea a fost principalul diplomat american la fața locului la Kiev și Moscova în timpul revoltei pro-democrație din Ucraina și anexarea ulterioară a Peninsulei Crimeea la Rusia. 

Autoritățile din Washington, D.C. și din capitalele statelor americane sunt pregătite pentru demonstrații potențial violente în zilele care preced învestirea președintelui ales Joe Biden. Mii de trupe armate ale Gărzii Naționale au fost dislocate la Washington într-o demonstrație de forță fără precedent. Importante zone din capitală au fost blocate pentru cel puțin cîteva zile. Între timp, guvernatori din Statele Unite – din 50 de state ! - au facut apel la trupele Gărzii Naționale și unii au declarat stare de urgență în anticiparea demonstrațiilor înainte de inaugurarea prezidențială din 20 ianuarie. Tensiunile au crescut la Washington, pe 16 ianuarie, în urma rapoartelor despre arestarea unui bărbat din Virginia care a încercat să treacă printr-un punct de control al poliției în timp ce purta acreditări false pentru a participa la ceremoniile de inaugurare și avea o armă de mână încărcată și peste 500 de cartușe. Potrivit cotidianului Washington Post, bărbatul a fost eliberat în urma unei ședințe de judecată. 

Ministrul francez de externe, Jean Yves le Drian, spune că încălcările continue ale Iranului ale acordului nuclear încheiat cu puterile mondiale în 2015 trebuie să ducă urgent la revenirea la acord a Teheranului și Washingtonului. Comentariile șefului diplomației Parisului au fost făcute într-un interviu publicat ieri, cu doar câteva zile înainte ca președintele în exercițiu american Donald Trump - care a retras Statele Unite din acord – să-și părăsească funcția. Având în vedere alegerile prezidențiale din Iran din iunie, Le Drian a spus că este urgent să li se transmită iranienilor mesajul că activitățile lor de îmbogățire a uraniului au mers suficient de departe și să readucă Iranul și Statele Unite în acord. Tensiunile dintre Washington și Teheran au crescut de când Donald Trump a retras Statele Unite din acord și a impus sancțiuni ca parte a unei campanii de „presiune maximă”. Le Drian a declarat ziarului Journal du Dimanche că rezultatul acestei atitudini „a crescut doar riscul și amenințarea”, adăugând că – cităm - „acest lucru trebuie să fie oprit deoarece Iranul și - spun clar acest lucru - sunt în proces de achiziție de armament nuclear”. Teheranul a negat întotdeauna că a urmărit arme nucleare, spunând că programul său nuclear este strict în scopuri civile. 

Liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi urmează să se întoarcă astazi în Rusia din Germania, în ciuda intenției declarate a autorităților ruse de a-l aresta și de a-l condamna la ani grei de închisoare. Navalnîi a anunțat pe 13 ianuarie că se va întoarce în Rusia, în ciuda faptului că a primit o notificare că Serviciul Federal Penitenciar (FSIN) al țării va solicita arestarea sa. La sfârșitul lunii trecute, FSIN i-a cerut lui Navalnîi să se întoarcă imediat din Germania sau să fie condamnat la închisoare în Rusia pentru încălcarea condițiilor pedepsei suspendate cu închisoarea pentru acuzații de fraudă din 2014. Potrivit documentelor instanței, el ar putea fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani și jumătate. Susținătorii săi intenționează să-l întâlnească pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Citând restricțiile COVID-19, aeroportul a spus că nu va permite jurnaliștilor accesul în interiorul aeroportului. În ajunul întoarcerii sale, Navalnîi a mulțumit Germaniei pentru ajutorul acordat. 

Marea Britanie și- a anunțat planurile de a găzdui un summit al națiunilor Grupului celor Șapte (G7), care ar marca prima adunare oficială a liderilor țărilor după inaugurarea președintelui SUA Joe Biden. Oficiali britanici au declarat că summitul a fost programat în perioada 11-13 iunie în Golful Carbis, un oraș de coastă din Cornwall, sud-vestul Angliei. Evenimentul ar marca prima întâlnire față în față a liderilor celor mai avansate economii și democrații din lume de la summitul din 2019 din orașul francez Biarritz. Națiunile din G7 sunt Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia. Marea Britanie deține președinția rotativă a acestei oeganizații în acest an. 

Germania a transmis Rusiei transcrierile interviurilor realizate de autoritățile sale cu Alexei Navalnîi și a cerut Moscovei să efectueze o investigație completă cu privire la otrăvirea politicianului rus de opoziție. Liderul opozitiei ruse a spus că se va întoarce în Rusia, în ciuda faptului că a primit notificarea că Serviciul Penitenciar Federal (FSIN) că va solicita arestarea sa, pregătind scena pentru o nouă confruntare potențial dramatică între Kremlin și Navalnîi, unul dintre cei mai aprigi critici ai politicii președintelui Vladimir Putin. La sfârșitul lunii trecute, FSIN i-a cerut lui Navalnîi să se întoarcă imediat din Germania sau va fi condamnat la închisoare pentru încălcarea condițiilor pentru o condamnare cu suspendare pentru o presupusa frauda din 2014 . Potrivit documentelor instanței, el ar putea fi condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani și jumătate. 

„Holdingul Sheriff, care controlează de facto nu doar viața economică, ci și pe cea politică a regiunii transnistrene este o tumoare canceroasă care a pătruns în toate domeniile și împiedică o dezvoltare normală și sănătoasă a Transnistriei”, se spune într-o scrisoare deschisă semnată de liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, aflat de peste doi ani în detenție la Tiraspol pentru organizarea unui miting pașnic. Scrisoarea este adresată liderului administrației separatiste, Vadim Krasnoselski.Oleg Horjan cere eliminarea holdingului Sheriff și a oamenilor afiliați acestuia din toate instituțiile și judecarea lor în cadrul unor procese publice. Alte puncte din scrisoare cer eliminarea schemelor de corupție și contrabandă și reorientarea tuturor resurselor către oameni și dezvoltarea regiunii. Horjan mai cere eliberarea tuturor deținuților politici din închisorile transnistrene, încetarea persecutării oponenților politici și organizarea de alegeri libere și democratice. Pe lângă Oleg Horjan, în închisorile din stânga Nistrului mai sunt închise și alte persoane care au criticat actuala putere de la Tiraspol, iar mai mulți activiști au fost nevoiți să fugă din regiune pentru a evita persecuțiile.Scrisoarea a fost publicată pe rețelele de socializare de fostul deputat și consilier al lui Oleg Horjan, Alexandr Samonii, care a fost nevoit să fugă din regiunea transnistreană anul trecut, când s-a aflat că administrația de la Tiraspol i-a deschis dosar penal, acuzându-l de „extremism”.Horjan a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru organizarea unui miting pașnic în centrul Tiraspolului, pe 6 iunie 2018, împotriva actualei puteri. Partidul Comunist din regiune este în opoziție față de Partidul Obnovlenie, subordonat holdingului Sheriff, care controlează puterea executivă, legislativă, precum și fluxurile economice din stânga Nistrului. Asociația Promo-lex de la Chişinău a anunțat că dosarul lui Horjan a fost pus pe rol la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.Atât susținătorii lui Horjan de la Tiraspol, cât și Chişinăul oficial tratează acest caz drept unul motivat politic. Administrația condusă de Vadim Krasnoselski a crescut presiunea asupra oponenților din regiunea separatistă, unde pe 29 noiembrie au avut loc alegeri așa-zise legislative, iar la sfârșitul acestui an va fi ales și așa-numitul „președinte”.

Premierul României Florin Câțu a declarat, sâmbătă, legat de problemele de funcționare a platformei de programare pentru vaccinarea împotriva COVID, că „se lucreză non-stop pentru rezolvarea acestora". El a mai spus că locurile s-au epuizat în unele zone și pentru că nu mai este vaccin, dar că aceste întârzieri în livrare vor fi recuperate, iar până în septembrie vor putea fi vaccinați 10,4 milioane de români.Legat de centrele de vaccinare, Florin Câţu a susținut că săptămâna viitoare se va ajunge la 300 de centre de vaccinare şi că ţinta este un total de 932 de centre ]n Romania. Și premierul Câțu și președintele României, Klaus Johannis, s-au vaccinat în fața camerelor de luat vederi. 

În România au fost confirmate, în ultimele 24 de ore, 3.218 de cazuri de COVID-19 și 66 de decese, anunță sâmbătă Grupul de Comunicare Strategică informeaza agenția Mediafax. Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 691 488 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 620 058 dintre ele au fost declarate vindecate.În intervalul 15.01.2021 (10:00) – 16.01.2021 (10:00) au fost raportate 66 de decese (42 bărbați și 24 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Brăila, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj,Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și București. 

Franta, Marea Britanie și Germania au avertizat Iranul să nu înceapă lucrul cu combustibil pe bază de uraniu metalic pentru un reactor de cercetare, spunând că acesta contravine acordului nuclear din 2015. „Încurajăm insistent Iranul să pună capăt acestei activități și să revină fără întârziere la respectarea deplină a angajamentelor asumate în cadrul Planului de Acțiune Comprehensiv Comun, dacă este serioasă păstrarea acestui acord" se arată într-o declarație comună publicată astazi - 16 ianuarie. „Producția de uraniu metalic are implicații militare potențial grave”, se mai arată în declarație, menționând că, în cadrul acordului nuclear din 2015, Iranul s-a angajat să nu se implice în producția de uraniu metalic sau să efectueze cercetări și dezvoltări privind metalurgia uraniului timp de 15 ani. Agenția Internațională pentru Energie Atomică, cu sediul la Viena, a declarat pe 14 ianuarie că Iranul a informat că țara a început să instaleze echipamente pentru producerea de uraniu metalic, într-o altă încălcare a acordului nuclear din 2015.În ultimele luni, Teheranul și-a redus treptat angajamentul în temeiul acordului nuclear ca răspuns la decizia președintelui american în exercițiu, Donald Trump, de a retrage unilateral Statele Unite din acord în 2018 și de a reimpune sancțiuni regimului iranian. Tensiunile dintre Teheran și Washington au crescut de atunci.Președintele ales al SUA, Joe Biden, care a fost vicepreședinte când a fost semnat acordul, a declarat că SUA se vor alătura acordului dacă Teheranul revine la respectarea lui strictă. Marea Britanie, Franța și Germania au avertizat la începutul acestei luni că Iranul „riscă să compromită” șansele de diplomație cu Washingtonul după ce Teheranul a anunțat că începe să îmbogățească uraniul cu o puritate de 20%, o acțiune care încalcă prevederile acordului din 2015. 

Noi măsuri restrictive au fost introduse de guvernul Italiei pe fondul combaterii răspândirii infecției cu virusul Covid 19 pentru perioada 16 ianuarie – 5 martie 2021, informează Ambasada Republicii Moldova în Italia, potrivit Newmaker.md.Astfel, până la 15 februarie 2021 rămâne în vigoare interzicerea deplasărilor între regiuni sau provincii autonome, cu excepția celor motivate de necesități de muncă, situații de urgență sau de sănătate. De asemenea, este interzisă circulația pe întreg teritoriul Italiei între orele 22.00-05.00. În continuare se acceptă întoarcerea la reședință sau domiciliu;-vizitele la rude sau prieteni vor fi permise între orele 05.00 – 22.00, o dată pe zi – maxim două persoane (cu excepția minorilor cu vârsta sub 14 ani, a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor din aceeași locuință care nu sunt autosuficiente) și doar în cadrul aceleiași regiuni pentru zona galbenă și în cadrul aceleiași comune/oraș pentru zonele portocalii și roșii;-vor fi permise deplasările în cadrul aceleiași localități, între orele 05.00-22.00 și în afara localităților cu mai puțin de 5 000 de locuitori, pe o rază de 30 km, fără a putea merge în capitale de provincie;-a fost stabilită așa-numita zonă „albă” – regiunile în care timp de trei săptămâni consecutive numărul de infecții va fi mai mic de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori.–rămân în continuare în vigoare prevederile ce interzic intrarea în Italia a persoanelor care în ultimele 14 zile au vizitat sau tranzitat Republica Moldova, cu excepția celor care vor prezenta motive doveditoare de: a) muncă; b) urgență absolută; c) sănătate; d) studii; e) întoarcerea la domiciliu sau la reședință. Aceste persoane au obligația de a completa și prezenta, transportatorului la îmbarcare sau persoanei autorizate să efectueze controlul, o declarație pe propria răspundere cu obligația să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile la sosirea în Italia. 

Benzina, motorina și gazul petrolier lichefiat s-au scumpit considerabil, noaptea trecută, la benzinăriile companiei Petrom Moldova, iar în câteva zile și celelalte rețele de benzinării vor opera majorări, scrie Mold-street.În cazul benzinei, majorarea este cu un leu și 60 de bani, adică cu circa 10%. Acum un litru de A 95 costă 17 lei și 75 de bani, față de 16 lei și 15 bani, cât costa ieri.Motorina s-a scumpit cu un leu și 10 bani (8,1%), de la 13.55 la 14,45 lei/litrul. Și prețul gazului lichefiat a crescut cu 60 de bani (6,3%), până la 10 lei și 12 bani. 

Uniunea conservatoare creștină-democrată a Germaniei (CDU) l-a ales pe Armin Laschet, guvernatorul landului Renania de Nord-Westfalia ca noul său lider. Laschet, în vârstă de 59 de ani, l-a învins pe Friedrich Merz. Laschet a câștigat 521 de voturi față de 466 obținute de Merz; un al treilea candidat, proeminentul parlamentar Norbert Roettgen, a fost eliminat în primul tur de vot. În discursul său de victorie, Laschet a promis că va face eforturi pentru ca partidul să se descurce bine în viitoarele alegeri regionale și să păstreze funcția de cancelar. Laschet este lider adjunct al CDU din 2012. Sondajele de opinie arată că partidul creștin democrat are cele mai mari șanse să câștige alegerile federale din acest an. Miza este așadar conducerea Germaniei după epoca Angelei Merkel, care a anunțat că se retrage după 16 ani de conducere a Germaniei. Ea este cancelar din 2005. 

Președinta Maia Sandu spune că are o echipă care ar putea forma un guvern foarte bun, însă lipsa unei majorități parlamentare care să susțină noul Executiv o împiedică să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, a declarat președinta Moldovei pe postul de televiziune RTR Moldova..Maia Sandu spune că votarea unui guvern de către actualul Parlament, și demisia ulterioară a respectivului Executiv nu vor face altceva decât să amâne pentru o perioadă nedeterminată alegerile parlamentare anticipate.Șefa statului moldovean a mai spus că așteaptă decizia Curții Constituționale privind posibilitatea autodizolvării Parlamentului, sesizare depusă de Partidul Acțiune și Solidaritate și abia apoi va lua o decizie în vederea depășirii crizei politice .Potrivit Constituției, există două posibilități de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate: dacă timp de 3 luni parlamentul nu votează proiecte de lege sau dacă eșuează două tentative de învestire a unui nou guvern. 

Guvernatori din mai multe state americane au chemat trupele Gărzii Naționale și au declarat stare de urgență în așteptarea demonstrațiilor de dinainte de învestirea președintelui ales Joe Biden.FBI a avertizat cu privire la potențialul de violență la toate capitolele din statele americane și a declarat că urmărește o „cantitate extinsă de discuții online”, inclusiv apeluri la proteste armate. Autoritățile au pus în aplicare măsuri de securitate pentru a evita tipul de violențe care au avut loc la 6 ianuarie la Washington, când o mulțime de susținători ai președintelui Donald Trump au luat cu asalt Capitolul în încercarea de a preveni validarea finală a victoriei democratului Joe Biden. Guvernatorii din Maryland, New Mexico și Utah au declarat stare de urgență. Un gard înalt, cu bobine de sârmă ghimpată, deasupra lui a fost ridicat în jurul Capitoliului. Aproximativ 20.000 de soldați ai Gărzii Naționale vor fi implicați în asigurarea securitatii capitalei Statelor Unite.

CDU, partidul creștin-democrat din Germania , își alege sâmbătă noul președinte. În cursă s-au înscris trei candidați, iar învingătorul are șanse reale ca, după alegerile parlamentare din luna septembrie, să devină noul cancelar al Germaniei, dacă CDU ar câștiga viitoarele alegeri din luna septembrie. Sondajele de opinie arată că partidul creștin democrat are cele mai mari șanse să câștige alegerile federale din acest an. Miza este așadar conducerea Germaniei după epoca Angelei Merkel, care a anunțat că se retrage după 16 ani de conducere a Germaniei. Ea este cancelar din 2005. Centristul Armin Laschet, conservatorul Friedrich Merz şi expertul în politică externă Norbert Roettgen sunt cei trei candidați pentru conducerea CDU. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, moldova.europalibera.org, AICI.