Președintele turc Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze mărfurile franțuzești

Europa Libera, 26 octombrie 2020 20:10

Președintele turc Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze mărfurile franțuzești, după ce relațiile dintre Turcia și Franța, țări aliate în NATO, s-au înrăutățit în urma poziției intransigente pe care președintele francez Emmanuel Macron a luat-o față de Islamul radical.Apelul făcut de Erdogan în 26 octombrie a venit la două zile după ce liderul de la Ankara l-a trimis pe președintele Franței la un consult psihiatric, motiv pentru care Parisul și-a rechemat ambasadorul din Turcia.Erdogan l-a trimis pe Macron la medic din cauză că acesta a declarat că Franța nu va renunța la caricaturile profetului Mahomed, după ce un profesor francez a fost asasinat de un islamist radical cecen pentru că a arătat aceste caricaturi la clasă.Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unele dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe clădiri. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 2 ore
12:40
Președinta aleasă Maia Sandu și-a anunțat prioritățile pentru perioada imediat următoare, după învestirea în funcție (care ar urma să aibă loc până la sfârșitul lui decembrie). Republica Moldova nu va putea rezolva toate problemele „într-o zi, printr-o minune”, ci prin acțiuni întreprinse „zi de zi, pas cu pas, așa încât oamenii să simtă îmbunătățirea situației”, a spus Maia Sandu, adăugând că aceasta își propune să facă din prima zi de mandat.„Situația este urâtă, proastă, în cam toate domeniile. Ne aflăm într-o criză sanitară și economică foarte mare, țara a fost izolată pe plan internațional din cauza iresponsabilității autorităților, oamenii au fost privați de ajutoare, iar între timp fărădelegile continuă fără nicio opreliște”, a declarat Maia Sandu, într-un briefing de presă, la sediul PAS.Între prioritățile sale ea a numit „o politică externă pozitivă”, scoaterea țării din izolarea internațională, asigurarea bugetului cu resursele necesare pentru sistemul medical, pentru economie și pentru „oamenii care s-au pomenit într-o situație foarte grea din cauza acestor crize”, precum și pregătirea și întreprinderea unor „acțiuni ferme pentru combaterea corupției”.Maia Sandu s-a adresat cetățenilor și în limba rusă, lansând un îndemn la solidaritate. „Știu că nu ați votat pentru lozinci geopolitice, ci pentru schimbări concrete în țara noastră și în viața voastră. Și eu prețuiesc fiecare vot, indiferent pentru cine ați votat. În fața noastră a tuturor se află obiective complexe. Țara noastră a fost folosită mult timp în scopuri personale, și de către cei care se numeau pro-europeni, și de cei pro-ruși. Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de solidaritate socială pentru rezolvarea unor probleme complicate”, a declarat președinta aleasă Maia Sandu, avertizând împotriva discursului „divizant” al politicienilor „care încearcă să câștige capital politic”.
Acum 4 ore
11:40
Președinta aleasă Maia Sandu a lansat un îndemn către cetățeni să aibă în continuare grijă de sănătatea proprie, a familiilor lor și să fie „solidari cu cei mai vulnerabili”. „Știu că am obosit cu toții, știu că această situație creată de pandemie devine tot mai apăsătoare și tot mai dificilă pentru noi, dar pericolul cel mare nu a trecut. De responsabilitatea și solidaritatea noastră depinde sănătatea noastră și a celor din jurul nostru”, a spus Maia Sandu, într-un briefing de presă susținut la sediul partidului PAS. Ea a îndemnat cetățenii să poarte mască și să amâne „petrecerile și alte evenimente pentru mai târziu”. „Vă rog foarte mult să ne solidarizăm și să fim buni unii cu alții, pentru că doar așa putem să depășim această perioadă dificilă, doar prin responsabilitate și bunătate putem să ieșim cu bine din această situație grea”, a mai declarat Maia Sandu.Marți, ministerul sănătății anunța peste 1 200 cazuri noi confirmate de COVID și 19 decese provocate de infecție. De la mijlocul lunii noiembrie, numărul cazurilor de infectare a crescut simțitor, între 1200 și 1600 înregistrate zilnic. Potrivit informațiilor oficiale, în total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești sunt internați 3446 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 245 în stare extrem de gravă (43 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată). În tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19 se află 4892 persoane, iar 27 622  sunt sub supraveghere la domiciliu. De la începutul pandemiei, bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 99 633 cazuri. În total, 82 335 persoane au fost tratate de COVID-19. 
11:30
Joi, la Chişinău va avea loc a doua ediţie a congresului tinerilor activi din mediul rural, care îşi propune promovarea activismului incluziv, dar şi crearea unei platforme de discuţii şi schimb de experienţă. O convorbire cu Ruslan Stânga, director executiv al Institutului pentru Iniţiative Rurale. Europa Liberă: Multe voci constată că nevoile și provocările tinerilor deseori sunt lăsate în grija ONG-urilor. La nivel local, e nevoie de un efort comun al tinerilor, autorităților publice și chiar al sectorului privat, iar o colaborare între toți acești actori ar trebui să dea rezultate. De ceva timp, institutul în fruntea căruia vă aflați încearcă să demonstreze că grupurile de inițiativă din rândul tinerilor pot produce un impact de durată în comunitate, însă e nevoie de sprijin, pentru că în provincie se întâmplă des ca vocea tinerilor să nu treacă dincolo de porțile școlii. De ce ați ales mediul rural?Ruslan Stânga: „În primul rând, Republica Moldova este o țară rurală. Vorbeam chiar cu câțiva colegi, experți în domeniul statisticii și noi putem să zicem liber că suntem cea mai rurală țară din Europa. Și de aici pornesc toate obiectivele, inclusiv ale mele ca și cetățean mă interesează, dar și ca director al unei organizații nonguvernamentale care ne-am propus să ocupăm această nișă, neocupată de nimeni, deocamdată. Și vrem să avansăm în tot ceea ce înseamnă dezvoltare rurală, nu agrară, căci se face o confuzie, cum este chiar acum la minister...”Europa Liberă: Țară rurală, cu localități depopulate, iar acolo unde este depopulare, acolo se consideră că nu este tineret?Ruslan Stânga: „Este adevărat. Să ne uităm un pic la statistici, numărul tinerilor s-a micșorat. Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), la începutul anului 2020 erau 706 mii de tineri, în 2014, să comparăm, avem cu 26% mai puțini, doar în șase ani am pierdut 26 la sută, în doar patru ani avem mai puțini cu circa 119 mii tineri, doar în șase ani am pierdut așa de mulți tineri. Vedem că populația de tineri scade, la sat nu scade, pentru că după 15-16 ani este vârsta când absolvesc treapta gimnazială și până atunci se mai regăsesc, după care pleacă. Dar, uitați-vă, în decurs de 10 ani trebuie să se afirme profesional și personal. Mă refer la cei de 15-16 ani și 25-26 de ani. Exact aici se măsoară și rata participării tinerilor la vot, de la 18 până la 25 de ani este categoria celor care participă cel mai puțin. Aici ce vreau să vă zic? Că anume acest interval de timp de 10 ani este crucial în afirmarea profesională și personală a tinerilor și dacă statul nu reușește să-i atragă și să-i păstreze în țară, atunci să știți că suntem într-o situație destul de alarmantă, chiar sinistră, aș spune.”Europa Liberă: Lipsa infrastructurii, lipsa locurilor de muncă, salarii prost plătite, faptul că părinții au ales să-și câștige bucata de pâine peste hotare și și-au găsit un rost acolo, și-au adus și odraslele, cum mai motivați tinerii să rămână în mediul rural?Ruslan Stânga: „Toate cele pe care le-ați menționat sunt valabile, dar eu m-aș opri la un bloc de probleme care se numește neatractivitatea Republicii Moldova. Republica Moldova nu mai este atractivă pentru tineri, de fapt, continuă să rămână neatractivă pentru tineri dat fiind câțiva factori: sărăcia și serviciile acordate de stat. Mă refer nu la serviciile sociale, dar, în primul rând, la serviciile educaționale și de afirmare profesională. Tinerii nu sunt „vânați” de către autorități ca să-i atragă în economia țării sau în procesul de dezvoltare a țării.”Europa Liberă: Asta ar însemna că nu sunt tratați ca o valoare?Ruslan Stânga: „Da, inclusiv acest lucru. Cred că politicienii și cei care sunt implicați în forjarea politicilor de integrare a tinerilor înțeleg și își dau seama, dar această neputință persistă de mai mult de trei decenii. Nu știu niciun guvern care a putut să arate cum poate să schimbe acest statu-quo. Ceva nu merge și noi trebuie să trecem la momentul actual de la politica de supraviețuire în domeniul de integrare a tinerilor, trebuie să trecem la o politică de dezvoltare mai „agresivă”, mai pro-activă, uneori chiar cu anumite riscuri.”Europa Liberă: Ce ar include această politică „agresivă”?Ruslan Stânga: „Să valorificăm inovația. Asta ar însemna anumite riscuri. Uitați-vă, inovația în procesul educațional. Asta ar însemna să nu ne axăm doar pe ce, ci și pe cum, nu doar pe reparația școlilor în vederea schimbării acoperișului și a geamurilor, ci pe echiparea sălilor. Acest exercițiu de transformare a infrastructurii trebuie să fie făcut luând în calcul dimensiunea umană și dimensiunea ce-i interesează pe tineri. Și atunci, ce contează foarte mult e pur și simplu consultarea sistematică a tinerilor: Ce părere aveți voi? Cum ați vrea voi să fie lucrurile? Ce ați dori să se facă?”Europa Liberă: Dar cine azi le mai cere sfaturile, sugestiile tinerilor?Ruslan Stânga: „Să știți că se mai schimbă lucrurile, vreau să fac un mic compliment Ministerului Educației. Cel puțin, nu se mai opune ideii și sunt parteneri de dezvoltare care au foarte multe proiecte acum în derulare, dar nu este suficient. Ca viața să se miște din loc, este nevoie de o sinergie din mai multe sectoare, inclusiv sectorul privat. Apropo, în Republica Moldova avem la momentul actual 13 centre de excelență, vorbim de învățământul profesional, este bine, dar nu este suficient și sunt lucruri de îmbunătățit acolo. Deci, este bine, dar este loc de mai bine. Guvernul trebuie să ia o poziție mai pro-activă în organizațiile parlamentare și parteneri și să riște un pic mai mult. Ce înseamnă să riști? Înseamnă să dai frâu liber imaginației și să transformi tot ce ține de domeniul tineretului într-o aventură, s-o transformi într-un laborator de idei care să genereze idei și să atragă tineri în acest proces de generare a ideilor.”Europa Liberă: Tinerilor mereu li s-a reproșat că ei sunt nehotărâți, că ei nu știu ce vor, că nu le pasă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Și atunci, e vina lor sau e vina societății că nu ar avea suficiente politici pentru tineret? Ruslan Stânga: „Cum e construită însăși societatea noastră în Republica Moldova, trebuie cineva să-și asume un rol de reformator, trebuie să-și asume cineva rolul că vrea să schimbe lucrurile din talpă. Deci, ceea ce a fost până acum au fost politici de subzistență sau politici de a menține, mai rău să nu fie. Cred că politicienii au vreun cuvânt de spus, pentru că politicienii sunt nu doar cei care fabrică idei și fabrică legi, ci și cei care sunt un exemplu. Și, uitați-vă, arătați-mi partide sau politicieni care la un moment dat nu s-au discreditat. Arătați-mi măcar unul. Și atunci cred că cineva trebuie să-și asume idei. Uitați-vă, de exemplu, la o lecție, să zicem de matematică sau biologie, trebuie să fie lecția nu doar cantitativă, să aibă o pondere doar cantitativă, ci să fie și calitativă. Tânărul să vină cu entuziasm, să-i placă atât de mult și aceasta este posibil, inclusiv integrarea educației civice la toate nivelurile. Cum se face în Republica Moldova? Iarăși intrăm într-un cerc vicios: se predă educația civică așa cum se predă. Eu aș pune nota „0”, nota „2”, dar eu cred că se poate de integrat această componentă la toate nivelurile.”Europa Liberă: Eu vă întrebam - ce vor tinerii, astăzi, în Republica Moldova? Pentru că cel mai des auzi de la generația tânără că vor distracție. Ruslan Stânga: „Este adevărat, da, vor distracție. E și normal să fie așa, este vârsta, dar dacă vă uitați și în sondaje și vă uitați la ceea ce observăm noi, Institutul pentru Inițiative Rurale, lucrăm în 72 de comunități din 23 de raioane și vedem că tinerii își doresc locuri de muncă bine plătite. Deci, tânărul vrea să se afirme profesional. Cu regret, nu prea are oportunități, deși, comparativ cu acum câțiva ani, sunt mai multe. Avem Centrul de Excelență, avem anumite insule de speranțe, dar vreau să vă zic: tinerii își doresc, ca orișicare cetățean, viață decentă.”Europa Liberă: Ce rezultate ați adunat Dvs.? Iată, de pe urma activității pe care o desfășurați și spuneți că ați reușit să antrenați atâtea comunități și atâția tineri? Ruslan Stânga: „Pe undeva am reușit, pe undeva nu am reușit. Lucrăm în 72 de comunități, majoritatea rurale; lucrăm cu 51 de ONG-uri, majoritatea fiind ONG-uri de tineret. În proiectul nostru, împuternicirea tinerilor din mediul rural, așa cum noi l-am botezat, cum noi l-am gândit, pe de o parte, ne dorim să împuternicim ONG-uri de tineret, lucrăm cu 15 ONG-uri de tineret, specific ne axăm și, pe de altă parte, vrem să împuternicim 30 de grupuri de inițiativă de tineret cărora le furnizăm resurse, inclusiv financiare, le furnizăm idei și le furnizăm oportunități de a face schimb între ei și luăm experiența americană, care este destul de bună, și o adaptăm un pic la realitățile noastre. Și vreau să vă zic că sunt mândru de majoritatea comunităților, văd scântei, văd modele de succes și acum, la congresul care va avea loc, Congresul tinerilor activi din mediul rural, vrem să vorbim și despre aceste succese, dar și să nu lăsăm trecute cu vederea anumite clișee sistemice care au fost până acum. De ce nu merge activitatea în centrele de tineret? De ce nu merge activitatea în centrele de creație? Care este problema? Vrem să discutăm împreună cu tinerii și sper să iasă ceva interesant.”Europa Liberă: Dvs. reușiți să-i antrenați pe cei mai activi. Ruslan Stânga: „Da.”Europa Liberă: Ce se întâmplă în afara celor activi?Ruslan Stânga: „Nutresc o doză moderată de optimism că totuși cei care sunt activi vor reuși să-i atragă și pe ceilalți prin propriul model. Tinerii nu vin la activități datorită unui subiect interesant sau datorită unui program pe care l-am gândit noi, vedem că tinerii vin datorită efectului de gașcă și activitățile pe care le propunem au o doză minimală de teorie și-i implicăm în comunitate, începând cu activitatea de treapta zero, activități de salubrizare. Toți sunt implicați, inclusiv copiii la plantarea pomilor și după care în procesul de luare a deciziilor. Avem tineri care sunt implicați în procesul de luare a deciziilor la nivelul CALM, deci furnizează idei primăriilor. Și vreau un pic să vorbesc de bine despre primari. Credeam înainte că primarii sunt cea mai amorfă, să zic așa, categorie de funcționari publici, dar în majoritatea cazurilor primarii oferă buget special pentru tineri numai pentru simplul motiv că cer. Iată, pentru că tinerii nu cer, nu-și revendică drepturile pe care le au și nu știu cum să facă, iată acești animatori sociali de tineret cred că este nevoie de foarte mulți, nu specialiști de tineret, care știu politici și aceștia, probabil, trebuie, dar este nevoie de animatori sociali, de acei formatori care formează un spirit de echipă. Cred că totuși nu este totul pierdut, se mai poate de făcut încă ceva în Republica Moldova.”Europa Liberă: Din observațiile Dvs., cât de mult le pasă tinerilor de viitorul țării lor?Ruslan Stânga: „Tinerilor le pasă de familia lor, le pasă de sătucul lor, le pasă de mahalaua lor. Deci, începem cu aceasta - lumea din jur îi interesează, patria sau țara, în general, încă se formează acest concept în conștiința lor.”Europa Liberă: Și cum vedeți Dvs. viitorul Republicii Moldova în următorii 10 ani?Ruslan Stânga: „Eu totuși nutresc o doză de optimism că lucrurile se vor schimba. Tinerii, după cum am văzut la alegerile prezidențiale, tinerii s-au trezit, brusc; în turul doi avem cu 27 la sută mai mult, deci numărul alegătorilor tineri a crescut, cumva acești alegători tineri s-au trezit.”Europa Liberă: De la 1 până la 15 noiembrie?Ruslan Stânga: „De la 1 până la 15 noiembrie! Vă dau date: în turul întâi avem aproximativ 125 de mii de tineri, în turul doi avem 153 de mii de tineri, aproximativ cu 27 la sută numărul lor a crescut. Deci, e posibil! Dacă știi cum să folosești instrumentele de motivare, dacă știi să cobori la nivelul tinerilor, nu mă refer aici la nivelul intelectual, ci la nivelul lor și să le vorbești mesaje pe care ei le înțeleg. Și sper ca cei care sunt bine intenționați să aibă suficiente argumente ca să convingă în special tinerii, să-i convingă nu doar să iasă la vot, dar să se implice la nivel local. Comunitățile rurale din Republica Moldova merită o a doua șansă și cred că o vor avea, dacă politicienii se vor trezi și dacă tinerii vor reuși să se trezească și să participe.”
Acum 8 ore
07:00
În noaptea dinspre 23 spre 24 noiembrie, pe la ora 01.00, am fost smuls brutal din somn de nişte focuri de artificii asurzitoare. Cu ochii împăienjeniți, am văzut prin geam jerbe de flăcări colorate, spintecând întunericul. Era un zgomot mare şi n-am mai putut să adorm mult timp după asta.Am reflectat a doua zi la aceste focuri bengale nocturne. Ce se întâmplă? Ce oameni sunt aceştia? Cum de le trece prin cap să lanseze focuri de artificii într-o noapte de noiembrie, în plină pandemie? Încerc să-mi imaginez aceşti oameni şi nu pot. Unde au crescut? Cine i-a educat? Ce idealuri au? Ce vor să realizeze în viaţă? Pentru cine au votat? Nu am nici un răspuns, oricât mi-aş stoarce creierii. Sau poate sunt nişte extratereştri? Poate nu sunt moldoveni?Că liniştea şi odihna oamenilor în Moldova e o chestiune lipsită de importanţă se ştie de multă vreme. Dar ce fel de societate e aceea în care odihna oamenilor nu contează? Şi în care poliţia are camere pe drumuri şi îi prinde imediat pe şoferii care depăşesc un pic viteza regulamentară, dar nu mişcă un deget să-i prindă pe cei cu jerbele de flăcări colorate? Când vom avea şi noi în oraş poliţişti care îi prind pe cei care distrug băncile şi scaunele din staţii, pe cei care urlă sub geamurile oamenilor?Şi eu ce trebuia să fac? Să sun la poliţie la 01.00? Păi, când poliţiştii ar fi ajuns, n-ar mai fi găsit pe nimeni. Deci ar fi trebuit eu să ies imediat afară şi să-i pedepsesc pe tipii debusolaţi, nu? Dar cum? Cu ce „instrumente”?    
07:00
Acum 12 ore
05:00
Începe o zi cu cer variabil, mai mult noros, fără precipitații semnificative. Temperaturile maxime peste zi vor fi cuprinse între 5 grade în extremitatea de nord a țării și 9 grade în sud. La Chișinău se anunță o maximă de 7 grade; vremea ar urma să continue cam în aceeași notă în toată săptămâna, singura noutate marcantă ar putea fi la weekend ninsori slabe în nord.Să răsfoim acum agenda evenimentelor interne:În R. Moldova sunt programate mai multe evenimente, multe din ele online, cum ar fi: Conferința „Moldova Cyber Week 2020”; Evenimentul de închidere a proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională; conferință de presă a președintei-alese, Maia Sandu; Forumul Mass-Media 2020; tot astăzi se lansează campania „16 Zile de Activism Împotriva Violenței în Bază de Gen”.Din agenda internațională furnizată de Reuters: ministrul de externe rus Serghei Lavrov îl primește la Moscova pe omologul său din Irak, Fuad Hussein; tot azi Lavrov va merge la Minsk, capitala R. Belarus, confruntată cu mari proteste; ministra de externe chineză Wang Yi vizitează Seulul, pentru discuții cu omologul ei sud-coreean, Kang Kyung-wha; pe plan global se marchează astăzi astăzi ziua eliminării violenței împotriva femeilor.
03:40
Președintele Vladimir Putin a avut discuții telefonice separate cu omologul său azer, Ilham Aliev, și cu premierul armean Nikol Pașinian despre implementarea acordului din 9 noiemrbie, mediat de Rusia, care a oprit războiul în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, a anunțat Kremlinul, marți, 24 noiembrie. Cei trei au discutat de asemenea despre activitatea pacificatorilor ruși, asistența umanitară pentru populația din Nagorno-Karabah, chestiuni economice și despre deblocarea căilor de transport în regiune, se mai spune în comunicatul Kremlinului, care nu oferă însă alte detalii. Discuțiile celor trei lideri au urmat vizitei întreprinse la weekend de o delegație a unor înalte oficialități ruse, între care ministrul apărării, Serghei Șoigu, și cel de externe, Serghei Lavrov, care a vizitat Erevanul și Baku. Agenția rusă de știri TASS a relatat că forțele militare armene au părăsit, marți, districtul Karvaciar (în azeră Kelbacar). Ministerul apărării de la Baku a anunțat că trupele azere au preluat controlul asupra districtului pe 25 noiembrie, conform înțelegerilor dintre părți, dar cu 10 zile mai târziu decât ar fi prevăzut inițial acordul de armistițiu. 
03:30
Președintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, și-a prezentat primii membri ai viitoarei sale administrații, despre care a spus că va ajuta la „însănătoșirea și unificarea Americii”, care „este pregătită să conducă lumea, nu să se retragă din ea”. Adresându-se națiunii marți, 24 noiembrie, alături de vicepreședinta aleasă Kamala Harris, Biden a anunțat nominalizările şi personalul esenţial pentru politica externă şi în domeniul securităţii naţionale, conform viziunii sale că Statele Unite trebuie să-și restabilească rolul de lider la nivel global. „America revine” pe scena lumii, a declarat Biden, sugerând schimbarea abordării „America mai întâi” a președintelui care își încheie mandatul, Donald Trump. Biden a mai spus că administrația sa va fi gata „să-și confrunte adversarii, fără să-și respingă aliații”. La evenimentul politic organizat în orașul Wilmington, statul Delaware, Biden a anunțat că nominalizarea sa pentru funcția de secretat de stat este vechiul său consilier, un veteran al diplomației, Antony Blinken, care „va reclădi moralul și încrederea în Departamentul de Stat al Statelor Unite”. Blinken a promis apoi că va continua cooperarea internațională în calitate de viitor șef al diplomației americane, spunând că „trebuie să acționăm cu măsuri egale de umilință și încredere”. Președintele ales Joe Biden i-a prezentat, între alții, și pe Alejandro Mayorkas, ministru desemnat pentru securitate națională, născut la Havana, în Cuba, și pe Avril Haines, director desemnat al agențiilor de informații, prima femeie care poate ocupa acest post. 
Acum 24 ore
21:30
Premierul le bate obrazul politicienilor care au candidat la prezidențiale. Ion Chicu a menționat că nimeni dintre ei nu a renunțat la întâlnirile cu oamenii, chiar dacă suntem în plină pandemie.
20:50
Comunitatea internațională și-a reînnoit, marți, promisiunile de a acorda Afganistanului ajutoare de miliarde de dolari timp de încă patru ani, dar a spus că fondurile depind de respectarea drepturilor omului în țara afectată de război. Promisiunile au fost făcute la o conferință a donatorilor, la Geneva, care a coincis cu un dublu atac soldat cu cel puțin 14 morți în provincia Bamiyan din centrul Afganistanului, pe fundalul impasului din negocierile de pace purtate de guvernul afgan cu talibanii. Donatorii și-au exprimat îngrijorarea că progresele obținute în ultimii ani, în special în domeniul drepturilor femeilor, pot fi reduse la zero de consolidarea talibanilor, corupția endemică și retragerea iminentă a forțelor americane. La peste 19 ani de la invadarea Afganistanului de către o coaliție internațională condusă de Statele Unite, care a răsturnat guvernul talibanilor și a alungat militanții Al-Qaeda, președintele american Donald Trump a dispus o nouă reducere de trupe, săptămâna trecută.
19:00
Pandemia de coronavirus a pus la grea încercare democraţia şi libertățile fundamentale, inclusiv cea la libera întrunire.
18:50
Invitata este Stela Untilă de la NewsMaker.md.
18:30
Președintelui rus Vladimir Putin nu i-a fost administrat vaccinul anticoronavirus Sputnik-V dezvoltat de stat pentru că acesta încă se mai află în faza testărilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.„Șeful statului nu poate lua parte în campania de vaccinare ca voluntar”, a declarat Dmitri Peskov citat de agenția de stat TASS. Declarația survine în aceeași zi în care dezvoltatorii vaccinului, Fondul Rus de Investiții Directe și Institutul Gamaleya, au spus că Sputnik-V are o eficiență de 95%, potrivit unor noi date interimare.Aflată în competiție cu mari companii farmaceutice internaționale, Rusia a înregistrat vaccinul în luna august, chiar înainte de a începe testările clinice la scară largă, care se mai află în curs de desfășurare pe un eșantion de 40 de mii de oameni. Putin a lăudat vaccinul și a spus că i-a fost administrat fiicei sale fără efecte adverse, cu excepția unei febre ușoare.
18:10
Ion Chicu, spune că nu își va da demisia din funcția de prim-ministru, din inițiativă proprie.
18:10
Încă 1 215 cazuri de infectare cu noul coronavirus și 19 decese printre persoanele bolnave au fost confirmate în R. Moldova, marți, spune ministerul Sănătății. A fost confirmată pozitiv aproape fiecare a doua persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la 99 633, inclusiv peste 15 mii de cazuri active. Numărul deceselor confirmate este de 2188.
17:30
Câțiva deputați socialiști au propus o inițiativă legislativă pentru a întări statutul limbii ruse, dar activiști pro-ruși spun că este o manevră populistă pentru că survine după ce socialiștii au „au pierdut puterea”. „Legea privind statutul limbii ruse” propusă de Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi a fost înregistrată la parlament, luni, și distribuită comisiilor parlamentare pentru avizare.Ea prevede că angajații instituțiilor publice, inclusiv ai întreprinderilor de stat, vor fi obligați să răspundă, să ofere informații și să asigure traducerea certificatelor și altor documente în limba rusă atunci când primesc asemenea solicitări din partea cetățenilor.„Atunci când aveau puterea reală, se ocupau strict de propriile lor probleme economice, dar acum vom auzi și despre limba rusă, și despre canalele rusești ...”, a comentat pe Facebook Igor Tuleanțev, liderul Mișcării social-politice „Patria – Uniunea Eurasiatică”, citat de Ziarul de Gardă. Liderul informal al socialiștilor, Igor Dodon, a pierdut, luna acesta, alegerile prezidențiale  la care spera să obțină un al doilea mandat de președinte, iar majoritatea parlamentară dominată de socialiști s-a destrămat.
17:30
Sponsorii și autorii vaccinului rusesc Sputnik-V împotriva COVID-19 au anunțat, marți, că cele două doze necesare pentru vaccinarea unei persoane vor fi oferite gratis cetățenilor ruși iar pe piețele internaționale vor costa „sub 20 de dolari”. Astfel, Sputnik-V va fi mai ieftin piețele internaționale decât unele vaccinuri occidentale, ca cel de 18 dolari doza dezvoltat de compania americană Pfizer, dar va fi mai scump decât vaccinul AstraZeneca, firma britanică intenționând să-l vândă în Europa cu aproximativ 3 dolari doza.Producătorii ruși și partenerii lor străini vor putea fabrica un miliard de doze, anul viitor, a mai spus fondul rus de stat RDIF, care a sponsorizat dezvoltarea vaccinului. Într-o altă declarație, sponsorul împreună cu Institutul Gamaleya, care a elaborat vaccinul și ministerul rus al sănătății au spus că Sputnik-V a demonstrat o eficacitate de 95%, potrivit unor noi rezultate ale testelor clinice. Rusia a înregistrat vaccinul încă în luna august, înainte de începerea testării clinice la scară mare. O serie de vaccinuri occidentale promițătoare urmează a fi aprobate începând cu luna decembrie.
15:30
Președintele afgan Ashraf Ghani a avertizat că o reducere a ajutoarelor externe pentru Afganistan va duce la „regrese majore” în serviciile  publice, economie și nivelul de trai, iar sprijinul internațional este important „nu doar pentru dezvoltare, dar și pentru pace”.Ghani a transmis acest mesajul participanților la o conferință a donatorilor organizată, marți, la Geneva de Națiunile Unite, într-o perioadă în care țările donatoare se concentrează pe propriile probleme cauzate de criza de coronavirus. Conferința mai are loc pe fundalul impasului în negocierile de pace purtate de guvernul afgan cu militanții taliban, în Qatar și al deciziei președintelui american Donald Trump de a reduce drastic prezența militară a Statelor Unite în Afganistan.„O reglementare politică cu talibanii este tangibilă, dar este greu de imaginat cum poate fi menținută pacea pe fundalul scăderii veniturilor, degradării serviciilor și creșterii șomajului”, se mai spune în declarația lui Ghani. Economia afgană se poate contracta cu 5,5% în anul curent, potrivit prognozei Băncii Mondiale. Afganistanul riscă însă să obțină acum mai puține ajutoare decât la precedenta conferință a donatorilor din 2016, când i-au fost promise în total ajutoare 15,2 miliarde de dolari, sau 3,8 miliarde pe an.
15:30
China a lansat, marți, o navă fără pilot înspre Lună pentru a colecta și aduce pe Pământ roci selenare într-o misiune complicată care subliniază ambițiile Beijingului în domeniul explorărilor spațiale.Potrivit agenției, Xinhua, racheta Long March 5 transportând nava Chang'e-5 a decolat de la centrul spațial Wenchang, în provincia sudică Hainan, la 4:30 ora locală.Dacă misiunea reușește, va fi pentru prima dată în ultimele patru decenii când o țară a colectat roci de pe Lună, după ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au făcut acest lucru în anii 1960 și 1970. Programul spațial chinez gestionat de armată are ambiții mari, inclusiv trimiterea oamenilor pe Lună și construcția unei stații spațiale cu echipaj la bord.
15:10
La câteva săptămâni de la retragerea sa de la guvernare, Partidul Democrat a acuzat, marți, Guvernul Chicu că ar fi renunțat să mai lupte contra răspândirii infecției de coronavirus și să asigure îndeplinirea normelor antiepidemice.„Am sperat că după alegeri executivul se va lăsa de politică și va trece la decizie și măsuri urgente, dar nu a fost să fie”, a spus liderul PD, Pavel Filip, într-o declarație de presă. Partidul său care are 13 deputați s-a retras din coaliția de guvernare cu Partidul Socialiștilor înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, lipsind guvernul Chicu de o majoritate stabilă, după ce l-a sprijinit timp de un an.Filip a mai spus că, la o rată de pozitivare de 40-50%, aproape jumătate din persoanele testate la prezența COVID-19 fiind confirmate pozitiv, R. Moldova a ajuns într-o „criză fără precedent”. PD spune că autoritățile care are fi „lăsat mâinile în jos” în lupta cu infecția, ar trebui să facă eforturi noi pentru a stabili restricții „clare pentru toți”, a asigura respectarea acestora și a trece la testarea în masă a populației cu ajutorul unor teste rapide.
Ieri
11:20
Șeful celei mai mari companii aeriene din Australia a sugerat că transportatorii globali ar putea solicita călătorilor internaționali să fie vaccinați împotriva COVID-19, odată ce vaccinul va fi disponibil la scară largă. Directorul executiv al Qantas, Alan Joyce, a declarat luni, 23 noiembrie, că transportatorul de pavilion australian intenționează să pună în aplicare această politică, care probabil va deveni „comună” pentru întreaga industrie. „Intenționăm să modificăm termenii și condițiile pentru a le spune călătorilor că le vom cere să fie vaccinați înainte să urce în avion”, a declarat Joyce pentru televiziunea australiană Network Nine. Joyce a spus că un astfel de „pașaport de vaccinare” va deveni probabil o practică standard, întrucât guvernele și companiile aeriene vor căuta să revină la călătoriile internaționale normale după lansarea unui vaccin împotriva coronavirusului. Mai multe companii farmaceutice au spus deja că au obținut rezultate încurajatoare în elaborarea vaccinului anti-COVID. 
10:10
În Nagorno-Karabah, în urma exploziei unei mine de teren, un ofițer azer a fost ucis, iar câțiva etnici armeni - reprezentanți ai administrației separatiste - și un ofițer rus din contingentul de menținere a păcii au fost răniți. Potrivit ministerului rus al apărării, incidentul s-a produs luni, 23 noiembrie, în timp ce grupul comun de pacificatori ruși, militari azeri, salvatori din Nagorno-Karabah și reprezentanți ai Crucii Roșii se afla într-o misiune de căutare a victimelor conflictului militar, încheiat acum două săptămâni cu un armistițiu între Armenia și Azerbaidjan, mediat de Rusia. Potrivit acordului, circa 2 000 de militari ruși au intrat în Nagorno-Karabah cu misiunea de pacificare, după șase săptămâni de ostilități militare, într-un conflict ce durează de mai bine de 30 de ani și în care și-au pierdut viața mii de oameni.
09:20
Parlamentul trebuie dizolvat și trebuie să aibă loc alegeri anticipate, deoarece actualul legislativ nu mai reprezintă voinţa poporului. De această părere este doctorul în sociologie Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice. Soluţia pentru situaţia creată după scrutinul prezidențial trebuie căutată în Legislativ mai curând, decât într-o posibilă demisie sau demitere a Guvernului, consideră expertul. După părerea lui, cea mai importantă schimbare generată de victoria Maiei Sandu la prezidențiale este încercarea de a recalibra clasa politică din R. Moldova.Europa Liberă: Ce schimbări ar urma să aibă loc în Republica Moldova, după această victorie obținută de Maia Sandu în alegerile prezidențiale?Vadim Pistrinciuc: „Cred că cea mai așteptată schimbare este încercarea de a recalibra clasa politică din Republica Moldova. S-au ridicat noi standarde, o așteptare imediată ar fi, poate, și data alegerilor anticipate. Văd în spațiul public că oamenii nu renunță la acest lucru și aceasta face parte inclusiv din această așteptare enormă care există în Republica Moldova ca clasa politică să se schimbe măcar câtuși de puțin, să devină mai empatică cu nevoile cetățenilor. Și a doua schimbare care corespunde și profilului președintei Maia Sandu, președintei alese, ține de niște lupte pentru a avea o justiție corectă și a avea un început de justiție normală.”Europa Liberă: Dvs. ați fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, haideți să vorbim despre soarta actualului legislativ și totuși în ce condiții se pot declanșa alegeri parlamentare anticipate. Constituția prevede două cazuri, sunt deja cunoscute: atunci când nu se adoptă legi și atunci când nu se poate învesti un nou guvern. Se coc aceste premise pentru unul din aceste două scenarii?Vadim Pistrinciuc: „Partea juridică contează mult, însă și mai mult contează voința politică și eu așteptam că, după alegeri, parcă o să se stingă subiectul acesta al alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv unele partide din parlament, din afara parlamentului vor zice: ei, măcar avem un viitor. Nu, acest lucru nu s-a stins din simplul motiv că este o mare solicitare publică și dacă există această presiune publică să se schimbe lucrurile, ea vine inclusiv pe verticală și se ridică și la liderii de partide. Am văzut partide care nu prea ar fi avantajate la prima vedere, dar deja au zis că nu văd altă soluție.”Europa Liberă: Platforma Demnitate și Adevăr, prin vocea dlui Slusari, aici, în studioul Europei Libere, a spus că formațiunea lor este gata pentru anticipate.Vadim Pistrinciuc: „Întocmai! Deci, toți înțeleg că parlamentul acesta și-a pierdut legitimitatea, a fost ales cum a fost ales, dar și-a pierdut legitimitatea nu numai din cauza alegerilor care au fost știți în ce condiții făcute și în pofida unor obiecții ale Comisiei Europene și ale Comisiei de la Veneția, dar și-a pierdut legitimitatea pe baza la ceea ce a făcut și ce nu a făcut. Ce a făcut, prin ce s-a remarcat acest parlament, prin traseism nu la pătrat, dar la cub deja? Eu credeam că pe mine nu mă poate mira traseismul politic, dar văd că inclusiv experiența mea din parlamentul trecut în aceste zile poate fi depășită. Unii în trei luni au trecut în trei partide sau ceva de genul acesta. Se încalță în aer, cum se spune la noi. Deci, este o problemă foarte mare în ceea ce ține de legitimitatea acestui parlament. Și acum, dacă analizăm și însăși perspectiva partidelor existente, foarte puține partide, probabil, partidele de centru-dreapta - PAS, Platforma DA - au niște fracțiuni destul de bine conturate și coalizate, dar am văzut că celelalte partide, celelalte fracțiuni, acolo-i cum se spune la noi în popor, „durșlak” (strecurătoare), deci, curge de aici încolo. Și imaginați-vă, chiar când vrei să mergi într-o anumită configurație de coaliție, configurație politică în parlament, nu poți să mizezi, fiindcă eu cred că situația care se întâmplă în parlament, în primul rând, afectează partidele care sunt acolo. Deci, când pleacă chiar așa, nici nu știu ce să spun, e prea de tot deja ceea ce se întâmplă acolo...”Europa Liberă: Dar, probabil, liderii de partide iau în calcul inclusiv aceste sondaje care se dau publicității, dar mai cu seamă cele care nu se dau publicității și fiecare își măsoară puterea - cât de mari șanse ar fi ca ele să acceadă în următorul parlament?Vadim Pistrinciuc: „Sigur, trebuie să facă acest lucru, însă sondajele îți arată fotografia de moment, până la momentul alegerilor - când vor fi ele, eu nu pot să mă pronunț, fiindcă încă nu este nicio procedură juridică pornită, deci nu putem încă spune că în martie sau în mai, sau în iulie, sau în septembrie, asta poate să fie deja la dispoziția aleșilor poporului. Dar este o chestiune foarte simplă în ceea ce ține de alegerile anticipate și de ceea ce se întâmplă în parlament și de liderii partidelor. Ei trebuie să înțeleagă că de calitatea oamenilor pe care îi aduc în parlament depinde și modalitatea prin care ei pe urmă se vor putea conecta în anumite coaliții, fiindcă în momentul de față eu nu cred că cineva din liderii de partid de la care au plecat atâția oameni și a treia oară au plecat sunt tare bucuroși. În ceea ce ține de sondaje, până la alegeri mai este timp, trebuie să ai o agendă foarte clară, să te restructurezi, reformezi, să faci anumite schimbări, poate anumite reașezări ale primelor persoane. Cine știe? Fiecare partid trebuie să aibă tactica lui, deci până la alegeri este foarte mult timp. Noi în aceste alegeri am avut un exemplu destul de interesant și curios: l-am avut pe Renato Usatîi, care mult timp înainte de alegeri avea un rating, în diferite sondaje, destul de departe de rezultatul pe care l-a obținut el. Într-un termen foarte scurt și cu o campanie destul de intensă, poate și populistă, cu combinații din diferite mesaje, că-i greu s-o restabilesc, dar a reușit să cucerească votul multor cetățeni. Așa a fost cu diferite partide. Eu țin minte cu ani în urmă, când sondajele cu trei luni, cu șase luni înaintea alegerilor dădeau un scor foarte mic la unele partide, dar ele îl depășeau, deci depinde foarte mult ce fac.”Europa Liberă: Pe moment, declanșarea alegerilor parlamentare anticipate depinde cel mai mult de socialiști, de voința lor politică, de interesul lor, de scenariile pe care le au și ar putea să le pună în aplicare?Vadim Pistrinciuc: „Ele depind într-o oarecare măsură de socialiști, dar socialiștii depind foarte mult și de propriii lor alegători, și de cetățeni. Chestia asta care le-a fost specifică până acum, că ei una spun și alta fac și își schimbă foarte repede părerea, de exemplu, în august 2019, Igor Dodon spunea că niciodată n-o să facă coaliție cu Partidul Democrat, vineri spunea că nu va face, iar luni deja spunea că face. Eu cred că inclusiv unul din multiplele motive din care au fost taxați este acesta, că la ei lozinca nu corespunde cu realitatea sau promisiunea cu realitatea.”Europa Liberă: Dar vrerea partidului și vrerea liderului informal Igor Dodon e una și aceeași, puneți semnul egalității?Vadim Pistrinciuc: „Dacă d-lui este înțelept și înțelege că Partidul Socialiștilor este un partid destul de solid, serios, care are ramificații, filiale puternice, are și un spectru destul de interesant de lideri de nivelul doi și trei, eu nu i-aș recomanda să încerce soarta foarte mult, să impună de fiecare dată o anumită agendă. Și eu sunt sigur că membrii Partidului Socialiștilor nu sunt tare bucuroși de acest parlament și de configurațiile politice care există. Deci, astăzi de facto un pic evident s-a făcut acolo o majoritate, „Pentru Moldova”, împreună cu fracțiunea Șor, care i-au fost destul de rivali, nu cred că mulți dintre susținătorii Partidului Socialiștilor sunt OK cu o astfel de coaliție, fie ea și neformală, că, până la urmă, dl Dodon a zis că nu va face o coaliție formală, dar va fi un vot situativ. Eu nu cred că Partidul Socialiștilor își dorește acest lucru, dar desigur că ei au dreptul să facă o altă majoritate. Este dreptul lor politic și nu trebuie să excludem factorul presiunii sociale. Presiunea poate fi destul de intensă, sunt partide extraparlamentare destul de puternice, care ar putea să exploreze această dorință a oamenilor pentru alegeri anticipate.”Europa Liberă: E partidul lui Renato Usatîi.Vadim Pistrinciuc: „Da, inclusiv. De ce nu, partidul lui Renato Usatîi? Și atunci pun și eu întrebarea ca și alți observatori ai acestor procese: ce o să se întâmple dacă vin oameni în fața parlamentului? În parlament, lucrurile sunt foarte sleite, așa, curge deja din ele, nu mai e clar unde este majoritate și unde nu este majoritate; credibilitatea multor aleși ai poporului este jos și, în mod evident, ei ar trebui să facă un calcul foarte rațional. La acest moment, nu am văzut pe cineva care să spună că este categoric împotrivă, toți admit scenariul că parlamentul trebuie dizolvat, fiindcă în mare parte este disfuncțional, inclusiv acest grup care nici nu știu din cine este creat, sincer, nu vă pot spune, văd că se schimbă lucrurile în „Pentru Moldova” și ei au declarat că s-ar putea să nu fie o chestie atât de rea alegerile parlamentare anticipate.”Europa Liberă: Până se declanșează alegerile parlamentare anticipate, cel mai probabil trebuie să se decidă soarta actualului guvern, pe care îl conduce Ion Chicu. Se insistă pe scenariul că Ion Chicu, la un moment dat, va spune că mă retrag din funcție și se creează aceste premise ca să nu fie numit un alt șef al executivului și atunci se ajunge mai ușor la alegerile parlamentare anticipate. Pe de altă parte, auzim de la fruntașii PSRM și chiar de la Igor Dodon că Ion Chicu nu ar trebui să-și prezinte demisia.Vadim Pistrinciuc: „D-lui a fost învestit în această funcție cu votul socialiștilor și al Partidului Democrat. Dacă socialiștii consideră că el trebuie să mai stea, ei trebuie să-și asume pe deplin acest act de guvernare.”Europa Liberă: Și este un guvern minoritar, da?Vadim Pistrinciuc: „Exact! Și al doilea punct: ei trebuie să asigure și votarea anumitor lucruri în parlament. Din câte am văzut la ultima ședință, multe proiecte se votează de majoritatea, practic, unanim, 80-90 la sută, mai ales proiectele sociale ș.a.m.d., dar sunt și chestii mai specifice, condiționalități, poate unele proiecte mai dureroase și atunci trebuie să vedem dacă Partidul Socialiștilor poate asigura votul. Dl Igor Dodon a spus că el poate asigura printr-un vot situativ. Înțelegem că este o modalitate de a camufla această alianță informală cu grupul „Pentru Moldova” și fracțiunea Partidului „Șor”, de care, într-un fel, d-lui se rușinează...”Europa Liberă: OK, dar chiar fruntașii socialiștilor spun că, dacă și se ajunge la o înțelegere tacită între socialiști și deputații Partidului „Șor”, electoratul acum își dă seama că se fac niște jocuri. Și atunci ar putea să-i taxeze dacă se ajunge la anticipate?Vadim Pistrinciuc: „Sigur că își dă seama de acest lucru, dar guvernarea și-au asumat-o ei, și-au asumat-o într-un moment când foarte mulți oameni îi convingeau să nu facă acest lucru și în pofida propriei promisiuni că nu vor face coaliții cu partide oligarhice, cu PD-ul, au zis ei, pe urmă - cu Partidul „Șor”. Ei au spus că nu vor face și, iată, ei spun că nu fac, dar intră în aceeași horă a câta oară. Deci, pentru ei eu cred că nu este o mare problemă, ei mizează tot timpul pe foarte multă informație unilaterală sau pe jumătate adevărată, ei au colosul acela mediatic de televiziuni și spun acolo ce vor ei. Și asta este eficient parțial, ei își păstrează electoratul acesta al lor, care zice: ei, au votat cu cine au votat, dar îs ai noștri.”Europa Liberă: Vorbim despre soarta guvernului. Câte zile ar putea să mai aibă acest cabinet de miniștri?Vadim Pistrinciuc: „Nu pot să vă spun. Eu nu pot să cunosc acest lucru, dar cert este că...”Europa Liberă: Dar care scenariu este mai bun?Vadim Pistrinciuc: „Apropo, acest guvern are program pentru un an de zile. D-lui când a venit în parlament, a cerut suport pentru un singur an de zile.”Europa Liberă: Până la alegerile prezidențiale.Vadim Pistrinciuc: „Am văzut și opinia dlui Boțan, care spune că poate fi un subiect de a se adresa la Curtea Constituțională. Are dreptate, nu știu în ce măsură asta poate fi valorificat juridic, dar chiar și legal, deci, guvernul când prezintă, prezintă și programul de activitate nu doar pentru termenul de un an de zile, dar pentru o cadență plină. Atunci poate fi și acesta un subiect, când se învestește guvernul, se învestește cabinetul de miniștri, toți membrii guvernului și programul lor. Și faptul că lipsește programul pentru o perioadă mai îndelungată poate fi un subiect... Am redat o idee care mi se pare interesantă.”Europa Liberă: Dar vă întreb, care scenariu ar fi mai de folos pentru actuala situație din Republica Moldova - să se ajungă să fie demis Guvernul Chicu sau să-și depună mandatul benevol? Vadim Pistrinciuc: „Eu nu cred că dl Chicu se ține de funcție și undeva îl înțeleg. Pe de o parte, a fost un mandat nu ușor, pe de altă parte și d-lui s-a implicat în bătălii pe care nu trebuia să le ducă – ba cu presa, ba ONG-urile, ba cu Maia Sandu. Și înțeleg că situația lui e destul de dificilă, dar cred că, în același timp, există și o parte din responsabilitate în acest guvern, care se gândește: bine, ne dăm noi demisia, dar cine se va ocupa de lucrurile curente? Cel mai bine pentru Republica Moldova ar fi ca soluția să fie găsită în parlament, să fie președinți de grupuri parlamentare care trebuie să discute, lasă să discute și formal, și informal. Părerea mea e că situația cu parlamentul este mult mai grea decât ni se pare nouă. Noi parcă am primit o relaxare, o ușurare că au trecut alegerile, parcă intrăm pe albia normalității, înțelegem că n-o să fie ușor, au să fie bătălii politice, că justiția nu se curăță atât de ușor și știm că n-o să fie simplu, dar ceea ce se observă în societate este neîncrederea totală față de acest parlament. Și, reieșind din mica experiență pe care o are acest parlament, uitați-vă la activitatea lui, căci dacă nu era această ședință pe care au avut-o recent și nu mai era o ședință în toamnă, el deja întrunea condițiile să fie dizolvat în baza faptului că nu s-au întrunit timp de două sau trei luni și n-au adoptat nicio hotărâre. Și avem câteva fracțiuni foarte incisive, foarte puternice - și Platforma DA, și PAS, și sunt alte fracțiuni mai de opoziție și, pe de altă parte, majoritatea aceasta, așa, a lehamite - ba era, ba nu era, ba nu știu cine nu ajungea, plecau unii, veneau alții... Și cu ce au rămas cetățenii? Iar legile pe justiție trebuie trecute prin parlament și dacă noi o să vrem schimbări în justiție, noi avem nevoie de un alt parlament care să fie funcțional.”Europa Liberă: Deocamdată, Igor Dodon insistă repetat că ar fi bine să se întâlnească la masa negocierilor cei care au constituit o dată o majoritate parlamentară, în vara anului trecut. E cu putință ca să se întâlnească la masa negocierilor PAS și PPDA?Vadim Pistrinciuc: „Sunt președinții grupurilor parlamentare...”Europa Liberă: Nu, dar ar fi de folos o asemenea majoritate?Vadim Pistrinciuc: „Eu înțeleg ce vrea dl Dodon. Dl Dodon tot timpul a umblat cu chestiuțe de acestea: eu să mă văd cu dânsul la colț, chestii din astea, pusul în situații dificile... Nu-i nimeni naiv deja, el trebuie să înțeleagă acest lucru, că el, numai el cu dânsul să se întâlnească. Este parlament. Cetățenii au dreptul să întrebe de la parlament, sunt grupuri parlamentare, ei au lideri de fracțiuni, ei au birou permanent, să se discute acolo.”Europa Liberă: La nivel de lideri de  fracțiuni, s-ar putea să se constituie o majoritate parlamentară din socialiști, PAS și PPDA?Vadim Pistrinciuc: „La momentul de față, eu nu văd cum, asta ar fi imposibil. Eu nu cred că cineva poate să impună acest lucru. După ce i-au învinuit de orice și-au dorit ei, eu cred că socialiștii și Igor Dodon și-au pierdut creditul de încredere atunci când el pregătea din luna iulie-august căderea acelei coaliții, el putea să demonstreze un pic mai multă statornicie și viziune de stat. A vrut pur și simplu s-o facă pe atotputernicul și a ajuns în situația în care a ajuns. Deși încă o dată spun: eu știu cu siguranță că inclusiv pe interiorul partidului îi spuneau mulți să nu facă acest lucru. Eu cred că el a vrut undeva să-l copie pe Vladimir Plahotniuc, să fie el atotputernic, să controleze totul și credea că ceea ce a făcut îi asigură lucrul dorit, dar acum el vrea să se întâlnească aici, vrea acolo, gata, timpul a trecut. A decis să meargă în partid, partidul îl va realege, acolo trebuie să discute. În rest, cei pe care i-a delegat el în parlament, ei trebuie să poarte discuții acolo. Cuvântul „parlament” provine de la franțuzescul „parler” - a vorbi. De ce trebuie să vină Igor Dodon din afară sau altcineva, când ei trebuie să discute acolo? Asta e simplu.”Europa Liberă: Deci, el mai rămâne un actor care poate să ia decizii importante?Vadim Pistrinciuc: „Da, sigur că, în partidul său, da! Este un partid care are cea mai mare fracțiune, desigur că este un actor care poate decide, dar eu consider că noi trebuie să evităm și să încercăm să taxăm de fiecare dată încercare aceasta care apare, așa, paternalismul acesta, că eu sunt tătucul și voi sunteți cu mine, da, deputații acolo, dar voi nu cu dânșii. Eu chiar vreau să văd după lege, după cum scrie la carte, să se discute în parlament.”Europa Liberă: În deplasările pe care le întreprinde el în teritoriu, încearcă să acrediteze ideea că Maia Sandu ar fi un politician ostil unei relații bune cu Federația Rusă. De ce transmite el aceste mesaje și cine le aude, și cine le ia în calcul?Vadim Pistrinciuc: „Probabil că a făcut calculul și a văzut că Maia Sandu a luat un vot destul de bun pe centru și poate un pic și pe centru-stânga, dar în special îl deranjează votul acesta centrist, care de multe ori votează cu guvernarea. Dumneaei a avut un discurs destul de echilibrat în acest sens, spre deosebire de mesajul lui servil Federației Ruse, exclusiv doar Federației Ruse, cred că a fost un pic exagerat, chiar prea mieros pentru cei care chiar vor astfel de relații. Maia Sandu a avut un mesaj foarte pragmatic, a zis că noi nu vrem relații rele, deci a vorbit foarte bine din perspectiva interesului strategic al Republicii Moldova. Eu nu cred că noi în Republica Moldova suntem atât de naivi, zdraveni, încât noi singuri să băgăm mai multă ostilitate în relația noastră cu Federația Rusă, noi trebuie să înțelegem cine suntem noi. Sigur că noi vrem relații bune, sigur că avem anumite probleme pe agendă, inclusiv conflictul transnistrean, inclusiv blocajele acestea cu exporturile, că nu mai înțelege nimeni și nu mai dă de capăt - liste de firme, firme intermediare, prostii, până la urmă, inclusiv situația migranților.Și noi vrem să ne apărăm interesul nostru. Sigur că asta trebuie de făcut frumos, diplomatic ș.a.m.d. Însă ceea ce nu a înțeles Igor Dodon și, din păcate, eu mă uit în mass-media rusească, nu au înțeles nici în mass-media rusească, nu înțeleg statele ca noi. Noi nu vrem să ostilizăm relațiile cu Federația Rusă, dar nici nu vrem ca să fim scoși dintr-un cadru pragmatic, normal de a discuta, a negocia, inclusiv interesele noastre, ale Republicii Moldova.”Europa Liberă: Deci, să nu fie dominată de Rusia această relație moldo-rusă?Vadim Pistrinciuc: „Și n-am înțeles încă o chestie. Există agenda internă. Eu consider că votul Maiei Sandu, deși sigur că geopolitica este în permanență, dar mai degrabă de data aceasta a fost o geopolitică tradusă în chestii interne. Noi ne-am săturat de hoție, ne-am săturat de corupție, astăzi nu poți miza pe nimic. Când te uiți ce decizii iese de prin justiție, nu știi încotro să fugi. Deci, e deznădejde. Iată asta a fost starea. Și deznădejdea asta este în mare parte promovată de o clasă politică, care se mai schimbă, dar care parcă uneori face niște mișcări, dar pe urmă iarăși se oprește și îi interesează stabilitatea. Ce înseamnă stabilitatea pentru ei? Aceiași oameni în aceleași funcții, mișmașuri cu justiția și încetișor-încetișor să existe mai departe. Nu mai merge, gata, noi am atins pragul! Oamenii în continuarea pleacă, noi suntem la ultima treaptă de a avea o insecuritate pe piața de muncă, dacă vrem să ne dezvoltăm, nu știu de unde o să vină. Și ei asta exclud, ei consideră că noi aici votăm doar așa sau altminteri. Sigur că pentru foarte mulți integrarea europeană nu înseamnă că integrarea europeană e doar să mă ocup de politică, dar înseamnă o calitate a vieții mai bună: proiecte, justiție etc.”Europa Liberă: Să ducem la bun sfârșit gândul ce ține de cooperarea moldo-rusă. Igor Dodon a anunțat că va mai merge o dată în Federația Rusă și a spus că se va întâlni cu Dmitri Kozak și că va ruga partea rusă să nu pedepsească cetățenii Republicii Moldova, dar să le ofere piață de desfacere și să se mențină, așa cum a înțeles el, să se mențină relația de până la el și după mandatul lui. Vadim Pistrinciuc: „Eu sunt sigur că d-lui se va duce și va încerca s-o prezinte pe Maia Sandu ca pe o mare urgie a Rusiei, care mai că nu va încerca să facă nu știu ce cu ei. Asta este în stilul d-lui și vedem că și prin televiziunile și site-urile afiliate acestui partid se promovează această linie. De parcă Republica Moldova are pretenții teritoriale la Federația Rusă, de parcă noi suntem gata acuși să sărim s-o ocupăm. Se exagerează! Intenționat se exagerează.”Europa Liberă: Inclusiv Vladimir Putin a felicitat-o pe Maia Sandu că a câștigat acest mandat. Cel mai probabil că și Maia Sandu va căuta să aibă o discuție cu Vladimir Putin ca să ne fie clar și nouă...Vadim Pistrinciuc: „În mod absolut va trebui să aibă...”Europa Liberă: ...ce priorități se regăsesc în agenda dintre cele două state - Republica Moldova și Federația Rusă. Moscova va mai pune, să zic așa, mari speranțe în ceea ce mai poate face Igor Dodon pe scena politică a Republicii Moldova?Vadim Pistrinciuc: „Îmi e greu să spun în ce pune speranțe Moscova, mai ales că Moscova, cum se zice, nu are un singur turn, ci mai multe turnuri, de asemenea, Kremlinul are mai multe turnuri. Deci, sunt și acolo diferite curți, să zicem așa. Cu siguranță că din supărare și din dorința de revanșă și Igor Dodon, și Partidul Socialiștilor vor încerca să prezinte situația din Republica Moldova exclusiv prin prisma unei politici antirusești. Deși agenda Maiei Sandu mi se pare destul de clară - lupta cu corupția, începutul acestor schimbări durabile în justiție, curățarea clasei politice, alegerile parlamentare anticipate, după care agenda socială ș.a.m.d. Deși președintele are mai puține atribuții, dar lupta cu corupția este reprezentarea ei în viziunea cetățenilor. Nu văd aici o chestie care să contrazică cumva interesele strategice ale Federației Ruse. Sigur că Igor Dodon și foarte mulți oameni care au pus speranțe în el, în special pe oamenii sistemului nu-i aranjează lupta cu corupția. Și ei au să traducă asta ca un fel de atac asupra intereselor suverane ale Federației Ruse, deși, vă dați seama, este o inepție. Pe dânsul nu-l aranjează chestiile acestea și pe foarte mulți oameni care au crezut că el este miza nu-i aranjează. Începeți de la reprezentanți ai justiției care au foarte mari probleme până la oameni din afara justiției, dar care au o influență foarte mare în justiție, am văzut, bunăoară, ce s-a mai întâmplat, unele decizii pe compania Moldasig, care lucrurile se schimbă, vedem niște becuri care se aprind, ceva se întâmplă acolo. Oamenii ăștia tot nu sunt tare interesați ca cineva să vină să-i reformeze și atunci, în mod evident, ei vor încerca să meargă în continuare încolo și să spună că aici e un mare pericol pentru Federația Rusă, deși noi suntem cei care avem o agendă urgentă pentru a fi rezolvată cu Federația Rusă.”Europa Liberă: Se împlinește un an de când Igor Dodon anunța că a negociat o linie de creditare din partea Federației Ruse pentru Republica Moldova și prima tranșă se aștepta să ajungă până la finele acestui an. Deși a avut mai multe termene despre care tot se avansa că vor veni acești bani în Republica Moldova, de la dl Chicu, premierul, am aflat că s-ar putea acești bani să nu mai ajungă. A fost un joc între cele două părți? Ce s-a întâmplat, că s-a promis ca după asta să se anunțe de către oficialii Republicii Moldova că banii ar putea să nu mai ajungă?Vadim Pistrinciuc: „Poate acești bani, judecând după intensitatea cu care dl Igor Dodon, președinte atunci, promova ideea acestui credit se crea o impresie destul de solidă că acești bani mai degrabă sunt un suport politic pentru el înainte de alegeri. Probabil că miza pentru acești bani era una politică și în momentul când proiectul politic s-a dezumflat în urma unui vot puternic din partea cetățenilor, cred că și oportunitatea acestui credit s-a dezumflat.”Europa Liberă: Negocierile între guverne s-au purtat, dle Pistrinciuc.Vadim Pistrinciuc: „Dar Dvs. nu o să mă convingeți pe mine că Igor Dodon nu a anunțat înainte de a negocia guvernul acest credit și încă în nenumărate feluri și oportunități. Deci, s-a negociat, dar ca urmare, cel puțin așa zicea Igor Dodon atunci, a indicațiilor și a eforturilor depuse de d-lui, asta a spus.”Europa Liberă: Acum stau și îmi imaginez, dacă s-ar fi promis un asemenea credit din partea Uniunii Europene și nu ajungea timp de un an în Republica Moldova, despre ce se discuta în spațiul public?Vadim Pistrinciuc: „S-a discutat. În primele luni de pandemie, foarte multe critici la adresa Uniunii Europene din partea dlui Dodon și chiar și din partea dlui prim-ministru au fost câteva săgețele, așa, că din partea UE doar se vorbește, nu se aduce ș.a.m.d. Și asta era extrem de greșit, fiindcă, știind că Moldova a beneficiat și încă beneficia de multe proiecte de suport bugetar direct, ca oamenii să înțeleagă, când vin banii la buget, asta inclusiv sunt banii care se duc din buget în fondul social și se plătesc și pensiile.”Europa Liberă: Pensii și salarii.Vadim Pistrinciuc: „Este extrem de greșit să spui chestia asta. Sigur că acolo tot există politică și există politicieni în Parlamentul European, dacă să transmiți așa mesaje, au fost, pe urmă s-au mai...”Europa Liberă: Bruxelles-ul condiționa de mersul reformelor, cu cât vă reușește implementarea reformelor - cu atât obțineți mai mare asistență.Vadim Pistrinciuc: „Absolut! Și cu ce sunt aceste demersuri diferite de ceea ce așteaptă cetățenii? Aceste demersuri nu sunt diferite de ceea ce așteaptă cetățenii. Oamenii vor o investigație corectă și imparțială pe frauda bancară, cetățenii, nu doar Bruxellesul, oamenii vor o justiție normală, o justiție care să pedepsească pe cei care fac crime, oamenii vor să vadă oportunități, înțelegeți?”Europa Liberă: Ce se va întâmpla în sectorul justiției?Vadim Pistrinciuc: „Urmează o perioadă destul de turbulentă, fiindcă în sectorul justiției sunt, evident, și oameni onești și noi oricât de tare am vrea să-i punem pe toți într-un coș, nu sunt toți așa. Sunt voci care consideră că s-a ajuns, gata, mai departe nu poți merge, deci trebuie să schimbi ceva, nu poți să ai o justiție în care trec toate deciziile, cu mari suspiciuni că în spatele lor stau interese pecuniare. Și impunitatea asta nu poate dura la nesfârșit. Președintele are inclusiv mandat pentru a respinge anumite candidaturi, asta este una, trebuie duse lucrurile la bun sfârșit în CSM, în Consiliul Suprem al Magistraturii, acolo lucrurile tot nu s-au așezat chiar bine. Oamenii au văzut că lucrurile nu sunt chiar bine și eu sper foarte mult că acum, având un președinte cu mandat atât de puternic, popular și moral, chiar aș zice, acei oameni din sistemul de justiție care înțeleg și ei că trebuie să promoveze această schimbare vor ieși din ascunziș sau, să-i spunem așa, din timiditate și vor începe să dea din coate și să lupte pentru acest sistem de justiție, altfel următoarele proteste le vom avea în fața instanțelor și a instituțiilor de drept, fiindcă nivelul de injustiție este foarte mare. Știți prin ce se deosebește societatea de azi, cum apreciază justiția față de 15 sau 20 de ani în urmă? Astăzi toți știu despre asta, este internet și dacă există oameni care consideră: ei, mi-oi aranja mie acolo niște acțiuni, ne mai cresc acuși, niște atacuri și nu o să știe nimeni, pe cine interesează asta? Nu, toți știu! Inclusiv la Briceni știu și la Cahul, și la Hâncești oamenii citesc și văd știrile. Deci, oamenii trebuie să înțeleagă, chiar dacă asta nu spun la Mesager, oamenii citesc asta.”Europa Liberă: Dl Pistrinciuc, dar oricum oamenii vor urmări și ce atitudine are parlamentul și executivul față de noul șef de stat?Vadim Pistrinciuc: „Întocmai. Mie nu-mi place cuvântul „stabilitate”, în genere.”Europa Liberă: Pentru că trebuie dezvoltare, dar nu...Vadim Pistrinciuc: „Mie nu-mi place cuvântul „stabilitate”, mai ales în situația în care totul este la pământ, economia-i la pământ, oamenii pleacă... Ce înseamnă stabilitate? Asta înseamnă să pui mâinile pe piept și să pleci... Noi avem nevoie de fierbere, să fiarbă, să fie evoluție și vor fi foarte multe ciocniri, vor fi foarte multe turbulențe pe linia asta. Eu consider că Maia Sandu va face încercări destul de dure în încercarea ei de a porni aceste schimbări în justiție, dar ea are un mandat puternic și cred că va face uz de el.”Europa Liberă: Da, dar oricum, dacă are o inițiativă a președintelui, oricum ea trebuie să treacă în legislativ, orice intenție a ei are nevoie și de sprijinul guvernului, și de sprijinul legislativului?Vadim Pistrinciuc: „Sigur că va fi torpilată din toate părțile și din toate instituțiile, dar încă o dată: are un mandat puternic popular și asta îi dă dreptul, într-adevăr, să insiste pe multe chestii și să construiască punți, să le zicem, între diferite părți ale societății. Sigur că vor fi încercări de rezistență, nici nu încercări, ci va fi o rezistență pe viață și pe moarte, va fi o rezistență totală din instituții, dar eu cred că parlamentul și partidele politice tot au învățat o lecție în urma acestor exerciții. Ei au înțeles că deja anumite chestiuni nu mai pot rămâne la fel, toate mișmașurile acestea de sub culise nu-s durabile, adică ele oleacă țin și-apoi cad.”Europa Liberă: Ați văzut că în spațiul public au fost aruncate scenarii, că SIS-ul ar trebui să vină din nou în subordonarea legislativului, se mai discută și despre alte entități care ar trebui să nu mai fie în subordonarea președinției?Vadim Pistrinciuc: „Eu am auzit de faptul că Partidul Socialiștilor, condus de liderul neformal și neschimbat, și atotputernic Igor Dodon, vrea să-i ia președintelui aceste atribuții care i-au fost reoferite în 2019.”Europa Liberă: Exact!Vadim Pistrinciuc: „Asta am auzit, trebuie să spunem corect. Eu cred că o să fie o greșeală, dacă ei o să încerce să facă chestia asta. Și eu dacă aș fi în locul doamnei președinte, aș veni la parlament, și nu singură, fiindcă asta ar fi o greșeală totală pentru...”Europa Liberă: Ați veni, ați cere și sprijinul popular?Vadim Pistrinciuc: „Dar de ce nu? De ce să nu cer sprijinul popular, dacă ei fac atât de mișelește? De ce să nu cer sprijinul popular, noi ce, ne jucăm de-a școala aici? Hai să-i luăm tot. Dar poate îi luați în genere, poate o lichidați? Poate mâine vor monarhie să propună în parlament, da? Și Igor Dodon să rămână președinte de onoare al Republicii Moldova? Cum, poate așa sau cum? Trebuie să accepți înfrângerea și nu doar s-o accepți prin cuvinte, dar să ai și sobrietatea asta instituțională, nu începi să te duci să... Știți cum, cum era situația că, dacă venea altul, apoi dărâma ceva în cabinet, scotea firele de acolo ș.a.m.d. Trebuie să fii serios, dacă nu ești serios - da, poți să te ocupi cu chestiile astea.”Europa Liberă: Dar vor fi piedici, asta admiteți, da?Vadim Pistrinciuc: „Absolut că admit, însă dacă nu ar fi aceste piedici, totul ar fi mult prea simplu. Piedici sunt, dar încă o dată: sunt și foarte mulți oameni bine intenționați. Și în parlament vor fi, și în instituții.”Europa Liberă: Dar aceste piedici pot să o facă și mai puternică pe Maia Sandu?Vadim Pistrinciuc: „Întocmai! Asta și este curiozitatea personalității ei politice, că, de fapt, ea mai mult s-a întărit și a crescut atunci când era sub bătaia tuturor tunurilor și cumva este un caracter politic călit în ciocniri politice și în atacuri politice mai mult decât în viață de asta, cum să spun, de politică de culise, știți cum se mai fac deal-uri ș.a.m.d. Nu cred că dumneaei are experiență mare în politica asta de culise, cred că nu are deloc, probabil, dar urmează să vadă cum se face, însă, în schimb, ea e foarte bună în politica aceasta de confruntare. Și în momentul în care o înfrunți, vedem că ea de fiecare dată găsește deciziile corecte, indiferent de presiunea care se exercită asupra ei.”Europa Liberă: Pe plan extern, liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis, a anunțat că este gata să întreprindă o vizită la Chișinău imediat ce preia mandatul Maia Sandu; la Kiev, din câte am înțeles, se pregătește o vizită, Maia Sandu, cel mai probabil, va da curs acestei invitații de a vizita Ucraina. Dar, în general, pe intern ce probleme ar trebui să se regăsească? Iată, până la Anul Nou, ce poate să le promită Maia Sandu cetățenilor?Vadim Pistrinciuc: „Dumneaei nu trebuie să promită ceva, dumneaei trebuie să facă ceea ce e conform atribuțiilor pe care le are și, în special, să se ocupe de curățarea politică, de agenda asta politică care stă în țară, trebuie să vadă ce facem cu parlamentul, cum funcționează mai departe. Și lucrul doi, am spus, ceea ce ține de justiție; și pe locul trei, evident, ce ați spus de agenda externă, cred că una din cele mai mari realizări care deja s-a întâmplat în urma acestui vot este scoaterea din izolare a Republicii Moldova. Din păcate, încă o dată spun, din păcate, Igor Dodon n-a reușit acest lucru și în mandatul lui s-a intrat mai mult și mai mult în izolare. O țară mică precum Republica Moldova trebuie să fii, cum să spun, este un mare ghinion și un mare păcat să o aduci într-o situație de relații încordate, dacă nu de ostilitate cu cei doi vecini pe care îi avem, cu România și cu Ucraina. Și legăturile cu România care știi foarte bine că mai mult de jumătate din populație sunt sufletește...”Europa Liberă: Sufletește, dar acum și economic, ați văzut că piața românească înghite foarte mult marfa moldovenească?Vadim Pistrinciuc: „Și economic, exporturile noastre, eu nici nu mai zic că economic, dar știind că oamenii... Asta-i atât de important, noi, uitați-vă la fluxul, familii, deci, noi putem să spunem că e o familie divizată în două părți. Și cu Ucraina, care-i foarte important, extraordinar de important, este un vecin strategic. Chiar dacă tu tare mult visezi doar la relații cu Federația Rusă, ai tranzit, ai foarte multe proiecte care țin de Ucraina, inclusiv proiecte de infrastructură de viitor, regionale, despre care s-a mai scris. Deci, primul lucru pe care cu siguranță dumneaei îl va oferi va fi o deschidere a țării, a parteneriatelor țării care sunt parteneriate nu doar politice, dar parteneriate economice. Consider că pe domeniul diplomației economice dumneaei va avea mai multe reușite, fiindcă și este sprijinită, are o politică echilibrată în acest sens, destul de echilibrată, este un suport mare și din partea Uniunii Europene, din partea României, care deja a zis că va căuta și ceva resurse pentru situația de criză pandemică și economică în care ne aflăm. Aceleași mesaje au venit de la Bruxelles, aceleași mesaje au venit și de la alte cancelarii.”Europa Liberă: Apropo, cel mai probabil felul cum va fi gestionată această criză sanitară contează foarte mult, pentru că cetățenii ajung și ei în disperare atunci când aud de la doctori că nu mai sunt paturi și autoritățile anunță acest lucru și că e în creștere acest număr de infectați. Vadim Pistrinciuc: „Deci, ceea ce este în puterea Maiei Sandu este într-adevăr... Da, este o problemă foarte mare, deocamdată, responsabil de acest lucru rămâne Guvernul Republicii Moldova.”Europa Liberă: Așa este.Vadim Pistrinciuc: „Deci, trebuie să înțelegem lucrul acesta, dar ce ține de responsabilitatea dumneaei și cred că vom vedea mișcări în acest sens, ținând diplomația economică și de a solicita ajutor din partea tuturor, de a debloca relațiile noastre de finanțare, deci, finanțarea Republicii Moldova, fiindcă și acestea sunt în blocaj, Uniunea Europeană, trebuie de văzut ce-i cu FMI-ul, poate anumite credite și ajutoare bilaterale. Sunt lucruri enorm de importante și eu cred că și moldovenii sunt, și noi, cetățenii suntem dornici de asta, noi ne-am săturat să ne vedem izolați aici, izolați și de pandemie, dar izolați și de politica regională și de politica iresponsabilă care a fost până acum.”
07:10
Revista matinală a presei de la Chișinău.
05:30
Serviciul Hidrometeorologic de Stat spune că va fi cer variabil, dar nu vor fi precipitații. Valorile termice maxime vor atinge, ziua, 2 grade în nord, 5 în centru și la Chișinău și 7 grade în sud. În timpul nopților, în nord se vor înregistra – 2 grade.Câteva repere din agenda internă a zilei:La Chișinău, are loc ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.Susține o declarație de presă, liderul Partidului Democrat, Pavel Filip.La Parlament, are loc ședința Comisiei de control al finanțelor publice.Are loc, în regim online, Forumul Mass-Media 2020.Iată și câteva repere din agenda internațională:La Berlin, are loc o conferință virtuală despre Europa post-pandemie, printre vorbitori numărându-se premierul spaniol, Pedro Sánchez și mai mulți miniștri europeni de externe.Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, prezintă strategia farmaceutică a Uniuni Europene.În Lituania, are loc votul parlamentului pentru un nou prim-ministru.Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, se află în Japonia într-o vizită de două zile.Ministrul rus de externe Serghei Lavrov participă virtual la o conferință organizată de ONU în chestiunea Afganistanului.
05:10
Administrația președintelui american Donald Trump a aprobat luni, 23 noiembrie, începerea tranziției către echipa președintelui ales Joe Biden, la aproape trei săptămâni după scrutin. Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, dar a spus că este de acord cu decizia unei agenții federale de a începe tranziția. Anterior, șefa Serviciilor Generale ale Administraţiei americane (GSA), Emily Murphy, l-a înștiințat pe Biden că aceasta ar putea începe oficial înainte de învestirea sa pe 20 ianuarie. „În interesul țări noastre, recomand ca Emily și echipa sa să facă ceea ce este necesar în privința protocoalelor inițiale și i-am spus echipei mele să facă același lucru”, a scris Trump pe Twitter.Acțiunea GSA presupune că echipa lui Biden poate avea în sfârșit acces la agențiile federale, la oficialități și la fondurile necesare pentru asigurarea unui transfer lin al puterii. Totodată, aceasta mai înseamnă că Biden și vicepreședinta aleasă Kamala Harris vor putea primi informații privind securitatea națională, pe care le primește și Trump. Decizia survine după ce democrații și mai mulți republicani au făcut presiuni asupra administrației Trump în legătură cu întârzierea tranziției, care ar fi putut îngreuna răspunsul la pandemia de coronavirus și crea amenințări la adresa securității naționale. Echipa lui Biden a salutat mult întârziatul sprijin al guvernului, măsură apreciată drept crucială pentru „transferul lin și pașnic al puterii”.
04:40
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Alianța va decide soarta de mai departe a misiunii sale de instruire în Afganistan la următoarea reuniune a miniștrilor apărării, din februarie anul viitor. „Vom avea de făcut o alegere dificilă”, a spus Stoltenberg la un eveniment NATO, luni, 23 noiembrie, potrivit unei transcrieri a discursului său citat de agenția DPA. „Fie rămânem și plătim prețul pentru continuarea angajamentului militar, fie plecăm și riscăm să pierdem câștigurile pe care le-am obținut, în timp ce procesul de pace ar putea eșua”, a spus Stoltenberg. El a făcut remarcile după ce administrația de la Washington a anunțat săptămâna trecută că Statele Unite vor reduce efectivul trupelor sale din Afganistan de la 4.500 de militari, în prezent, la circa 2.500.„Misiunea NATO va rămâne”, a spus Stoltenberg, după ce administrația Donald Trump și-a anunțat decizia, „și noi vom continua să oferim sprijin forțelor de securitate afgane”, a adăugat secretarul general al Alianței. Trump, care a devenit președinte cu lozinca „America mai întâi”, promițând să scoată Statele Unite din „războaiele nesfârșite”, a anunțat și o reducere similară a trupelor militare americane din Irak.
23 noiembrie 2020
21:30
Experții sunt surprinși de faptul că unul din șapte alegători din regiunea transnistreană au votat pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale. În mai puțin de o săptămână și în stânga Nistrului vor avea loc alegeri – scrutinul legislativ are loc în condiții de lipsă de concurență și asigură de pe acum monopolul în continuare al structurile care controlează regiunea. Cum se descurcă presa în perioada pandemiei? Și cum vede alegerile prezidențiale din Republica Moldova și perspectiva de...
21:30
O agenție a Uniunii Europene spune că în ultimul deceniu în Europa s-a îmbunătățit mult calitatea aerului, dar poluarea rămâne una din cauzele majore ale deceselor premature pe continent. Cam 417.000 de decese premature din 2018 au fost puse în legătură cu concentrația mare de particule fine în aer, potrivit estimării anuale publicate luni, 23 noiembrie, de Agenția Europeană a Mediului (EEA), cu sediul la Copenhaga. Agenția spune că bilanțul morților pe 2018 a fost cu 60.000 mai mic decât în anul precedent, grație eforturilor europene, naționale și locale de îmbunătățire a calității aerului și reducere a emisiilor. Principalele surse de poluare rămân transportul rutier, agricultura, sectorul energetic industria și gospodăriile. Raportul mai arată că șase state membre în UE au depășit în 2018 concentrația de particule fine admisă în blocul comunitar: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România. La polul opus – al curățeniei aerului, s-au aflat Estonia, Finlanda, Islanda (ne-membră în UE) și Irlanda.
21:30
Președintele-ales al Statelor Unite, Joe Biden, îl va numi pe consilierul său cu vechi state de plată și diplomat cu experiență Anthony Blinken în postul de secretar de stat, a anunțat echipa de tranziție a lui Biden luni, alături de alte numiri.Presa deja anticipase numirile, pe care Biden ar urma să le anunțe oficial marți. Dacă va fi confirmat de Senat, Blinken va avea printre altele, sarcina de a reînnoi implicarea americană în alianțe și organizații internaționale părăsite sau dezavuate din cauza politicii „America mai întâi” a președintelui în exercițiu Donald Trump. Jake Sullivan, consilier al lui Biden și al fostului secretar de stat Hillary Clinton, va deveni consilier al Casei Albe pentru securitatea națională. Fostul secretar de stat John Kerry urmează să devină emisar special prezidențial în chestiuni climaterice, cu un loc în Consiliul de Securitate Națională.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.