Belarusul se pregătește astăzi pentru o nouă zi de proteste  

Europa Libera, 18 octombrie 2020 14:30

Belarusul se pregătește pentru o nouă zi de proteste duminică, 18 octombrie, cerând încetarea guvernării autoritare a lui Aleksandr Lukașenka. Proteste masive au început după alegerile prezidențiale din 9 august, câștigate de Lukașenka, dar pe care opozitia, și comunitatea internațională le-au declarat fraudate. Candidata  opoziției, Svetlana Țihanovskaia, a fost nevoită se autoexileze în Lituania și i-a cerut recent lui Lukașenka să demisioneze până pe 25 octombrie sau sindicatele și opoziția unită vor declanșa o grevă generală națională.UE și Statele Unite au refuzat să-l recunoască pe Lukașenka drept conducătorul legitim al Belarusului. Protestatarii urmează să organizeze un marș duminică, 18 octombrie, la Minsk, continuînd șirul protestelor masive din fiecare weekend din ultimele două luni, la care au participat zeci de mii de oameni. Sâmbătă, zeci de femei au manifestat pe străzile din Minsk, iar grupul pentru drepturile omului Viasna a anunțat că peste 30 de persoane au fost reținute de poliție.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 15 minute
12:00
„Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, Partidului Socialiștilor și altor politicieni să se distanțeze” de atacurile recente la adresa organizațiilor neguvernamentale din R. Moldova, lansate de deputatul socialist Bogdan Țîrdea. Într-un comunicat de presă, Platforma -care reunește 92 de organizații – își exprimă opinia că toate criticile aduse de Țîrdea ONG-urilor sunt „un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni”.Comunicatul de presă este și un avertisment dat „partenerilor de dezvoltarea” ai R. Moldova, pentru că renumele și credibilitatea lor  riscă să fie subminate de astfel de atacuri „false și defăimătoare”, fiind cunoscut că aceștia sprijină deschis și finanțează (cum este cazul Uniunii Europene și Statelor Unite, între altele) organizațiile neguvernamentale și întărirea societății civile în R. Moldova.
Acum 30 minute
11:50
Moldovenii se pregătesc să-și desemneze următorul președinte și li se propune să aleagă între candidați proeuropeni, pro-ruși și unioniști, într-un scrutin care reflectă polarizarea peisajului politic.
Acum 2 ore
10:30
În Polonia, dreptul la avort a fost suprimat aproape total, după ce joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și întreruperea sarcinii în cazul unei malformații grave a fătului. Preşedinta Curţii Julia Przylebska a declarat că legislaţia existentă care autorizează avortul în cazul unui fetus malformat este  „incompatibilă” cu Constituţia poloneză.Această hotărâre a provocat o reacţie critică imediată din partea Comisarului însărcinat cu drepturile omului la Consiliul Europei (CoE) Dunja Mijatovic.„Eliminarea aproape a tuturor motivelor avortului legal în Polonia echivalează practic cu o interzicere a acestuia şi încalcă drepturile omului”, denunţă într-un comunicat comisarul.Rămâne legal, sub guvernarea partidului ultra-conservator „Ordine și Justiție” (PiS), numai avortul în caz că viața femeii însărcinate este în pericol sau sarcina este urmarea unui viol sau incest.Potrivit unor ONG-uri, numărul avorturilor practicate în mod clandestin în Polonia sau în clinici străine ar atinge 200.000 pe an. Oficial, în 2018, în Polonia s-au făcut 1.100 de întreruperi de sarcină, la o populație de 38 de milioane de locuitori, arată agențiile internaționale.
Acum 4 ore
10:00
În ce măsură apropiatul scrutin prezidențial ar putea pune Republica Moldova pe harta turbulențelor curente din spațiul post-sovietic?
Acum 6 ore
07:20
Mai multe grupuri de pirați cibernetici (hackers) au atacat o serie de autorități locale și structuri de interes obștesc (cum ar fi rețelele de alimentație cu electricitate sau sistemul educațional) din Statele Unite și au reușit să fure date din cel puțin două servere.  Potrivit Biroului Național de Investigații (FBI) și Agenției pentru Securitate Cibernetică, se pare că aceste grupuri rusești și-au început atacurile din septembrie dar până acum nu au  încercat să perturbe traficul aerian, funcționarea autorităților locale sau desfășurarea alegerilor prezidențiale, care culminează cu votul din 3 noiembrie. Oficialii americani care au prezentat aceste informații generale joi, nu au precizat țintele atacurilor cibernetice. Avertismentul vine la numai o zi după ce în America s-a anunțat că Iranul și Rusia ar încerca să influențeze alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând date confidențiale despre alegătorii care s-au înscris pentru vot.Rusia și Iranul au respinsa afirmațiile Statelor Unite despre faptul că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane de luna viitoare. Moscova a spus că acuzațiile sunt „total neîntemeiate”, iar Iranul a transmis o notă de protest ambasadorului elvețian care reprezintă Statele Unite în lipsa unor relații diplomatice între Teheran și Washington.Același lucru s-a întâmplat în 2016 iar comunitatea serviciilor americane de informații auajuns la concluzia că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale de atunci, în favoarea președintelui Donald Trump, furând între altele date din computerele partidului democrat și publicându-le, prin intermediul platformei WikiLeakes.
07:10
În Statele Unite a avut loc a doua și ultima dezbatere televizată din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din 3 noiembrie între președintele Donald Trump și democratul Joe Biden.Spre deosebire de prima dezbatere, care a fost haotică și greu de controlat, de data aceasta, s-au impus noi reguli care au permis celor două combatanți să-și exprime opiniile fără întrerupere. Tradițional, ultima dezbatere prezidențială atinge și probleme de politică externă dar de data aceasta, din cauza pandemiei de coronavirus dar și pentru că o dezbatere a fost anulată, politica externe nu a jucat decât un rol marginal.Pandemia de coronavirus și asigurările medicale au fost una din temele centrale ale dezbaterii, la fel ca amestecul altor state ca Rusia sau China în alegerile americane. Spre deosebire de prima dezbatere, temele sociale cum ar fi ajutoarele sociale pentru americanii care și-au pierdut locurile de muncă sau pentru companiile afectate de criza economică provocată de coronavirus  au fost discutate pe larg. Președintele Trump a apărat din nou strategia administrației sale în fața pandemiei, reamintind că a închis granițele foarte devreme pentru călătorii din China și a investit sume imense în dezvoltarea unui vaccin anti-Covid-19, care ar trebui să apară pe piața „în câteva săptămâni. Mai mult, a asigurat că armata va fi pregătită să participe la distribuirea acestui vaccin în toată țară.Statele Unite  rămân țara cea mai afectată din lume (potrivit cifrelor existente) de pandemia de coronavirus, cu peste 8,4 milioane de contaminări și aproape 225 de mii de decese legate de Covid-19.În acest moment însă, arată sondajele de opinie, mai puțin de 50% din americani se declară dispuși să se vaccineze, demonstrând o neîncredere mare în eforturile firmelor medicale. Alimentată și de amestecul constant la politicului în procesul științific, pe fundalul alegerilor prezidențiale din noiembrie.  Democratul Joe Biden l-a acuzat din nou pe președinte că a minimalizat în tot acest răstimp, gravitatea pandemiei, că vrea să reducă și mai mult accesul americanilor săraci la asigurările medicale (care sunt în majoritate private) și nu impune standarde naționale de securitate sanitară cum ar fi o anumită rată a noilor infectări care să atragă automat noi măsuri de limitare a vieții sociale, cum se întâmplă în Europa.„Voi fi președintele tuturor americanilor, pentru că nu există state democrate și state republicane, ci numai state americane” a declarat fostul vice-președinte democrat Joe Biden, răspunzând astfel la criticile repetate ale președintelui Trump că statele controlate de democrați ar fi cele care au suferit și suferă cel mai mult de pe urma pandemiei de coronavirus.
Acum 8 ore
04:50
Mmeteorologii spun că va fi vreme frumoasă, cu cer variabil, fără precipitații. Valorile termice maxime vor atinge 17 grade în nord, 20 în regiunea de centru și la Chișinău și 22 de grade în sud.Câteva repere din agenda internă a zilei, prezentată de agenția IPN:Membrii Comisiei Electorale Centrale susțin o conferință de presă, la Chișinău, despre regulile desfășurării alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie în condiții de pandemie.Două instituții de cercetare a opiniei publice, Institutul de Politici Publice și Asociația Sociologilor și Demografilor, dau publicității rezultatele unor sondaje separate, inclusiv despre șansele candidaților la prezidențiale.Institutul Național de Cercetări Economice dă publicității o nouă prognoză despre tendințele din economia moldoveană afectată de criza de coronavirus.Câteva repere din agenda internațională:La Washington, secretarul de stat american Mike Pompeo are întâlniri separate cu omologii săi din Armenia șu Azerbaidjan într-o încercare de a pune capăt luptelor izbucnite la sfârșitul lunii trecute în conflictul din Nagorno-Karabah.La Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov îl primește pe proaspăt numitul ministru de externe kârgâz Ruslan KazakbaievMarea Britanie și Japonia semnează, la Tokyo, un acord de cooperare economică, care le va reglementa pe viitor relația după Brexit.Parlamentul din Portugalia votează asupra propunerii de a introduce obligația purtării măștii, iar măsurile antiepidemice se înăspresc în câteva alte țări europene.Miniștrii mediului din Uniunea Europeană poartă convorbiri la Luxembourg.Premierul francez Jean Castex se întâlnește la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.Libia sărbătorește nouă ani de la declarația de eliberare, după răsturnarea lui Muammar Gaddafi.
Acum 24 ore
22:10
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că el „contează” pe faptul că poporul Moldovei va „aprecia”, la apropiatele alegeri prezidențiale, eforturile președintelui pro-rus Igor Dodon de apropiere de Rusia, relatează agenția rusă de știri Tass. Putin a făcut declarație joi, răspunzând unei întrebări la un forum de dezbateri, „Valdai”. În cuvintele liderului rus, Moscova urmărește ce se întâmplă în jurul Moldovei și înțelege necesitățile poporului său, atât în planul dezvoltării democrației, dar și al dezvoltării economiei. Putin a spus că multe ramuri ale economiei moldovene nu pot funcționa normal fără Rusia, că nimeni nu are nevoie de vinurile moldovenești pe piața europeană și că „aceste produse nu sunt căutate deocamdată nicăieri în afară pe piața rusă”. Ziarul de Gardă citează date statistice care arată că peste 65% din exporturile moldovene sunt orientate în Uniunea Europeană, iar România a devenit cea mai mare piață pentru exporturile moldovene, cu o cotă de 19%, inclusiv pentru vinuri, în timp ce Rusia este pe locul trei. În ultimele zile, mai mulți oficiali ruși, inclusiv șeful serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin, au făcut declarații în sprijinul lui Dodon, Narîșkin acuzând Statele Unite că ar pregăti o „revoluție colorată” la Chișinău în cazul în care președintele pro-rus pierde.
21:50
Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva șefului serviciului de spionaj militar rus, GRU, împotriva unei unități din cadrul acestui serviciu și împotriva unui ofițer pentru implicare într-un atac cibernetic din 2015 asupra camerei inferioare a parlamentului din Germania. Decizia de sancționare a șefului GRU, Igor Kostyukov, a ofițerului Dmitri Badin și a unității 26165 dintr-un departament special al GRU a fost publicată, joi, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În ea se spune că cei doi indivizi și unitatea militară sunt responsabili de implicare în atacul în care a fost afectată funcționarea sistemului de computere al Bundestag-ului în lunile aprilie și mai 2015, poșta electronică a unor membri ai parlamentului, inclusiv a cancelarei Angela Merkel, fiind furată o cantitate „semnificativă” de date. Sancțiunile includ interdicția de viză și înghețarea activelor pe care cei vizați le-ar putea avea în Uniunea Europeană.
21:50
Președintele american Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden urmează să se întâlnească, joi, 22 octombrie, pentru a doua și ultima lor dezbatere televizată înainte de alegerile prezidențiale din 3 octombrie. După prima întâlnire în care republicanul Trump l-a întrerupt constant pe democratul Biden, făcând imposibilă o dezbatere de substanță, regulile dezbaterilor s-au modificat. Comitetul de organizare a spus că, la fiecare temă pusă în discuție, candidații vor avea doua minute neîntrerupte pentru a-și prezenta politica, iar, în timp ce unul vorbește, microfonul celuilalt va fi închis. Vor exista șase teme, inclusiv pandemia de coronavirus și securitatea națională. Dezbaterea este o oportunitate pentru Trump să reducă din diferența mare care îl desparte de Biden, în timp democratul va încerca să-și consolideze avantajul.
20:00
„Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale” este titlul cărții semnate de deputatul Partidului Socialiștilor Bogdan Țîrdea, prezentată publicului în această săptămână. În ajunul lansării, într-o postare pe Facebook în care apărea alături de Igor Dodon, actualul șef de stat și candidat la un nou mandat de președinte, Bogdan Țîrdea promitea să prezinte, „o caracatiță din care fac parte peste 14 mii de ONG-uri și peste o sută de mijloace media care au putere extraordinară și au paralizat organele administrative și de justiție ale țării”. Promisiunea deputatului nu s-a lăsat așteptată, iar la conferința de prezentare a cărții a acuzat mai multe organizații neguvernamentale active din Republica Moldova că ar fi plătite „pentru a denigra anumiți politicieni, partide și pentru a-i susține pe alții”. Fost ministru adjunct de externe, Iulian Groza, director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, consideră declarațiile deputatului Țîrdea ca fiind „caracteristice regimurilor politice nedemocratice, corupte și autoritare”. Dincolo de caracterul electoral afirmațiilor, faptul că acestea sunt lansate în spațiul public de un parlamentar ce face parte din partidul aflat la guvernare ar trebui să îngrijoreze, crede Iulian Groza. „Fiindcă astfel de acțiuni urmăresc nimic altceva decât să discrediteze societatea civilă care este parte componentă a instituțiilor democratice și în momentul în care autoritățile competente: guvernul, parlamentul, care trebuie să vegheze respectarea drepturilor omului și să asigure un dialog cu societatea civilă, în momentul în care aceste reacții lipsesc, cumva se transmit semnale foarte proaste pentru societatea moldovenească, pentru partenerii internaționali, că lucrurile față de tot ce înseamnă starea democrației în Republica Moldova merg prost”. La scurt timp după declarațiile deputatului Bogdan Țîrdea, mai mulți analiști politici și-au amintit de decizia din noiembrie 2012 a puterii de la Kremlin de a cere organizațiilor neguvernamentale să se înregistreze la Ministerul Justiției ca „agenți străini” dacă primesc fonduri din străinătate. În consecință, multe ONG-uri s-au văzut silite atunci să-și întrerupă activitatea sau să plece din Federația Rusă. Mai multe voci s-au întrebat dacă actuala guvernare de la Chișinău nu cumva încearcaăsă „tatoneze” terenul pentru a înțelege cât de mare poate fi valul nemulțumirilor în cazul adoptării unei legi similare în Republica Moldova?În opinia directorului executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, e puțin probabil ca guvernarea în frunte cu PSRM să aibă asemenea curaj. Analistul politic face o paralelă cu modul în care s-a acționat în raport cu Legea privind activitatea organizațiilor necomerciale: s-a opus adoptării acesteia timp de mai mulți ani, însă când a avut nevoie de finanțare din partea Uniunii Europene, a votat-o în Parlament fără prea multe comentarii. „Eu nu văd nimic ce ar compromite societatea civilă. Este adevărat că societatea civilă încearcă să influențeze mințile oamenilor. Oamenii să fie toleranți, să nu admită falsificări, să nu se lase manipulați. Pentru că noi vedem ce se întâmplă acolo unde Rusia pretinde că este lumea rusă. Vedem ce se întâmplă în Belarus. Vedem cum un dictator care a aruncat grenade lacrimogene în bătrâni este susținut de șeful statului din Republica Moldova. Vedem ce se întâmplă în Armenia, parte a Uniunii Economice Eurasiatice. Vedem ce se întâmplă în Rusia, câte miliarde de ruble din buget se dau propagandiștilor de acolo și asta a devenit un lucru de rezonanță. Toate aceste lucruri trebuie să le cunoaștem că există.”Igor Boțan mai face legătura între declarațiile lui Bogdan Țîrdea și investigația jurnaliștilor de la RISE Moldova și centrul Dossier care scoate la lumină legături strânse dintre Igor Dodon și securitatea de la Moscova. Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT nu exclude că pretinsa bombă detonată de Țîrdea ar trebui să diminueze importanța investigației și să distragă atenția publicului de la adevărata bombă mediatică. „Partea proastă este că noi nu știm nimic despre fundația primei doamne, nu știm nimic despre organizațiile care fac parte din Consiliul Societății Civile de pe lângă dl președinte? Unde sunt rapoartele acestora? Este un prilej ca să discutăm în societate despre toate aceste lucruri. În rest, totul e legal, nu ne-a acuzat că încălcăm legislația. A recunoscut că cooperarea guvernării cu societatea civilă este prevăzut în Acordul de Asociere. Nu a precizat un lucru foarte important: că toată această cooperare s-a început în 2005, odată cu semnarea planului de acțiuni Republica Moldova – UE, și pioner în asta a fost dl președinte Voronin și dna Zinaida Greceanîi. Dna Greceanîi a fost cea care a convocat societatea civilă să o ajute la scrierea Planului național de dezvoltare. Deci, de atunci s-au început toate aceste lucruri”. Deputatul socialist Bogdan Țîrdea nu a fost singurul demnitar care a lansat săgeți în adresa organizațiilor neguvernamentale. Secretara de stat în Departamentul pentru relația cu Republica Moldova în guvernul de la București, Ana Guțu, observa într-un dialog cu jurnaliștii de la Pressone.ro că „în Republica Moldova s-a creat un segment de ONG-uri, cărora le pot spune „cu barbă”, fiindcă activează de peste 20-25 de ani, care sunt abonate la fondurile europene și ar trebui să contribuie la promovarea democrației participative (…). Din păcate, acest segment unionist se complace în acest confort și nu și-a asumat, de exemplu, niște responsabilități profesionale sau politice”.Declarațiile tăioase în adresa organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova au ajuns și în vizorul ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, care susține că „astfel de atacuri ridică semne de întrebare serioase față de angajamentul politic de a sprijini un mediu favorabil dezvoltării societății civile, care este o parte esențială a implementării Acordului de Asociere UE-Republica Moldova”.Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică de la București, constată că încercarea de a discredita imaginea ONG-urilor, mai ales a celor finanțate din Occident, ar face parte dintr-o strategie mai veche a Kremlinului de a influența state pe care le consideră în sfera sa de influență. „Intuiesc deja că acolo se vor regăsi vechile teme lansate de propaganda pro-Kremlin referitor la societatea civilă și rețeaua „Soros-istă”. O temă fanion, folosită și aici, în România, de către fosta guvernare în frunte cu Liviu Dragnea care tot ataca societatea civilă din România, folosind aceeași temă, aceeași sperietoare în persoana lui Soros. Vedem că modelul e preluat deja și în Republica Moldova, iar cartea e folosită doar pentru a-i conferi aceste-i teme, narațiuni false, un fel de credibilitate. Or, un atac la adresa societății civile este un model importat fix din Federația Rusă. Cum sunt catalogați, de exemplu, reprezentanții ONG-urilor care primesc finanțare din afară? Nimic altceva decât niște agenți străini. Bogdan Țîrdea nu face nimic altceva decât să înfiereze societatea civilă și reprezintă un atac la adresa procesului de democratizare al Republicii Moldova, fiindcă rolul societății civile în R. Moldova este esențial. Fără ea R. Moldova nu are nicio șansă de europenizare și democratizare.”Într-o reacție publicată astăzi, avocatul poporului, Mihail Cororobai, constată că „lansarea unor atacuri cu acuzații de activitate de subminare a intereselor statului este în sine un fapt grav, un gest neprietenos care țintește în valorile unei societăți democratice”.Comentatorii politici cu care am stat de vorbă consideră că, de fapt, atunci când critică organizațiile neguvernamentale, guvernările nu fac decât să-și dea „cu stângul în dreptul”. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, plecând de la guvernare, se conving cât de necesare sunt statul de drept, libertatea cuvântului și accesul nestingherit și echitabil la mass-media, elemente ce le protejează de persecuții politice.
19:50
17:50
Guvernul Suediei, țară care s-a remarcat, în primăvară, prin lipsa de restricții în timpul primului val al pandemiei de COVID-19, a anunțat că va înăspri, de la 1 noiembrie, regulile pentru cluburile de noapte, limitând la maxim 50 numărul vizitatorilor, pentru a încetini răspândirea infecției. Alte țări europene continuă să înăsprească restricțiile în urma unei creșteri vertiginoase a numărului de cazuri noi de infectare. Joi, au anunțat măsuri noi de izolare a unor regiuni Marea Britanie și Portugalia. Tot de joi, a reintrat în carantină parțială Cehia, țara europeană cu cea mai accentuată răspândire a infecției din ultimele săptămâni. Cu o populație de mai puțin de 11 milioane, Cehia a confirmat, miercuri, un număr record de aproape 15 mii de cazuri noi de infectare, numărul total ajungând la aproape 210 mii, iar cel al deceselor depășind 1700. Franța, Spania, Italia și Rusia sunt alte țări care se confruntă cu o creștere dramatică a numărului de cazuri noi.
17:50
Încă 777 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și 11 decese printre persoanele bolnave, inclusiv o angajată a sistemului medical, au fost confirmate în R. Moldova, joi. Datele actualizate de Ministerul Sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a patra persoană testată. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate a ajuns la aproape 69 600, inclusiv peste 17 500 de cazuri active și aproape 800 de bolnavi în stare gravă. Numărul deceselor confirmate a ajuns la 1 641.
17:40
Majoritatea republicană din Comisia juridică a Senatului american a aprobat, joi, candidatura judecătoarei conservatoare Amy Coney Barrett pentru funcția de membră a Curții Supreme, în ciuda boicotului din partea opoziției democrate, votul final din plenul Senatului urmând să aibă loc pe 26 octombrie. Democrații care spun că numirea unui nou magistrat trebuia amânată până după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie nu au suficiente voturi în Senat pentru a deraia procesul de confirmare. Barrett a fost nominalizată de președintele Donald Trump imediat după decesul judecătoarei liberale Ruth Bader Ginsburg, luna trecută, iar confirmarea ei va mări la 6 din 9 majoritatea deținută de conservatori la Curtea Supremă.
16:50
Pandemia închide granițele pentru observatorii străini și le deschide incertitudinii: vor fi sau nu corecte alegerile prezidențiale?
16:50
Miniștrii apărării din țările NATO urmează să aprobe, săptămâna aceasta, crearea unui centru spațial la baza aeriană Ramstein din sudul Germaniei pentru coordonarea comunicațiilor prin satelit și altor operațiuni militare ale alianței în lume. Vorbind joi, înaintea reuniunii de două zile a miniștrilor, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianța militară occidentală se adaptează la schimbările din spațiu, unde țări ca China și Rusia dezvoltă sisteme care pot orbi, scoate din acțiune sau doborî sateliți. Oficialul a spus că pe orbită există actualmente peste două mii de sateliți, care fac posibile numeroase activități, de la comunicații la prognoza meteo, mai mult de jumătate fiind ai țărilor NATO. Potrivit lui Stoltenberg, ținta nu este militarizarea spațiului, ci pregătirea alianței pentru a face față unor pericole ca doborârea unor sateliți.
16:50
Rusia și Iranul au respinsa afirmațiile Statelor Unite despre faptul că s-ar amesteca în alegerile prezidențiale americane de luna viitoare. Moscova a spus că acuzațiile sunt „total neîntemeiate”, iar Iranul a transmis o notă de protest ambasadorului elvețian care reprezintă Statele Unite în lipsa unor relații diplomatice între Teheran și Washington. Dezmințirile survin la o zi după ce șefii serviciilor de informații americane au spus că atât Iranul, cât și Rusia au obținut, separat, informații personale privind alegători americani și ar încerca să influențeze opinia publică înaintea alegerilor de pe 3 noiembrie. Vorbind miercuri la o conferință de presă la Washington, directorul Serviciilor Naționale de Informații, John Ratcliff, și directorul Biroului Federal de Investigații, Chris Wray, au mai dat însă asigurări că procesul electoral va decurge normal, în timp ce țările care încearcă să-l pericliteze vor avea de plătit „din greu”.
16:50
Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, spune că autoritățile moldovene au mai trimis Ciprului și Arabiei Saudite cereri de extrădare a fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, după eșecul unei cereri similare trimise Turciei, luna trecută. Vorbind la o conferință de presă, la Chișinău, Stoianoglo a spus că doar Arabia Saudită a informat că Plahotniuc nu se află pe teritoriul său, în timp ce Turcia și Ciprul nu au dat niciun răspuns autorităților moldovene. Procurorii l-au inculpat pe fostul oligarh fugar pentru crimă organizată, escrocherie și spălare de bani. Declarațiile lui Stoianoglo survin după săptămâni de speculații în presă despre faptul că Plahotniuc ar fi fost vizitat de politicieni moldoveni, inclusiv de președintele Igor Dodon, în Turcia și Cipru. Plahotniuc a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea, plecând în Statele Unite. În ianuarie 2020, secretarul de stat american l-a declarat neeligibil pentru obținerea vizei americane din cauza suspiciunilor de corupție, dar Plahotniuc a atacat demersul în justiție. Ulterior, Statele Unite au spus că Plahotniuc a părăsit teritoriul american în luna august, dar că a plecat benevol și că nu a fost deportat.
15:20
Vasile Botnaru stă de vorbă cu analistul politic Gheorghe Cojocaru care comentează promisiunile candidaților la alegerile prezidențiale.
14:40
Autoritățile din Afganistan spun că 12 copii au fost uciși, iar câțiva au fost răniți într-un atac aerian asupra unei moschei din provincia nordică Takhar. Atacul a avut loc pe 21 octombrie, la aproximativ 15 kilometri de capitala regiunii, în care combatanții taliban au ucis ceva mai devreme zeci de membri ai forțelor de securitate afgane. Un avion de luptă a bombardat moscheea după primirea informației că talibanii implicați în atacul asupra forțelor de securitate s-ar ascunde acolo, a spun un consilier local, Mohammad Azam Afzali. Autoritățile de securitate afgane încă nu au comentat incidentul și nu este limpede dacă bombardamentul a fost executat de un avion al forțelor afgane sau străine. Alte relatări au indicat că ținta atacului aerian ar fi fost o tabără de antrenament a talibanilor.
14:40
Parlamentul European a acordat opoziției din Republica Belarus Premiul Saharov pentru libertatea conștiinței 2020. Anunțul a fost făcut de președintele instituției europene, David Sassoli. Ceremonia de înmânare a distincției urmează să aibă loc pe 16 decembrie. Principalele trei grupuri politice din Parlamentul European au sprijinit decizia de a decerna premiul opoziției belaruse, care protestează de aproape două luni și jumătate față de Aleksandr Lukașenka. Protestele au izbucnit după alegerile prezidențiale de pe 9 august, soldându-se cu câteva victime, sute de răniți și peste 10 mii de arestări. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale nu recunosc victoria lui Lukașenka în alegeri, sancționându-l pe el și pe zeci de oficiali belaruși pentru represiuni împotriva protestatarilor.
14:40
Candidata prezidențială Maia Sandu creditată în sondajele de opinie cu șansele cele mai mari de a-l învinge pe președintele Igor Dodon la alegerile din 1 noiembrie i-a cerut repetat șefului statului să participe la o dezbatere publică cu ea, pe 27 octombrie. Dodon s-a separat de ceilalți șapte candidați, spunând că nu va participa la dezbateri înainte de primul tur și că preferă să se întâlnească cu alegătorii. Partidul Maiei Sandu, PAS, și alți concurenți electorali spun că președintele evită dezbaterile pentru a nu răspunde unor întrebări incomode despre primii patru ani de președinție și despre relațiile sale cu fostul oligarh fugar Vlad Plahotniuc.
12:40
Deputatul Partidului Socialiștilor Bogdan Țîrdea a lansat în cartea sa, intitulată: „Societatea civilă în Republica Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”, un atac dur la adresa societăţii civile din Moldova. Deputatul socialist acuza cele mai prestigioase organizaţii neguvernamentale ale Moldovei că ar fi plătite „pentru a denigra anumiți politicieni, partide și pentru a-i susține pe alții”, informează agenția IPN.Autorul a analizat mai multe organizaţii neguvernamentale importante ale societăţii civile din Moldova: Fundația Europeană pentru Democrație, National Endowment for Democracy, Fundația Soros și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Asociaţia pentru Democraţie Participativă Adept, Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice, Centrul de informaţii Genderdoc-M, Transparency International, Institutul pentru Politici si Reforme Europene, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Promo-LEX.În replică, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, condamnă atacurile pe care le consideră „caracteristice regimurilor politice nedemocratice, corupte și autoritare”. „Ele trebuie oprite imediat de autorități naționale competente”, a spus Groza.Pentru directorul executiv al centrului Expert-Grup, Adrian Lupușor: „Atacurile asupra societății civile sunt specifice regimurilor nedemocratice, corupte și autoritare, pentru care este incomodă o societate civilă independentă și vibrantă. Anume în aceasta direcție se îndreaptă țara”.Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a scris pe Facebook că, în opinia sa; „Doar hoții și tiranii luptă cu ONG-urile”.Potrivit directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, cartea lansată de către unul dintre fruntașii Partidului Socialiștilor din Moldova, Bogdan Țîrdea, este un fals și o manipulare „prin care se încearcă distragerea atenției publice de la probleme foarte grave și acuzații grave care sunt lansate în adresa unor candidați spre, vezi Doamne, activitatea asociațiilor obștești, care, regretă Bogdan Țîrdea, nu sunt asociate agenților străini, așa cum se întâmplă în Rusia”, considera Petru Macovei, citat de agenția IPN.
12:40
833 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în Republica Moldova în ultimele 24 de ore. Astfel, bilanțul infectărilor cu COVID-19 se ridică la 68 de mii 791 de cazuri.Din numărul celor testați pozitiv sunt, inclusiv, 53 de lucrători medicali din 33 de instituții medico-sanitare.Astăzi au fost raportate și 13 decese provocate de noul coronavirus, iar numărul total al celor decedați ajunge la 1630 de persoane.  Numărul celor vindecați atinge cifra de 50 de mii.
12:40
Parlamentul European și-a reînnoit solicitarea către Comisia Europeană pentru a propune reintroducerea temporară a vizelor pentru americani, din cauză că românii, ciprioții, bulgarii și croații nu pot călători fără vize în SUA, arată Biroului de Presă din București al Parlamentului European.Parlamentul a adoptat joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri o rezoluție prin care îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.De altfel, subiectul ridicării vizelor a fost discutat și de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, cu secretarul de stat american Mike Pompeo în timpul vizitei acestuia la Washington.„Am subliniat interesul major al României de a fi inclusă în programul Visa Waiver, dată fiind importanța întăririi legăturilor personale între oameni, dar și în domeniul afacerilor. Am căzut de acord să continuăm cooperarea și coordonarea viitoare pe acest subiect de interes comun, în beneficiul direct al cetățenilor noștri”, arăta Bogdan Aurescu.Bulgarii, croații, ciprioții și românii sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017. 
12:20
Cu Dorin Chirtoacă, Blocul electoral Unirea, se încheie seria interviurilor electorale cu toți candidații la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Interviuri realizate de Valentina Ursu, în cadrul emisiunii „Electorala 2020”, transmisă de luni până vineri la ora 13.00.
Ieri
11:20
Din cauza restricțiilor de călătorie, impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu va mai trimite observatori la alegerile prezidențiale din R. Moldova, din 1 noiembrie. Anunțul a fost făcut joi, printr-o declarație de presă.
10:50
Papa Francisc afirmă în filmul „Francesco”, lansat astăzi, că homosexualii ar trebui protejați de legile uniunii civile, într-unul dintre cele mai clare mesaje ale sale despre drepturile minorităților sexuale. Filmul documentar este realizat de regizorul Evgheni Afineevsky și este nominalizat pentru OSCAR.Biograful papal Austen Ivereigh a declarat pentru agenția Reuters că declarațiile  suveranului pontif din film au fost unele dintre cele mai clare pe care Papa Francisc le-a făcut pe această temă de la alegerea sa din 2013.„Cine sunt eu să judec?” este sintagma care l-a făcut celebru pe Papa Francisc încă de la începutul papalității sale și care îi marchează profund atitudinea față de multe subiecte ale vieţii contemporane.
10:50
Zece țări NATO și-au mărit până acum cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul national, arată cifrele publicate joi de Alinața nord-atlantică, ceea ce înseamnă că două-treimi din statele membre sunt sub acest nivel, stabilit încă la summitul din 2014 și care a creat multe tensiuni între NATO și administrația Trump,Germania, des criticată de președintele american, a ajunst la 1,57% din PIB, de la 1,36%. Secretarul general  NATO, Jens Stoltenberg, citat de Politico.eu, a ținut să precizeze că este „al șaselea an consecutive” în care țările membre măresc cheltuielile pentru apărare. Statele Unite rămân de departe țara cu cel mai mare buget de apărare, cu aproape 4% din PIB.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.