Un jurnalist rus care a scris despre protestele din Habarovsk, răpit de necunoscuți

Europa Libera, 17 octombrie 2020 12:50

Un jurnalist rus care a acoperit protestele în curs de desfășurare în orașul Habarovsk din Orientul Îndepărtat al Rusiei ar fi fost răpit și amenințat de persoane mascate necunoscute. Un coordonator al organizației de opoziție Rusia deschisă, Serghei Naumov, a declarat ieri pentru postul nostru de radio că jurnalistul Serghei Plotnikov a fost răpit peste noapte. Plotnikov, reporter pentru canalul YouTube RusNews, și-a sunat colegii dimineața și le-a spus că se află într-o pădure lângă un cimitir și a cerut ajutor. Naumov a spus că Plotnikov i-a spus că a fost răpit în apropierea casei sale de mai mulți bărbați mascați, care l-au încătușat și l-au adus în pădure, unde l-au amenințat trăgând în pământ lângă picioarele lui și cerându-i să „coopereze”. In regiune au loc proteste masive de când fostul guvernator al regiunii, Serghei Furgal, a fost arestat în iulie pentru pretinse actiuni ilegale petrecute cu multi ani inainte și dus la Moscova. Protestatarii au cerut eliberarea lui Furgal și în ultimele săptămâni au început să ceară și demisia președintelui Rusiei Vladimir Putin. În 10 octombrie, autoritățile au folosit pebtru prima data forța pentru a dispersa protestele.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 8 ore
19:10
Președintele Aleksandr Lukașenka a afirmat marți că protestatarii din Belarus ar fi comis acte de terorism și că autoritățile vor riposta pe măsură, relatează agenția BelTA, citată de DPA.Vorbind la o reuniune la Minsk, Lukașenka a spus că demonstranții ar fi blocat căile ferate, ceea ar putea duce la accidente serioase și la multe pierderi de vieți omenești.„E vorba de grupări criminale cu semne de terorism” a avertizat Lukașenka, adăugînd: „când linia roșie e trecută, guvernul trebuie să riposteze”. Ministerul belarus de interne a anunțat marți că luni au fost arestați aproape 600 de protestatari, iar duminică peste 500.Luni, opoziția a anunțat declanșarea unei  greve generale după ce Aleksandr Lukașenka a sfidat un ultimatum al demonstranților care îi cerea să demisioneze pînă în  25 octombrie. 
19:00
Invitata rubricii este Galina Vasilieva.
19:00
Pandemia de COVID-19 a generat o serie de efecte cu impact puternic nu doar asupra sănătății populației, ci și asupra vieții economice și sociale. Studiile globale privind impactul pandemiei arată că tinerii sunt printre cele mai afectate grupuri ale populației. Aceștia au fost nevoiți să se adapteze la schimbările dramatice din educație sau piața muncii fiind printre cei mai afectați din punct de vedere socio-economic şi psiho-emoţional. Efectele pandemiei asupra tinerilor din R. Moldova au fost analizate de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. În baza unor sondaje, cercetarea încearcă să măsoare impactul pandemiei asupra bunăstării psiho-emoţionale a tinerilor şi asupra implicării lor în activități civice şi în procesul de luare a deciziilor. Iar una din concluziile centrale este că pandemia și restricțiile sanitare au accentuat profund problemele existente şi până la criza provocată de Covid-19.Criza sanitară a amplificat stările de anxietate, frica şi depresia în rândul tinerilor. Fiecare al cincilea tânăr a simte o înrăutățire a bunăstării psiho-emoționale, spune Natalia Covrig, analistă de politici publice în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.„Datele arată că tinerii de peste 18 ani au fost cei mai afectaţi şi au dat dovadă de cel mai înalt nivel de anxietate. Aici, probabil, se explică prin acele modificări care au avut loc în sistemul educaţional, pe de o parte, şi pe piaţa muncii, pe de altă parte. Acest grup este exact acela care urmează să se integreze pe piaţa muncii şi aici apar cele mai mari incertitudini, inclusiv din considerentul că în perioada de criză cel mai probabil se va crea un deficit de locuri de muncă vacante pentru tineri, iar cele care vor reuşi să fie accesate există o probabilitate că ele vor prezenta un nivel mai înalt de infectare, de exemplu sfera serviciilor unde se regăsesc o bună parte dintre tineri.” Pandemia şi restricțiile sanitare au afectat în mod diferit diversele categorii de tineri. De exemplu, fetele şi tinerii cu dizabilități au fost mai vulnerabili decât băieţii sau tinerii din mediu rural unde restricţiile nu erau respectate cu mare stricteţe, spune Natalia Covrig. „Pandemia a provocat schimbări şi la nivel de comportamente, în mod special ne referim la comportamentele riscante cum ar fi consumul de tutun, de alcool, conducerea automobilului în stare de ebrietate şi alte comportamente. Am observat că acele comportamente riscante au devenit mult mai frecvente în perioada de izolare. Spre exemplu, a crescut foarte mult consumul de tutun.” Experta spune că a crescut şi rata violenţei în perioada pandemiei, iar tinerii care erau supuși violenței până la criza sanitară au fost abuzați și mai des în perioada de izolare. Fiecare al doilea tânăr a cărui bunăstare psiho-emoţională a fost afectată de pandemie a spus că a avut nevoie de suport pentru a depăși situaţiile de criză, suport pe care nu l-a primit însă nici din partea autorităţilor şi nici din partea altor actori, cum ar fi prietenii sau familia, precizează Natalia Covrig:„Acest aspect ne dă de gândit – în ce măsură tinerii sunt acoperiţi în programe, în serviciile pentru menţinerea bunăstării psiho-emoţionale şi a sănătăţii mintale şi care sunt paşii care ar trebui să fie întreprinși pentru a ne asigura că aceşti 50 la sută care au avut nevoie de suport vor fi cuprinși în viitoarele noastre intervenţii.” Criza pandemică a avut un impact negativ şi asupra implicării civice a tinerilor, care şi până la criză era una destul de modestă, doar fiecare al cincilea tânăr fiind implicat activ în viaţa comunității, inclusiv în procesele decizionale, spune Viorica Doroş, consultantă la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare:„Cum era de aşteptat, limitarea libertăţilor individuale în urma instaurării distanţării sociale şi măsurilor de autoizolare a determinat o retragere semnificativă a tinerilor cu participare înaltă din activităţile civice. Circa 60 la sută din tineri nu au fost activi civic şi nu au continuat să participe la procesele decizionale din localitate. Altfel spus circa o treime din tineri s-au retras pe timp de pandemie din activităţile de influențare a procesului decizional.”Dacă poate exista și un revers pozitiv al pandemiei, atunci el trebuie căutat în faptul că  tinerii s-au implicat activ în acţiuni de voluntariat. Datele sondajului ce a stat la baza cercetării arată, între altele, că aproape jumătate dintre tineri chestionaţi au contribuit la informarea despre metodele de protecţie împotriva Covid-19. Iar 80 la sută au oferit suport social vârstnicilor din localitate, inclusiv prin a le livra produse de primă necesitate.
18:30
În R. Moldova, unde au rămas zile numărate până la votul din primul tur al prezidențialelor, o observație a analiștilor electorali e că această apropiere de linia de final a campaniei are loc din nou pe fundalul unui număr imens de indeciși identificați de sondaje. Barometrul Opiniei Publice, dat publicității vinerea trecută, plasa acest număr de nehotărâți între 32 și chiar 36 la sută. Cum se explică? Și cu ce consecințe pentru rezultatul votului? În R. Moldova, sondajele sunt văzute în general mai degrabă ca instrumente de manipulare decât de informare. Aurelia Peru, o cercetătoare de la Chișinău, în trecut o vreme consilier prezidențial, a pus la un loc într-un proaspăt articol cinci cercetări sociologice mai recente, exercițiu ce a arătat cât de mari sunt oscilațiile  - în unele cazuri de tocmai 8% - între punctajele oferite de cele cinci unora și aceiași candidați. Concluzia pe care o formula cercetătoarea e că sondajul a ajuns în R. Moldova un instrument persuasiv și manipulator, chiar dacă scopul partidelor care apelează la acesta nu e neapărat să determine o schimbare de opțiune de vot, ci mai degrabă să-și mobilizeze susținători, să adune fonduri, să aleagă teme de campanie sau pur și simplu să capteze atenție.Dar dacă există totuși ceva ce unește sondajele din actuala campanie electorală acesta ar fi numărul imens de nehotărâți – cu o săptămână în ajunul votului acest număr e de o treime din alegători.Sociologii, printre ei Ion Jigău de la SBC AXA, la care am mers pentru explicații, pune numărul mare de indeciși caracteristic campaniilor moldovene, actuala fiind mai degrabă un punct culminant decât o excepție de la regulă – pe câțiva factori, mulți însă generați de politicienii înșiși, crede Ion Jigău:„Pe stânga, au apărut Usatîi și Violeta Ivanov, unul cu imagine de pro-rus, altul cu mesaj social. Ce să facă un om care votează geopolitic, cu Rusia? Să voteze Usatîi sau Dodon? Ce să facă unul care se gândește la problemele sociale – să voteze Dodon sau Ivanov? Asta pe de o parte. Pe de alta – pe câmpul Maiei Sandu sunt încă minim vreo trei concurenți -  Năstase, Țicu, Chirtoacă –, ei toți merg în campanie cu un mesaj, iar proeuropenii, care înțeleg că în Europa se merge prin România, nu înțeleg ce să facă. Astea sunt doar două aspect care măresc numărul indecișilor.”Problema numărului mare de indeciși în R. Moldova cu doar câteva zile înainte de alegeri, alăturată celei a unei media extrem de divizate și controlate politic, a atras atenția și politicienilor europeni, mai ales a celor dintre ei care privesc cu atenție procesele politice din R. Moldova. Iată cum estima unul dintre ei, europarlamentarul lituanian (Renew Europe) Petras Auštrevičius, consecințele acestei situații pentru scrutinul apropiat:„Cred că alegerile vor fi foarte haotice, oamenii se vor decide în ultimul moment pe cine vor vota. Ceea ce sper este ca oricine va câștiga nu va schimba parcursul european al țării. Pentru că altfel, pentru Moldova va fi un dezastru. Este mai bine să mergem înainte, așa cum facem acum, chiar dacă o facem într-un ritm lent. Sper ca mesajele populiste sau știrile false nu vor determina oamenii să aleagă politicieni care se opun parcursului european.”L-am întrebat, însă, și pe sociologul Ion Jigău, dacă ar putea anticipa consecințele numărului mare de indeciși asupra rezultatului votului din scrutinul prezidențial apropiat:„Totul este funcție de prezență: care segmente se vor mișca și vor ieși la vot, care vor sta acasă? Noi nu știm care segmente și cum vor proceda. Tradițional, răspunsul corect e  - voi ieși la vot. Dar asta nu se întâmplă.”Experții media, printre ei Nadin Gogu, directoarea Centrului Independent de Jurnalism de la Chișinău, cred pe de altă parte că numărul mare de nehotărâți sunt în același timp atât consecință, cât și un fel de cauză a inflației de manipulare fie din presă, fie din sondaje, și invers: oamenii cred ce li se spune la televizor, ne explica ea într-un recent interviu, iar politicienii, știind asta, au grijă să le spună ceea ce ar vrea ei înșiși să ajungă la alegător.
18:00
În relația cu partidele politice, Comisiei Electorale Centrale (CEC) îi revine mai degrabă rolul de „câine care nu mușcă” este concluzia experților Transparency International Moldova. Și asta pentru că CEC nu dispune de autoritate și resurse pentru a monitoriza eficient cheltuielile partidelor politice și, mai ales, sancționarea acestora dacă se constată că au încălcat legea. Transparency International Moldova a prezentat astăzi o analiză a activității autorității electorale, inclusiv în ce privește integritatea membrilor acesteia. Care sunt concluziile principale ale raportului?Indiferent de partidele din care fac parte, politicienii ajunși la putere au încercat de-a lungul anilor să-și subordoneze, neoficial cel puțin, Comisia Electorala Centrale, afirmă experta Transparency International Moldova, Mariana Kalughin. Din păcate, legea privind numirea în funcție a membrilor CEC lasă loc de interpretări și deschide ușa pentru eventuale abuzuri.Potrivit Codului Electoral, în Comisia Electorală Centrală sunt nouă membri: unul desemnat de către președintele țării, iar ceilalți opt de către Parlament. Tocmai din acest motiv, asupra membrilor Comisiei planează în continuare suspiciunea că „ar face jocul” partidelor politice din partea cărora au fost desemnați, spune Mariana Kalughin: „Modul de numire în funcție de membru al CEC, prin hotărârea Parlamentului aceștia fiind desemnați în fond de actori politici, face ca membrii CEC, iar în final și comisia să fie percepută ca una atașată politic. CEC nu este percepută, din păcate, ca autoritate independentă, fapt reprezentată de modul de constituirii a acesteia, dar și de verificarea formalizată a candidaților, precum și lipsa unor audieri veritabile ale acestora în legislativ”.Experta Transparency International Moldova susține că o soluție de alternativa ar fi consultarea cu opinia publică a candidaților la funcția de membru în cadrul autorității electorale și intervievarea acestora în Parlament, însă nu într-o ședință „de ochii lumii” ci una cu întrebări veritabile, inclusiv din partea societății civile. Mariana Kalughin a analizat și capacitatea Comisiei Electorale Centrale de a face față unor eventuale fraude în ziua alegerilor.Potrivit expertei, CEC nu dispune de autoritate și resurse pentru a monitoriza eficient finanțele partidelor politice, dar și cheltuielile concurenților electorali în campanie. La capitolul „restanțe”, Mariana Kalughin a enumerat problemele ce țin de calitatea listelor electorale, accesibilitatea redusă a secțiilor de votare și suspiciunile de fraudare care planează asupra procesului de înregistrare prealabilă a alegătorilor. O altă problemă, potrivit expertei Transparency International Moldova, ar constitui-o și instruirea insuficientă a angajaților din teritoriu, mai ales a celor care sunt implicați pe termen scurt în organizarea scrutinului.Situația este confirmată de primarul satului Selemet, Cimișlia, Tatiana Badan, care susține că în prezent este foarte complicat să găsești săteni care cunosc fluent rusa sau română, știu să lucreze la computer și au o minimă pregătire logistică. Potrivit Codului Electoral, și partidele politice pot înainta candidaturi pentru suplinirea funcției de membru al birourilor electorale. Tatiana Badan constată cu regret că în unele cazuri, formațiunile politice deleagă persoane care nici măcar nu știu să citească:„De fiecare dată urmărim această situație, mai ales în ultimii ani. Ce ține de calitatea persoanelor care sunt propuse de partidele politice în birourile electorale, noi, autoritățile locale, de fiecare dată venim cu propunerea ca din partea partidelor politice în birourile electorale să fie înaintate persoane care să cunoască calculatorul, să aibă exigențe, dar uneori sunt propuși oameni care nu cunosc, nu știu să scrie sau nu pot face față în birourile electorale. Și este o problemă. De aceea avem nevoie de acest dialog atât cu comisiile electorale, cât și cu partidele politice pentru ca anume în alegerile prezidențiale să fie încurajate persoane capabile.”Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a admis că există lacune în ce privește organizarea procesului electorali, însă a insistat că situația este mai bună în comparație cu anii precedenți. De asemenea, Dorin Cimil a admis că instituţia Electorală dintotdeauna a fost un „fruct râvnit” de guvernanţi, dar că membrii acesteia evită ingerințele politice: „Dacă vedem argumentarea în spațiul public, atunci se creează impresia că este foarte politizat, dar din punct de vedere al fiecărui din membrii CEC, când discuți sau întrebi despre o eventuală apartenență la un partid politic, fiecare menționează independența și imparțialitatea sa vizavi de unul sau alt partid politic.”Pentru a exclude suspiciunile privind integritatea membrilor CEC, experții Transparency International Moldova pledează pentru schimbarea modului de numire a acestora. Bunăoară, ei ar putea fi aleși în baza unui concurs deschis și nu după criterii politice, cutumă care, de-a lungul anilor, a făcut mai mult rău decât bine procesului electoral din R. Moldova, spun experții.
18:00
Țările europene iau măsuri de siguranță sanitară din ce ce mai stricte dure pentru a opri creșterea numărului de infectări cu Covid-19.Cehia e ultima din țările care impun interdicția ieșirii din case în timpul nopții. Începînd de miercuri 28 octombrie, cehii vor fi obligați să stea în case între 9 seara și 5 dimineața, după ce marți în Cehia au fost înregistrate peste 10.000 de infectări noi în ultimele 24 de ore. Pandemia a dus și la suspendarea tîrgurilor tradiționale de de Crăciun de la Praga, o decizie similară fiind deja luată în Germania.În Italia au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și persoane care demonstrau împotriva înăspririi măsurilor de izolare.Peste 43 de milioane de oameni au fost infectați cu Covid-19 și alți mai mult de un milion o sută de mii au decedat din martie, când Organizația Mondială a Sănătăți a declarat Covid-19 boală pandemică. 
17:40
Cinci magistrați, printre care doi președinți de instanțe, au fost repuși în funcție și li se va achita salariile pentru perioada de patru ani cât au absentat de la serviciu fiind anchetați într-un dosar conex spălătoriei rusești.
17:40
Țările europene iau măsuri de siguranță sanitară din ce ce mai stricte dure pentru a opri creșterea numărului de infectări cu Covid-19.Cehia e ultima din țările care impun interdicția ieșirii din case în timpul nopții. Începînd de miercuri 28 octombrie, cehii vor fi obligați să stea în case între 9 seara și 5 dimineața, după ce marți în Cehia au fost înregistrate peste 10.000 de infectări noi în ultimele 24 de ore. Pandemia a dus și la suspendarea tîrgurilor tradiționale de de Crăciun de la Praga, o decizie similară fiind deja luată în Germania.În Italia au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și persoane care demonstrau împotriva înăspririi măsurilor de izolare.Peste 43 de milioane de oameni au fost infectați cu Covid-19 și alți mai mult de un milion o sută de mii au decedat din martie, când Organizația Mondială a Sănătăți a declarat Covid-19 boală pandemică. 
Acum 12 ore
17:00
Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia și-a exprimat recunoștința României și președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko, se spune într-un articol publicat  pe site-ul publicației Calea Europeană.Țihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut marți o intervenție online la o dezbatere organizată la sediul Institutului Diplomatic Român din București de Ambasada Lituanei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning. „Vechea zicală «un prieten la nevoie se cunoaște» nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre”, a spus lidera opoziției din Belarus, adăugînd: „Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei”.Recent, președinții Lituaniei, Poloniei și României au semnat o declarație comună în care au cerut Uniunii Europene să ia măsuri măsuri de sprijin economic pentru un Belarus democratic.
16:10
Raportoarea ONU pentru drepturile omului în Belarus a cerut guvernului de la Minsk să pună capăt reprimării propriului popor, referindu-se le miile de oameni arestați în timpul protestelor împotriva președintelui Alekasndr Lukașenka.Anaïs Marin a făcut acest apel după ce opoziția din Belarus a anunțat declanșarea unei greve generale în această țară, ca urmare a faptului că Lukașenka a sfidat ultimatumul protestatarilor de a demisona pînă în 25 octombrie. Marin a declarat în fața Comisiei ONU pentru drepturile omului că cel puțin 20.000 de oameni au fost arestați în august și septembrie și că sute au fost bătuți, torturați sau supuși la rele tratamente în timpul detenției.Apelul raportoarei ONU a fost reluat într-o declarație trimisă Comisiei ONU de 52 de țări, majoritatea europene, care au cerut regimului din Belarus să pună capăt violențelor împotriva demonstranților pașnici, să nu-i mai intimideze pe liderii de opoziție, pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului.În Belarus au loc ample proteste antiguvernamentale, după ce Aleksandr Lukașenka s-a declarat învingător în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care demonstranții și opoziția spun că a fost fraudat și cer reluarea lui cu observatori internaționali.
15:30
Armenia și Azerbaigianul au continuat să se acuze reciproc de încălcarea unui noi armistițiu în Nagorno Karabah.„Eforturile internaționale, de data asta ale Statelor Unite, de a media un acord de încetare a focului, au eșuat”, a afirmat pe Twitter în 27 octombrie premierul armean Nikol Pașinian, adăugînd că tirurile de artilerie neîncetate ale Azerbagianului au ucis și rănit civili astăzi în Arțah (numele armenesc al regiunii Nagorno-Karabah).Între timp, ministerul azer al apărării a pretins tot în 27 octombrie că Armenia nu a respectat armistițiul atacînd pozițiile azere și mai multe localități din apropierea graniței comune.
15:00
Franța e supusă unei reacții adverse din cauza afișării în public a unor caricaturi ale profetului Mohamed, acțiune consderată o blasfemie de către musulmani. Ministerul francez de externe i-a avertizat pe cetățenii francezi din țările musulmane să fie extrem de precauți, să se ferească de proteste legate de ca ricaturi și să evite adunările publice.Pakistanul s-a plâns de o presupusă „campanie islamofobă”, mai multe oficialități iraniene au acuzat Parisul că alimentează „extremismul”, iar președintele turc le-a cerut concetățenilor lui să boicoteze produsele franțuzești.Ambasadorul francez la Islamabad a fost convocat la ministerul francez de externe pentru a i se aduce la cunoștință „îngrijorările Pakistanului legate de campania islamofobă sistematică deghizată în libertate de expresie”. Săptămâna trecută, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că țara sa nu va renunța la caricaturile profetului Mahomed, după ce un profesor francez a fost asasinat de un islamist radical cecen pentru că a arătat aceste caricaturi la clasă, în cadrul unei ore despre libertatea de expresie.Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unul dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe o clădire.   
13:30
Rusia a impus noi măsuri de securitate sanitară după ce a înregistrat o creștere semnificativă a deceselor legate de  Covid-19, și anume 320 în ultimele 24 de ore. Rusia oricum contabilizează diferit decesele, raportând în contextul pandemiei, numai decesele care au fost provocate direct de noul coronavirus. Până acum, în Rusia s-au raportat peste un milion 500 de mii de contaminări și peste 26 de mii decese.De miercuri, masca este obligatorie în locuri publice deschise aglomerate, în transportul în comun și lifturi. Totodată, cafenelele și restaurantele se vor închide între ore 23.00 și 6 dimineață. Noapte sunt interzise și orice evenimente publice. Moscova rămâne epicentrul pandemiei în Rusia.
12:50
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat marți, 27  octombrie  cererile de repunere în funcție a celor cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat”. Decizia a fost luată cu nouă voturi pro, relatează MOLDPRES.Cei cinci magistrați solicitaseră repunerea în funcție după ce, la finele lunii septembrie, ei au fost scoși de sub urmărire penală pe motiv că faptele lor nu au întrunit elemente ale infracțiunii.Sunt repuși în funcție și le si vor achita salariile pentru perioada în care au fost suspendați din funcții  judecătorii: Serghei Gubenco care deținea funcția de președinte al Curții de Apel Comrat, a lui Sergiu Lebediuc fost judecător la Judecătoria Chișinău, Serghei Popovici care activa la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu – judecător la Judecătoria Telenești și Garri Bivol – judecător la Judecătoria Chișinău.
Acum 24 ore
12:00
Un recent raport al Centrului pentru Jurnalism Independent, care monitorizează comportamentul celor mai importante televiziuni în campania electorală, conține constatări deloc îmbucurătoare despre modul în care alegătorii sunt informați despre candidații la funcția de președinte.  
11:10
Ce rol joacă din nou geopolitica în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie? Ce rol va reveni moldovenilor din diaspora? O discuție cu jurnalistul Robert Schwartz.
08:40
Pe fundalul unei explozii de noi infectări cu Covid-19, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că lumea ar putea „obosi”, ceea ce ar putea reduce și dsponibiliteta de a accepta și urma noile restricții impuse de autorități în tenativa de a limita săspândirea pandemiei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus a vorbit luni și despre pericolul ca în multe țări europene, sistemul sanitar de urgență să nu mai poată face față creșterii numărului de bolnavi. „Mai ales în Europa și America de Nord, spitalele sunt pline până la refuz”a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus care a îndemnat însă guvernele să nu cedeze în fața pandemiei, să urmeze sfaturile experților și să nu „politizeze Covid-19”.Din martie, când OMS a recunoscut noul coronavirus drept o pandemie, peste 43 de milioane de oameni, în lumea întreagă, s-au infecat și peste un million 100 de mii au decedat, arată cifrele Universității Johns Hopkins.
08:00
Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din American, preşedintele Donald Trump a acuzat din nou presa că ar stimula intenţionat o frenezie privind înmulţirea cazurilor de coronavirus, el afirmând că bilanţul ridicat de infectări este cauzat de numărul tot mai mare de teste.La sfârșitul săptămânii, în Statele Unite s-a atins un nou record de peste 80.000 de cazuri raportate într-o singură zi în weekend iar media pe şapte zile rămâne ridicată, la niveluri nemaiîntâlnite în ultimele luni.Duminică, şeful administrației de la Casa Albă, Mark Meadows, a părut să dea de înțeles că aceasta a renunțat la ideea de a controla pandemia de coronavirus. „Nu vom putea controla pandemia", a spus el la CCN, adăugând însă că guvernul federal se va concentra pe vaccinuri şi terapii.
07:40
Cu opt zile înaintea alegerilor prezidențiale din American, majoritatea republicană din Senat a confirmat numirea magistratei conservatoare Amy Coney Barrett la Curtea Supremă , întărind pentru mulți ani în viitor poziția dominantă a aripii conservatoarea.În pofida opoziţiei democraţilor, care insistau ca numirea unui nou judecător să fie lăsată la latitudinea viitorului președinte, senatorii republicani au votat toţi, cu o singură excepţie, pentru candidata aleasă de preşedintele Donald Trump.Curtea Supremă, arbitru al marilor controverse din societatea americană, va număra astfel şase judecători conservatori din nouă, dintre care trei numiţi de Donald Trump.Catolică ferventă de 48 de ani, mamă a şapte copii şi opusă avortului, Amy Coney Barrett o înlocuiește la Curtea Supremă pe judecătoarea progresistă şi feministă Ruth Bader Ginsburg, decedată de curând ( la 18 septembrie).Indiferent de rezultatul alegerilor de la 3 noiembrie, acestă numire schimbă configurația Curții Supreme pentru decenii,  deoarece judecătorii la Curtea Supremă sunt aleși „pe viaţă". 
07:40
Observatorii internaţionali au salutat luni transparenţa alegerilor locale care au avut loc cu o zi mai devreme în Ucraina, criticând în acelaşi timp o „consultare" a alegătorilor organizată în apropiere de birourile de vot la iniţiativa preşedintelui Volodimir Zelenski.Partidul prezidențial „Slujitorul Poporului” a fost însă devansat la scrutinul de duminică, de rivalii săi pro-ruși și pro-occidentali în majoritatea marilor oraşe, începând cu capitala Kiev, arată sondajele la ieșirea de urne. Rezultatele finale sunt așteptate în câteva zile. Pe de altă parte, observatorii au criticat consultarea organizată de președintele Volodimir Zelenski în paralel despre o serie de proiecte sociale. Organizat sub sloganul „Cinci întrebări din partea preşedintelui", acest sondaj „a părut să creeze un avantaj politic nepotrivit în ziua scrutinului şi a afectat separaţia între stat şi partid", a apreciat delegația de observatori OSCE.
07:30
Observatorii străini la alegerile prezidenţiale din 1 noiembrie şi jurnaliştii străini vor putea intra în R. Moldova chiar dacă vin din zone roşii cu risc ridicat de infectare cu coronavirus, a anunţat luni, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil.CEC a acreditat 254 de observatori internaţionali, conform datelor publicate pe site-ul instituției pe 25 octombrie, data limită pentru acreditarea observatorilor.Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), organism care organizează sistematic misiuni de observare a alegerilor, a informat săptămâna trecută că-și anulează misiunea din cauza pandemiei de coronavirus.La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, alegătorii vor fi obligaţi să respecte distanţa fizică de minim 1,5 metri şi regulile de igienă.  Toate secţiile de votare vor fi dotate cu echipamente de protecţie şi dezinfectanţi, iar funcţionarii vor respecta normele impuse de Comisia Naţională pentru Sănătate Publică.  Peședintele CEC a precizat că pentru alegerile prezidenţiale s-a cumpărat echipament de protecţie în valoare de 8 milioane de lei pentru cele 2143 de secţii de votare, dintre care 2004 pe teritoriul Republicii Moldova şi restul în străinătate.
07:30
Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia a declarat că greva generală, declanșată luni pentru a forța demisia președintelui Alexandr Lukașenka, „este încă la început”. Într-un interviu luni seară cu Europa Liberă, Țihanovskaya i-a îndemnat pe belaruși să continue protestul pentru că „este singura modalitate de a alunga de la putere acest regim” ilegitim. Țihanovskaia a susținut că greva începută luni este un succes, indiferent ce se spun oficialitățile de la Minsk.Opoziția, care-l acuză pe Lukașenka că a falsificat alegerile prezidențiale din 9 august, îi ceruse președintelui  - în termeni ultimativi – să demisioneze până pe 25 octombrie. În schimb, Lukașenka a răspuns cu o nouă demonstrație de forță luni, când poliția a intervenit din nou cu gaze lacrimogene și tunuri cu apară împotriva a mii de protestatari la Minsk. Peste 300 de persoane au fost din nou reținute în capitală și o serie de orașe de provinciei, a informat organizația „Viasna” pentru apărarea drepturilor omului.
07:10
Între ambasadele României și Rusiei la Chișinău a avut loc un schimb de mesaje critice, provocate de discursul ambasadorului român Daniel Ioniță, ținut pe 23 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei Române.Reacționând la criticile apăsate ale părții ruse, Ambasada României în Republica Moldova a dat publicității o declarație în care se arată că folosirea în scop electoral a memoriei militarilor căzuți la datorie este o expresie a cinismului la care refuză să fie părtașă.„Transformarea memoriei militarilor căzuți la datorie în războaie în temă electorală este o expresie de cinism la care nu vrem să fim părtași. Nu dorim să ne lăsăm atrași în polemici lansate provocator în spațiul public în această perioadă electorală din Republica Moldova.România are o abordare europeană atât din punct de vedere științific în ceea ce privește studiul, înțelegerea și predarea istoriei, cât și din punctul de vedere al asumării și condamnării publice a ororilor trecutului și este apreciată la nivel european și internațional pentru demersurile numeroase și concrete întreprinse în materie de asumare a trecutului, educație și cercetare privind Holocaustul și comemorarea victimelor Holocaustului, inclusiv pentru introducerea în legislația română a definiției de lucru a antisemitismului, convenita în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în timpul președinției române a acestei organizații”, transmite Ambasada României în Republica Moldova.Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a emis duminică un comunicat în care-și exprimă nedumerirea cu privire la declarațiile Ambasadei României în Republica Moldova despre „soldații regimului Antonescu care au murit eroic la 14 iulie 1941 pentru eliberarea Basarabiei de ocupația sovietică” și-i acuză pe oficialii români de „cinism”. Ambasada rusă îl numeşte pe generalul Ion Antonescu „criminal nazist” şi îl acuză că a ucis mii de persoane, printre care şi moldoveni.”Descendenţii a zeci de mii ucişi şi torturaţi de agresorii Antonescu şi călăul său Alexianu, locuitori din Moldova – moldoveni, ruşi, evrei, găgăuzi şi bulgari – vor uita cu greu crimele ticăloşilor fascişti care şi-au justificat atrocităţile prin „lupta pentru reunificare”. Apropo, execuţiile în masă ale ruşilor şi evreilor din Transnistria pot fi considerate de către administraţia română de ocupaţie o „luptă pentru reunificare”? Sau, poate, „lupta pentru reunificare” este participarea trupelor române de partea lui Hitler la bătălia de la Stalingrad? Şi ce zici de complicitatea complicilor nazişti ai lui Antonescu la înfometarea locuitorilor din Leningradul asediat?”, se mai menţionează în comunicat, conform Deschide.md.Pe 23 octombrie, Ambasada României în Republica Moldova a organizat, la Cimitirul de Onoare al Eroilor Armatei Române situat în interiorul cimitirului localității Mana, raionul Orhei, o serie de activități dedicate sărbătoririi Zilei Armatei Române și onorării eroilor săi. Oficialii prezenți au menționat că „sacrificiul suprem al Eroilor care-și dorm somnul de veci în acest loc nu va fi uitat niciodată, iar memoria acestora va fi cinstită mereu.”Ambasadorul României Daniel Ioniță a precizat în discursul susținut cu această ocazie că „generația bunicilor noștri a avut parte de război și foamete, iar ostașii români care au căzut pe aceste meleaguri au luptat pentru reîntregirea țării, pentru dreptate și libertate, pentru această palmă de pământ dintre Prut și Nistru, care a aparținut României ca urmare a actului măreț de la 1 decembrie 1918 și care a fost ruptă din trupul țării ca urmare a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov”.În scandalul diplomatic s-a implicat și partidul PSRM, reprezentanții căruia au menționat că „ambasadorul Daniel Ioniță a insultat grosolan memoria tuturor victimelor regimului de ocupație 1941-1944 de pe teritoriul Moldovei” și că „o astfel de declarație scandaloasă și iresponsabilă încalcă grav toate principiile diplomației și ar trebui evaluată în mod corespunzător de MAEIE din Republica Moldova”.  ​
07:10
Pandemia de coronavirus continuă să se extindă rapid în Europa și Statele Unite, în ciuda măsurilor dure de securitate sanitară luate de majoritatea guvernelor. Potrivit agenției Reuters, aproape 500.000 de cazuri noi au fost raportate la nivel mondial într-un interval de 24 de ore în ultimul weekend.Australia, pe de altă parte, a anunțat că al doilea oraș al țării și fost focar de Covid-19, Melbourne, va ieși aproapte total din carantina impusă acum aproape 4 luni.Revenind în Europa, Ministerul de Externe de la Roma le recomandă italienilor să evite deplasările în alte state europene din cauza agravării situației epidemiologice, avertizându-i că ar putea rămâne blocați în străinătate.  Guvernul italian a ajutat în acest an la repatrierea a aproape 100.000 de italieni rămași blocați în străinătate pe măsură ce granițele se închideau pe glob din cauza temerilor legate de pandemie.Belgia, Danemarca, Italia și Slovenia figurează printre țările europene care au impus luni noi restricții cu scopul de a menține sub control cel de-al doilea val al pandemiei pentru a nu copleși serviciile de sănătate publică.Guvernul belgian a ordonat închiderea tuturor barurilor, cafenelelor și restaurantelor, instituind restricții de circulație pe timpul nopții începând de luni. Telemunca devine obligatorie acolo unde este posibil.În Austria, cancelaru Sebastian Kurz a declarat că nu exclude posibilitatea unei noi carantine naționale, dacă nu  se poate opri creșterea exponențială a numărului de noi infectări. „Nu ne putem permite ca sistemul medical de urgență să fie debordat” a explicat cancelaru.În R. Moldova s-au înregistrat luni peste 300 de noi cazuri de contaminare și 15 decese legate de Covid-19 dar în prag de alegeri prezidențiale, nu se vorbește de noi măsuri sanitare.
03:50
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
02:40
Din sumar:Pregătiri de alegeri pe ambele maluri ale Nistrului – semne de întrebare cu privire la modul de participare a alegătorilor din regiunea transnistreană la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie din Republica Moldova și campanie electorală pentru alegerile legislative care vor avea loc din stânga Nistrului pe 29 noiembrie. Evoluţiile în procesul de reglementare transnistreană au fost discutate la Viena în cadrul Consiliului Permanent al OSCE.***Pentru început, însă, o sinteză...
Ieri
23:30
Cu mai puțin de 10 zile înaintea alegerilor din 1 noiembrie, Parlamentul European a adoptat un raport care evaluează stadiul reformelor convenite în cadrul Acordului de asociere cu UE, la șase ani de la semnarea acestuia. Pe scurt: UE promite să rămână alături de cetățenii moldoveni, dar contează pe responsabilitatea acestora la alegeri. „Sper este ca oricine va câștiga nu va schimba parcursul european al țării. Pentru că altfel pentru Moldova va fi un dezastru”, spune într-un interviu pentru Europa Liberă europarlamentarul estonian (Renew Europe) Petras Auštrevičius.Europa Liberă: Domnule Austrevicius, vă aflați la Vilnius, după o săptămână extrem de plină la Parlamentul European, în care ați lucrat și votat, ca cei mai mulți dintre europarlamentari, de la distanță. Unul dintre rapoartele votate este o evaluare a celor 6 ani de la semnarea Acordului de Asociere UE - R.Moldova. Pe 1 noiembrie au loc alegeri în R. Moldova. Alegeri pe timp de pandemie, fără observatori internaționali. Petras Auštrevičius: „Da, lucrurile stau exact așa cum spuneți. Ne aflăm în plină pandemie, ne confruntăm cu al doilea val, care este mai dur decât primul. Nu putem aștepta să se termine pandemia, trebuie să ne continuăm activitatea. Situații ca cea din Moldova, unde au loc alegeri pe 1 noiembrie, ne obligă să adaptăm viața politică la realitate. Urmăresc cu atenție ce se întâmplă în Moldova, am văzut că țara este foarte afectată de pandemie, număr mare de cazuri și decese, personal medical infectat, lipsa de medici. Transmit pe această cale condoleanțe tuturor celor care și-au pierdut membri de familie sau apropiați din cauza Covid. Propaganda și știrile false sunt la intensitate maximă în Moldova zilele acestea, atât din interior cât și din exterior, iar cei care se ocupă de asta, mă refer mai ales la vecinii de la răsărit, sunt foarte activi. Ce mă surprinde este că populația nu începe să înțeleagă aceste jocuri. Pare o tornadă, toți sunt prinși în interiorul acestei tornade, și nu știi niciodată cine va ieși întreg sau câștigător din această tornadă. Dacă e să rămânem doar la situația de acum, putem spune că dl Dodon are un avantaj. Restul candidaților vor face tot ce pot în campanie, însă problema se pune dacă vor fi capabili să își transmită mesajul. Eu mă îndoiesc că vor putea să își transmită mesajul așa cum doresc, pentru că media este foarte divizată între cei care îi susțin pe oligarhi și restul care au drept argument că îi plac pe unii candidați. Este o divizare uriașă în cadrul societății.Moldova ar fi trebuit până acum să excludă din politică persoanele asupra cărora planează de ani buni un mare semn de întrebare. Iar unii dintre ei ar trebuie să fie în închisoare, pentru infracțiunile pe care le-au comis. Cred că alegerile vor fi foarte haotice, oamenii se vor decide în ultimul moment pe cine vor vota. Ceea ce sper este ca oricine va câștiga nu va schimba parcursul european al țării. Pentru că altfel,  pentru Moldova va fi un dezastru. Este mai bine să mergem înainte, așa cum facem acum, chiar dacă o facem într-un ritm lent. Sper ca mesajele populiste sau știrile false nu vor determina oamenii să aleagă politicieni care se opun parcursului european.”Europa Liberă: Raportul pe Moldova de săptămâna trecută are un mesaj scurt: UE trebuie să rămână alături de cetățenii moldoveni, dar acestia, la rândul lor, trebuie să se asigure că alegerile sunt corecte și transparente, iar cei pe care îi vor alege sunt politicieni de încredere. E ca și cum se dorește responsabilizarea alegătorilor moldoveni. Este un fel de a-i îndemna să își ia soarta în propriile mâini?Petras Auštrevičius: „Aș începe prin a-l felicita pe colegul meu Dragoș Tudorache (PLUS- România, Renew Europe). Este un politician care cunoaște foarte bine regiunea și are o abordare cuprinzătoare. Felicitări pentru acest raport foarte bun! Revenind la întrebarea Dumneavoastră: țara nu le aparține politicienilor, ci cetățenilor. Caracteristic pentru moldoveni este însă faptul că ei cred mereu că altceva este mai bun decât au. Se uită mereu în jur pentru un sfat mai bun, pentru un șef mai bun, pentru un înțelept mai… înțelept. Eu le spun așa: ei sunt cei mai buni, ei știu cel mai bine ce le trebuie și ce e mai bine pentru țara lor. Se percepe o lipsă de încredere în sine, care poate că a fost programată istoric, căci Moldova a trecut prin multe transformări dramatice pe parcursul secolului 20: brutalitate, totalitarism și declin economico-social. Am impresia că cetățenii moldoveni nu au recâștigat în totalitate controlul constituțional asupra țării lor.  De aceea o serie de politicieni investesc foarte mulți bani în manipularea prin intermediul media. Pentru a distrage atenția de la lucrurile importante: noi, cetățenii moldoveni vrem o viață mai bună, bazată pe o construcție legislativă și politică a statului, potrivit celui mai bun exemplu existent, Uniunea Europeană. Există exemple mai bune de urmat din est? Există mai bune exemple de practică democratică și prosperitate economică în fostele state sovietice? Nu! Nu îi credeți pe cei care vă spun că modelul UE nu este pentru voi! Este pentru voi! Fiți siguri de asta, moldoveni!Cea mai bună soluție pentru țară este să aplicați prevederile acordului de asociere cu UE și să investiți toți banii de la UE în țara voastră. Sigur, orice proces de transformare are nevoie de timp. Dar vor veni vremuri când aceste transformări vor fi mai tangibile, mai vizibile. Nici un miracol nu se poate întâmpla fără reforme. Țara mea, Lituania, a trecut și ea prin transformări și reforme. Unele foarte dureroase. Și încă nu e totul gata. Sistemele de educație și sănătate se reformează acum. La fel, administrarea economiei se reformează. Orice țară din UE a trecut prin reforme. Dar pe parcurs, am simţit pe pielea noastră binefacerile alegerii noastre. Haideți să învățăm din istorie și să nu ne lăsăm păcăliți de vorbe îndulcite, pe care le-am mai auzit. Politicienii care vă promit totul fără să faceți nici un efort, vă păcălesc. Sunt mincinoși!”Europa Liberă: De ce sunt oamenii tentați să spună că milioanele de euro de la UE (în condițiile în care UE a investit peste un miliard de euro în Moldova) nu se văd nicăieri?Petras Auštrevičius: „Poate că unii se așteaptă să vadă teancuri de euro, un miliard, în cutii, pus la păstrare la bancă. Oameni buni, aceste miliarde de dolari au fost investite in proiecte în Moldova: asistență umanitară și macrofinanciară, sute de proiecte în diverse sectoare, dar haideți să vedem rezultatele: a realizat Moldova ce a promis pentru acești bani? Nu. Să luăm ca exemplu reforma justiției. De ce nu s-au atins obiectivele? Pentru că există o rezistență a sistemului. Niște politicieni, niște judecători încă încearcă să manipuleze și să se joace cu justiția, nu doresc schimbarea. De aceea încă avem corupție în Moldova. Dar moldovenii sunt ca orice european: au nevoie de reguli, pe care să le respecte. Noi continuăm să investim, caci UE este insistentă. Iar justiția va fi unul dintre proiectele în care vom investi în continuare. Mă întreb câți bani investește Rusia? Investește probabil în politicieni. Dar nu în oameni. UE investește în cetățenii de rând și în viitorul lor, nu în politicieni.”
20:40
De alegeri, în regiunea transnistreană se suspendă carantina și turismul electoral Embed De alegeri, în regiunea transnistreană se suspendă carantina și turismul electoral Embed octombrie 19, 2020 Pregătiri de alegeri: exerciții militare și căldură pentru populație octombrie 12, 2020 Din nou despre drepturile cetățenilor din stânga Nistrului care sunt răpiți sau urmează să participe la vot septembrie 28, 2020 Transnistria în pragul alegerilor interne: oferta politică „găini contra voturi” stârne...
20:10
308 cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 18 în rîndul lucrătorilor medicali, au fost înregistrate în 26 octombrie în Republica Moldova, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând la 71.811, a anunțat Ministerul Sănătății de la Chișinău. Potrivit sursei citate, 802 pacienți se află în stare gravă, 43 dintre ei fiind conectați la aparatele de respirație asistată. În 26 octombrie au fost raportate și 15 noi decese.
20:10
Președintele turc Regep Erdogan le-a cerut concetățenilor săi să boicoteze mărfurile franțuzești, după ce relațiile dintre Turcia și Franța, țări aliate în NATO, s-au înrăutățit în urma poziției intransigente pe care președintele francez Emmanuel Macron a luat-o față de Islamul radical.Apelul făcut de Erdogan în 26 octombrie a venit la două zile după ce liderul de la Ankara l-a trimis pe președintele Franței la un consult psihiatric, motiv pentru care Parisul și-a rechemat ambasadorul din Turcia.Erdogan l-a trimis pe Macron la medic din cauză că acesta a declarat că Franța nu va renunța la caricaturile profetului Mahomed, după ce un profesor francez a fost asasinat de un islamist radical cecen pentru că a arătat aceste caricaturi la clasă.Asasinarea profesorului a stîrnit un val de proteste în Franța, la unele dintre ele caricaturile înfățițîndu-l pe Mahomed fiind proiectate pe clădiri. 
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.