Joi se încheie înregistrarea preliminară pentru alegerile prezidențiale din noiembrie

Europa Libera, 16 septembrie 2020 10:50

Joi, 16 septembrie, este ultima zi în care alegătorii de peste hotare pot face așa-numite înregistrare prealabilă pentru scrutinul prezidențial din 1 noiembrie. Scopul aceste înregistrări este de a estima numărul alegătorilor peste hotare și respectiv al secțiilor de vot și al buletinelor necesare. Anul acesta, în mod excepțional, deschiderea centrelor de votare peste hotare va fi decisă și în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus în fiecare țară în parte și de regulile  sanitare în vigoare la momentul votului.Până în prezent, peste 52 de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare au depus cereri prealabile on-line și pe hârtie ,Pe primul loc se află Italia, cu  aproximativ 10 500 de înscrieri, iar pe locul doi – Regatul Unit al Marii Britanii, cu 8000 de înregistrări.Peste 5800 de cereri au fost depus de alegători care au spus că se vor afla în Rusia la alegerile prezidențiale și intenționează să voteze acolo. Opoziția și-a exprimat îngrijorarea că peste 2400 de cereri au fost depuse pe hârtie, și nu în format electronic și inclusiv că s-ar încerca falsificarea înregistrărilor din Federația Rusă, pentru a deschide acolo mai multe secții de vot. Aproximativ câte 5000 de cereri au fost depuse din Germania și România, iar peste 4000 – din Franța.Decizia privind deschiderea secțiilor peste hotare o ia Comisia Electorală Centrală împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 12 ore
18:10
În R. Moldova s-au înregistrat sâmbătă încă 688 cazuri de infectare cu COVID-19 și 15 noi decese. Bilanțul infectărilor de la începutul pandemiei a ajuns astfel la 46.336, iar al deceselor, la 1201.
18:10
Un feribot de pasageri a eșuat duminică în Marea Baltică, într-un arhipelag dintre Finlanda și Suedia, dar nu sunt răniți, au informat duminică autoritățile finlandeze. Paza de coastă finlandeză a spus că nava Amorella, a companiei Viking Line, naviga de la Turku, în vestul Finlandei, spre capitala suedeză Stockholm, iar accidentul a avut loc înaintea unei opriri programate în insulele finlandeze Aland, aflate la jumătatea distanței dintre cele două orașe. Compania Viking Line a spus că situația navei este stabilă și are loc evacuarea celor 200 de pasageri și 80 de membri ai echipajului.
18:10
Mii de oameni au demonstrat duminică la Berlin și în alte orașe germane, îndemnând Uniunea Europeană să primească migranții rămași fără adăpost după incendierea celei mai mari tabere de refugiați, din insula elenă Lesbos. La Berlin demonstranții au fost conduși de mătușa lui Alan Kurdi, băiatul sirian a cărui imagine a devenit simbolul tragic al crizei migranților după ce trupul său neînsuflețit a fost adus la țărm de mare, pe o plajă din Turcia. Cam 12.000 de oameni au rămas fără adăpost după ce tabăra Moria, notorie pentru mizerie și aglomerație, a ars săptămâna trecută. Localnicii și activiștii au cerut ca străinii să fie repartizați altor țări din UE, dar autoritățile elene le-au ridicat între timp corturi noi.
18:10
Zeci de mii de suporteri ai opoziției din Belarus au demonstrat din nou duminică la Minsk și în alte orașe, în ciuda prezenței polițienești masive. Protestele au avut loc la o zi după ce sute de femei au fost arestate în capitală la o demonstrație pașnică. Opoziția din Belarus organizează marșuri de protest mai ales duminica, de la victoria controversată a președintelui în exercițiu, Alexandr Lukașenka, la alegerile prezidențiale din 9 august. La marșul din 20 septembrie, numit „al justiției”, s-au fluturat steagurile opoziției și au apărut pancarte noi, ca „Numai lașii bat femeile”. Ca și la demonstrațiile anterioare, forțele de ordine au făcut și duminică rețineri printre participanți. Organizația pentru drepturile omului Viasna a spus că au fost cel puțin 16 arestări la Minsk și opt în alte localități.
15:50
Marea Britanie se află într-un punct de cotitură al pandemiei de coronavirus, iar guvernul va fi nevoit să impună restricții dure dacă oamenii nu respectă regulile distanțării sociale, a avertizat duminică ministrul britanic al sănătății Matt Hancock, într-o apariție la BBC. Mai devreme, premierul Boris Johnson spusese că locuitorii care încalcă repetat regulile distanțării sociale vor putea fi amendați cu 10.000 de lire sterline (aproape 215.000 de lei moldovenești). Sâmbătă, în Marea Britanie s-au înregistrat alte 4.400 de cazuri noi de infectare, pe fondul unei creșteri a bilanțurilor zilnice în ultima săptămână.
15:50
Autoritățile elene au confirmat că trei oameni au murit când o furtună rar-întâlnită a lovit Grecia sâmbătă, inundând străzi și case. Ciclonul Ianos a smuls copaci din rădăcini și a întrerupt curentul electric pe insulele Ionice și în vestul Peloponezului, afectând mai întâi orașele Karditsa și Farsala, unde s-au și produse cele trei decese confirmate, după care s-a îndreptat spre sud, spre Creta. Autoritățile încă sunt în căutarea unei femei dată dispărută la Karditsa, unde cam 5000 de case au fost inundate. Cicloane de asemenea intensitate s-au înregistrat prima dată în Grecia în 1995, devenind mai frecvente în ultimii ani – informează Reuters.
15:40
Turcia și Grecia ar putea relua curând discuțiile asupra disputei lor din Marea Mediterană, a spus duminică purtătorul de cuvânt al președinției turce, avertizând că eventuala amenințare cu sancțiuni din partea UE la adresa Ankarei nu vor fi „de ajutor”. Cele două țări vecine membre în NATO sunt angajate într-o dispută acerbă privind dreptul de forare în estul Mediteranei, iar Grecia, țară membră în UE, secondată de Cipru, a îndemnat blocul cu 27 de membri să o sprijine. „Amenințările cu șantaj și sancțiuni împotriva Turicei nu vor servi la nimic”, a avertizat purtătorul de cuvânt de la Ankara Ibrahim Kalin, după ce spusese că „discuțiile exploratorii” cu Atena s-ar putea relua curând.
Acum 24 ore
13:30
De săptămâna viitoare se vor relua ceremoniile pentru depunerea jurământului la redobândirea cetățeniei române, dar moldovenii care vor merge peste Prut vor trebui să stea în carantină 14 zile. Reluarea ceremoniilor după o pauză de șapte luni cauzată de COVID-19 a fost anunțată de ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, într-o declarație la PRO TV. El a precizat că luna aceasta se va organiza o ceremonie, iar alte trei se vor ține luna viitoare. PRO TV a amintit că procesul de redobândire a cetățeniei române a fost „pus pe pauză” în luna martie. La sfârșitul lunii iulie, secțiile consulare românești din R. Moldova și-au reluat activitatea, dar depunerea dosarelor pentru redobândirea cetățeniei rămâne și în prezent suspendată. Singura posibilitate de a depune cerere, este cu pachetul de acte, prin mandatar, la București.
13:30
Italienii din zece regiuni participă duminică la alegeri în umbra pandemiei de coronavirus. Alegătorii sunt obligați să poarte măști și să respecte distanțarea socială la scrutinul care fusese programat inițial pentru primăvară, dar a fost amânat din cauza pandemiei. În Italia, ea a făcut începând din februarie peste 35.000 de morți – al doilea cel mai grav bilanț dintr-o țară europeană după Marea Britanie. La alegerile de duminică, votanții cu vârsta de peste 65 de ani vor avea acces preferențial, nu vor trebui să-și aștepte rândul.
13:30
Autoritățile din Duesseldorf au desfășurat 10.000 de polițiști pe străzile orașului din vestul Germaniei înaintea unei demonstrații împotriva măsurilor restrictive impuse din cauza pandemiei de COVID-19. Mitingul este organizat de gruparea Querdenken ( „Gândire laterală”), care a mai organizat asemenea manifestări la Berlin. Organizatorii sperau să atragă 50.000 de demonstranți. Erau planificate și contra-demonstrații. Potrivit legilor landului Renania de Nord-Westfalia, participanții la proteste nu trebuie să poarte măști, dar sunt datori să păstreze o distanță de 1,5 metri între ei.
13:30
Poliția din Belarus a reținut sute de femei participante la un marș de protest împotriva președintelui Alexandr Lukașenka, la Minsk. La demonstrația de sâmbătă au luat parte câteva mii de femei, dintre care unele s-au ciocnit cu forțele de ordine care au încercat să blocheze marșul. Sute de femei au fost luate pe sus și urcate în dube de poliție. Viasna, o organizație pentru drepturile omului din Belarus, a evaluat la 300 numărul femeilor arestate. Multe din personalitățile din conducerea opoziției din Belarus sunt femei, inclusiv candidata prezidențială Svetlana Țihanovskaia, refugiată în Lituania, și liderele arestate ale Consiliului Coordonator, Maria Kalesnikava și Lilia Vlasova.
13:10
Statele Unite au reimpus în mod unilateral sancțiuni ONU împotriva Iranului, în ciuda opoziției din partea celor mai apropiați aliați europeni ai Washingtonului și a incertitudinilor legate de impactul restricțiilor. Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat sâmbătă reimpunerea sancțiunilor și a avertizat cu pedepsirea eventualilor violatori ai lor. În replică, Iranul a cerut duminică restului lumii să se unească împotriva acțiunilor „nesăbuite” ale Statelor Unite. Decizia americană deschide calea unor confruntări la Națiunile Unite între Washington și Iran, pe de o parte, dar și între Washington și celelalte puteri globale care au negociat acordul nuclear cu Iranul din 2015.
09:10
08:40
Întreprinderea de stata Bacul Molovata, care gestionează podul plutitor ce face legătura pe Nistru dintre mai multe sate subordonate Chişinăului, dar amplasate pe malul stâng al Nistrului, anunță că administrația de la Tiraspol a interzis de vineri, 18 septembrie, tranzitul prin regiunea transnistreană a cetățenilor Republicii Moldova care și-au înregistrat domiciliul în satele Molovata Nouă, Cocieri, Roghi și Corjova după 3 iunie. Pe 3 iunie președintele Igor Dodon și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, au discutat la telefon despre „facilitarea circulației” locuitorilor din satele din raionul Dubăsari, care nu pot trece pe malul drept al Nistrului decât cu bacul, după ce Tiraspolul a închis circulația terestră pe motivul luptei cu epidemia de COVID-19. Un comunicat de la Președinție anunța atunci că „oficialii au fost unanimi privind necesitatea simplificării reciproce a circulației locuitorilor între cele două maluri ale Nistrului”. S-a convenit ca locuitorii din satele respective să poată trece liber linia administrativă.Însă administrația de la Tiraspol a decis vineri, 18 septembrie, să permită libera circulație doar persoanelor care aveau deja viza de reședință în aceste sate până la data de 3 iunie, când a avut loc discuția dintre Dodon și Krasnoselski. Asta, pentru că, susțin funcționarii de la Tiraspol, mai multe persoane profită de această înțelegere și își fac viză de reședință în satele subordonate Chişinăului pentru a circula în regiunea transnistreană fără a sta în carantină.În acest context, într-o postare pe Facebook întreprinderea Bacul Molovata anunță că anticipează un trafic sporit de pasageri și autoturisme la podul plutitor peste Nistru și solicită celor care vor să ajungă în satele de pe malul stâng „să aibă o rezervă de timp la traversarea râului Nistru, să-și păstreze calmul și să respecte ordinea de îmbarcare”. „Angajații de la Bacul Molovata vor îndeplini curse adăugătoare pentru a vă ajuta să ajungeți acasă”, se spune în comunicat.Duminică, Chişinăul nu avea încă o reacție oficială  la decizia Tiraspolului.
Ieri
19:10
Politicianul de opoziție din Rusia Alexei Navalnîi a postat sâmbătă pe Instagram o fotografie în care coboară scările, la cinci zile după doctorii de la Berlin care-l îngrijesc au spus că a fost decuplat de la respirator și respiră singur. Navalnîi s-a îmbolnăvit luna trecută în Siberia și a fost transportat cu avionul la Berlin. Germanii spun că teste de laborator din trei țări au confirmat că a fost otrăvit cu Noviciok, iar guvernele occidentale au cerut explicații Rusiei. „Vreau să vă spun cum merge recuperarea. Este deja un drum limpede, deși este lung”, a scris Navalnîi sâmbătă. El a mai spus că încă nu poate folosi telefonul și îi este greu să toarne apă în pahar sau să urce scările, pentru că îi tremură picioarele. El a adăugat însă că medicii de la spitalul berlinez Charite deja au făcut lucrul cel mai important, anume l-au „transformat dintr-o ființă umană tehnic în viață” în „cineva care poate citi Instagramul și nu trebuie să se gândească unde să pună like-uri”.
19:10
Aproximativ 200 de sute persoane protestează în Piața Universității contra măștilor anti-COVID-19. Protestarii cer anularea stării de alertă și scandează „Libertate”, relatează Mediafax.Protestatarii nu poartă măști și au steaguri tricolore și pancarte cu mesaj precum „Jos botnița, jos labele de pe copiii noștri”, „Nu vă credem”.Ei au intonat imnul național și scandează „Libertate”, „Respir, gândesc, liber trăiesc”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Jos dictatura”, ”Hoții”, ”Copiii noștri nu-s copii voștri”.Potrivit regulilor în vigoare, adunările publice în timpul stării de alertă nu pot depăși 100 de persoane. Iar studiile științifice, invocate inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății, arată că masca oprește răspândirea virusului în proporție de 95%, dacă este purtată de toți cei prezenți într-un spațiu dat, interior sau exterior. Cel mai recent, șeful Centrului american pentru Prevenirea Bolilor (CDC) declara în audierile în fața Senatului, săptămâna aceasta, că o mască protejează cel puțin la fel de bine ca un viitor vaccin anti-COVID. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București, Georgian Enache, a declarat pentru Mediafax că protestul din Piața Universității a fost organizat în mediul online, prin rețelele de socializare.”Este depășită limita de participanți, de 100 de persoane, prevăzută de actele normative în vigoare. Colegii mei le-au făcut precizările necesare celor care participă și celor care au organizat manifestarea, privind purtarea măștii, păstrarea distanței și că, dacă nu respectă prevederile legale, riscă sancțiuni contravenționale”, a spus Enache.Pentru Europa Liberă, Enache a precizat că amenzile pe care le riscă organizatorii „pot ajunge până la 10.000 RON, conform Legii 55/2020”.În ceea ce îi privește pe manifestanți, „în afară de riscul îmbolnăvirii, care mi se pare cel mai important, aceștia pot primi amenzi până la 2.500 RON pentru încălcarea normelor de protecție sanitară”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București.Mai multe: romania.europalibera.org 
18:10
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, a depus un amendament la Codul electoral prin care propune ca „în statele care încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, prin dislocarea și menținerea ilegală de trupe militare pe teritoriul suveran, se organizează o singură secție de vot”.Amendamentul se referă la secțiile din Federaţia Rusă, care are dislocate trupe în regiunea transnistreană. În argumentare, Oazu Nantoi spune că autoritățile moldovene nu pot asigura un scrutin liber și corect pe teritoriul unui stat care încalcă dreptul internațional și constituția Republicii Moldova.Miercuri, Comisia Electorală Centrală a propus mărirea de aproape cinci ori a numărului de secții de votare care vor fi deschise în Rusia la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, față de alegerile precedente.Propunerea considerată de natură să-l favorizeze pe președintele pro-rus Igor Dodon se conține într-un demers pe care CEC l-a trimis ministerului de externe, dar care s-a scurs în presă. Potrivit propunerii, în Rusia ar trebui deschise 38 de secții de votare față de cele opt câte au existat la alegerile prezidențiale din 2016 și 11 - la alegerile parlamentare din 2019.CEC propune măriri mai mici în țările occidentale, inclusiv de aproape două ori în Italia, până la 45 de secții de votare. În total, este propusă deschiderea a 202 secții de votare în 36 de țări. Propunerea datează din 11 septembrie, cu cinci zile înainte de expirarea datei limită la care alegătorii din străinătate își pot semnala intenția de vot, un factor cheie în stabilirea numărului de secții în străinătate și locului lor.
18:10
Procuratura Generală a R. Moldova spune că Judecătoria Chișinău a achitat un bărbat acuzat că a intrat cu mașina în pietoni la o demonstrație, în urmă cu doi ani, pentru că dosarul ar fi fost „politic”. Într-un comunicat de presă, sâmbătă, Procuratura amintește că Alexei Alexeev a fost arestat la 18 septembrie 2017 pentru că ar fi intrat în cordonul de polițiști cu un microbuz în care se afla stația de amplificare pentru un miting ținut la sediul televiziunii publice, în capitală. Alexeev a fost ținut opt zile în arest și 51 de zile în arest la domiciliu. Explicând achitarea lui, Procuratura Generală spune că dosarul este unul din cele 38 pe care guvernarea dominată de Vlad Plahotniuc le-ar fi fabricat din motive politice, și pe care procurorul-general Al. Stoianoglo a decis să le revizuiască în urma consultărilor cu organizații civice și foruri europene.
18:10
Compania AirMoldova spune că toți cei 115 pasageri ai cursei sale reținute vineri pe aeroportul din Istanbul au ajuns sâmbătă în siguranță la Chișinău, după ce au petrecut noaptea într-un hotel din preajma aeroportului metropolei turcești. AirMoldova a explicat că de vină a fost o datorie istorică a firmei, de pe vremea când era companie de stat, față de compania care furnizează combustibili aeronavelor la Istanbul. Dintr-un comunicat de presă rezultă că AirMoldova, din cauza pierderilor bănești suferite de când cu COVID-19, a suspendat plata datoriei. Compania a mai spus că nu a mai trecut printr-un asemenea incident, iar în prezent poartă discuții pentru soluționarea lui integrală cu conducerile aeroportului din Istanbul și companiei care livrează combustibili.
18:10
Liderul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) i-a amenințat pe toți cei care au jucat un rol în asasinarea unui general iranian în ianuarie, cu o dronă americană, în Irak. Generalul Hossein Salami este citat pe site-ul IRCG cu declarația: „D-le Trump! Răzbunarea noastră pentru martiriul marelui nostru general este evidentă și reală!”. „Îi vom lovi pe cei care au jucat vreun rol direct sau indirect!”, a mai spus Hossein. Mai înainte, săptămâna aceasta, Trump a avertizat că Washingtonul va răspunde dur la orice tentativă iraniană de răzbunare a morții generalului Qasem Soleimani, avertizând că Statele Unite vor riposta la orice eventuală lovitură „de o mie de ori mai dur”. Remarca lui Trump a fost o reacție la o relatare că Iranul ar plănui asasinarea ambasadorului american în Africa de Sud ca ripostă la uciderea generalului Qasem Soleimani.
18:00
Oficiali afgani au informat că șeful-adjunct al unui consiliu provincial din regiunea sud-estică Paktia a fost asasinat de indivizi înarmați necunoscuți. Presa locală scrie că Ayub Gharwal era în drum spre universitatea din capitala provincială Gardez când a fost atacat și ucis, sâmbătă. Nu a existat vreo revendicare imediată a asasinatului, dar altele similare din trecut au fost puse pe seama Talibanilor. Crima vine după lupte crâncene purtate în ultimele zile între trupele guvernamentale afgane și militanții Taliban, în provincia învecinată Nangarhar. Președintele afgan Ashraf Ghani a exprimat condoleanțe familiei lui Gharwal și a repetat că Talibanii trebuie să accepte propunerea guvernamentală de armistițiu.
18:00
China a amenințat să intre în război cu Taiwanul după ce avioanele sale militare au intrat sâmbătă în spațiul aerian taiwanez a doua zi la rând, chiar când o delegație americană se afla în vizită în insula pe care Beijingul o consideră o provincie de-a sa, renegată. Cel puțin 19 avioane de vânătoare și bombardiere chineze au trecut strâmtoarea Taiwanului, intrând în zona de apărare anti-aeriană taiwaneză, a informat Ministerul Apărării de la Taipei. Incidentul a venit în Taiwan se aflau în vizită oficiali din Statele Unite și Japonia, veniți la o ceremonie în memoria fostului președinte taiwanez Lee Teng-hui, care a murit la 30 iulie. Armata taiwaneză a trimis spre strâmtoarea avioane de luptă și a desfășurat sisteme anti-aeriene – a informat Ministerul Apărării.
14:40
Comisia Electorală Centrală a R. Moldova a înregistrat sâmbătă încă un candidat la funcția de șef al statului, pe Tudor Deliu, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Profesorul universitar de aproape 65 de ani devine astfel al treilea candidat înscris oficial în cursa electorală, după ce CEC admisese în ședințe anterioare candidaturile lui Andrei Năstase și Renato Usatîi. Vineri, 18 septembrie, CEC a refuzat înscrierea fostului spicher al parlamentului, Andrian Candu, plecat de la PD ca să întemeieze o nouă grupare parlamentară, Pro Moldova. CEC a motivat respingerea prin nereguli la listele de semnături de sprijin, dar Candu s-a plâns că este victima unei persecuții politice. Susținătorii lui au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Alegerile prezidențiale vor avea loc la 1 noiembrie, iar campania electorală începe la 2 octombrie.
13:10
În capitala Tailandei, la Bangkok, protestatarii s-au adunat sâmbătă la cea mai ambițioasă demonstrație dintr-o campanie pro-democrație care a șubrezit sistemul conservator al țării sud-est asiatice. Organizatorii au spus că aproximativ 50.000 de oameni urmează să demonstreze două zile la rând într-un cartier unde au avut loc și în trecut proteste politice. Demonstranții au ignorat o solicitare de anulare a evenimentului formulată joi de premierul Prayuth Chan-ocha, care a avertizat că adunarea ar mări riscul contaminării cu COVID-19. La demonstrațiile începute în iulie se cere dizolvarea parlamentului, organizarea de alegeri noi, adoptarea unei noi constituții și încetarea reprimării oponenților politici ai puterii. Cea mai controversată revendicare a studenților implicați în proteste este reformarea monarhiei, considerată sacrosantă în Tailanda, unde criticarea instituției regale se poate pedepsi cu 15 ani de închisoare.
13:10
Statele Unite au desfășurat trupe și vehicule blindate suplimentare în estul Siriei după ciocniri cu forțele rusești, inclusiv un recent incident rutier soldat cu rănirea a patru militari americani. Căpitanul de marină Bill Urban, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, citat de AP, a spus că Statele Unite au mai trimis în estul Siriei sisteme radar și vor intensifica patrulele aeriene pentru a-i proteja mai bine pe militarii americani și din țări aliate. „Statele Unite nu doresc să intre în conflict cu vreo altă țară în Siria, dar vor apăra forțele Coaliției, la nevoie”, a spus Urban. Un oficial american citat de AP sub condiția anonimatului a spus că întăririle americane sunt concepute ca un semnal limpede că Rusia trebuie să se abțină în viitor de la orice provocări împotriva americanilor și aliaților lor, în Siria.
13:10
În Rusia s-a înregistrat sâmbătă pentru prima oară în ultimele două luni un bilanț zilnic de infectări cu COVID-19 de peste 6000 de cazuri. Astfel, bilanțul rusesc al infectărilor de la începutul pandemiei a ajuns la 1.097.251. Centrul coronavirus de la Moscova a mai spus că în ultimele 24 de ore au murit de COVID-19 144 de oameni, bilanțul total al deceselor ajungând la 19.339. Știrea vine la o zi după ce autoritățile municipale de la Moscova au recomandat cetățenilor să lucreze pe cât posibil de acasă, într-o încercare de a contracara ceea ce unii consideră a fi al doilea val al pandemiei, care a lovit din plin atât Rusia, cât și alte țări europene.
08:30
Mai mult de 2 zile în urmă
21:40
Igor Dodon consideră că trebuie depuse eforturi pentru a soluționa problema circulației, astfel încât și alegătorii din regiunea transnistreană să poată vota la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Autoritățile din regiunea separatista au anunțat că intenționează să impună restricții de ieșire din regiune până pe 1 decembrie. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” . Întrebat dacă alegerile trebuie recunoscute, în condițiile în care cetățenii transnistreni nu vor putea vota, Igor Dodon a făcut referire și la riscurile legate de secțiile de vot de peste hotare. Potrivit lui, Comisia Electorală Centrală a solicitat deschiderea a peste două sute de secții de vot în afara țării, dar în legătură cu pandemia COVID-19, aceste state ar putea să nu permită deschiderea numărului solicitat de secții de vot. Președintele susține că „și în aceste condiții, alegerile trebuie recunoscute, pentru că în astfel de condiții au loc alegerile în toată lumea”, scrie agenția IPN.
21:00
Comisia Electorală Centrală a respins vineri înregistrarea fostului spicher Andrian Candu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie
19:50
Pe 16 septembrie, s-a finalizat înregistrarea prealabilă a alegătorilor pentru votarea în secțiile care vor fi deschise peste hotare.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.