In memoriam Andrei Burac (17 august 1938 - 30 iunie 2020)

Europa Libera, 30 iunie 2020 19:10

Marți, 30 iunie, la vârsta de 81 de ani, a murit dramaturgul, poetul şi prozatorul Andrei Burac.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
20:50
Ministra de externe a Suediei, Ann Linde, spune că Iranul a fost de acord să compenseze familiile victimelor străine ale doborârii unui avion de pasageri ucrainean după decolarea de pe aeroportul din Teheran în ianuarie, soldată cu moartea a tuturor celor 176 de persoane de la bord. „Am semnat un acord de înțelegere reciprocă precizând că de acum vom negocia cu Iranul despre amenzi, compensații pentru victime”, a declarat Linde unei agenții de știri suedeze, adăugând că înțelegerea a fost convenită după discuții cu miniștrii din țările afectate de incident. Nu era limpede câți bani se vor plăti, nici când. Zborul Ukraine International Airlines 752 se îndrepta spre Kiev când a fost doborât de apărarea antiaeriană iraniană, în ceea ce oficialii de la Teheran au recunoscut până la urmă că a fost o greșeală, pe fondul unor tensiuni cu forțele americane din Orientul Mijlociu.
Acum 6 ore
18:40
Un om de afaceri susține că elicopterele confiscate recent de autoritățile moldovene într-un hangar din raionul Criuleni erau „machete” făcute de „entuziaști”, nu produse clandestine pentru piața CSI, cum au afirmat oficialii de la Chișinău. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Inspectoratul Național de Investigații au organizat la 30 iunie o descindere la o „bază” unde s-ar fi produs ilegal elicoptere identice – cel puțin la prima vedere – cu elicopterele sovietice de tip Ka-26. Dar într-o scrisoare deschisă citată astăzi de IPN, omul de afaceri Iurii Ceban spune că anume lui îi aparțin brevetele pentru diverse soluții tehnice la modelele de fuzelaj, care au fost percepute de către forțele de ordine drept elicoptere. Machetele au fost asamblate de la zero, cu implicații financiare minime, a mai spus Ceban. El a adăugat că el și colaboratorii lui s-au gândit să atragă investiții pentru a începe producția propriu-zisă de elicoptere moldovene, dar acesta era un proiect de viitor.
18:20
O demisie care stârnește multe întrebări.
Acum 8 ore
17:50
La Chișinău, intenția guvernului de a majora cheltuielile publice cu încă un miliard de lei, ridicând astfel deficitul bugetar din acest an la 17 miliarde de lei, a eșuat joi, după ce opoziția a boicotat ședința parlamentului. Cabinetul Chicu, care nu mai are de ceva vreme sprijin politic majoritar în parlament, a încercat să treacă majorările prin asumare de răspundere, însă opoziția, care insistă pe alte cheltuieli decât cele intenționate în proiectul guvernului, a lipsit ședința de cvorum, blocând astfel inițiativa.Socialiștii și cei câțiva democrați care le-au mai rămas alături au pierdut de câteva săptămâni majoritatea în parlament, iar cu ea și posibilitatea de a-și realiza fără dificultăți proiectele, probabil de aceea au încercat calea asumării de răspundere.Problema e că, procedural, proiectele adoptate astfel trebuie totuși prezentate deputaților, iar dacă nu se întâmplă, intră în blocaj. Cum taberele politice oponente din parlament numără momentan, după mai multe perturbări, același număr de deputați, 49 la 49, opoziției i-a fost ușor să provoace blocajul, mai ales pe niște proiecte văzute ca făcând parte din arsenalul de manevră electorală a președintelui Igor Dodon.Igor Munteanu, deputat din Platforma DA:„Șmecheria pe care a mers această majoritate de umplutură dintre PSRM și PD e că au încercat să ne prindă într-un fel în ședința în plen ca să-și promoveze asumarea de răspundere. Or, așa ceva nu va merge, nu vom accepta, vom discuta doar despre demiterea acestui guvern.”Intenția, așa cum a fost anunțată ea de guvernanți, era să le majoreze medicilor salariile, agricultorilor - subvențiile, antreprenorilor – fondul de garantare a creditelor, în proiect mai figurând și indemnizația de 700 de lei pentru păturile nevoiașe. Doar că deputații din opoziție spun că au descoperit în legile asumate și cheltuieli nepotrivite pentru timpuri dificile ca cele de acum lovite de criză.Radu Marian, un deputat din PAS, le-a analizat și descris azi într-o conferință la parlament: „Cel mai grav lucru pe care noi l-am descoperit este că ei propun ca deputații și alți angajați ai parlamentului să poată primi sporuri salariale mai mari decât medicii, profesorii sau angajații din domeniul apărării. Deci, personalul din parlament vor primi sporuri salariale de 40 la sută, pentru personalul medicalnsă, sunt stabilite sporuri de doar 30 la sută, pentru cei din apărare – 20 la sută, pentru cei din educație – 10 la sută. Deci, asta e ceea ce au încercat să ascundă.”Părerea proastă despre noile planuri ale guvernului legate de cheltuirea banilor publici într-o perioadă de epidemie e împărtășită și de cei din Platforma DA.Nemaivorbind de faptul că ambele formațiuni sunt extrem de nemulțumite de metoda aleasă de guvernanți pentru promovarea ideilor, iar Alexandru Slusari, șeful grupului de parlamentari al acestei formațiuni, a explicat de ce: „Care e problema? De ce să nu vină guvernul în parlament? Da poate noi în parlament găsim modalități mai bune. Poate putem să le majorăm medicilor salariile nu din 1 septembrie, în ajun de alegeri, ci din 1 iulie, sau din 1 august?”Socialiștii, care aparent nu s-au așteptat ca opoziția să apeleze la manevra boicotului, și-au apărat guvernul cu argumentul că a mers pe calea de asumare de răspundere de nevoie. Iată explicațiile unui fruntaș al PSRM, Vlad Bătrâncea:„În condițiile în care cei de la guvern constată că parlamentul nu este funcțional, că luptele politice dăunează și bugetului, și asigurării luptei cu covid – 19, guvernul a venit cu asumarea de răspundere - e un instrument prefect legal și constituțional al guvernului.”PAS și DA au cerut până la urmă guvernului să-și abroge votul de ieri pe marginea proiectelor și să le înainteze din nou, de această data pe cale obișnuită, parlamentară, declarându-se hotărâți să susțină fără ezitări cel puțin unele din intenții, cum e de pildă creșterea retribuțiilor din sănătate.Prin boicotului de azi – iar de la ședința au absentat și alte două grupuri parlamentare, cel al partidului Șor și Pro Moldova - cele două formațiuni, dar mai ales PAS-ul condus de Maia Sandu, și-au atras acuzații dure din partea partidelor guvernamentale.Socialiștii, flancați de democrați le-a imputat celor două partide pro-europene complicitatea cu formațiuni promotoare ale corupției politice, cum sunt văzute de socialiștii formațiunile lui Candu și Șor spre care au plecat în ultimele luni mai mulți deputați ai majorității, ultimul caz, cel al lui Ștefan Gațcan, generând un scandal răsunător, cu altercații, injurii și violențe între deputați.Într-un alt schimb de replici, premierul Chicu îi reproșa joi fostei prim-ministre Sandu că nu pune preț pe viața oamenilor, ci doar pe interese electorale atunci când formațiunea sa se opune rectificărilor bugetare. Lidera PAS i-a răspuns că singurul pericol pentru cetățeni este modul „dezastruos” în care guvernul său gestionează criza.
17:30
Invitatul de astăzi este Mariana Colun de la Anticoruptie.md
17:20
Oficiali de la Chișinău s-au plâns joi din nou că regimul separatist de la Tiraspol a instalat de la jumătatea lunii martie până la 1 iunie 37 de posturi de control ilegale. La o conferință de presă citată de IPN, vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic a declarat că posturile de control suplimentare ar echivala cu îngrădirea trecerii pentru cetățenii din 11 localități aflate sub jurisdicția constituțională a R. Moldova. Tot joi, Alexandru Jizdan, deputat în Partidul Democrat, formațiune membră a coaliției de guvernare, a declarat că instalarea, în mod unilateral, a celor 37 de posturi ilegale în Zona de Securitate pe durata stării de urgență și menținerea lor ulterioară, constituie o ilegalitate și o încălcare gravă a drepturilor omului.
17:10
Premierul ungur naționalist Viktor Orban a spus că țara sa va ține deschise granițele numai pentru Serbia, nu și pentru alte țări extracomunitare aflate pe o listă recomandată de Bruxelles în urma relaxării unor restricții legate de coronavirus. UE a alcătuit la 30 iunie o listă cu 15 state, unele îndepărtate, ca Japonia sau Australia, altele vecine – ca Serbia sau Muntenegru, recomandând țărilor membre să deschidă granițele pentru cetățenii lor. Ungaria și-a deschis granițele pentru Serbia, unde trăiește o numeroasă comunitate maghiară, deja din luna mai. Într-un mesaj postat pe FB la 2 iulie, Orban a spus că a deschide granițele pentru și mai multe țări din afara UE ar fi un risc sanitar. Ungaria, țară cu 10 milioane de locuitori, a înregistrat 4100 de infectări cu coronavirus și 590 de decese, mai puține decât multe alte țări europene.
17:10
Jucătorul de tenis nr. 1 din lume, sârbul Novak Djokovic, și soția lui Jelena, au fost testați negativ pentru coronavirus, la 10 zile după ce anunțaseră că au COVID-19. Djokovic fusese testat pozitiv după ce jucase la un turneu organizat tot de el, în Serbia și Croația, pe fondul epidemiei de coronavirus. La meciurile jucate la Belgrad și Zadar nu s-au respectat măsurile de distanțare socială. Djokovic a fost al patrulea participant la turneul Adria care a anunțat că s-a infectat, după Grigor Dimitrov, Borna Coric și Viktor Troicki. Antrenorul lui Djokovic, Goran Ivanisevic, a spus și el că s-a infectat. Joi, 2 iulie, echipa lui Djokovic a anunțat însă că noi teste efectuate la Belgrad au ieșit negative – și pentru Novak, și pentru soție. Djokovic a fost criticat inclusiv de personalități din lumea tenisului pentru organizarea turneului. El însuși a recunoscut până la urmă că nu a fost o idee bună și și-a cerut scuze.
17:10
Un nou sondaj de opinie arată că în ultimul deceniu popularitatea internetului ca sursă de informare pentru moldoveni a crescut de trei ori, în vreme ce a radioului a scăzut tot de trei ori. Potrivit datelor prezentate joi la sediul IPN de autorii unui nou BOP, cea mai importantă sursă de informare pentru moldoveni rămâne televiziunea (72%), urmată la mică distanță de internet (65,3%) și la mare distanță de radio (11%). BOP realizat în perioada 13-23 iunie mai arată printre altele că dintre instituții, cea mai populară printre moldoveni rămâne biserica, urmată de primărie și mass media. Printre instituțiile cel mai puțin respectate se află, dimpotrivă, parlamentul, guvernul și partidele politice.
Acum 12 ore
15:10
Organizația Mondială a Sănătății a emis o avertizare severă că pandemia de coronavirus se accelerează mai rapid decât oricând, un indiciu fiind depășirea în premieră în Statele Unite la 1 iulie a pragului de 50.000 de cazuri noi într-o zi.Infecțiile la scară globală au ajuns la cel mai înalt nivel în ultima săptămână, când s-au înregistrat peste 160.000 de cazuri noi în fiecare zi. Potrivit bilanțului alcătuit de Johns Hopkins University, la 1 iulie în Statele Unite s-au înregistrat peste 52.000 de cazuri de infectare noi.Creșterea rapidă a făcut oficialii americani să retragă dispozițiile de redeschidere a restaurantelor, barurilor sau plajelor – o decizie dezamăgitoare înaintea Zilei Independenței, marcată la 4 iulie. Cele 700 de decese noi înregistrate în Statele Unite la 1 iulie au ridicat bilanțul total la 128.000, cu 2,7 milioane de cazuri de infectare confirmate.
15:10
Rezultatele preliminare arată că plebiscitul rusesc fără valoare de lege a aprobat un pachet amplu de amendamente constituționale care, printre altele, i-ar permite președintelui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036. Potrivit rezultatelor publicate de CEC a Rusiei la 2 iulie, după numărarea tuturor voturilor s-a constatat că aproape 78% din alegători au acceptat pachetul cu peste 200 de amendamente constituționale propus de Kremlin. 21,3% din participanți au votat împotrivă. Participarea la vot oficială a fost de 65%. Votarea a avut loc pe durata unei săptămâni, într-un efort de a preveni aglomerația la secțiile de votare în perioada epidemiei de coronavirus. Putin a declarat ziua de 1 iulie, ultima zi a plebiscitului, zi liberă, ca să încurajeze oamenii să iasă la vot. CEC a spus că votul a fost liber și corect, dar criticii Kremlinului l-au criticat. Alexei Navalnîi a spus că rezultatele oficiale „sunt o mare minciună”.
14:50
Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a încheiat audierile privind eventuala transformare a catedralei Sf. Sofia din Istanbul în moschee, din muzeu, cum este în prezent, urmând să dea un verdict scris în termen de 15 zile.Consiliul de Stat a analizat la 2 iulie un caz adus în instanță de o asociație puțin cunoscută, care vrea anularea decretului prin care Mustafa Kemal Ataturk, întemeietorul republicii turce moderne, a schimbat statutul monumentului în muzeu. Clădirea a fost ridicată în 532-537 ca biserică, din ordinul Împăratului Bizanțului Iustinian I, fiind transformată în moschee după Căderea Constantinopolului (1453) de către sultanul Mohamed al Doilea, care i-a adăugat patru minarete.Statut de muzeu a primit în 1934, fiind în prezent pe lista de monumente protejate de UNESCO. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a vehiculat în ultimii ani ideea transformării muzeului în moschee, cel mai recent la un miting electoral, anul trecut.
14:50
În Statele Unite, o curte de apel a anulat o interdicție temporară asupra publicării unei cărți de dezvăluiri despre familia președintelui Donald Trump, scrisă de o nepoată a lui Trump.Curtea Supremă de Apel din New York a decis la 1 iulie împotriva blocării de către un judecător, cu o zi mai devreme, a distribuirii cărții apărută la editura Simon & Schuster „Prea mult și niciodată destul; cum a creat familia mea cel mai periculos om din lume”, scrisă de Mary Trump.Cartea ar urma să intre în vânzare oficial la 28 iulie, iar Simon & Schuster a spus că deja a trimis în librării 75.000 de exemplare din prima ediție a cărții. Blocarea cărții a fost cerută de fratele președintelui, Robert Trump, care a spus că nepoata Mary încalcă un acord de „ne-dezvăluire” semnat în 2001, după rezolvarea unei chestiuni de moștenire în familie.Judecătorul din New York a decis miercuri că editura Simon & Schuster nu era parte semnatară a acordului respectiv, așa că blocarea publicării cărții nu este legală. Săptămâna trecută, un judecător american refuzase să blocheze apariția cărții de memorii a fostului consilier de securitate națională John Bolton, intitulată „Încăperea cu pricina”.  
14:40
Demisii, trădări, reveniri spectaculoase, lumea politică este o scenă de teatru. Vasile Botnaru stă de vorbă cu Gheorghe Cojocaru despre toate acestea.
13:10
Ședința parlamentului a fost suspendată din lipsă de cvorum, fiind prezenți doar 49 de deputați de la PSRM și PDM. Opoziția a boicotat ședința, considerând un abuz decizia guvernului Chicu de a-și asuma răspunderea, deci de a cere un vot de încredere, pe 4 proiecte legislative, inclusiv modificarea bugetului. „ Ce drept are un Guvern care nu are nici majoritatea la moment să-și asume responsabilitatea în condițiile în care avem un Parlament functional” a declarant vicepreședintele  Platformei DA și al Parlamentului, Alexandru Slusari, citat de Radio Chișinău.Deputații Platformei DA au solicitat ca această asumare de răspundere să fie anulată, iar Guvernul să vină în mod constituțional în Parlament să discute pe marginea acestor proiecte. Totodată, deputații Platfomei DA au chemat la discuții colegii din PD și PAS pentru a demite Guvernul Chicu.Președinta Parlamentului Zinaida Greceanâii a anunțat că următoarea ședință va fi convocată vineri. Între timp ar putea avea loc și o ședință a Biroului permanent.În debutul ședinței de joi a Parlamentului s-a discutat însă situația legată de fostul deputat Ștefan Gațcan, despre care grupul Pro Moldova susține că ar fi fost sechestrat de membri ai Partidului  Socialiștilor, după ce anunțase că pleacă de la socialiști pentru a se alătura ProMoldova. Miercuri, Gațcan a declarat că își depune mandatul de parlamentar.  
12:30
Joi, 2 iulie, în Republica Moldova erau înregistrate 16 898 cazuri de infecție cu coronavirus.  Numărul deceselor legate de Covid-19 a ajus la 551, după ce Ministerul Sănătății a mai confirmat două decese.Aproape 2.500 de cazuri de contaminare sunt înregistrate  în rândul angajaților din sistemul de sănătate. 
12:30
Ambasada României la Chișinău a publicat un comunicat cu ocazia comemorării domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, al cărui domnie s-a încheiat pe 2 iulie 1504. În comunicatul ambasadei este citat istoricul  Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu aprecierea că „Ștefan cel Mare nu este un simbol al moldovenismului, ci al daco-românismului, așa cum s-a manifestat acesta în sec. al XIX-lea drept precursor al României unitare moderne”.În accepţia dreptului internaţional clasic şi modern, România este singurul succesor juridic ascendent al istoricei Ţări a Moldovei cu capitala la Suceava şi Iaşi”. 
11:50
Liderul PL, Dorin Chirtoacă, a fost desemnat candidatul Mișcării Politice UNIREA la funcția de șef al statului.
Acum 24 ore
09:40
În Statele Unite, Camera Reprezentanților a aprobat o lege care prevede sancțiuni pentru orice grup care subminează autonomia Hong Kong-ului sau limitează libertățile de care se bucură locuitorii fostei colonii britanice, retrocedate Chinei  în 1997. Este o reacție la adoptarea de către Beijng a noii legi a securității naționale pentru Hong Kong, considerată cea mai gravă încercare a de submina principiul de bază „o țară, două sisteme” care guvernează relația dintre Hong Kong și China continental.Legea, adoptată în unanimitate pe 1 iulie, prevede penalizarea băncilor care fac afaceri cu oficialități chineze implicate eventual în aplicarea noii legi a securității. Sunt vizați și membri ai conducerii Partidului Communist din China, responsabili pentru adoptarea noii legi a securității precum și unitățile de poliție care au suprimat protestele din Hong Kong.Legea din Camera Reprezentanților ar putea fi dezbătută deja joi, 2 iulie, în Senat unde a fost adoptată o lege similară săptămâna trecută. Pentru a ajunge la președintele Donald Trump, pentru promulgare, Senatul trebui mai întâi să aprobe versiunea Camerei  Reprezentanților sau să adopte o formă de compromise între cele două versiuni.Pe 1 iulie s-au împlinit 23 de ani de la retrocedarea fostei colonii britanice.În Hong Kong, poliția a intervenit cu brutalitatea împotriva manifestanților care marcau ziua retrocedării, peste 70 de persoane au fost reținute. În baza noii legi a securității naționale, anumite forme de protest ar putea aduce cu sine ani grei de pușcărie, chiar închisoare pe viață.
08:20
Statele Unite continuă să înregistreze numere record de noi infectări cu coronavirus : față de acum două săptămâni, cifra noilor infectări a crescut cu 82%, relatează NYT.Marți s-au înregistrat peste 48 de mii de noi cazuri, cele mai mari creșteri fiind în statele din sud și vest, motiv pentru care multe au reimpus restricții regionale: California a renunțat la redeschiderea restaurantelor în interior, multe plaje au fost închise, la fel în Florida și Texas. Peste tot, lumea a fost îndemnată sa-și reducă la minim planurile de călătorie cu ocazia Zilei Independenței pe 4 iulie. Recent, într-o audiere în Senatul american, epidemiologul șef al administrației, doctorul Anthony Fauci avertiza că unele state au repornit prea devreme economia și că fără măsuri stricte sanitare, s-ar putea ca numărul de noi infecții pe zi să ajungă și la 100 de mii.Între timp, firma Pfizer împreună cu compania germană BioNTech a anunțat că unul  din vaccinele pe care le dezvoltă a dat rezultate promițătoare în primele teste pe 45 de pacienți. Testele masive ar putea începe luna aceasta iar dacă rezultatele sunt pozitive și vaccinul este aprobat, ar putea produce până la 100 de milioane de vaccine până la sfârșitul acestui an, și mai mult de un miliard anul viitor, relatează cotidianul NYT.
08:00
285 de cazuri noi de infecție cu COVID-19 au fost înregistrate în Republica Moldova în ultimele 24 de ore. Un caz este de import, restul – cu transmitere locală.Cele mai multe cazuri de infecție au fost confirmate în municipiul Chișinău – 109, regiunea transnistreană – 20, municipiul Bălți și Orhei – câte 18 cazuri.În 13 cazuri este vorba despre lucrători medicali. Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Constantin Rîmiș, a precizat că acești angajați sunt din 13 instituții medicale.Bilanțul infecțiilor cu noul coronavirus se ridică  acum la 16 898 de cazuri.În ultimele 24 de ore s-au înregistrat și patru decese provocate de COVID-19. În total 549 de persoane au murit din cauza virusului in Moldova.438 de pacienți infectați se află în stare gravă, 30 fiind conectați  la aparate de respirație asistată.Din numărul total de persoane infectate, 56 la sută s-au vindecat.
08:00
Potriviti primelor rezultate ale  referendumului din Rusia asupra pachetului de amendamente constituționale, aproape 76% dintre votanți au aprobat schimbările. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, circa 23% s-au pronunțat împotrivă iar participarea la votul care a durat o săptămână este estimată la circa 65%. Amendamentele, între altele, i-ar permite președintelui Vladimir Putin să candideze pentru încă două mandate consecutive.Alexei Navalnîi, unul din liderii opoziției a scris pe blogul său că „cifrele sunt o minciună și o înscenare și nu reflectă adevărata opinie a rușilor”. Campania „Nu!” care s-a opus amendamentelor a prezentat rezultatele unei numărători paralele : potrivit acestor cifre, la Moscova, 55% ar fi votat împotriva pachetului de amendamente, la Sankt Petersburg, procentul celor care s-au opus ar fi de peste 63%.
07:50
Guvernatorul Băncii Naţionale din Ucraina,  Yakiv Smolii, personalitatea apreciată în mediul de afaceri şi de Occident, a demisionat miercuri denunţând „presiuni politice" asupra instituţiei sale, o decizie care trebuie să fie aprobată de parlament. Yakiv Smolii, în funcţie de doi ani, a scris pe Twitter  că i-a prezentat demisia preşedintelui Volodimir Zelenski. El nu i-a numit direct pe cei pe care îi acuză de „presiuni politice sistematice", afirmând numai că este în imposibilitatea de „a-şi exercita funcţia în mod eficient".Preşedinţia de la Kiev nu a comentat deocamdată.Banca Națională se află sub presiunea unor cercuri politice încă din 2016, când a decis naționalizarea celei mai mari bănci din țară, PrivatBank, a controversatului om de afaceri Igor Kolomoisky. Actualul președinte a devenit faimos în Ucraina, ca actor, într-un serial care era produs de una din televiziunile lui Kolomoisky.Independenţa Băncii Naţionale a Ucrainei este o condiţie cheie pusă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a sprijini economia ucraineană, confruntată cu o profundă criză. Anul acesta se așteaptă o scădere a PIB-ului cu 5% ca urmare a pandemiei de coronavirus.FMI a deblocat în iunie o primă tranşă, de 2,1 miliarde de dolari, din cadrul unui program de asistenţă în valoare de cinci miliarde de dolari, iar continuarea acestui program depinde de garantarea independenței Băncii Naţionale.Potrivit presei, parlamentul de la Kiev ar urma să examineze vineri cererea de demisie.
07:50
Muntenegru a adoptat legea care permite parteneriatele civile între persoane de același sex, după o bătălie în parlament de peste un an. Cuplurile gay vor avea drepturi egale cu cele heterosexuale, mai puțin dreptul de a adopta copii. Adoptarea legii a fost salutată de președintele Milo Djukanovic drept un nou pas spre familia europeană, Muntenegru fiind una din țările balcanice care vrea să adere la Uniunea Europeană.
07:50
Un grup de congremeni democrați și republicani se întâlnește în cursul zilei cu înalți reprezentanți ai serviciilor de informații pentru a discuta alegațiile că Rusia ar fi plătit anul trecut milițiile Taliban sau organizații criminale din Afganistan pentru atacuri țintite împotriva militarilor coaliției internaționale, în special a militarilor americani. La reuniunea de joi vor fi prezenți directoarea Agenției Internaționale de Informații (CIA) Gina Haspel și Directorul Serviciului Național  de Informații, John Ratcliff.Președintele Donald Trump a reafirmat pe 1 iulie că nu a fost informat despre aceste alegații din cauză că diversele servicii de informații nu erau de acord asupra veridicității lor. Cotidianul NYT, cel care a relatat prim dată despre aceste atacuri țintite, susține – citând oficiali apropiați Casei Albe – că președintele ar fi primit încă din februarie o informație scrisă.În 2019, peste 20 de militari americani au fost uciși în Afganistan dar nu este clar dacă vreunul a fost victima unui astfel de atac țintit, plătit de Rusia. Atât NYT cât și Washington Post susțin însă, citind din nou surse oficiale anonime, că cel puțin un militar american a murit într-un astfel de atac,  plătit de Rusia.Dacă alegațiile se adeveresc, în Congres, în ambele partide, se înmulțesc vocile congresmenilor care cer noi sancțiuni împotriva Rusiei. Iar consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională a asigurat miercuri că „președintele va reacționa cu hotărâre” dacă alegațiile sunt confirmate.Rusia și milițiile Taliban neagă toate relatările din presa americană.Pe de altă parte, secretarul de stat american, Mike Pompeo, nu a exclus miercuri posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit lărgit al G7, care va fi organizat de Statele Unite, subliniind totodată că tratează cu toată seriozitatea activităţile Moscovei în Afganistan. Rusia a fost exclusă din G8 în 2014, după anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea.
05:50
O ştire a făcut furori zilele astea în RM. Cică procurorii moldoveni au organizat marți o descindere în raionul Criuleni, unde se produceau, ilegal, elicoptere identice – cel puțin la prima vedere – cu elicopterele de tip Ka-26. Aparatele de zbor urmau să fie exportate ilegal în statele din spațiul CSI. În momentul descinderii erau în producție zece elicoptere. Procuratura Generală a precizat că „majoritatea persoanelor implicate în procesul de producere și asamblare, inclusiv organizatorii și conducătorii ” afacerii ilegale „sunt locuitori ai regiunii transnistrene”. Punct. Şi mai departe depinde totul de fantezia noastră.Multe lucruri sunt de neînţeles în această ştire. Cum de nişte transnistreni vin lejer pe teritoriul suveran al RM-ului şi încep să facă elicoptere? Păi, ce fac autorităţile din RM? Dormitează? Şi cum să exportezi ilegal nişte ditamai elicoptere în CSI? Elicopterele nu sunt ţigări, sunt mai vizibile, nu-i aşa? Dar erau oare elicopterele acelea adevărate? Sau poate nişte constructori minunaţi au dat frîu liber aptitudinilor? De fapt, ştirea asta mai curînd e în măsură să te buimăcească decît să te informeze.Pe de altă parte, aceşti flăcăi ingenioşi, făcători de elicoptere, n-ar trebui folosiţi pentru făurirea ţării? N-ar putea ei să pună pe roate vreo uzină ca RM-ul să aibă elicopterele sale şi chiar să mai vîndă elicoptere şi altora? Sau poate unii dintre aceşti constructori ingenioşi ar merita să devină membri ai Academiei de Ştiinţe?Aştept cu nerăbdare clarificările necesare. Ce-a fost asta? Cine face acolo elicoptere? Apropo, normele sanitare erau respectate? Se muncea cu măşti şi cu dezinfectanţi? Sper foarte mult că va urma ceva şi această ştire „incompletă” nu va dispărea în negura timpului…
05:20
La Chișinău temperatura ajunge la 33. Și tot așa o s-o țină vremea până săptămâna viitoare – cel puțin așa anunță meteorologii. La Moscova e mai răcoare: maxima nu trece de 26. La noaptea vor fi 18 grade. La București va fi ca la Chișinău: Soare și 33 de grade.Să răsfoim acum agenda de evenimente interne.Institutul de Politici Publice invită reprezentanții mass-media să urmărească online conferința de presă cu tema: „Prezentarea Barometrului Opiniei Publice pentru iunie 2020”.Parlamentul se întrunește în ședință plenară .Are loc lansarea proiectului „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii”, implementat de UNFPA Moldova și finanțat de către Austrian Development Agency din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și CercetăriiȘcoala Profesională Nisporeni, în parteneriat cu proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova, anunță Ziua Ușilor Deschise online.Consiliul de Presă din Republica Moldova se întrunește și el în ședință în regim online.Din agenda internaționala să notăm că, la o zi de la preluarea președinției prin rotație a Uniunii Europene, cancelara Germanei Angela Merkel va avea o conferință de presă comună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ieri
22:00
Ștefan Gațcan a anunțat că renunță la mandatul de deputat, la o zi după ce spusese că se retrage din fracțiunea Socialiștilor și se alătură grupului parlamentar Pro Moldova.
19:10
De miercuri, 1 iulie, companiile aeriene Flyone şi Air Moldova reiau cursele regulate. Pentru luna iulie rămân suspendate zborurile regulate ale Air Moldova spre Salonic, Larnaca, Nisa şi Berlin. Anunţul a fost făcut pe paginile oficiale ale companiilor, transmite IPN.Compania aeriană Flyone informează că biletele pot fi rezervate până în luna martie 2021, de la 39 de  euro, cu toate taxele incluse. Pentru membrii Flyone Club prețurile încep de la 34 de euro.Flyone operează zboruri către 14 destinații (Frankfurt, Tel Aviv, Sankt Petersburg, Londra, Moscova, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Bodrum), 10 curse regulate și 4 curse charter.Air Moldova relansează zborurile regulate spre şi din Moscova, Sankt Petersburg, Frankfurt, Tel Aviv, Istanbul, Londra, Paris, Dublin, Milano, Roma, Verona, Bologna şi Lisabona. Spre şi din Krasnodar, Air Moldova relansează zborul, începând cu data de 11 iulie.Atât Flyone, cât şi Air Moldova recomandă pasagerilor ca înainte de a procura un bilet să se informeze despre restricțiile impuse de țara spre care intenționează să călătorească.
19:10
Platforma DA a înregistrat o inițiativă legislativă privind completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Prin acest proiect se propune să fie prevăzută anularea calculului penalităților la achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator și a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, până la 1 decembrie 2020, pentru agenții economici care au avut de suferit în urma pandemiei.Într-un briefing de presă, vicepreședintele Platformei DA și vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari a spus că „La ora actuală constatăm că întreprinderile care au fost închise, din domeniul comerțului nealimentar, din HoReCa, companiile de transport, companiile de textile, o bună parte din companiile din Zonele Economice Libere și alți agenți economici care au suferit în urma restricțiilor pandemice, nu au primit niciun suport de la guvern”.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.