Acord pentru refacerea legăturii feroviare dintre Belgrad și Priștina și construirea unei autostrăzi

Europa Libera, 14 februarie 2020 14:20

Serbia și Kosovo au semnat un acord pentru refacerea legăturii feroviare dintre Belgrad și Priștina și construirea unei autostrăzi între cele două capitale, într-un nou pas spre normalizarea relațiilor. Ceremonia semnării a avut loc în marginea Conferinței de Securitate de la Munchen, la 14 februarie, în prezența președintelui sârb Alexandr Vucic și a celui kosovar, Hashim Thaci, ca și a emisarului special al Statelor Unite pentru Serbia și Kosovo, Richard Grenell, care este și ambasadorul american în Germania. Evenimentul are loc după ce luna trecută cele două țări au semnat un acord de reluare a zborurilor comerciale între Serbia și Kosovo după o întrerupere datând din vremea conflictului din anii 1998-1999. După ceremonia de la Munchen, președintele kosovar Thaci a numit acordul „o piatră de hotar” și a anticipat că o înțelegere politică între cele două state ar putea fi agreată anul acesta. 

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 4 ore
11:20
Mă întîlneam deseori cu un jurnalist bonom, un omulean de circa 65 de ani. Ori de cîte ori mă vedea, omuleanul mă saluta respectuos şi mă întreba: "Cum merge treaba?" "Binişor..." îi răspundeam eu, flatat de interesul mai vîrstnicului coleg. "Bravo!!!" exclama omuleanul şi acest "Bravo" conţinea parcă un soi de preţuire a muncii mele literare.Ei bine, deunăzi eram într-o sală în care urma să înceapă o ceremonie de acordare a premiilor pentru debut în literatură. Şi s-a apropiat de mine omuleanul bonom, m-a salutat respectuos şi m-a întrebat: "Eşti şi tu nominalizat?"Ne-am privit în ochi, preț de câteva clipe, după care omuleanul a bombănit ceva şi a dispărut...Există un soi de superficialitate jurnalistică autohtonă care uneori frizează grotescul. Alteori merge mînă-n mînă cu politeţea făţarnică, goală. Jurnaliştii au auzit ceva despre un om sau au citit ceva în grabă despre el şi rămîn cu această informaţie sumară, îşi creează o imagine falsă. În multe prezentări pe care mi le fac jurnaliştii moldoveni eu apar pe post de critic literar. Stimabililor, m-am lăsat de critică 13 ani în urmă! Şi dacă nu aveţi timp să-mi citiţi vreun roman, faceţi măcar un search pe Google şi aflaţi că sunt acum prozator. Nu mai sunt critic de multă vreme. Dar asemenea gafe pot fi găsite în presa noastră şi legate de alte persoane. E vorba de un soi de documentare grăbită, superficială, care devine un semn distinct al jurnalismului din RM.
11:10
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, a cerut ajutor comunității internaționale pentru crearea unui mecanism eficient de monitorizare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană. El a solicitat, la Geneva, în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, ca organismele internaționale să intervină „în soluționarea cazurilor individuale”. Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, spune că situația drepturilor omului în stânga Nistrului este îngrijorătoare.Europa Liberă: Ion Manole, președintele „Promo-LEX”, în studioul Europei Libere. Promo-LEX este o organizație ce apără drepturile omului în stânga Nistrului, inclusiv este preocupată de acest segment. Cum au fost acești 18 ani pentru cetățenii din stânga Nistrului, care s-au confruntat cu această problemă, că autoritățile le-au încălcat drepturile lor și pentru mandatul pe care-l duceți Dvs. cum ați defini această activitate? Ion Manole: „În acești 18, 16 suntem prezenți în regiunea transnistreană, minus cinci, în care nu mai avem acces acolo. Pentru cetățenii și locuitorii din stânga Nistrului, acești 16 ani nu au înregistrat schimbări pozitive. Drepturile omului în acest teritoriu, în această regiune a R. Moldova rămân ignorate, în special de către autoritățile constituționale, dar și de către comunitatea internațională.Pentru cetățenii și locuitorii din stânga Nistrului, acești 16 ani nu au înregistrat schimbări pozitive...Toate eforturile se rezumă la discuții, dar și aceste discuții aș putea să spun că sunt mai mult formale sau politico-diplomatice. R. Moldova are obligații, obligații de jure, de a întreprinde toate măsurile în vederea respectării drepturilor omului în acest teritoriu.”Europa Liberă: Dar e un teritoriu necontrolat, Dvs.ați menționat mai devreme că chiar Promo-LEX nu are acces, colegii Dvs., Dvs. inclusiv, în stânga Nistrului. Autoritățile statului știți că nu prea au control asupra acestei regiuni și atunci este greu de crezut că autoritățile ignoră. Ion Manole: „Corect. Pentru o înțelegere mai bună a situației, voi insista pe obligația pozitivă și voi aduce drept exemplu cazul Ilașcu. R. Moldova a reușit să nu fie responsabilă și condamnată de CEDO în acest dosar tocmai pentru că R. Moldova a demonstrat că a depus careva eforturi, ne referim la cele juridice, politice, diplomatice. Toate eforturile care pot fi depuse de către autorități, cu excepția celor militare. Noi suntem împotriva unor confruntări militare. În rest, este obligația autorităților să depună toate autorităților să depună toate eforturile pe care le au la îndemână, să folosească toate tribunele internaționale, pentru a vorbi de fiecare dată despre problema drepturilor omului în stânga Nistrului.”Europa Liberă: Chiar în această săptămână, șeful diplomației moldave, dl Ciocoi, a atenționat opinia publică internațională asupra faptului că ar trebui să găsească, să identifice mecanisme ca drepturile omului în stânga Nistrului să fie respectate în conformitate cu legislația națională și internațională. Ion Manole: „Avem o problemă, și această problemă vine din istoria celor 30 de ani. Practic, toate guvernările de la Chișinău au așteptat ca aceste eforturi să fie depuse de partenerii internaționali și nu au venit ele, autoritățile constituționale, cu propuneri, cu soluții clare, cu instrumente foarte bune, în vederea rezolvării acestor probleme. De fiecare dată am așteptat alții să vină, alții să ne propună soluții foarte bune pentru rezolvarea problemei transnistrene. Să ne amintim, am avut planul Kozak, planul Iușcenko, dar nu am avut un plan al Chișinăului și nu-l avem încă, deși societatea civilă, experții în domeniu au vorbit și au discutat despre aceste probleme.”Europa Liberă: Vorbiți despre un proiect politic, în baza căruia regiunii transnistrene ar putea să i se acorde un statut?Ion Manole: „Nu, noi avem deja o lege, din 2005, și atunci a fost votată aproape unanim în parlament – și  a fost un prim pas pentru a depune eforturi mai departe pentru rezolvarea problemelor respective – dar dacă vorbim de drepturile omului, la nivel central, autoritățile trebuie să aibă instrumente foarte bune, foarte clare și legale să se regăsească și în normele juridice, în actele normative ale R. Moldova, pentru a preveni încălcarea drepturilor omului, dar și pentru a rezolva cazurile individuale, atunci când ele sunt sesizate. Or, noi acest lucru nu îl avem.”Europa Liberă: Care sunt cele mai frecvent încălcate drepturi ale omului în stânga Nistrului și se pare că sunt asemănătoare și cu cele care se încalcă și în dreapta Nistrului?  Ion Manole: „Noi, când am ajuns în regiunea transnistreană, am avut impresia că situația drepturilor omului este la fel ca și în partea dreaptă a Nistrului, dar problema de bază și cea mai gravă situație a lor este lipsa unui instrument eficient, lisa unor mecanisme  juridice și legale, de care ar putea face uz victimele abuzurilor. Pentru că încălcările drepturilor omului se întâmplă oriunde, inclusiv în statele occidentale, unde democrația are un grad înalt de dezvoltare.Problema de bază și cea mai gravă situație a lor este lipsa unui instrument eficient...La noi, acest lucru, bun-rău, vedem scandalul apărut în urma pronunțării altor hotărâri ale Curții Europene, din care  guvernul în sfârșit a înțeles că problema din justiție, de fapt, afectează și statul, și bugetul statului, și cetățenii, și, în general, dezvoltarea acestei țări. Iată, acest sistem în regiunea transnistreană, nu există. Oamenii, când se confruntă cu abuzuri, practic sunt lipsiți de posibilitatea de a-și apăra drepturile lor. Și anume pe aceste aspecte am insistat noi pe parcursul acestor ani.”Europa Liberă: Dar nu e un paradox? Nu aveți acces de cinci ani în regiunea transnistreană tocmai dumneavoastră, cei care sunteți apărătorii drepturilor omului în această regiune. Ion Manole: „Din punctul nostru și al Dvs. de vedere, evident, este foarte clar, dar dacă analizăm care au fost motivele unor astfel de acțiuni din partea Tiraspolului, ne dăm foarte bine seama că scopul principal a fost izolarea sau ținerea noastră la distanță, ca să nu avem noi acces acolo. Și, deja de cinci ani de zile, noi nu mai putem cunoaște alte probleme, nu mai putem așa ușor să găsim alte cazuri de încălcare gravă a drepturilor omului în acest teritoriu și toată lumea este fericită: nu mai sunt cazuri, nu mai sunt...”Europa Liberă: Și atunci cetățenii vin la Dvs. sau dosarele cum le examinați?Ion Manole: „Da, noi continuăm să oferim asistență juridică locuitorilor din stânga Nistrului. Ei ni se adresează prin intermediul foștilor beneficiari ai Asociației, cei care deja au beneficiat de asistența noastră, în baza recomandărilor, dar și din presă. Ei cunosc Promo-LEX, ca pe o organizație serioasă, care le-a apărat drepturile multor locuitori din stânga Nistrului, și chiar dacă nu am putut face prea multe, cel puțin am depus toate eforturile și toate măsurile pe care le-am avut la dispoziție pentru a rezolva o problemă sau alta.”Europa Liberă: Multe cazuri au ajuns la CEDO, CEDO a pronunțat verdictul, în anumite cazuri Federația Rusă s-a găsit vinovată de violarea drepturilor omului în stânga Nistrului. În multe cazuri și Republica Moldova se găsește printre cei care poartă vină pentru nerespectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, ne amintim cazuri de rezonanță: încălcarea dreptului la educație și dreptatea care s-a făcut școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului, dosare când li s-a îngrădit fermierilor accesul la pământurile lor. Nu trage nimeni nicio învățătură din ceea ce se întâmplă? Federația Rusă achită despăgubiri, își recunoaște vinovăția?Ion Manole: „Federația Rusă încearcă să evite orice discuție, nu doar eforturi și executarea de hotărâri care sunt împotriva sa, din regiunea transnistreană, tocmai pentru a distrage atenția de la potențiala rezolvare a situației din stânga Nistrului. Pentru că, odată ce ei vor plăti aceste despăgubiri...”Federația Rusă încearcă să evite orice discuție...Europa Liberă: Recunosc...Ion Manole: „Nu e nevoie să recunoască, pentru că deja e demonstrat de curtea Europeană prin cele circa 50 de cazuri reprezentate doar de Promo-LEX, dar mai sunt și altele. Dar, pe de altă parte, cred că avocații și-au făcut treaba deja și noi continuăm să depunem eforturi  pentru executarea acestor hotărâri ale Curții Europene. Acestea vor fi executate, mai devreme sau mai târziu, adică vor fi plătite despăgubirile, dar pentru noi rămâne o problemă destul de serioasă: eforturi din partea guvernului și a comunității internaționale în vederea identificării unor soluții care ar preveni repetarea unor astfel de situații. Cea mai mare problemă este, spre exemplu, lipsa monitorizării respectării drepturilor omului în acest teritoriu. La momentul de față sau pe parcursul celor 30 de ani, acest teritoriu a fost unul închis și acest spațiu nu este proprietatea privată a unui grup de persoane din regiunea transnistreană, care controlează acest teritoriu. Acesta este un teritoriu pe care locuiesc oameni, care au drepturi fundamentale, garantate de Constituția R. Moldova, dar și de către numeroasele tratate și documente internaționale. Or, acest lucru se ignoră pe parcursul celor 30 de ani, iar oamenii din acest teritoriu sunt, practic, ostatecii acestei situații.”Europa Liberă: Dvs. ziceți că lipsește acest mecanism eficient de monitorizare a situației, dar în stânga Nistrului au mers Înalți Comisari pentru Drepturile Omului, au văzut situația, s-au convins la fața locului...Ion Manole: „În 30 de ani, doar două sau trei misiuni, mi se pare foarte puțin. Or, noi,  când vorbim de monitorizarea situației, vorbim de posibilitatea ad-hoc de monitorizare.”Europa Liberă: Este misiunea OSCE la Chișinău.Ion Manole: „Nu, ei nu se implică pe drepturile omului.”Europa Liberă: Pe segmentul ăsta deloc?Ion Manole: „Nu. De fapt, la insistența Tiraspolului, probabil, și a Federației Ruse, în Formatul 5+2,  s-a admis și, din păcate, chiar unii diplomați de la Chișinău, în anii precedenți, au admis ca drepturile omului să fie considerate subiect cu caracter politic. Subiectele cu caracter politic nu sunt încă discutate de reprezentanții celor două maluri ale Nistrului. Drepturile omului nu sunt admise spre discuții și orice subiect, orice caz, orice problemă care este ridicată de către societatea civilă, în primul rând, sau de victime este ignorată, este pasată de către reprezentanții și participanții Formatului 5+2.”Europa Liberă: Dar nu ați spus până la sfârșit totuși, Federația Rusă, cum își asumă ea rolul acesta în ce privește ce se întâmplă în stânga Nistrului, atunci când e vorba despre încălcarea drepturilor omului și unde Rusia este găsită vinovată?Ion Manole: „Federația Rusă are un comportament duplicitar încă din anii 90. Pe de o parte, ea, oficial, de la toate tribunele recunoaște independența și integritatea teritorială a R. Moldova. Pe de altă parte, odată cu pronunțarea hotărârilor Curții Europene și condamnarea Federației Ruse pentru încălcările drepturilor omului în stânga Nistrului, ea a adoptat o tactică prin care încearcă să pună în responsabilitatea autorităților de la Chișinău încălcările drepturilor omului care sunt acolo, în stânga Nistrului. Ea încercă să distragă atenția de la faptul că continuă, Federația Rusă, să susțină multilateral această regiune. Doar datorită susținerii din partea Federației Ruse, regimul de la Tiraspol și, în general, această entitate, de facto, așa-numita Republică Moldovenească Nistreană, există și supraviețuiește peste 30 de ani. Și aici vorbim nu doar de suportul militar pe care-l vedem, practic, periodic, unde participă Armata a 14-a împreună cu trupele paramilitare din stânga Nistrului, dar vorbim și de suportul politic. Vedem cum Leonid Maniakov, așa-zisul reprezentant al Transnistriei la Moscova, la sesiunile ONU, chiar dacă este reprezentant acolo al unei organizații neguvernamentale din Federația Rusă, se prezintă ca un oficial al Tiraspolului. Și, iarăși, este foarte bine să înțelegem acest joc pe care-l are Federația Rusă.Este foarte bine să înțelegem acest joc pe care-l are Federația Rusă...Vorbim și de suportul economic, Federația Rusă plătește, în ultimii 11-15 ani,  pensii, direct în acest teritoriu, încălcând, de fapt, suveranitatea R. Moldova și fără acordul autorităților de la Chișinău, care este o altă încălcare. Deci, sunt foarte multe probleme, pe care Federația Rusă le admite, le încurajează și le susține, pentru că are aceste interese acolo.”Europa Liberă:  Dvs. ați spus că Promo-LEX a reușit să apere drepturile omului în 50 de cazuri. Acuma câte dosare ați mai avea?Ion Manole: „Avem în momentul de față circa 60 de cazuri câștigate, câștigate în circa 30 de hotărâri. Unele hotărâri au fost câte două-trei cazuri. Suma totală ar fi de peste 5,5 milioane de euro.”Europa Liberă: Care trebuie să le plătească cine?Ion Manole: „Federația Rusă către circa 2000 – 2200 de victime ale încălcărilor drepturilor omului. Asta numai din regiunea transnistreană. Este o sumă importantă. Când vorbim de aceste circa 60 de cazuri, practic, putem spune că prin aceste 60 de cazuri, noi am demonstrat încălcarea tuturor drepturilor omului în regiunea transnistreană, a tuturor articolelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Dacă nu greșesc, mai avem încă vreo 40 de cazuri pe care le reprezentăm la curtea europeană și chiar în următoarea perioadă vor fi pronunțate alte hotărâri.”Europa Liberă: Deseori se aude că sunt sechestrate persoane. E o problemă mare. De ce, după aproape 30 de ani de la declanșarea conflictului armat, această practică vicioasă încă e în acțiune? Ion Manole: „Aici, rădăcina principală a răului o văd în anul ᾿94, atunci când Chișinăul a început să semneze anumite documente direct cu regimul de la Tiraspol. Deci, pe de o parte, Constituția, legislația noastră, nu admite un alt sistem parastatal sau statal pe teritoriul nostru, pe de altă parte, fără niciun mandat, atât președinții R.Moldova, cât și directorii, miniștrii unor instituții de stat și-au permis să semneze, la direct, cu instituțiile similare, ilegale, din stânga Nistrului documente și tot felul de protocoale.”Europa Liberă: Și autoritățile de la Tiraspol deseori fac trimitere la aceste acte și spun că Chișinăul ar purta vină, că, chiar el, care le-a semnat, nu le respectă. Ion Manole: „Exact. A fost o strategie de a crea o confuzie totală și, ulterior, de a manipula și de a împinge Chișinăul spre a crea haos în aceste chestiuni.”Europa Liberă: Dar se cunoaște, concret, numărul persoanelor sechestrate?Cu regret, trebuie să recunoaștem că există o astfel de practică...Ion Manole: „Nu. De asta spuneam mai devreme că în R. Moldova nu avem un mecanism, un sistem care ar duce evidența, ar monitoriza și ar depune eforturi pentru prevenirea încălcării drepturilor omului. Or, dacă noi nici măcar evidența nu avem, nu ai nicio șansă să vii cu anumite politici pentru rezolvarea și prevenirea unor probleme.”Europa Liberă: Deși, în anumite cazuri, am auzit că ar exista o așa-zisă cooperare între MAI de la Chișinău și entitățile din stânga Nistrului, similare.Ion Manole: „Cu regret, trebuie să recunoaștem că există o astfel de practică. În ᾿94 și, ulterior, în ᾿99, Ministerul de Interne a semnat un document (la care mă refeream și mai devreme), privind combaterea criminalității. Și aici era o problemă din start, pentru că, pe lângă faptul că asemenea documente nu puteau fi semnate, deci nu au o bază și un suport juridic, pe de altă parte, era o problemă de încălcare a prezumției nevinovăției. Or, din start, Chișinăul, în momentul în care recurgea la răpirea unei persoane și transmiterea ei în  stânga Nistrului, pe lângă faptul că a încălca drepturile acestui om sau ale acestei persoane și legislația proprie – Legea despre poliție spune că poliția noastră trebuie să apere locuitorii și cetățenii R. Moldova, dar nu să-i supună unor riscuri suplimentare. Și atunci, această cooperare a dus la încălcarea gravă a unor drepturi ale unor persoane, noi însă am fost foarte surprinși, pentru că, atunci când mergeam la Minister sau mergeam la instituțiile statului, și le ceream suport și ajutor pentru apărarea unei persoane care striga în gura mare după ajutor, din stânga Nistrului, fie că era în închisoare, fie că era în alte condiții în stânga Nistrului, de fiecare dată autoritățile spuneau: Dar noi nu recunoaștem, noi nu putem să influențăm.Și atunci când am aflat despre astfel de cazuri, și au fost numeroase cazuri de transmitere a persoanelor în stânga Nistrului, chiar am fost surprinși și am discutat direct cu conducerea MAI, reproșându-le că, atunci când e nevoie de intervenția lor pentru a apăra o persoană, ei zic că nu pot, dar atunci când transmit persoane, ei, de fapt, încalcă legea și totuși pot să discute cu cei din stânga Nistrului.”Europa Liberă: Dar, până a avea acces în regiunea transnistreană,  acum cinci ani, ați reușit să ajungeți într-o temniță de acolo, să vedeți  ce condiții sunt?  Ion Manole: „Eu personal nu am fost, dar colegi de-ai noștri au mers.”Europa Liberă: Și impresiile lor?Ion Manole: „Haideți, să vă dau un exemplu. Dacă în R. Moldova, în dreapta Nistrului, mă refer aici la teritoriul controlat de autoritățile constituționale, unde avem presă bună, avem presă foarte bună, jurnaliști de investigație, care găsesc totul, absolut, și informează opinia publică, unde avem ONG-uri foarte bune, pe diverse domenii, unde avem recunoaștere internațională, avem prezența diverselor instituții internaționale, inclusiv a misiunilor diplomatice, care, la fel, au posibilitatea să se informeze, să discute liber cu oamenii – toate aceste elemente, în stânga Nistrului, nu există. Și dacă în dreapta Nistrului, cu toate aceste elemente, avem până astăzi, după numeroase reforme, după numeroase susțineri din partea partenerilor internaționali în implementarea reformelor - și oricum avem probleme grave! Cazul Brăguță este o dovadă foarte clară, ca și multe-multe alte cazuri încă. Ce să mai vorbim despre stânga Nistrului, unde nimeni, practic, nu controlează nimic, unde impunitatea este la ea acasă.Unde impunitatea este la ea acasă...Evident, este o problemă și de aceea noi insistăm ca regiunea din stânga Nistrului, acest teritoriu, acest spațiu trebuie să fie deschis necondiționat și imediat pentru apărătorii drepturilor omului, pentru avocați, pentru jurnaliști și pentru diplomați. Pentru că numai așa, monitorizând, observând problemele, fenomenele, le putem găsi și soluțiile. Altfel, noi vom constata în continuare doar problemele, fără a fi capabili să venim cu soluții.”Europa Liberă: Și acum, cazurile cele mai de rezonanță pe care le examinați, care ar fi?Ion Manole: „Diferite. Avem diferite cazuri, care au avut loc încă foarte mulți ani în urmă. Avem cazul Manole și Postică, este cazul nostru, care, în 2005, a avut loc un incident la podul de la Vadul lui Vodă. Și, iarăși, am încercat prin toate căile să ne apărăm drepturile noastre, să rezolvăm problema aici, la nivel național. N-a fost posibil și, sper eu, că doar la Curtea Europeană, sper eu, că vom putea demonstra că drepturile noastre au fost încălcate.”Europa Liberă: Altele?Ion Manole: „Sunt diverse. Avem cazuri care țin de condițiile din penitenciarele de acolo. Nu mai sunt așa de multe precum au fost o anumită perioadă și aici putem vorbi probabil și de faptul că unele victime, la momentul de față, nu prea mai doresc să se supună unor riscuri suplimentare. Ei ne spun nouă că, bine, vom merge la Curtea Europeană, vom aștepta câțiva ani, vom fi recunoscuți ca victime ale încălcării drepturilor omului, însă nimic nu se va schimba. Și aici avem numeroase exemple în acest context.”Europa Liberă: Deci, riscul este mare și atunci mai degrabă acceptă să le fie încălcate drepturile lor?Ion Manole: „Din experiența noastră, ei au câteva opțiuni: ei pleacă din regiune, uită de problemă complet și încearcă să se reabiliteze așa cum pot ei; alții rămân pe loc și rezolvă problema așa cum îi duce capul, cu mită, cu bani, cu acceptarea umilințelor și tot așa. Alții vin la Chișinău, dar și de la Chișinău știm că există cazuri în care sunt răpiți. Cunoaștem câteva cazuri în care poliția oprește automobilul persoane și imediat persoana este răpită și dusă cu o viteză mare în stânga Nistrului. Deci, atâta timp cât nu avem soluționate astfel de situații și astfel de probleme, vom continua să sperăm că doar la Curtea Europeană putem demonstra încălcarea legii.”Europa Liberă: Dar, până la urmă, doar soluția politică ar putea să dezlege ghemul acesta de probleme.Ion Manole: „Eu aș spune, soluția juridică. Cea politică nu are consistență, dacă nu se bazează pe careva proceduri...”Cea politică nu are consistență, dacă nu se bazează pe careva proceduri...Europa Liberă: Așa sau altfel, oferirea unui statut regiunii transnistrene ar însemna că autoritățile de la Chișinău stăpânesc situația și din stânga Nistrului și atunci și ONG-urile, și apărătorii drepturilor omului, și avocații, toți își vor putea îndeplini misiunea.Ion Manole: „Corect, dar Chișinăul, pentru asta, trebuie să aibă o viziune, trebuie să aibă o strategie și un plan de lucru, or, acest lucru încă nu s-a întâmplat.”Europa Liberă: Și pentru că suntem în ajunul datei de 2 martie, o zi semnificativă, plină de istorie, câți ani, credeți, că ar mai trebui să treacă până se va  identifica o soluție durabilă pentru conflictul transnistrean?Ion Manole: „Când am ajuns în regiunea transnistreană acum 16 ani și am văzut problemele cu care se confruntă oamenii de acolo, am avut naiva impresie că de fapt autoritățile constituționale, comunitatea internațională, are nevoie de mai multă informație, are nevoie de mai multe recomandări din partea populației de acolo și a societății civile. Și scopul nostru a fost să venim la Curtea Europeană, să venim în toate instanțele – juridice, legale, constituționale – din partea dreaptă, a Chișinăului, pentru a le soluționa pe căi juridice, prin obținerea unor hotărâri, prin obținerea unor decizii.”Europa Liberă: Și, de la înălțimea timpului, aveți altă percepție? Ion Manole: „Da.”Europa Liberă: Care?Ion Manole: „...”Europa Liberă: E aproape imposibil?Ion Manole: „Nu este imposibil, dar probabil foarte mulți nu au niciun interes să rezolve aceste probleme. Or, noi am obținut ceea ce ne-am dorit acum 16 ani. Eu v-am spus, noi avem acuma, la momentul de față, circa 30 de hotărâri ale Curții Europene, care demonstrează foarte clar că drepturile omului în stânga Nistrului nu pot fi rezolvate, nu pot fi apărate și sunt în continuare încălcate pentru că acea impunitate este la ea acasă. Și, în acest sens, există factori care probabil au anumite interese, fie că-i vorba de aspectul financiar, corupție sau alte aspecte... ”Mulți nu au niciun interes să rezolve aceste probleme...Europa Liberă:  Și factorii ăștia ar fi și pe un mal, și pe celălalt al Nistrului?Ion Manole: „Evident! Vedem investigațiile jurnaliștilor din Ucraina, care au arătat ce se întâmplă și la ei cu banii spălați sau care provin din regiunea transnistreană, dar noi  nu știm ce se întâmplă la Chișinău, pentru că, știm, practic toți cei din stânga Nistrului, inclusiv cei care servesc regimul și încalcă drepturile omului, au cetățenia R. Moldova și aceleași drepturi ca și noi, cei de pe partea aceasta. Ar putea să aibă afaceri (și probabil au foarte mulți!), proprietăți – nimeni nu cercetează, nimeni nu investighează și nimeni nu încearcă să oprească fenomenele de încălcare a drepturilor omului. Toți își văd de interesele lor înguste. Sau de grup.”Europa Liberă: Deci, mai multe semne de întrebare decât deznodământ. Ion Manole: „Din păcate, da. Dar noi suntem optimiști, ca avocați și ca apărători ai drepturilor omului, ne facem treaba acolo unde suntem noi, sperăm noi că ne-o facem foarte bine, și nu ne părăsește speranța că eforturile noastre vor da roade, pentru ca oamenii din stânga Nistrului să se poată și ei simți în siguranță și libertate. Și, pe de altă parte, vedem că la Chișinău problema transnistreană, problema drepturilor omului pentru locuitorii din stânga Nistrului este tot mai... așa... neimportantă. Și atunci, oamenii de aici trebuie să înțeleagă un lucru: astăzi cei din stânga Nistrului au nevoie de sprijinul, de înțelegerea, de suportul nostru. Mâine s-ar putea și noi să avem, pentru că aceasta este o boală care se răspândește mai repede ca acest Coronavirus.”Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție, succese și în continuare. Ion Manole: „Și eu vă mulțumesc!”
10:50
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat ilegală sentința pronunțată împotriva jurnalistei de investigație din Azerbaidjan Khadija Ismailova și a obligat guvernul de la Baku să-i achite 25 de mii de euro despăgubiri: 20 de mii de euro pentru perioada petrecută după gratii și cinci mii pentru cheltuieli de judecată.Khadija Ismailova, o voce critică a președintelui Azerbaidjanului Ilham Aliev și fostă colaboratoare a postului nostru de radio, a fost arestată în decembrie 2014 și condamnată la închisoare în septembrie 2015 sub acuzații de fraudă și evaziune fiscală, despre care ea și suporterii ei au spus că sunt inventate. Ea a anchetat afacerile familiei președintelui Ilham Aliev...Ea a anchetat afacerile familiei președintelui Ilham Aliev în 2012 despre cum autoritățile azere au acordat familiei președintelui Aliev dreptul de exploatare a unui câmp aurifer sau un articol din 2014 despre cum cele două fiice ale președintelui par să aibă legături cu cel mai mare operator de telefonie mobilă din țară, Azercell.Potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului, probleme din dosarul Khadija Ismailova nu sunt rezonabile. „Prin urmare, după părerea CEDO, Ismailova a fost întemnițată încâlcîndu-se Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.
10:20
Judecătorul de district al SUA, Dabney Friedrich, a dat joi, 27 de februarie, avocaților firmei Concord Management and Consulting termen până la sfârșitul zilei de vineri - 28 februarie- pentru a explica de ce clientul lor nu ar trebui să fie pedepsit civil pentru că a lipsit un termen stabilit de instanță pentru a oferi anumite documente, în ceea ce instanța consideră că ar fi un act de dispreț față de ordinele judecătorești.Washingtonul a impus anul trecut sancțiuni mai multor entități și persoane asociate Agenției pentru Cercetare pe Internet (IRA) și finanțatorul rus Evgheni Prigojin, cu legături strânse cu Kremlinul, în legătură cu amestecul rus în alegerile prezidențiale americane din 2016.IRA, o organizație din Sankt Petersburg, cunoscută în presă sub numele de „ferma de trolli” din Rusia, a fost menționată în repetate rânduri de procurorul special al Statelor Unite ale Americii, Robert Mueller, în investigația sa cu privire la ingerința rusă în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA.În februarie 2018, Departamentul de Justiție a condamnat IRA și Concord Management and Consulting and Concord Catering, precum și pe Prigojin însuși și alte 15 persoane ruse pentru presupuse fraude „în scopul interferenței cu procesele politice și electorale americane, inclusiv cu alegerile prezidențiale din 2016”.Concord a fost acuzată de conspirație pentru rolul său în alegerile americane, încercînd să semene discordie în Statele Unite, să dividă electoratul și potențial să-l ajute pe candidatul republican Donald Trump și să îi dăuneze adversarei sale Hillary Clinton, candidata democraților.Prigojin controlează firma de securitate privată Vagner, care a trimis mercenari ruși să lupte în Ucraina, Siria și în mai multe țări africane. Judecătorul a ordonat reprezentanților companiei să se prezinte în instanță pe 2 martie pentru o audiere în legătură cu ceea ce instanța consideră că ar fi un act de sfidare a unui ordin judecătoresc. Concord a încercat, de câteva ori, fără succes să blocheze cazul. Procesul este programat să înceapă cu o audiere de selecție a juriului pe 1 aprilie. După luni de anchetă, procurorul special Mueller a documentat ingerințele electorale ale Rusiei în alegerile din 2016, dar a spus că nu a găsit dovezi suficiente pentru a demonstra o conspirație între campania electorala a candidatului Donald Trump și oficiali de la Moscova. Cazul Concord este unul dintre ultimele cazuri rămase legate de investigațialui Mueller.
10:00
Trimisul special al SUA pentru Serbia și Kosovo, Richard Grenell, spune că Statele Unite nu susțin decizia guvernului kosovar de a ridica temporar și parțial tariful de import la produsele din Serbia. Într-un tweet la sfârșitul zilei de joi, 27 februarie, Richard Grenell, care de asemenea este și ambasador al SUA în Germania și a fost numit recent de președintele Donald Trump drept șef al agenției naționale de informații, a numit demersul autorităților de la Pristina „jumătate de măsură”.„Poziția noastră este destul de clară: tarifele trebuie să fie complet scăzute”, a replicat Grenell, adăugând că premierul kosovar Albin Kurti „face o greșeală gravă”.Serbia continuă să ia în considerare fosta sa provincie ca parte a teritoriului său, deși independența Kosovo, declarată în 2008, a fost recunoscută de aproximativ 100 de țări, inclusiv de Statele Unite.Discuțiile privind normalizarea relațiilor diplomatice au intrat în impas în noiembrie 2018 prin impunerea de către Pristina a tarifelor de 100 la sută asupra bunurilor și serviciilor sârbe, ca răspuns la lobby-ul continuu de la Belgrad pentru ca țările să renunțe la recunoașterea Kosovo.Poziția noastră este destul de clară: tarifele trebuie să fie complet scăzute...Comentariile lui Grenell au apărut după ce premierul Kurti a anunțat că Kosovo va aboli tariful la materiile prime importate din Serbia începând cu 15 martie, ca semn al „bunăvoinței de a rezolva disputa politică și economică cu Serbia”.Kurti a declarat într-o conferință de presă că tarifele în vigoare pentru toate celelalte mărfuri sârbe vor fi eliminate la 1 aprilie pentru o perioadă de 90 de zile, dacă Belgradul își va opri campania de a împiedica alte țări să recunoască statalitatea kosovară și să înlăture barierele comerciale pentru Kosovo.Dacă nu a va veni un răspuns satisfăcător de la Belgrad, tariful va fi reimpus începând cu 15 iunie.Fostul premier Ramush Haradinaj, al cărui guvern a impus tarifele în 2018, a condamnat planul stabilit de Kurti, numind-o „începutul întoarcerii Serbiei și Rusiei în Kosovo”. Nu au existat comentarii imediate din partea oficialilor sârbi. Într-un pas către îmbunătățirea legăturilor, oficialii sârbi și kosovari la începutul acestui an semnat acorduri pentru a stabili legături aeriene, feroviare și de autostradă între Pristina și Belgrad.
10:00
În România, peste 254.000 de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani (15,7%), absolviseră cel mult clasa a VIII-a în anul 2019, arată datele Comisiei Europene prelucrate de Edupedu.ro. Rata de părăsire timpurie a școlii, calculată ca indicator monitorizat pentru Strategia 2020, a scăzut astfel la un minimum istoric (15,7% în 2019 față de 16,4% în 2018 și 18,1% în 2017), dar este încă departe de ținta asumată de România în 2011 pentru anul 2020, aceasta fiind la 11,3%.Media Uniunii Europene a fost în 2019 de 10,3%, scrie site-ul citat. Estimările legate de competențe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu școala, potrivit raportului Comisiei Europene citat.
10:00
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a caracterizat inegalitatea femeilor un motiv de rușine globală și a promis ca va presa guvernele din întreaga lume să pună capăt legilor discriminatorii.„La fel cum sclavia și colonialismul au fost o pată în secolele anterioare, inegalitatea femeilor ar trebui să ne rușineze pe toți în secolul  21. Pentru că nu este doar inacceptabil; este stupid”, a spus Guterres într-un discurs din 27 februarie, New York.Guterres, care a vorbit înaintea reuniunii anuale de la luna viitoare a Comisiei ONU privind statutul femeilor, a declarat că starea drepturilor femeii este îngrijorătoare și a promis că va încerca să pună capăt prejudecăților în întreaga organizație pe care o conduce.„Există un impuls puternic și neobosit împotriva drepturilor femeilor”, a spus Guterres. „Drepturile sexuale și de reproducere ale femeilor sunt amenințate din diferite părți”.Secretarul general al ONU a spus că în 34 de țări violul în cadrul căsătoriei este considerat legal. Guterres a cerut guvernelor să obțină paritatea de gen în rolurile de conducere, spunând că a obținut egalitatea de gen între echipa sa de conducere, unde în poziții de conducere se află 90 de femei și 90 de bărbați.
Acum 6 ore
09:00
Nicolae Furtună directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a declarat joi, seara, într-o emisiune la NTV Moldova că șapte persoane, șase care s-au întors din Italia și una din Coreea de Sud aveau simptome de febră, tuse, dificultăți respiratorii, dar toate cazurile au avut un rezultat negativ la coronvirus”.Oficialul a spus că toți cei șapte s-au adresat medicului după ce au primit mesajele de avertizare de la guvern și că toți cei 7 - de vârste și profesii diferite - sunt în afara oricărui pericol și simptomele pe care le-au anunțat au alt diagnostic medical, putând evolua în infecții respiratorii sau bronșite.„În Republica Moldova panica o ia razna înaintea tuturor lucrurilor logice. Lumea trebuie să înțeleagă că panica este un element nedorit”, a spus Nicolae Furtună.
08:40
Încă doi ucraineni de pe vasul de croazieră Diamond Princess care este ancorat în portul Yokohama din Japonia au fost testați pozitiv cu noul coronavirus COVID 19. Alți doi ucraineni erau deja spitalizați. Potrivit autorităților ucrainene, consulatul Ucrainei din Japonia ține legătura cu ei și starea lor de sănătate este „satisfăcătoare”.Ucraina nu a confirmat nici un caz de îmbolnăvire cu noul coronavirus... Pe vasul de croazieră aflat în portul Yokohama se aflau 25 de ucraineni, membri ai echipajului, iar potrivit purtătoarei de cuvânt a ministerului ucrainean al sănătății, 24 dintre ei au anunțat că nu doresc să fie evacuați în Ucraina.705 de persoane aflate la bordul vasului au fost testate pozitiv cu noul coronavirus și 8 oameni au decedat. Pe vas se aflau 3 700 de persoane. Vasul se află în carantina din 19 februarie. Persoanele neinfectate au putut părăsi nava.În lume, peste 82 500 de oameni au coronavirus și 2845 au decedat dintre care 2788 în China și 57 în afara Chinei continentale.Focare ale epidemiei sunt, în afară de China, în Coreea de Sud, Italia și Iran. Numărul deceselor cu coronavirus în Italia este de 17. Potrivit OMS – pe datele de joi – 46 de țări au anunțat cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.Japonia a anunțat joi închiderea școlilor de săptămâna viitoare, iar în Iran au fost suspendate rugăciunile de vineri. Nigeria este prima țara subsahariană care a anunțat un caz de îmbolnăvire cu noul coronavirus – este vorba de un cetățean italian care muncește în Nigeria. Încă două cazuri au fost anunțate și în Egipt și Algeria.
08:40
În România, unde miercuri noaptea a fost confirmat primul caz de îmbolnăvire cu coronavirus, Partidul Social Democrat a anunțat că își amână Congresul care era programat pentru sâmbătă și a fost anulată și ședința Comitetului Executiv Național al PSD, care era programată pentru vineri.La Congres urma să candideze și Marcel Ciolacu, președintele interimar al partidului. Evenimentul a fost amânat din cauza coronavirusului, transmit social-democrații și nu se știe o dată certă la care va avea loc. Detalii AICI.„Considerăm că toți cei care sunt implicați la nivel local, în gestionarea amenințării cu care se confruntă România, trebuie să se ocupe acum de siguranța și sănătatea oamenilor, orice alte activități nefiind o prioritate. Totodată, decizia de amânare a Congresului a avut în vedere și recomandările specialiștilor din domeniul medical, potrivit cărora adunările care implică un număr atât de mare de participanți, din toate zonele țării, nu sunt indicate în situația dată. Este un gest de responsabilitate care ne-am dori să fie preluat de întreaga clasă politică. Prioritari sunt oamenii, nu activitățile sau luptele politice”, se arată în comunicatul PSD transmis joi seară.
08:00
Diplomați străini au depus flori, joi, pe podul de la Moscova, unde politicianul de opoziție rus Boris Nemțov a fost împușcat fatal în urmă cu cinci ani.Adjunctul șefului de misiune al Ambasadei Statelor Unite la Moscova, Bart Gorman, și ambasadorii mai multor țări europene s-au numărat printre cei care au marcat  aniversarea uciderii lui Nemțov la 27 februarie 2015.Bart Gorman a cerut autorităților ruse să-i găsească pe cei care au ordonat uciderea lui Nemțov.Boris Nemțov a fost viceprim-ministru în timpul președinției lui Boris Elțin și a devenit unul dintre cei mai de seamă adversari ai lui Putin. El a fost împușcat pe 27 februarie 2015, în timp ce se plimba cu prietena sa în centrul Moscovei, în apropiere de Kremlin. Avea 55 de ani.În iulie 2017, o instanță din Moscova i-a găsit vinovați de uciderea lui Nemțov pe cinci ceceni pe care instanța i-a condamnat la pedepse lungi de închisoare.La Praga, joi, o piață în care se află Ambasada Rusiei,a fost redenumită oficial după Nemțov. 
Acum 12 ore
05:20
Mă întîlneam deseori cu un jurnalist bonom, un omulean de circa 65 de ani. Ori de cîte ori mă vedea, omuleanul mă saluta respectuos şi mă întreba: "Cum merge treaba?" "Binişor..." îi răspundeam eu, flatat de interesul mai vîrstnicului coleg. "Bravo!!!" exclama omuleanul şi acest "Bravo" conţinea parcă un soi de preţuire a muncii mele literare.Ei bine, deunăzi eram într-o sală în care urma să înceapă o ceremonie de acordare a premiilor pentru debut în literatură. Şi s-a apropiat de mine omuleanul bonom, m-a salutat respectuos şi m-a întrebat: "Eşti şi tu nominalizat?"Ne-am privit în ochi, preț de câteva clipe, după care omuleanul a bombănit ceva şi a dispărut...Există un soi de superficialitate jurnalistică autohtonă care uneori frizează grotescul. Alteori merge mînă-n mînă cu politeţea făţarnică, goală. Jurnaliştii au auzit ceva despre un om sau au citit ceva în grabă despre el şi rămîn cu această informaţie sumară, îşi creează o imagine falsă. În multe prezentări pe care mi le fac jurnaliştii moldoveni eu apar pe post de critic literar. Stimabililor, m-am lăsat de critică 13 ani în urmă! Şi dacă nu aveţi timp să-mi citiţi vreun roman, faceţi măcar un search pe Google şi aflaţi că sunt acum prozator. Nu mai sunt critic de multă vreme. Dar asemenea gafe pot fi găsite în presa noastră şi legate de alte persoane. E vorba de un soi de documentare grăbită, superficială, care devine un semn distinct al jurnalismului din RM.
04:20
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 24 ore
20:00
Ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, le-a spus deputaților că, în această după-amiază, în Republica Moldova nu exista niciun caz confirmat de coronavirus și a dat asigurări că autoritățile urmează un plan de acțiuni bine stabilite pentru a preveni și depista infecția. Nimeni nu este interesat să ascundă apariția infecției, a spus Dumbrăveanu la audieri parlamentare. Parlamentarii l-au chemat la raport pe ministrul Sănătății, în cea de-a cincea zi din momentul în care autoritățile Republicii Moldova au luat primele măsuri împotriva unei eventuale răspândiri a coronavirusului pe teritoriul țării. Unii consideră că Ministerul Sănătății ar fi trebuit să fie mai energic. Măsurarea temperaturii corporale a tuturor persoanelor care traversează frontierele fie pe cale terestră, fie pe cale aeriană a devenit obligatorie abia la începutul acestei săptămâni. Chiar dacă noul coronavirus demult face ravagii în Italia, țară în care se află foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Până acum, doar trei oameni veniți din exterior au fost supuși testelor la coronavirus, iar rezultatele au fost negative, a dat asigurări ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu:„La momentul actual, în Republica Moldova nu este înregistrat niciun caz de infecție cu coronavirus. Da, recunosc am avut cazuri suspecte, am aplicat testele, dar a fost exclusă infecția cu COVID-19. Nu este în interesul Ministerului Sănătății să mușamalizăm existența vreunui caz de infectare cu coronavirus.” Referindu-se la măsurile de securitate întreprinse la frontiere, mai cu seamă la Aeroportul Chișinău, unde luni a fost instalat un termoscaner, ministrul a estimat că dotările sunt, deocamdată, suficiente, iar camere de izolare urmează să fie amenajate în următoarele zile și în vămile terestre. Acolo temperatura corporală este măsurată manual din considerente de comoditate, a menționat Viorica Dumbrăveanu. În ceea ce privește testele de depistare și confirmare a coronaviruslui, ministrul a declarat că acestea vor fi aplicate numai dacă oamenii prezintă simptomele epidemiei – febră, tuse, durere în gât, secreții nazale etc.„Au fost oferite 480 de teste de diagnosticare a infecției de tip nou și 200 de teste de control. Se completează în mod obligatoriu fișa epidemiologică de către pasagerii care vin din zonele cu risc epidemic sporit și plasarea acestora în supraveghere la domiciliu pe un termen de 14 zile. Sigur că prin această fișă nu putem condiționa obligativitatea, dar, cel puțin, este și o responsabilizare a persoanelor.” Zilnic, pe Aeroportul Internațional Chișinău aterizează cel puțin două curse de avion din Italia. Iar miercuri au fost operate un total de șase, dintre care jumătate din orașe italiene afectate de epidemia de coronavirus. În contextul măsurilor luate de autorități, i-am întrebat de locuitorii Chișinăului și cetățenii tocmai reveniți în țară pe aeroport din Italia, cât de securizată cred ei că este Republica Moldova împotriva răspândirii infecției?- Ce se spune la televizor asta știu și eu.- Măsuri de protecție, de siguranță, este evident că sunt necesare, dar nu exagerăm.- Până când nu am habar. Nu m-a „mușcat”.- E imposibil să te protejezi în Moldova, circulând cu transportul public, unde oamenii stau nas în nas. Cu igiena o ducem rău.- Am privit ieri o emisiune la televizor și am aflat că avem toate cele necesare. Din păcate, atunci când se spune că suntem pregătiți, că avem de toate, cum se întâmplă ceva, noi nu avem nimic.- În ziua de azi știrile sunt mai mult propagandă. Măștile costau 65 de bani. Am văzut multe postări pe rețelele sociale. Nu am verificat. Prețurile au crescut. Cu ce scop? Pentru a crește veniturile? Acestea nu sunt măsuri de precauție, ci de câștig.Deputații s-au arătat îngrijorați de scumpirea măștilor de protecție la începutul acestei săptămâni și urmată de dispariția lor din farmacii, deopotrivă cu dezinfectanții. Ministrul Sănătății a spus că adaosul comercial pentru aceste mijloace de protecție a fost plafonat cu 20%, iar Serviciul Fiscal ar urma să efectueze controale, după ce o inițiativă în acest sens va fi elaborată și publicată oficial.Deocamdată, autoritățile nu au un amplu plan de acțiuni concrete, dar urmează să fie elaborat în cel mai scurt timp, iar în caz de necesitate, a dat asigurări ministrul Sănătății, bani ar putea fi luați din fondurile de rezervă.Între timp, Guvernul a găsit de cuviință să trimită mesaje pe telefoanele mobile prin care îndeamnă  cetăţenii să aibă grijă de sănătate, să sune imediat medicul de familie în caz de febra sau tuse, iar persoanelor revenite din zone afectate de coronavirus să sune la 112 dacă se simt rău. Mesajul a generat a gamă diversă de reacții pe rețelele sociale. Unii s-au întrebat ironic de unde să fi făcut rost Guvernul de numerele de telefoane, iar acei care nu au primit asemenea avertismente s-au simțit lezați în dreptul de a beneficia de grija paternă a Cabinetului de Miniștri.
20:00
La cinci ani de la lansarea Programului Migrație și dezvoltare locală al PNUD Moldova, unii experţi spun că iniţiativa a adus ceva optimism şi încredere în comunităţile rurale.
19:40
R. Moldova ar putea prelua exemplul României, numai că nu la alegerile prezidențiale din toamnă, a spus președintele CEC, Dorin Cimil.
19:00
Invitata emisiunii este Julieta Saviţchi.
18:40
La Chișinău, Parlamentul a votat astăzi pentru a schimba felul cum se formează pensiile. Proiectul propus de Guvern și aprobat în prima lectură de deputații socialiști și democrați prevede între altele că pensiile vor fi indexate de două ori pe an pentru toți pensionarii. Dar opoziția, căreia i s-au alăturat recent câțiva transfugi din Partidul Democrat, a votat împotrivă, spunând că sprijină o indexare mai substanțială a pensiilor, pe care și puterea a promis-o în luna decembrie, dar la care renunță acum. În decembrie, când guvernul a propus, la iniţiativa preşedintelui Igor Dodon, indexarea nu o data, ci de două ori pe an a pensiilor, opoziţia nu s-a opus. Propunerea era atunci ca de indexări repetate, în octombrie, să beneficieze doar pensiile mici, sub minimul de existenţă estimat la 1726 de lei.Între timp, tot preşedintele a cerut guvernului să intervină în propria propunere şi să facă posibilă indexarea bianuală a tuturor pensiilor, iar proiectul care reflectă această cerere a şefului statului tocmai a ajuns astăzi în dezbaterea plenului Parlamentului. Cu o modificare substanţială – mărirea se va raporta la inflaţia ultimilor trei ani, cum se propunea în decembrie, doar în aprilie, iar începând cu octombrie, toate indexările se vor raporta la creşterea preţurilor din ultima jumătate de an, ceea ce în fapt înseamnă că vor fi mai mici.Guvernul îşi încalcă propriile reguli şi propriile proiecte...Al.Slusari Reacţia opoziţiei - ferm convinsă că noua formulă dezavantajează de fapt pensionarii săraci şi a fost gândită astfel ca să împace şi preşedintele, dar şi să evite un eventual dezastru financiar -, a fost de această data mai mult decât critică, iar acest lucru s-a văzut, de exemplu, din discursul rostit de şeful grupului PPDA, Alexandru Slusari:„Guvernul tehnocrat, dacă este docil, îşi încalcă propriile reguli şi propriile proiecte cu care a venit câteva luni în urmă. Noi toţi împreună cu dvs. în decembrie am votat pentru indexarea de două ori pe an a pensiilor pentru cei mai săraci pensionari. Nu ne-am uitat la scopuri electorale – am votat. Dacă noi păstrăm măcar acea formulă, pensiile vor fi indexate în 2020 cu 9,6 %. Dacă însă votăm această iniţiativă a lui Dodon, este vădită o micşorare a gradului de protecţie pentru cei mai săraci pensionari. Înainte de a ridica mâna, gândiţi-vă ce faceţi.”Opoziţia a calculat că formula din decembrie ar fi permis o creştere în acest an de aproape 10% pentru pensionarii săraci. Acum însă, estimează bunăoară deputatul PAS, Dan Perciun, majorarea, cu ambele indexări, va fi de doar vreo 7%. O pensie de 1500 de lei va creşte, aşadar, nu cu 72 de lei, ci doar cu 47, spune Perciun. Cu alte cuvinte, pensiile vor creşte mai puţin decât ar fi crescut dacă se păstra formula din decembrie, este concluzia deputatului:„Nu-s bani şi, probabil, la insistenţa FMI au dat înapoi. Doar ei nu modifică doar asta, ci şi propunerea legată de indemnizația pentru soţ supraviețuitor – deci dacă ai avut soţ/soţie care a decedat şi nu a beneficiat măcar cinci ani de pensie, până se atingea acest termen de cinci ani de beneficiere. Acum, ei au modificat prevederea votată în decembrie şi au introdus ca ea să nu mai fie accesibilă pentru toţi, ci doar pentru soţii supraviețuitori cei care au pensii mai joase de 2600 de lei. Adică, aici din nou au făcut un pas înapoi pe partea de număr de potenţiali beneficiari şi costuri.”Guvernul, pe de altă parte, îşi apără proiectul, spunând că indexările nu trebuie să-i ocolească tocmai pe cei care au contribuit cel mai mult la sistemul de pensii atunci când au fost angajaţi. Şi în rândul doi că, orientând indexările la inflaţia din ultimele şase luni, statul se asigură că veniturile pensionarilor vor ajunge mai iute din urmă preţurile din magazine. Argumentele matematice ale criticilor au rămas, de altfel, fără răspuns, joi, în dezbaterea din legislativ.
18:00
Numărul îmbolnăvirilor cu coronavirus în afara Chinei l-a depășit pe cel din China continentală. Îmbolnăviri cu noul virus au fost conformate în 44 de țări, iar numărul persoanelor afectate în lumea întreaga este de peste 80 de mii. Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat într-un briefing de presă că virusul are potențialul de a crea o pandemie și că „acum esențial este să se ia măsuri pentru a preveni răspândirea virusului şi pentru a salva vieți”. Înaltul oficial OMS a avertizat că întreaga lume se află într-un moment „delicat” și că este foarte important ca țările să fie pregătite să ia măsurile de prevenire necesare.Potrivit OMS, cele mai multe cazuri sunt în Italia – 528, câte 18 în Germania și Franța, 15 în Marea Britanie şi 12 în Spania.În Romania 91 de persoane se află în carantină, 7174 - în izolare la domiciliu, potrivit declarației secretarului de stat din Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru.Directorul Institutului „Matei Balș”, Adrian Streinu-Cercel, a declarat într-o conferință de presă, că bărbatul în vârstă de 25 de ani care este infectat cu coronavirus și care a fost adus din Gorj este doar purtător al virusului, clinic sănătos și nu are nevoie de niciun tratament. Streinu-Cercel a mai precizat că cetățeanul italian de la care s-a infectat și românul a venit bolnav în România.În Japonia, premierul Shinzo Abe a cerut închiderea școlilor în întreaga țara începând de luni, 2 martie, din cauza noului coronavirus. Israelul a anunțat primul caz de contaminare cu coronavirus, la un bărbat care s-a întors de curând din Italia. Israelul a anunțat că nu va permite intrarea în țara a cetățenilor din China, Hong Kong, Macao, Tailanda, Singapore, Coreea de Sud şi Japonia. Potrivit agenției Reuters, 48 de pasageri care veneau din Italia și care nu sunt cetățeni israelieni, au fost întorși de la aeroportul din Tel Aviv.La Teheran s-a anunțat suspendarea rugăciunilor publice de vineri, iar oficialitățile au declarat că numărul deceselor a crescut la 26. 245 de persoane au fost testate pozitiv în Iran.
18:00
Andrei Năstase, liderul Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, a declarat la TV8 că este gata să candideze la președinție în alegerile din toamna acestui an. „Sunt pregătit să fac acest lucru, însă decizia o va lua Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”. În momentul în care PPDA va decide că această persoană sunt eu, voi face apel la toate forțele din țară pentru a mă susține”, a spus Andrei Năstase.În cadrul campaniei electorale pentru funcția de președinte din anul 2016, Andrei Năstase și-a retras candidatura și a susținut-o pe Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate. În declarațiile făcute la TV8 Andrei Năstase a spus că nu va repeta „exercițiile care nu au dat roade”.
17:40
Uniunea Europeană ar putea deschide discuțiile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord în câteva săptămâni, deoarece ambele țări au înregistrat progrese bune în pregătirile lor, a declarat joi, comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi.Franța, care a blocat deschiderea discuțiilor cu Tirana și Skopje în octombrie, a indicat în februarie că discuțiile de aderare ar putea începe dacă Comisia Europeană le-ar face o evaluare pozitivă în martie.Varhelyi a spus că raportul Comisiei, care va fi lansat săptămâna viitoare, a fost încurajator.„Sunt înregistrate progrese serioase în ambele țări. Sunt foarte încurajat de faptul că aceste două țări au ales să accelereze (pregătirile lor)”, a spus el după o întâlnire a Grupului Vişegrad cu statele din Balcanii de Vest găzduite de Praga.„Cu acest raport sper să conving statele membre că sunt gata și ar trebui să fim gata să deschidem negocieri”, a spus Varhelyi, adăugând că speră „foarte mult să înceapă negocierile cu Macedonia de Nord și Albania în săptămânile următoare”.Dacă li se va permite să meargă înainte cu discuțiile de membru, aprobarea ar crea scena pentru un summit cu liderii UE și toate cele șase țări candidate din Balcanii de Vest - Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia și Macedonia de Nord – la Zagreb în mai.
17:30
O femeie a fost internată la spitalul din Strășeni, fiind suspectată de coronavirus. Ea s-a întors din Italia acum două săptămâni. În vârstă de 48 de ani, ea a fost internată cu simptome asemănătoare infecției cu COVID-19, fiind izolată și plasată în carantină. Pacientei i s-au prelevat analize și a fost efectuat testul pentru coronavirus.„Totul este normal, pacienta este stabilă, iar starea sănătății în acest moment nu prezintă pericol”, a declarat directoarea spitalului din Strășeni, Olga Ceaglei, citată de site-ul UNIMEDIA.
17:20
Un punct de vedere săptămânal în dialog cu istoricul Gheorghe Cojocaru despre răspunsul autorităților moldovene la amenințarea reprezentată de noul coronavirus (COVID-19). Gheorghe Cojocaru: „Avertizarea emisă de Organizația Mondială a Sănătății asupra riscului unei pandemii, provocate de coronavirusul chinez, a alertat lumea întreagă, inclusiv autoritățile de la Chișinău. Pe fondul epuizării stocurilor de măști de protecție din farmacii, prim-ministrul Ion Chicu a avertizat agenții economici asupra inadmisibilității majorării prețului la aceste articole de mare căutare acum, iar ministrul educației a interzis deplasările în străinătate ale profesorilor și elevilor în toată această perioadă în care virusul se extinde în tot mai multe țări. Însuși președintele Dodon s-a implicat, solicitând tuturor factorilor de decizie să gestioneze cu maximă responsabilitate criza care se apropie vertiginos de frontierele Republicii Moldova.”Europa Liberă: Din ceea ce ați văzut la televizor, în presă, ce impresie aveți - sunt gata autoritățile de la centru, dar mai ales cele din teritoriu să facă față acestui pericol?O eventuală răspândire a coronavirusului și în R.Moldova va pune la grea încercare nu numai sistemul de ocrotire a sănătății, ci și întregul sistem administrativ... Gheorghe Cojocaru: „După primele reacții, se vede că autoritățile sunt în alertă, au fost dispuse o serie de acțiuni profilactice pe linia Ministerului Ocrotirii Sănătății, mass-media livrează încontinuu informații utile privind regulile ce trebuie urmate pentru ca cetățenii să se protejeze în stradă, la locul de muncă și acasă. Este clar că o eventuală răspândire a coronavirusului și în Republica Moldova va pune la grea încercare nu numai sistemul de ocrotire a sănătății, ci și întregul sistem administrativ, în caz de urgență.”Europa Liberă: Dincolo de panica pe care a provocat-o virusul, economia chineză și cea mondială, inevitabil, riscă să înregistreze un regres puternic. Cum credeți, economia Moldovei va fi afectată de această nouă conjunctură?Gheorghe Cojocaru: „Ca parte a economiei libere a lumii contemporane, economia națională, prin definiție, nu are cum fi imună la dezastrele sociale la scară planetară. Depinde dacă și cât de tare ar putea lovi Republica Moldova acest risc al unei pandemii anunțate de Organizația Mondială a Sănătății. Este de reținut, între altele, și faptul că exact în aceste zile de pe agenda ședinței de guvern a fost retras un proiect de hotărâre cu privire la iniţierea negocierilor asupra acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind abolirea reciprocă a vizelor.”Europa Liberă: A guverna înseamnă să faci față unor asemenea evenimente la scară mondială. Cum credeți, riscul pandemiei poate pune în pericol și  securitatea Republicii Moldova?Gheorghe Cojocaru: „Este de-a dreptul un risc global și pentru sănătatea oamenilor, și pentru economiile naționale, și pentru capacitatea de apărare și securitate a tuturor țărilor care se confruntă cu această amenințare, mai ales că antidotul întârzie să fie produs și livrat. Față în față cu acest virus s-a văzut cât de vulnerabile sunt până și cele mai dezvoltate state din lume și ce ravagii poate face o asemenea amenințare care, cu regret, este în plină expansiune. În aceste condiții, și autoritățile, și societatea în ansamblu trebuie să se mobilizeze exemplar pentru a trece cu bine prin această criză aproape fără precedent în secolul XXI.”
17:10
Fracțiunile Platforma DA și PAS au propus includerea pe agenda de astăzi a Parlamentului a „Declarației cu privire la comemorarea evenimentelor din 2 martie 1992”. Majoritatea parlamentară PSRM-PD a respins inițiativa.Deputatul Platformei DA Igor Munteanu și-a exprimat regretul pentru faptul că mai mulți deputați ai actualei coaliții de guvernare au ales să ignore această declarație importantă care ar fi fost făcută din numele Parlamentului R. Moldova. „Ceea ce ne dorim însă toți cei care suntem conștienți de importanța acestei date de comemorare a victimelor din 1992 este că R. Moldova trebuie să aibă o politică coerentă și unitară referitoare la reglementarea definitivă a acestui conflict”, a spus Igor Munteanu.La rândul său, deputatul PAS Igor Grosu a declarat că gestul deputaților din PD și PSRM de a respinge inițiativa este regretabil.Deputatul Platformei DA Chiril Moțpan, fost participant la evenimentele din 1992 de la Nistru, afirmă că veteranii de război nu-și doresc azi compasiune, ci respect din partea autorităților statului.„Poziția noastră principală este că pacea de pe ambele maluri ale Nistrului se datorează nu atât așa-zisei operațiuni de menținere a păcii, ci faptului incontestabil că acest conflict este de deplin consumat, fiind menținut doar de interesele unor oligarhii crispate și militari nepoftiți pe teritoriul unui stat necunoscut”, se spune în declarația care a fost citită în Parlament de către Chiril Moțpan.Președintele PD, Pavel Filip, a explicat în cadrul unui briefing de ce fracțiunea a votat împotriva declarației propuse de Platforma DA și PAS, considerând că textul ar fi fost „neclar și pe alocuri fără logică” și că partidul său ar fi fost gata să o redacteze. Prin faptul că ea a fost prezentată în forma inițială în parlament, fără redactarea solicitată de democrați, a spus Filip, „ne este clar că deputații din Blocul ACUM sunt interesați doar de PR și show”, a spus el, citat de site-urile de știri moldovenești.
16:50
Parlamentul de la Chișinău a adoptat în prima lectură proiectul de lege care prevede indexarea pensiilor de două ori pe an – la 1 aprilie și la 1 octombrie – pentru toți pensionarii. La 1 aprilie coeficientul de indexare va constitui inflația înregistrată în ultimul semestru al anului precedent, iar la 1 octombrie coeficientul de indexare va constitui inflația înregistrată în primul semestru al anului în curs. Deputații PAS și PPDA au criticat inițiativa, calificând-o ca fiind una antisocială, informează agenția IPN.Ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, a spus că la 1 aprilie va fi aplicată norma în vigoare și pensiile vor fi indexate cu 4,8%. În octombrie, conform prognozelor, indexarea va fi de 3%.Deputatul Dan Perciun, Fracțiunea PAS, Blocul ACUM, a constatat că odată cu modificările propuse și prognoza existentă, pensiile vor fi indexate mai puțin decât în condițiile prevederilor în vigoare: „La nici trei luni de la modificările votate de toți în parlament, guvernul, la indicația președintelui Dodon, vine cu un șir de modificări în defavoarea pensionarilor. S-au făcut anumite promisiuni și acum nu pot fi îndeplinite. Cum să caracterizăm un asemenea guvern? Nicicum altfel decât neprofesionist. Cum să caracterizăm un președinte care promitea în august majorarea anuală (a pensiilor), în viitorii trei ani de zile, cu cel puțin 10%, iar azi se laudă cu indexarea de două ori pe an, dar în jumătate. De două ori pe an, dar de două ori mai puțin”, a declarat parlamentarul.Alexandru Slusari, deputat al Fracțiunii ACUM, Platforma DA, a menționat că dacă cel puțin se păstrau actualele prevederi, cei cu pensiile sub minimul de existență urmau să fie indexate cu 9,6%. Or, odată cu introducerea modificărilor, pensiile sub minimum de existență, în cel mai bun caz, vor fi indexate cu 7%. Deputatul a mai spus că trebuie să fie votată inițiativa Partidului Politic Platforma „Demnitate și Adevăr”, care prevede aplicarea coeficientului ratei inflației anuale pentru anul precedent, și nu pentru ultimele șase luni cum propune guvernarea.
16:40
Parlamentul de la Chișinău a aprobat, în ședința de astăzi, joi, 27 februarie, proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, informează agenția IPN.Proiectul de modificare specifică că de statut de persoană asigurată în sistemul AOAM va beneficia părintele, inclusiv adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani. Documentele justificative care confirmă faptul că părintele exercită în mod efectiv creșterea și educarea copiilor vor fi eliberate de către structurile teritoriale de asistență socială.Anterior Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a remarcat faptul că un tată poate să se implice în creșterea copiilor, în același mod ca o mamă. Astfel, proiectul de lege pentru modificarea articolului 4 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală vine, inclusiv, să racordeze aceasta la prevederile constituționale și să excludă discriminarea existentă anterior.
16:30
Interviu cu deputatul ales pe listele Blocului ACUM, dar pe care cale l-a abandonat, contribuind la unificarea partidelor unioniste.
15:40
Diplomați străini au depus flori astăzi pe podul de la Moscova, unde politicianul de opoziție rus Boris Nemţov a fost împușcat fatal în urmă cu cinci ani.Adjunctul șefului de misiune al Ambasadei Statelor Unite la Moscova, Bart Gorman, și ambasadorii mai multor țări europene s-au numărat printre cei care au marcat aniversarea uciderii lui Nemtsov la 27 februarie 2015.Bart Gorman a cerut autorităților ruse să-i găsească pe cei care au ordonat uciderea lui Nemţov.Boris Nemțov a fost viceprim-ministru în timpul președinției lui Boris Elțin și a devenit unul dintre cei mai de seamă adversari ai lui Putin. El a fost împușcat pe 27 februarie 2015, în timp ce se plimba cu prietena sa în centrul Moscovei în apropiere de Kremlin. Avea 55 de ani.Crima a trezit un lanț de proteste ale societății civile și i-a determinat pe mulți să reflecte asupra a ceea ce ar putea deveni Rusia dacă ascensiunea sa meteorică în anii 90 ar fi continuat - dacă el, și alții ca el, ar fi ajuns la putere la sfârșitul deceniului, mai degrabă decât Vladimir Putin și alții, care au rădăcini în serviciile de securitate sovietice.În iulie 2017, o instanță din Moscova i-a găsit vinovați de uciderea lui Nemţov pe cinci ceceni pe care instanța i-a condamnat la pedepse lungi de închisoare.La Praga astăzi o piață în care se află Ambasada Rusiei la Praga va fi redenumită oficial după Nemţov. Alte orașe au întreprins deja mișcări similare.Pe 29 februarie, la Moscova este anunțat un marș în amintirea lui Nemțov, pe care autoritățile capitalei ruse l-au autorizat.
15:40
Protestele au continuat și astăzi, pentru a patra zi consecutivă, pe insulele grecești Lesbos și Chios împotriva planurilor de a construi noi centre pentru migranți.Magazinele și serviciile au fost închise pe Lesbos astăzi, deoarece lucrătorii au prelungit o grevă inițială de 24 de ore într-o a doua zi, ca parte a protestelor.Premierul elen Kyriakos Mitsotakis urmează să discute situația cu autoritățile locale și regionale în cursul zilei.Ieri, 26 februarie, peste 60 de persoane au fost rănite, în ciocnirile cu poliția din cele două insule.Sute de protestatari au aruncat cu pietre în polițiști, care au răspuns cu gaze lacrimogene, grenade agonizate și gloanțe de cauciuc.Insulele din estul Mării Egee au fost principalul punct de intrare în Uniunea Europeană pentru zeci de mii de migranți.
14:40
Ministra sănătății, muncii și protecției sociale din Moldova, Viorica Dumbrăveanu, a îndemnat populația la calm și să întreprindă toate măsurile individuale de prevenție împotriva infecțiilor respiratorii și a infecției cu Coronavirusul de tip nou. Ministra recomandă populației să se adreseze imediat medicului de familie la primele simptome de boală. Viorica Dumbrăveanu urmează să prezinte astăzi, 27 februarie, în plenul Parlamentului informații cu privire la măsurile de prevenire a infecției COVID-19 întreprinse de autorități.Potrivit ministrului, la punctele de trecere a frontierei, persoanele care intră în țară, în mod special, din țările unde există îmbolnăviri cu Coronavirsul de tip nou, sunt examinate minuțios și completează fișele de anchetare epidemiologică.„Apelez la implicarea tuturor persoanelor care revin în țară din zonele de risc, ca să se adreseze individual medicului de familie, pentru examinare și monitorizare la domiciliu timp de 14 zile”, a solicitat ministra Dumbrăveanu.Conform ordinului Ministerului Sănătății, medicul de familie va elibera certificate de boală pentru a fi prezentate la angajator.În ultimele 24 ore, nu au fost depistate persoane care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova cu simptome asociate Coronavirusului de tip nou. Conform datelor prezentate de Poliția de Frontieră, din Italia, au sosit 745 de persoane. Toate persoanele au trecut prin filtrul epidemiologic, a dat asigurări ministra Dumbrăveanu.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.