Comisia pentru analiza riscurilor acordării cetățeniei Republicii Moldova va prezenta un raport

Europa Libera, 14 februarie 2020 11:30

Comisia care analizează riscurile acordării cetățeniei Republicii Moldova în baza investițiilor va prezenta guvernului vineri, 14 februarie un raport cu recomandări, a declarat ministrul economiei, Anatol Usatîi joi, într-un interviu cu TV8. Comisia este formată din reprezentanții mai multor instituții implicate direct în acest proces: Ministerul de Externe, Ministerul Finanțelor, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Servicii Publice.Ministrul economiei a precizat că pentru moment, cele mai multe cereri vin din India, Pakistan și Siria iar întrebarea care se pune este „Este în stare statul să controleze totul, ce ține de terorism și spălarea banilor, dar și altele?”, a mai spus Uratîi.Ministrul nu a putut dat numărul persoanelor care au obținut deja cetățenia în baza investițiilor, dar a confirmat că peste 30 de dosare așteaptă să fie examinate.Moratoriul privind dobândirea cetățeniei prin investiție a fost instituit începând cu 23 august 2019. Usatîi a precizat că expiră pe 20-22 februarie, dată până la care trebuie să se ia o decizie dacă se mai continuă sau nu această practică. În momentul când s-a aplicat moratoriul, erau înregistrate 34 de cereri de cetățenie, ce urmau să fie procesate.

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Europa Libera

Acum 8 ore
20:40
În România, președintele Klaus Iohannis a avut consultări miercuri cu partidele politice pentru nominalizarea unui nou premier. După ce a discutat cu liderii de partid, l-a propus ca prim-ministru pe Vasile Florin Câțu, fostul Ministru al Finanțelor Publice.Votul pentru învestitura cabinetului Orban 2 a fost boicotat de PSD, iar pentru a depăși blocajul parlamentar, președintele PNL și-a dat demisia. Nominalizarea lui, oricum, fusese pusă sub semnul întrebării de judecătorii Curții Constituționale. Klaus Iohannis a spus după ce cabinetul Orban a fost dat jos prin moțiune de cenzură că prima lui opțiune sunt alegerile anticipate. Florin Câțu trebuie să meargă săptămâna viitoare în Parlament cu o nouă echipă și cu programul de guvernare. Aceștia trebuie să treacă prin comisii și se așteaptă ca luni președinții celor două camere parlamentare să stabilească agenda votului de învestitură.  
20:30
În România, președintele Klaus Iohannis a avut consultări miercuri cu partidele politice pentru nominalizarea unui nou premier. După ce a discutat cu liderii de partid, l-a propus ca prim-ministru pe Vasile Florin Câțu, fostul Ministru al Finanțelor Publice.Votul pentru învestitura cabinetului Orban 2 a fost boicotat de PSD, iar pentru a depăși blocajul parlamentar, președintele PNL și-a dat demisia. Nominalizarea lui, oricum, fusese pusă sub semnul întrebării de judecătorii Curții Constituționale. Klaus Iohannis a spus după ce cabinetul Orban a fost dat jos prin moțiune de cenzură că prima lui opțiune sunt alegerile anticipate. Florin Câțu trebuie să meargă săptămâna viitoare în Parlament cu o nouă echipă și cu programul de guvernare. Aceștia trebuie să treacă prin comisii și se așteaptă ca luni președinții celor două camere parlamentare să stabilească agenda votului de învestitură.  
20:30
Guvernul Chicu a aprobat formula de distribuire a profitului Băncii Naționale (BNM), menit să micșoreze povara datoriei de stat, provocată de „furtul miliardului”. Proiectul urmează să fie examinat și votat de Parlament. Inițiativa fusese anunțată de premierul Ion Chicu pe 17 februarie, după consultări cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanăi și președintele Igor Dodon, cel care a vorbit pentru prima dată despre această alternativă. Președintele susținea că ar fi vorba de 6 miliarde de lei din cele 25 de miliarde pe care guvernul s-a obligat să le restituie din buget Băncii Naționale până în 2041, inclusiv dobânda de 5%.Economiști, precum Sergiu Gaibu de la Expert Grup, atrag atenția că scopul Băncii Naționale nu este de a face câștig, motiv pentru care sunt ani cu profit și ani cu pierderi, acoperite tot din bugetul de stat. „Scopul Băncii Naționale nu este de a face profit, poate fi un rezultat colateral la obiectivele-cheie pe care le are Banca Națională de a interveni și a gestiona masa monetară. De aceea să mizăm pe un profit constant și o valoare constantă în ceea ce privește acumulările nu este prea rezonabil„ a explicat Sergiu Gaibu într-un interviu cu Europa Liberă. 
Acum 12 ore
19:30
Alegerile parlamentare noi de la Hânceşti din 15 martie vor fi un fel de poligon de testare a tacticelor electorale ale partidelor înainte de prezidențialele din toamnă. Modul în care a demarat campania electorală sugerează, între altele, o coalizare informală a formațiunilor politice împotriva guvernării dominată de PSRM şi de preşedintele Igor Dodon. Sunt doar câteva concluzii ale Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) care a analizat contextul alegerilor din Hânceşti, potenţialul partidelor care şi-au înaintat candidaţii şi profilul electoral al circumscripției.Mesajele anti-Dodon promovate de PAS în pactul de neagresiune propus partidelor unioniste şi de dreapta în contextul alegerilor din Hânceşti, dar şi campania „Stop Dodon!” a Mişcării Politice Unirea confirmă că miza scrutinul din martie nu e completarea unui loc de parlamentar, ci poziționarea în perspectiva alegerilor prezidențiale.Directorul executiv al ADEPT, Igor Boţan, spune că contextul electoral mai e marcat de unificarea unioniştilor, de o colaborare informală dintre socialiști şi democraţi, ai căror candidaţi la Hânceşti, socialistul Ştefan Gaţcan şi democratul Ion Mereuţă par să aibă oferte electorale tangenţiale. Nu e de neglijat şi ruptura din Blocul ACUM, cel care participând în premieră în 2019 la alegerile locale a obţinut majoritatea relativă în consiliul raional Hânceşti, dar nu a reuşit să se pună de acord asupra unui candidat comun la scrutinul din martie.Datele celor mai recente alegeri locale sugerează că Blocul ACUM, PSRM şi PD au cel mai mare potenţial în circumscripţia Hânceşti, aceste formaţiuni reuşind să promoveze cei mai mulţi consilieri locali, raionali şi primari. Din cele 39 de consilii municipale, comunale și sătești din raion, Partidul Democrat deține majoritatea în 14 consilii locale, Blocul electoral ACUM – în opt, iar Partidul Socialiștilor – în trei consilii. PD are 12 primari în cele 25 de localităţi din raion, Blocul ACUM are 7 primari, ai socialiştii – 5. Blocului ACUM însă i-ar putea juca festa divergențele ce au apărut între cele două componente, afirmă Igor Boţan.„PAS o susţine pe doamna Olesea Stamate, iar PPDA îl susţine pe domnul Grigore Cobzac. Evident potenţialul lor cumva este despicat şi cei doi candidaţi împart între ei acest potenţial. La fel putem vorbi şi despre PD care s-ar părea că are cel mai înalt potenţial în raionul Hânceşti, dar care în urma aceste sciziuni care a avut loc în PD nu ştim cum se va reflecta asupra entuziasmului colegilor domnului Ion Mereuţă din PD în raionul Hânceşti.”Efectele acestor mişcări în cadrul partidelor se vor vedea prin prisma rezultatelor alegerilor din Hânceşti, alegeri care sunt un fel de preludiu pentru testarea tacticilor electorale ale partidelor în contextul scrutinului prezidenţial din toamnă, a opinat Igor Boţan.„Noi am făcut contextul pentru a fi clar ce urmăresc partidele. Am văzut că partidele pro-europene şi cele unioniste fac front comun împotriva PSRM, pe de o parte. Pe de altă parte, acelaşi lucru îl fac şi partidele de pe aripa stângă sau non-conformiste. PCRM are un mesaj anti-Dodon şi anti-socialist. Partidul Nostru al domnului Usatîi de asemenea aruncă săgeţi împotriva PSRM. de Partidul Şor nici nu mai vorbesc, ei au început această campanie prin ţară. s-ar părea că PSRM este într-o izolare. Pe de altă parte, această coabitare cu PD poate fi una salvatoare pentru socialişti şi Igor Dodon la alegerile prezidenţiale.”Un recent sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor arată că la alegerile din Hânceşti, Grigore Cobzac, candidatul susținut de Platforma DA și Partidul Unității Naționale, s-ar situa pe primul loc în topul preferințelor alegătorilor cu un potenţial scor de 16,7 la sută. La mică distanţă, cu 16,4 la sută din potenţiale voturi, se situează reprezentantul socialiștilor, Ștefan Gațcan. Pe locul trei s-ar situa democratul Ion Mereuţă cu 9,7 la sută, urmat de candidata PAS Olesea Stamate cu 8,2 la sută. Candidatul mişcării Unirea Dorin Chirtoacă şi cel al Partidului Şor Vitalie Balinschi ar putea obţine în jur de 6 la sută, iar candidatul PLDM Anatolie Postolachi - sub 2 la sută.În ce priveşte alegerile prezidenţiale din toamnă favoriţii cursei ar fi, potrivit mai multor sondaje recente, preşedintele Igor Dodon şi fosta prim-ministră Maia Sandu, ambii s-au duelat în turul doi în prezidențialele din 2016.
19:10
La o săptămână după ce directorul adjunct pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Serviciului de Acţiune Externă al Uniunii Europene, Luc Pierre Devigne, și-a exprimat la Chișinău regretul că „Republica Moldova rămâne un stat cu probleme în aplicarea legii”, Comisia parlamentară pentru politică externă a audiat mai multe ministere ca să ceară socoteală pentru încetinirea semnalată. În replică, reprezentanții ministerelor s-au plâns de numărul mic de angajați care ar putea să-și dedice exclusiv timpul dosarului apropierii de UE, dar au menționat că și parlamentarii, indirect, ar contribui la tergiversarea aplicării prevederilor din planul de acțiuni, lăsând să se prăfuiască mai multe legi importante. Timpul rezervat pentru activitățile trecute în Planul național de acțiuni privind realizarea Acordului de Asociere la UE a expirat la finele anului trecut. Un nou plan va fi gata cel mai probabil la finele acestui an, a lăsat să se înțeleagă secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, Tatiana Molcean. Până atunci autoritățile au de lichidat restanțele. Domeniile vulnerabile sunt reformarea justiției, combaterea corupției, transporturile și protejarea mediului. Tatiana Molcean spune că și parlamentarilor le-ar reveni o parte din vina pentru încetinirea punerii în practică a prevederilor din planul de acțiuni Republica Moldova-UE și asta pentru că mai multe legi, unele importante, se prăfuiesc pe mesele deputaților:„Proiectele pe care le-am identificat acum ca restanță, unele dintre ele sunt în proces de consultare, deci, ele nu au ieșit din guvern ca să ajungă încă la Parlament, dar este important ca și parlamentul atunci când își planifică agenda să vadă care legi în special sunt în vizorul UE din perspectiva Acordului de Asociere. De exemplu, avem o lege care este în parlament, de fapt, și care este un angajament față de UE – privind organizațiile necomerciale, deci, e un angajament care nu e realizat. Mai sunt. Este și modificarea Codului Penal în ce privește crimele bazate pe ură”.Cele două proiecte de legi la care a făcut trimitere secretarul de stat de la Ministerul de Externe în repetate rânduri s-au aflat în vizorul apărătorilor pentru drepturile omului și al experților ce monitorizează procesul electoral în Republica Moldova.Proiectul de lege privind activitatea organizațiilor necomerciale urmează să reglementeze foarte clar activitatea fundațiilor de caritate, inclusiv cele care și-au făcut o obișnuință din promovarea politicienilor ocolind rigorile ce reglementează campaniile electorale. În ce privește modificarea Codului Penal pentru sancționarea crimelor bazate pe ură – activiștii civici încearcă din 2016 să promoveze proiectul de lege care ar pedepsi eficient discursurile instigatoare la ură.De ce legiuitorii nu se grăbesc să impună prin lege sancționarea practică a discursului de ură? Pentru că tocmai politicienii sunt cei care frecvent, poate chiar cel mai des, promovează un comportament discriminatoriu, constata un recent raport al Asociației Promo-Lex, iar în toamnă se preconizează un scrutin electoral.Reprezentanții ministerelor audiați miercuri în Parlament au vorbit și despre lipsa personalului din instituțiile publice care ar putea să-și dedice timpul dosarului apropierii de UE. Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Mediului, Dorin Andros, a menționat că o problemă importantă pentru instituție e fluctuația mare de cadre. După ce ministerul își crește angajații, investește în instruirea acestora, mulți, din cauza salariilor modeste, preferă să-și caute de lucru în sectorul privat sau să emigreze.De altfel, situația se reflectă și modul în care ministerul și-a îndeplinit angajamentele asumate în planul acțiuni privind realizarea Acordului de Asociere la UE. Din 183 de acțiuni aflate în curs de realizare, 108 reprezintă restanțe.„Pe parcursul acestui an, doar într-o lună și jumătate noi avem peste 1800 de demersuri venite în minister, toate trebuie examinate în termen, respectiv, cu numărul de personal pe care îl avem, iarăși, trebuie să reacționăm și la aceste demersuri. Avem o fluctuație mare de cadre: în 2018 au plecat din funcție 37 de persoane, în 2019 – 49 de persoane din 129, ceea ce se reflectă asupra continuității activităților sau gradului de pregătire a personalului în ce privește gradul de pregătire a documentației”....integrarea europeană nu mai este una prioritară...Agenda politicii externe a unei țări oglindește starea de lucruri din interiorul guvernării – este concluzia la care a ajuns deputatul Iurie Reniță, fost ambasador la București și Bruxelles, după audierea din parlament. Între altele, el a reproșat actualei guvernări că s-ar arăta doar „pe față” deschisă pentru vectorul european, în realitate nutrind simpatii pentru spațiul estic: „O politică externă poate avea loc și se va produce când vom avea și o politică internă pe potrivă. (…) Astăzi, și este o realitate, integrarea europeană a trecut ca și prezență de supleant, nu mai este una prioritară, deși încercăm să o promovăm, să o facem mai vizibilă, în realitate ea nu mai este pe agendă nr 1.”Săptămâna trecută, aflat la Chișinău cu ocazia ședinței Comitetului de asociere UE - Republica Moldova, directorul general adjunct pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, din partea UE, a încurajat autoritățile moldovene să combată corupția, să depolitizeze instituțiile statului și să pună pe prim loc buchea legii. Oficialul european a mai regretat că autoritățile moldovene întârzie să investigheze eficient frauda bancară și să recupereze banii.
19:10
Guvernul de la Chișinău a decis miercuri, 26 februarie, să prelungească până la 1 ianuarie 2021 moratoriul pe programul cetățenie contra investiții. Este vorba de un moratoriu pe acceptarea de noi cereri, nu vor fi afectate cererile aflate deja în lucru.Ministrul economiei, Anatol Usatâi, a declarat că există mai multe divergențe pe marginea acestui program. „Este necesară o analiză suplimentară pentru opțiunea de a prelungi acest program cu modificările de rigoare, care au fost prezentate de toate instituțiile interesate și implicate în acest proces. Dar în cazul opririi sau sistării implementării acestui proiect, iarăși, sunt consecințe și costurile aferente de finalizare”, a declarant Usatâi, citat de Radio Chișinău.Primul moratoriul pe această lege a fost instituit pe 23 august 2019, după care a fost prelungit.Luni, într-un interviu cu Europa Liberă, președintele Igor Dodon explica și el că anularea programului nu este exclusă, dar ar putea fi costisitoare pentru stat: „Dacă nu greșesc, [sunt] 34-35 de dosare, ai căror posesori au achitat aceste 150 de mii de euro și-i vorba de 4-5 milioane de euro, aproximativ 100 milioane de lei pe care trebuie să le dăm de la bugetul de stat, în condițiile bugetului anului curent”, declara Igor Dodon în interviul cu Europa Liberă.
19:00
Invitata este Marina Ciobanu de la Ziarul de Gardă
19:00
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desemnat ziua de 26 februarie drept zi memorială pentru a marca anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014. La o lună după anexarea peninsulei, în estul Ucrainei a izbucnit conflictul separatist, sprijinit de Moscova, deși aceasta respinge categoric toate alegațiile că ar fi implicată. Peste 13 mii de persoane au fost ucise de atunci, sute de mii au fost obligate să se refugieze.Pe 26 februarie 2014, la Simferopol, capitala peninsulei, a avut loc cea mai mare manifestați împotriva amestecului Rusiei în Crimeea. Anexarea a urmat în martie, în urma unui referendum care nu a fost recunoscut internațional.Zelenski a reafirmat astăzi că recuperarea peninsulei rămâne o prioritatea a președinției sale, o prioritatea care se bucură de susținere internațională.În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat decretul președintelui ucrainean drept un gest „care sfidează realitatea din Crimeea”.Anexarea abuzivă a peninsulei a atras și impunerea unei serii de sancțiuni împotriva Rusiei. Marți, administrația americană a prelungit cu un an sancțiunile legate de politica Rusiei față de Ucraina.
17:50
Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București a informat că rezolvarea dosarelor de redobândire a cetățeniei „decurge mai lent” din cauza numărului mic de angajați în raport cu numărul de cereri și petiții înregistrate. Într-un răspuns la interpelarea deputatului Platformei „DA”, Iurie Reniță, fost ambasador la București, ANC arată că numai în 2019 au fost primite circa 104 mii de dosare de redobândire a cetățeniei române, relatează Agora.md.Șeful ANC, Andrei Tinu, precizează într-o scrisoare oficială că fiecare membru al Comisiei pentru Cetățenie are în lucru, săptămânal, 400-450 astfel de dosare. „Orice auditor onest ar constata incredibilul efort pe care îl depun acești angajați, cu atât mai mult cu cât ei îndeplinesc și sarcini rezultate din activitatea de bază, de natură administrativă, de management, lucru cu publicul ș.a.” Mărirea numărului de angajați sau modificarea, respectiv, simplificarea procedurii, nu depinde de ANC, subliniază Andrei Tinu.La începutul lunii februarie, Ana Guțu, noua secretară de stat a Departamentului pentru relaţia cu Republica Moldova de la București, declara că procesul de redobândire a cetățeniei române de către cetățeni ai R. Moldova fusese blocat temporar din cauza „rețelelor criminale care s-au dezvoltat pe filiera redobândirii cetățeniei”.Într-un interviu cu Europa Liberă, Ana Guțu a relatat că, potrivit ministrului justiție de la București, ar fi fost, de exemplu, „circa 350 de mii de cetățeni din Rusia și Ucraina care printr-o minune au găsit acte de naștere pe teritoriul României Mari și acum solicită cetățenia română”.
17:40
În Republica Moldova în care în această perioadă câteva sute de cetăţeni revin zilnic de la muncă din Italia, inclusiv din focarele de coronavirus, guvernul a decis să trimită populaţiei SMS-uri cu sfaturi despre virusul ucigaş care pare să nu fi ajuns deocamdată în ţară. Cabinetul de miniştri a plafonat totodată adausurile comerciale la vânzarea de măşti, care în unele farmacii s-au scumpit, iar din altele - au dispărut cu totul. Pe de altă parte, ferm convinsă de insuficienţa măsurilor luate de autorităţi, opoziţia parlamentară a cerut audierea ministrei sănătăţii în legislativ. În Republica Moldova, cetăţenilor care se întorc din străinătate le este testată starea de sănătate şi li se cere să-şi lase, pe o fişă completată la hotar, adresa de domiciliu pentru eventuale verificări ulterioare. Guvernul mai trimite populaţiei SMS-uri cu sfaturi despre coronavirus, iar în cadrul unei şedinţe de miercuri, a plafonat adaosurile comerciale la vânzarea de măşti de protecţie şi medicamentele care în unele farmacii s-au scumpit, iar din altele - au dispărut cu desăvârşire.Cu toate acestea, guvernul se confruntă cu critici dure din partea opoziţiei parlamentare, ferm convinsă că măsurile luate de autorităţi sunt insuficiente.Maia Sandu, lidera Platformei Demnitate şi Adevăr, şi-a explicat astfel rezervele faţă de acţiunile întreprinse de guvernul Chicu şi autorităţilor medicale: „Sunt îngrijorată pentru că ştiu că şi în ţări în care statul este bine, această situaţie poate provoca probleme mari. Iar atunci când lucrurile se întâmplă foarte aproape de noi, eu îmi fac griji: pentru că nu văd acţiuni concrete din partea guvernului, pentru că el a reacţionat abia luni, după ce Chicu a fost la pocloane la Dodon şi abia pe la amiază s-a gândit să facă şedinţă acelei comisii extraordinare. Deci, noi suntem vulnerabili, pentru că statul nostru este slab”Fosta ministră a sănătăţii, Ala Nemerenco, până la mandatul din guvernul Sandu expertă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a vorbit zilele acestea, în intervenţii publice, despre ceea ce cred ea şi fosta sa şefă din executiv a fi „reacţia întârziată” a autorităţilor la răspândirea virusului în Italia, ţara în care muncesc mii de moldoveni.O ştire a unei televiziuni estima miercuri la 436 numărul cetăţenilor reveniţi doar în ultimele 24 de ore din această ţară, cu rute directe din Torino, Roma şi Milano, adică oraşe italiene în care deja sunt cazuri confirmate de îmbolnăviri. Nu e limpede ce anume i-a făcut să revină în număr atât de mare acasă, precum nu există nici certitudinea că virusul nu putea fi deja importat în R. Moldova, cel puţin la părerea Alei Nemerenco.Nimeni nu te întreba la hotar de unde vii...„La noi măsurile de precauţie au fost instituite abia duminică. Aceasta este grav, pentru că noi am mai avut anterior zboruri din China şi nimeni nu te întreba la hotar de unde vii. Puteai să vii chiar din Wuhan”, ne spunea ea într-un interviu recent, în care sugera totodată autorităţilor să aloce, dacă nu din convingere, măcar urmând exemplul vecinilor români fonduri suplimentare pentru procurarea medicamentelor şi aparaturii de testare.Viorica Dumbrăveanu, actuala şefă de la sănătate, a replicat: „Achiziţionăm acum ventilatoare mobile, dar în limita acelor mijloacelor disponibile. De ce – pentru că instituţiile republicane au în calitate de fondator ministerul şi noi aprobăm, ca şi fondator, achiziţiile – cineva are nevoie de unele utilaje, altcineva – de altele.”Vorbind miercuri într-un briefing, un deputat al PAS, Dan Perciun, care a făcut publică intenţia grupului său parlamentar de a o aduce la raport în Parlament pe ministra Dumbrăveanu, a adăugat alte câteva motive de îngrijorare pe care le are opoziţia în raport cu măsurile întreprinse de autorităţi:„Cunoaştem că există un scaner termic instalat la aeroport, dar nu există informaţii cu privire la metoda de triere a celor care intră pe cale terestră. Vrem să ştim de câte spaţii de carantină dispunem şi unde sunt ele. O întrebare crucială la care nu am primit răspuns este de câte ventilatoare şi monitoare dispunem. În state critică, este foarte important ca cetăţenii noştri să aibă acces la aceste ventilatoare.”Pe de altă parte, preşedintele Igor Dodon a vorbit, într-un mesaj de pe pagina sa de Facebook apărut după o vizită fulger la aeroport şi spitalul rezervat unor eventuali viitori îmbolnăviţi, despre nevoia convocârii Consiliului Suprem de Securitate pe tema coronavirusului şi a cerut totodată opoziţiei să-şi tempereze tonul.Deocamdată, singurele restricţii de călătorie emise în Republica Moldova sunt cele ale autorităţilor din educaţie, care au interzis deplasările peste hotare ale copiilor, studenţilor şi cadrelor didactice, dar şi serbările din grădiniţe şi şcoli.
16:40
Interviu cu primarul comunei Cărpineni despre impedimentele în dezvoltarea satelor şi a regiunilor.
15:40
Uniunea Europeană a cerut miercuri statelor membre să-şi coordoneze răspunsurile la răspândirea epidemiei de coronavirus.La o conferință de presă la Roma, alături de ministrul italian al sănătății, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides a declarat că „toate statele membre trebuie să ne informeze despre planurile lor de pregătire”.Ea a mai afirmat că răspândirea coronavirusului în Italia şi în Europa constituie „un motiv de îngrijorare”, dar că „nu ar trebuie să cedăm panicii'.Stella Kyriakides a anunţat că Uniunea Europeană va emite informaţii pentru călători legate de coronavirus. În Italia sunt consemnate peste 330 de cazuri de contaminare cu coronavirus și 11 decese, fiind țara cea mai afectată din Uniunea Europeană.Austria, Croația, Spania și Elveția au anunțat de asemeni primele cazuri de coronavirus.
15:40
Ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi a cerut comunității internaționale să ajute la crearea unui mecanism eficient de monitorizare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană. Vorbind la Geneva, la reuniunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Ciocoi a apelat la structurile internaționale să intervină „în soluționarea cazurilor individuale”, se arată într-un comunicat al ministerului de externe.Aureliu Ciocoi a enumerat câteva cazuri individuale de detenție ilegală în stânga Nistrului, între care cel al liderul Partidului Comuniștilor din regiunea transnsitreană, Oleg Horjan, oponent al actualei administrații de la Tiraspol.Nu a făcut însă nici o referire la cazul Alexandru Rjavitin, tânărul care a fugit din armata transnistreană la Chișinău cu câțiva ani în urmă. În decembrie 2019 a fost reținut de autoritățile transnistriene în timp ce-și vizita familia pe ascuns. Ulterior au apărut imagini care ar atesta că Rjavitin ar fi din nou înrolat în structurile militare transnistrene.
15:40
Pe fundalul răspândirii în Europa a epidemiei de coronavirus, guvernul de la Chișinău a lansat o campanie prin SMS de atenționare a cetățenilor. Campania a fost inițiată de Ministerul Sănătății, a precizat pentru Ziarul de Gardă purtătoarea de cuvânt a Ministerului, și se desfășoară cu ajutorul companiilor de telefonie mobilă care au acceptat să trimită aceste mesaje abonaților, gratuit.Pe de altă parte, Ministerul Educației a interzis organizarea „deplasărilor și călătoriilor elevilor, studenților și angajaților din instituțiile de învățământ în afara țării”. Într-o listă de măsuri de protecție se mai cere corpului didactic să nu vină la lucru dacă apar simptome de gripă și răceală.Pentru moment, nu există nici un caz confirmat de coronavirus în R.Moldova sau printre cetățenii moldoveni din diaspora.Ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu a informat miercuri că în ultimele 24 ore, în țară nu au intrat persoane cu simptome asociate coronavirusului de tip nou.
15:40
În România s-a anunțat că niciuna dintre persoanele aflate în carantină, inclusiv toate cele 13 persoane din Gorj care au intrat în contact direct cu italianul internat la Rimini, nu au fost depistate cu coronavirus, după testele realizate. Anunțul oficial a fost prezentat într-o conferință de presă comună a lui Raed Arafat, șeful SMURD, și a secretarului de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru.
Acum 24 ore
15:10
Ministerul iranian al sănătății a informat că numărul deceselor în urma epidemiei de coronavirus a crescut la 19. Au fost înregistrate în total aproape 140 de cazuri de contaminare cu noul virus, o creștere cu 44 față de marți, 25 februarie. În acest moment, Iranul a înregistrat cele mai multe decese provocate de coronavirus, cu excepția Chinei, epicentrul epidemiei.Președintele Hassan Rohani a declarat că ar putea dura câteva săptămâni până să fie controlată epidemia dar că pentru moment nu se discută ca orașe sau regiuni să fie puse sub carantină.Între timp, organizația internațională „Reporteri fără frontieră” a acuzat autoritățile iraniene că împiedică jurnaliștii să relateze corect despre dinamica epidemiei de coronavirus. Mulți au folosit rețelele sociale pentru a se plânge de incompetența autorităților și de cenzură. Circa 30 de persoane au fost reținute sub acuzația de a răspândi „știri false” pe internet, a mai relatat miercuri organizația internațională „Reporteri fără frontieră”.
14:50
În peste 30 de țări se înregistrează noi cazuri de contaminare cu coronavirus, de multe ori independent de China, considerată epicentrul epidemiei, motiv pentru care mulți experți sunt de părere că epidemia nu poate fi controlată și am fi în pragul unei pandemii.În acest moment, pe lângă China, țările cele mai afectate sunt Coreea de Sud, Japonia, Italia și Iranul. În Brazila s-ar putea să fi apărut primul caz de contaminare cu coronavirus în America de Sud, fiind vorba, potrivit ministerului sănătății, de un brazilian întors din Italia și care este acum testat.Austria, Croația, Spania și Elveția au anunțat de asemeni primele cazuri de coronavirus, la fel Algeria, în nordul continentului african. În Italia sunt consemnate peste 330 de cazuri de contaminare cu coronavirus și 11 decese.S-au semnalat cazuri de coronavirus în Afganistan, Bahrain, Irak, Kuweit și Oman, toate la persoane care fuseseră în Iran.În Iran s-au raportat oficial 100 de cazuri de contaminare cu noul virus și 15 decese dar se speculează că autoritățile ar încerca să acopere dimensiunile reale ale epidemiei din țară.
14:50
Gulnara Karimova, fiica cea mai mare a fostului lider uzbek Islam Karimov, a oferit să returneze statului 686 de milioane de dolari în schimbul eliberării din închisoare, unde se află din martie anul trecut.Într-un mesaj pe Instagram, Karimova susține că i s-a deteriorat sănătatea și că nu și-a mai văzut copii de ani de zile.Karimova, deținută într-o închisoare din Tașkent din martie 2019, se mai plânge și de faptul că bunurile care i-au fost confiscate, în valoarea de 1,2 miliarde de dolari, nu au fost luate în considerare ca despăgubiri pentru daunele pe care statul susține că le-ar fi provocat.Curtea Supremă din Uzbekistan a anunțat că în ianuarie a început un nou proces împotriva Gulnarei Karimova și „a altora”, într-un dosar în care Karimova este acuzată că ar fi obținut ilegal acțiuni la două fabrici de ciment, pe care le-a vândut unor investitori străini.
14:30
Toate aceste conflicte și „despărțiri principiale” trebuie privite cu destul scepticism, cu o doză de relativism, pentru că este și multă manipulare.
13:50
La Cairo au loc miercuri funeralii militare pentru fostul preşedinte Hosni Mubarak, înlăturat de la putere în timpul valului de proteste ale „Primăverii arabe” în 2011. Mubarak, care a condus ţara timp de 30 de ani, a decedat marţi, într-un spital din Cairo, la vârsta de 91 de ani.Egiptul a anunţat trei zile de doliu, începând de miercuri, în memoria fostului preşedinte.Hosni Mubarak, fost ofiţer de armată, a fost înlăturat de la putere în 2011 la capătul a 18 zile de proteste de stradă care au cuprins Egiptul în timpul revoltelor „Primăverii arabe”. În 2017, după un proces îndelungat început la câteva luni după înlăturarea sa de la președinție, Mubarak a fost achitat de acuzaţia de complicitate la reprimarea protestatarilor în 2011.Împreună cu cei doi fii ai săi, Mubarak a fost condamnat însă într-un caz de corupţie referitor la fraudarea unor fonduri de stat şi a ispășit o pedeapsă de trei ani închisoare.Funeraliile militare se organizează în baza unei legi din 1979 pentru comandanţii armatei. Mubarak a fost şeful forţelor aeriene egiptene în timpul războiului din 1973 împotriva Israelului.Omagiindu-l marţi, preşedinţia egipteană l-a numit pe Hosni Mubarak „unul dintre comandanţii şi eroii” războiului din 1973.
13:50
Negociatorul şef al Uniunii Europene, Michel Barnier, a avertizat marţi că UE nu va încheia „cu orice preţ” un acord post-Brexit cu Marea Britanie, în condiţiile în care negocierile au ca termen limită sfârşitul anului.Negocierile privind viitoarea relaţie comercială între UE şi Londra vor fi „dificile, poate chiar foarte dificile”, a avertizat Michel Barnier în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles, după ce mandatul său de negocieri fusese aprobat de miniștrii celor 27 de țări membre. Între altele, s-a acceptat adoptarea unei poziții mai flexibile în privința ritmului în care Marea Britanie ar urma, în viitor, să urmeze – legislativ – modelul european.
13:50
Parlamentul Ungariei a aprobat marți suspendarea până pe 15 iunie a proceselor intentate statului de deţinuţii care reclamă condiţiile necorespunzătoare din penitenciare. Între timp, guvernul premierului Viktor Orban trebuie să găsească o modalitate de a rezolva această problemă, în conformitate și cu cerințele europene.Multe închisori din Ungaria sunt supraaglomerate, iar deţinuţii sunt ţinuţi în spaţii mai mici decât cele prevăzute de legile europene şi chiar de cele naţionale, ceea ce constituie temeiul unor procese.În baza declarațiilor făcute în trecut de premierul Orban, există temeri că guvernul ar putea să interzică orice formă de compensaţii pentru condiţiile de detenţie.
10:10
Pentru o femeie din Republica Moldova anul ar trebui să fie mai lung cu 36 de zile ca să poată aduce acasă aceiași bani ca un bărbat. Altfel spus, diferența de salarizare între o femeie și un bărbat pentru aceeași muncă prestată ar fi în medie de 14,4% sau de peste 14 mii de lei anual, a constatat Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Despre cauzele acestei situații, tendințe și eventuale soluţii, vorbim cu Natalia Covrig, analistă de politici publice în cadrul acestui Centru. 
08:20
08:10
La Erevan, fostul președinte al Armeniei, Serj Sarkisian, a compărut în fața instanței de judecată, sub acuzația de corupție. Susținătorii săi consideră că ancheta este motivată politic. În același dosar sunt cercetați un fost ministru al agriculturii și foști înalți oficiali din domeniu. Sarkisian, care din 2008 a deținut două mandate de președinte, și-a depus demisia în 2018, în urma unor proteste masive, provocate de încercarea sa de a se menține la putere în calitate de prim-ministru, funcție ocupată ulterior de liderul opoziției Nikol Pașinian.
05:10
În cantonul elvețian Ticino de la granița cu Italia a fost înregistrat primul caz de infectare cu noul coronavirus. Pacientul este un bărbat de 70 de ani, care a vizitat câteva evenimente publice în apropiere de Milano, acum două săptămâni. Toate persoanele cu care a contactat elvețianul după revenirea acasă au fost plasate în carantină, medicii prelevând peste 70 de probe. În Italia se află acum cel mai mare focar de coronavirus din Europa - peste 320 îmbolnăviri și 11 cazuri letale. Răspândirea infecției a început cu o săptămână în urmă în regiunile nordice Lombardia și Veneto, de unde a trecut spre centru, în Toscana, și apoi la sud, în Sicilia. Noul coronavirus a făcut până acum peste 2600 de victime, marea majoritate în China, dar cazuri de îmbolnăvire au fost confirmate în peste 80 de țări, potrivit Reuters. Tot marți, 25 februarie, au apărut și primele cazuri de infecție în Spania continentală, Croația și Austria, dar și în Algeria.
04:50
Un cetățean italian care a vizitat recent România a fost diagnosticat cu noul coronavirus la revenirea în Italia. Potrivit autorităților de la București, bărbatul, în vârstă de 71 de ani, a fost în România în perioada 18-22 februarie. Bărbatul a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. El a intrat în România prin aeroportul de la Craiova, apoi a locuit în județul Gorj. Potrivit ministerului român de externe, a fost inițiată o „anchetă epidemiologică”, urmând să fie luate măsuri de carantină sau izolare, după caz. Totodată, reprezentanți ai Institutului de Boli Infecțioase din București au declarat că riscul ca persoana să fi fost contagioasă în zilele cât s-a aflat în România ar fi minim, boala manifestându-se după două zile de la revenirea acesteia în Italia.
04:30
La București, președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți seara, că premierul desemnat Ludovic Orban și-a depus mandatul. Iohannis a explicat că termenul regulamentar de 15 zile pentru numirea unui nou guvern a expirat, fără ca un nou cabinet de miniștri să fie supus votului. Potrivit președintelui, situația s-ar datora fostului partid de guvernământ – PSD -, acum în opoziție. „​Din cauza PSD-ului, care a boicotat ședința (Parlamentului – n.r.), nu s-a putut da un vot. În acest mod, riscăm să intrăm într-un blocaj, or un blocaj este ultimul lucru pe care ni-l dorim în această situație”, a spus președintele. Klaus Iohannis a precizat că miercuri va avea consultări cu partidele parlamentare și că, cel mai probabil, la finalul zilei va anunța propunerea sa de prim-ministru.
Ieri
04:10
  În toiul luptei dintre şefii microbuzelor şi Primărie s-au auzit cîteva declaraţii tari. Primarul Ion Ceban a rugat Procuratura Anticorupţie şi CNA să investigheze “procedura de obţinere a acestor rute, pentru că de fapt ei - Topală, Seredneac, Alexa - nu îşi gestionează personal maşinile pe care ar trebui să le aibă, ci pur şi simplu strâng smântâna, cum se spune”.Pe de altă parte, Preşedintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa, a declarat că transportatorii vor continua să revendice fie majorarea tarifului pentru călătorii, fie acordarea de subvenţii din partea municipalității. Comentând avertismentul primarului Ion Ceban că Parcul Urban de Autobuze va căuta autobuze și microbuze private pe durata grevei, Oleg Alexa, a declarat că nu există transportatori cu mașini disponibile care să înlocuiască microbuzele utilizate pe rutele existente.Cîteva lucruri ies în evidenţă. În primul rînd, acela că de această dată problema microbuzelor a ajuns într-un punct culminant. Foarte multe vor depinde de acum încolo de dezodămîntul acestei confruntări. În al doilea rînd, Ion Ceban pare a fi primul primar al capitalei care se opune hotîrît presiunii şefilor de microbuze. Mai mult, Ceban dă impresia că se poate debarasa de microbuze. În al treilea rînd, avem declaraţia ritoasă a lui Oleg Alexa, aceea că microbuzele nu pot fi înlocuite.E o problemă foarte gravă asta şi ea trebuie soluţionată printr-un compromis corect, care să nu aducă prejudicii unora şi chilipiruri altora. Un control riguros mi se pare nu numai oportun, ci necesar. Cum au activat pînă azi aceşti transportatori? Cine sunt patronii şi cum au ajuns ei să fie patroni? De ce nu au contracte de prestare de servicii de transport public cu municipalitatea?Faptul că cei cu microbuzele se cred de neînlocuit tot ar trebui analizat. Chiar nu-i mai poate înnlocui nimeni? Şi trebuie acceptate toate revendicările lor? Ce facem? Viitorul transportului din capitală ni-l dorim cu sau fără microbuze? Aşteptăm marea soluţie de la Primărie.
04:10
Bursele europene și-au urmat cursul negativ, în legătură cu temerile privind răspândirea noului coronavirus în afara Chinei. Indicii bursieri europeni au scăzut, în ultimele două zile, cu 3 – 5%, iar Dow Jones-ul american a pierdut peste 3%. Potrivit indicelui agenției Bloomerg din 24 februarie, 500 cei mai bogați oameni ai lumii au pierdut peste 139 de miliarde de dolari – sunt cele mai mari pierderi din octombrie 2016. Se afirmă că liderul indexului, americanul Jeff Bezos, și francezul Bernard Arnault, plasat pe locul trei, au pierdut fiecare, într-o zi, câte 4,8 miliarde de dolari. La Washington, președintele Donald Trump a scris pe Twitter că în Statele Unite ale Americii situația privind răspândirea coronavirusului este sub control și că nu are temeri privind soarta piețelor financiare. Indicii bursieri scad și în Rusia, la fel și cursul rublei. Pentru prima dată după o lungă perioadă, cursul dolarului a depășit 65 de ruble, iar cel al monedei euro – 70 de ruble. Temerile sunt legate de creșterea bruscă a numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus în Iran, Italia și Coreea de Sud.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.